Curs: Mobbing

Modul: Mobbing
Unitate: Apariţia, dezvoltarea şi definirea mobbing-ului

La începutul acestui curs facem cunoştinţă cu definiţia propriu-zisă a

noţiunii de mobbing, începând cu vremurile în care acest fenomen a
devenit de actualitate şi cu felul în care s-a dezvoltat pe parcurs, până
în zilele noastre. Termenul a fost preluat din literatura străină. În unele
ţări se foloseşte acelaşi termen, în timp ce alte ţări au definit acest
fenomen cu alți termeni. Definiţii ale mobbing-ului au fost date de
numeroşi autori şi organizaţii, iar aici aveți ocazia să cunoaşteţi câteva
dintre ele. La final vă prezentăm câteva studii care indică gravitatea
situaţiei create de mobbing.

Mobbing-ul nu este un fenomen recent, la fel cum nici comportamentul

specific acestui fenomen nu este unul nou. Singura noutate este faptul
că abuzurile la locul de muncă au început să fie recunoscute. În ultimii
30 de ani noţiunea de abuz la locul de muncă s-a bucurat de o atenţie
sporită în cadrul organizaţiilor corporative, dar şi în comunitatea
știinţifică care a început să manifeste o curiozitate crescută față de
fenomenul cu pricina. În practica noastră, abuzul la locul de muncă
este cel mai des exprimat de cuvântul mobbing din limba engleză, însă
în literatura de specialitate există şi alte expresii care definesc acest
fenomen, precum „abuz”, „maltratare”, „victimizare”, „hărţuire” şi
„teroare psihologică”. Deşi în practică se folosesc termeni diferiți, toți
se referă la acelaşi fenomen care se poate defini ca hărțuirea
subalternilor, a colegilor sau a superiorilor și care, dacă durează un
timp îndelungat, îi poate cauza victimei severe probleme sociale,
psihice şi psihosomatice. Se consideră că expunerea la mobbing
reprezintă pentru victimă o problemă mai gravă decât combinaţia
tuturor factorilor de stres la care poate fi expusă aceasta la locul de
muncă.

Apariţia şi dezvoltarea noţiunii de mobbing

Istoria omenirii abundă în exemple de abuzuri, teroare şi umilințe.

Mobbing-ul poate fi clasificat în această categorie, singura diferenţă
fiind faptul că mobbing-ul se referă exclusiv la maltratarea care se
desfășoară la locul de muncă.

© Copyright Link group 1 / 12

Curs: Mobbing
Modul: Mobbing
Unitate: Apariţia, dezvoltarea şi definirea mobbing-ului

Un interes mai accentuat față de maltratarea la locul de muncă a fost

înregistrat în ţările scandinave în anii '80 ai secolului trecut. Profesorul
Heinz Leymann a început să cerceteze formele directe şi indirecte de
conflict la locul de muncă. Pe parcursul muncii sale empirice în cadrul
unor diferite organizaţii a întâlnit şi fenomenul de mobbing, fapt care l-
a determinat să scrie în 1986 o primă carte pe această temă „Mobbing
și teroare psihologică la locul de muncă”. Profesorul Leyman a fondat şi
prima clinică de ajutorare a victimelor mobbing-ului.

Imaginea 1.1.

Termenul de mobbing (engl. mobbing) provine din limba engleză de la

cuvântul mob (mulţime) şi la bază este folosit pentru a descrie
agresivitatea animalelor şi comportamentul acestora în turmă. Apoi,
acest termen a început să fie folosit pentru a descrie abuzarea copiilor
în mediul şcolar (de cele mai multe ori, abuzarea unui copil de către un
grup de alți copii). În ciuda faptului că mulți au considerat acest termen
neadecvat, din cauza originii acestei expresii pentru a descrie
comportamentul agresiv al unui individ sau grup, aceasta se foloseşte
şi în zilele noastre.

Termenul englezesc mobbing este cel mai frecvent folosit în literatura

© Copyright Link group 2 / 12

Curs: Mobbing
Modul: Mobbing
Unitate: Apariţia, dezvoltarea şi definirea mobbing-ului

suedeză, germană şi italiană, în timp ce în ţările vorbitoare de engleză

întâlnim expresia de bullying; în SUA cel mai frecvent se folosesc
termenii work abuse sau employee abuse.

Există o mulţime de termeni care încearcă să traducă cuvântul

englezesc mobbing: abuz psihologic, hărțuire psihologică, abuz moral,
hărţuire, teroare psihologică, maltratare şi abuz moral etc. Leyman a
împrumutat termenul de mobbing din etimologia lui Konrad Lorenz,
care a catalogat astfel comportamentul anumitor specii de animale
care se aliau împotriva unui membru cu scopul de a-l izgoni din
comunitate, ceea ce se solda câteodată şi cu decesul acestuia. Un
comportament similar al oamenilor la locul de muncă a fost denumit de
către Leyman cu același termen - mobbing.

Definiţia mobbing-ului

În opinia lui Leyman, abuzul psihologic la locul de muncă se referă la

comunicarea neprietenoasă şi lipsită de etică direcţionată în mod
sistematic de către una sau mai multe persoane către un individ care,
din cauza acestui abuz, este pus într-o poziţie neajutorată, în timp ce
restul grupului îl maltratează în continuu. Acest comportament se
manifestă foarte frecvent (cel puţin o dată pe săptămână) şi are o
durată semnificativă (cel puţin şase luni). Din cauza frecvenţei ridicate
şi a duratei considerabile a comportamentului ostil, maltratarea duce la
suferinţe mentale, psihosomatice şi sociale.

© Copyright Link group 3 / 12

Curs: Mobbing
Modul: Mobbing
Unitate: Apariţia, dezvoltarea şi definirea mobbing-ului

Imaginea 1.2.

Mobbing-ul este un comportament specific la locul de muncă, prin care

una sau mai multe persoane abuzează psihic şi umilesc o altă
persoană un timp îndelungat cu scopul de a-i periclita reputaţia,
demnitatea umană şi integritatea personală.

Organizaţia internaţională a muncii (ILO) defineşte mobbing-ul ca pe un

„comportament ostil manifestat sub forma unor încercări înciudate,
răuvoitoare, malițioase sau umilitoare de a sabota un angajat sau un
grup de angajaţi. Angajații se aliază împotriva unui anumit coleg care
este expus hărţuirii psihice. Mobbing-ul include critici sau observaţii
negative necontenite care izolează persoana din punct de vedere
social, precum şi bârfe sau răspândirea unor informaţii false”.

În opinia Andrejei Kostelic-Martic, cea mai completă definiţie a

mobbing-ului este dată de legea franceză privind acest fenomen:
„Mobbing-ul este o hărțuire psihică aplicată prin acţiuni repetate cu
scopul de a degrada condiţiile de muncă ale unui angajat care poate
ataca sau prejudicia drepturile omului şi integritatea umană şi îi poate
afecta sănătatea mentală şi fizică şi, de asemenea, îi poate periclita
sau compromite viitorul profesional.”

După 25 de ani de muncă în contabilitate, o angajată a fost

© Copyright Link group 4 / 12

Curs: Mobbing
Modul: Mobbing
Unitate: Apariţia, dezvoltarea şi definirea mobbing-ului

retrogradată şi transferată la munca în depozit în urma unor conflicte

cu conducerea.

În compania „Jugoremedija” din Croaţia a avut loc următorul caz: bănuită că ar fi furat medicamente, o angajată a fost
forțată să se dezbrace într-o încăpere supravegheată video. Din cauza comportamentului colegilor, angajata respectivă a
ajuns la neuropsihiatrie.

Verica Marincic lucra la un post de televiziune în Indjia. A depus plângere împotriva superiorului care o maltrata psihic, pe ea
şi pe colegele ei. Superiorul le ameninţa frecvent cu moartea şi le supunea la abuzuri fizice. Angajata menţionează că acesta
i-ar fi ordonat odată să stea într-un picior în faţa biroului lui şi le-ar fi interzis celorlalți angajaţi să comunice cu ea.

Într-o zi John a venit la muncă mai devreme pentru a finaliza anumite sarcini. A observat că PC-ul lui era cald, respectiv
fusese deja folosit în dimineaţa respectivă. Când l-a pornit din nou, a dat de materiale pornografice postate de către colegii
pe care i-a găsit în birou în dimineaţa respectivă. Dimineaţa următoare John a realizat că parola computerului personal
fusese schimbată şi că nu mai are acces la calculatorul său de serviciu. Adevăratele probleme au început când superiorul lui
John a început să apară la serviciu în stare de ebrietate. John i s-a adresat, i-a oferit sprijinul și câteva sfaturi în soluţionarea
problemei alcoolismului. Acest gest a lui John a devenit un subiect de batjocură în întreaga companie.

Hayden Scott este profesor universitar și un familist care îşi iubeşte meseria. Evaluările studenţilor săi sunt întotdeauna
pozitive. La sfârşitul fiecărui curs, unii studenți lasă în scris un comentariu pozitiv despre cursul prestat. După patru ani de
muncă, Hayden a pregătit o prezentare a muncii sale cu toate rezultatele obţinute ca parte a programului de aplicații pentru
avansare. Era vorba de diferite prezentări, publicaţii, conferinţe şi alte articole care demonstrau munca sa impecabilă. În
urmă cu câteva luni a observat că uşa se închide când el intră, că studenţii discută despre el pe ascuns şi că au devenit
reticenți faţă de el. De la decan a aflat că unul dintre profesori i-a sabotat avansarea. Lui Hayden i s-a sugerat totuşi să
aplice pentru avansare anul viitor.

Mobbing-ul nu trebuie identificat cu un mediu de lucru precar. Mobbing-

ul este un fenomen separat care apare cu un scop, durează mult şi are
faze prestabilite prin care trece. Diferenţa între mobbing şi un mediu
de lucru precar este redată mai jos.

Mediu de lucru precar Mobbing

Ţinta nu este individul Ţinta este individul
Nesistematic Sistematic
Ocazional De lungă durată (jumătate de an)

© Copyright Link group 5 / 12

Curs: Mobbing
Modul: Mobbing
Unitate: Apariţia, dezvoltarea şi definirea mobbing-ului

Rar sau frecvent Frecvent (o dată pe săptămână)

Repartizare (in)egală a puterii Repartizare inegală a puterii

Prezentare comparativă a mobbing-ului şi a anturajului de muncă

precar

Oricare dintre angajaţi poate deveni victima abuzului psihic, indiferent

de vârstă, sex, aspect fizic, statut social, poziție şi grad de educaţie.
Deşi psihologii afirmă că bărbaţii şi femeile sunt în egală măsură
victime ale mobbing-ului, există impresia că totuşi victimele mai
frecvente ale mobbing-ului la locul de muncă ar fi femeile. Victima
mobbing-ului poate fi oricine, chiar şi o persoană cu pregătire
ireproşabilă, silitoare şi conştiincioasă. Cu cât poziţia persoanei în
structura organizatorică este mai joasă, cu atât crește posibilitatea de
a experimenta abuzul psihic.

Studii

În anul 2002 s-a efectuat un studiu referitor la mobbing care a scos la

iveală primele rezultate reprezentative în această privință în rândul
angajaţilor din Germania. Studiul a arătat că peste 2,7% dintre
germani, respectiv mai mult de 800000 de persoane sunt expuse
mobbing-ului la locul de muncă. În anii 2000, procentul a crescut la
5,5% din numărul total de angajaţi. Dacă luăm în calcul întreaga
perioadă de lucru a unui angajat, studiile arată că unul din nouă
angajaţi (11,3%) este victimă a mobbing-ului. Riscul de mobbing creşte
în funcţie de sexul şi vârsta persoanei angajate. Femeile riscă să fie
victime ale mobbing-ului cu 75% mai mult decât bărbaţii. Studiile
indică faptul că femeile sunt expuse la mobbing în proporţie de 3,5% în
timp ce bărbaţii doar în proporție de 2,0% din numărul total de
angajaţi. Din 100 de persoane victime ale mobbing-ului, 58 sunt femei,
iar 42 sunt bărbaţi. Când luăm în considerare criteriul vârstei
angajaţilor, cei mai expuşi la mobbing sunt angajaţii tineri cu vârsta
sub 25 de ani.

© Copyright Link group 6 / 12

Curs: Mobbing
Modul: Mobbing
Unitate: Apariţia, dezvoltarea şi definirea mobbing-ului

Vârsta % victimelor ale mobbing-ului

Sub 25 ani 3,7%
25-34 ani 2,6%
35-44 ani 2,6%
44-54 ani 2,2%
55 ani şi peste 2,9%

Procentul victimelor mobbing-ului în funcţie de vârstă

Studiul a arătat că nu există nicio ocupaţie care să nu presupună un

risc de mobbing şi nici grup de angajaţi care să fie scutiţi de acest
fenomen.

Ocupaţia % din totalul de % din toate cazurile

angajaţi de mobbing
Ocupații sociale 2,45% 6,93%
(asistenţi sociali, cadre
didactice)
Vânzători 2,83% 5,64%
Bancheri şi revizori 2,02% 3,97%
Meserii tehnice 1,32% 2,38%
Personal medical 4,10% 6,50%
Profesii în domeniul IT 2,48% 3,75%
Agenţi administrativi şi 13,22% 17,55%
economici

Procentul de victime ale mobbing-ului în funcţie de profesia victimei

38,2% din toate cazurile de mobbing sunt practicate de un superior, iar

în proporţie de 12,8% din cazuri superiorul s-a aliat cu restul colegilor.
Studiul a construit profilul mobber-ului clasic: persoană de sex
masculin, care are în subordine una sau mai multe persoane, cu vârsta
cuprinsă între 35 şi 54 de ani, angajat de multă vreme. Încă nu se

© Copyright Link group 7 / 12

Curs: Mobbing
Modul: Mobbing
Unitate: Apariţia, dezvoltarea şi definirea mobbing-ului

practică studiile la scară largă referitoare la mobbing şi, ca urmare,

veridicitatea rezultatelor este în continuare redusă, mai ales la nivel
internaţional. Este greu să comparăm rezultatele din diferite ţări sau
regiuni deoarece nu există informaţii detaliate din fiecare ţară.
Deocamadată realitatea este la fel sau asemănătoare în ţările în care
rezultatele sunt accesibile. Victimele mobbing-ului pot fi toţi angajaţii,
indiferent de sex, vârstă sau ocupaţie. Anumite categorii de angajaţi
pot fi mai expuse la mobbing decât altele în procente care sunt de
regulă aceleaşi în ţări diferite. În grafic sunt prezentate rezultatele unor
studii din 2004. Numărul se referă la procentul angajaţilor care au fost
victime ale mobbing-ului în anul respectiv în fiecare ţară. După cum
putem vedea, 9% este media pentru Uniunea Europeană.

Imaginea 1.3. Procentul victimelor mobbing-ului în ţările europene

Studiul a fost efectuat pe un număr de 21500 de subiecți. După cum se

poate observa și în imagine, cele mai multe victime ale mobbing-ului în

© Copyright Link group 8 / 12

Curs: Mobbing
Modul: Mobbing
Unitate: Apariţia, dezvoltarea şi definirea mobbing-ului

rândul angajaților le are Finlanda, 15%. Urmează Marea Britanie și

Olanda cu 14%, apoi Suedia cu 12%. Concluzia acestor studii este că
mobbing-ul nu este un fenomen de importanță secundară la locul de
muncă și are o răspândire largă, iar ca urmare merită să i se acorde
toată atenția.

© Copyright Link group 9 / 12

Curs: Mobbing
Modul: Mobbing
Unitate: Apariţia, dezvoltarea şi definirea mobbing-ului

MOB_01 - Mobbing
1. Prima carte despre problema mobbing-ului a apărut în anul:
a) 1986
b) 1976
c) 1966
d) 1996
2. Studiile întreprinse în Statele Unite ale Americii (Namie și
Namie, 1999) au scos la iveală informații potrivit cărora:
a) fiecare al patrulea angajat este expus abuzului psihic
b) mobbing-ul există în SUA
c) fiecare al șaptelea angajat este expus abuzului psihic
d) fiecare al zecelea angajat este expus abuzului psihic
3. Situația actuală în Serbia și în regiune este:
a) foarte propice pentru dezvoltarea mobbing-ului
b) nepotrivită pentru dezvoltarea mobbing-ului
c) absolut reglementată legislativ din punct de vedere al
pedepsirii apariției mobbing-ului
4. Persoanele de pe pozițiile inferioare dintr-o organizație:
a) sunt expuse mobbing-ului într-o măsură mai mare
b) sunt expuse mobbing-ului într-o măsură mai mică
c) nu sunt deloc expuse mobbing-ului
d) poziţia în organizaţie nu influenţează apariţia mobbing-ului
5. Termenul de mobbing provine din cuvântul englezesc care în
traducere înseamnă:
a) mulţime
b) tortură
c) maltratare
d) ură
6. Un interes semnificativ față de problema abuzurilor la locul
de muncă s-a manifestat mai întâi în:
a) Scandinavia
b) Anglia
c) Germania
d) SUA
7. Pentru ca un comportament de la locul de muncă să poată fi
caracterizat ca mobbing, trebuie să dureze:

© Copyright Link group 10 / 12

Curs: Mobbing
Modul: Mobbing
Unitate: Apariţia, dezvoltarea şi definirea mobbing-ului

a) cel puțin 6 luni

b) cel puțin o lună
c) cel puțin un an
d) cel puțin o săptămână
e) mobbing-ul nu este determinat de durată

© Copyright Link group 11 / 12

 Curs: Mobbing
Modul: Mobbing
Unitate: Apariţia, dezvoltarea şi definirea mobbing-ului

1. Prima carte despre problema mobbing-ului a apărut în anul:

a
2. Studiile întreprinse în Statele Unite ale Americii (Namie și
Namie, 1999) au scos la iveală informații potrivit cărora:
a
3. Situația actuală în Serbia și în regiune este:
a
4. Persoanele de pe pozițiile inferioare dintr-o organizație:
a
5. Termenul de mobbing provine din cuvântul englezesc care în
traducere înseamnă:
a
6. Un interes semnificativ față de problema abuzurilor la locul
de muncă s-a manifestat mai întâi în:
a
7. Pentru ca un comportament de la locul de muncă să poată fi
caracterizat ca mobbing, trebuie să dureze:
a

© Copyright Link group 12 / 12

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)