ODONTOLOGIE. PARODONTOLOGIE / ODONTOLOGY.
PERIODONTOLOGY
ASPECTE CLINICE SI TERAPEUTICE
ÎN HALITOZA /
CLINICAL AND THERAPEUTICALLY ASPECTS
IN HALITOSIS
2Prof.Dr., Disciplina Odontologie-Parodontologie, U.M.F. „Gr.T. Popa“ Iasi
REZUMAT
Halitoza si tratamentul ei au devenit o problema din
ce în ce mai des întâlnita în practica stomatologica. În 80 –
90% din cazuri halitoza este cauzata de descompunerea
bacteriana a materiilor organice, în special pe fata dorsala a
limbii. Principalii malodoranti sunt reprezentati de
hidrogenul sulfurat, metilmercaptanul si dimetilsulfitul
care sunt grupati sub termenul de compusi volatili ai
sulfului (CVS). Curatarea limbii folosind spatule si perii
speciale joaca un rol important în tratamentul halitozei. Un
alt mijloc eficient de a reduce halena este clatirea gurii
folosing diferite substante.
Cuvinte cheie: HALITOZA, COMPUSI VOLATILI AI
SULFULUI (CVS), CURATAREA LIMBII
Termenii de „halena“, „halitoza“, „respiratie
mirositoare“ sau „malodorata“ reprezinta un miros
neplacut al respiratiei ce provine din cavitatea
bucala si care este sesizabil de catre interlocutori.
Aceasta afectiune poate apare ocazional sau
regulat, în momente specifice ale zilei sau ale lunii.
Desi este mentionata înca din scrierile antice, unde
se specifica ca era tratata cu diferite tincturi si
produse de clatire, problema a atins puternic
interesul public în ultimile decenii. Astazi, în
Uniunea Europeana si SUA, mai mult de jumatate
din medicii dentisti sunt consultati de cel putin 6-7
ori pe saptamâna în primul rând pentru o
presupusa existenta a halenei, ceea ce a condus
chiar la aparitia unor „clinici pentru o respiratie
proaspata“.
Chiar daca exista si alte cauze ce nu tin de
cavitatea bucala - cauze non orale - studiile clinice
din anii ´70 pâna în prezent au demonstrat ca în
85-90% din cazuri, halena este consecinta
descompunerii bacteriene anaerobe a materialului
organic (filtrat salivar, resturi alimentare, celule
epiteliale descuamate) depus în zonele retentive ale
cavitatii bucale si în special pe fata dorsala a limbii.
Principalii malodoranti sunt reprezentati de
hidrogenul sulfurat, metilmercaptanul si
dimetilsulfitul care sunt grupati sub termenul de
compusi volatili ai sulfului (CVS).
Numeroase studii au demonstrat o corelatie
direct proportionala între halena, igiena deficitara si
boala parodontala. Aparitia halenei poate avea si
alte cauze determinate sau favorizante. Halitoza
MEDICINA STOMATOLOGICA, vol. 9, nr. 2-3, 2005
M. Hasna1, S. Andrian 2
Doctorand U.M.F. „Gr.T. Popa“ Iasi
1
ABSTRACT
Halitosis, this “social disorder” gains more in the new
dental practice. In 85-90% of cases, halitosis is caused by
bacterial destruction of organic material, especially on the
dorsal surface of the tongue. The main malodorants are
represented by hydrogen sulphyde, methyl mercaptane and
dimethyl suphide, better known as volatile sulphur
compounds (VSC). Tongue cleaning using special spatulas
and brushes is important in the treatment of halitosis.
Another effective mean to reduce malodor is mouth rinse
using different compounds.
Keywords: HALITOSIS, VOLATILE SULPHUR
COMPOUNDS (VSC), TONGUE CLEANING
The terms of “halitosis”, “bad breath” or “oral
malodor” describe an unpleasant odor from the
oral cavity which can be detected by the people
around.
This condition can appear occasionally or on
regular basis, in specific moments of the day or of
the month. Although halitosis was mentioned in
very old texts and it was treated using different
herbs and mouth wash solutions, it became more
“popular“ during recent decades. At this time, in
UE and USA more than half of the dental
practitioners are consulted at least 6-7 times a week
mainly for the presence of halitosis and this led to
the apparition of “Clinics for Fresh Breath”.
Even though there are non-oral causes for
halitosis, clinical studies from 70’s till now have
proven that in 85-90% of cases, halitosis is caused
by bacterial destruction of organic material,
especially on the dorsal surface of the tongue.
The main malodorants are represented by
hydrogen sulphyde, methyl mercaptane and
dimethyl suphide, better known as volatile sulphur
compounds (VSC).
An correlation was proven between halitosis,
oral hygiene and periodontal disease.
Halitosis can appear due to a low salivary flow,
or after the administration of some drugs. The dry
mucosa cans determinate production of cadaverine
59
 ODONTOLOGIE. PARODONTOLOGIE / ODONTOLOGY. PERIODONTOLOGY
poate apare în momentul diminuarii secretiei
salivare, în urma administrarii unor medicamente
(antihipertensive, diuretice). Mucoasele uscate pot
antrena eliberarea de putresceina si cadaverina,
halena fiind puternic corelata cu prezenta acestor
amine biogene. Halitoza poate apare si consecutiv
unei alveolite, unei gingivite acute ulcero-necrotice
sau în prezenta unor numeroase leziuni carioase
deschise (carii rampante) sau a unei limbi negre
piloase. Diferite studii au stabilit ca limba
(suprafata dorso-posterioara) este primul rezervor
de bacterii al cavitatii orale, estimarile indicând ca
aproximativ 60% din microorganismele bucale se
gasesc aici (3, 4, 8). Persoanele cu halena prezinta
în general mai multe acumulari pe limba decât cele
fara halena. Aceste depozite sunt formate din
bacterii, compusi sanguini si salivari, resturi
alimentare si celule epiteliale descuamate.
Aproximativ 60% din totalul de CVS este produs
de suprafata dorsala a limbii, atât la pacientii
sanatosi cât si la cei cu afectiuni parodontale (8).
Totusi, în practica clinica au fost observati copii
cu o stare de sanatate oro-dentara buna, tineri
adulti fara boala parodontala evidenta clinic, adulti
cu parodontite marginale inactive si/sau bine
controlate ca si pacientii în vârsta fara nici un dinte
care aveau un înalt grad de malodor. Incidenta,
intensitatea si durata episoadelor de halitoza pot
varia de la individ la individ, unii autori
demonstrând un ciclu diurn pentru emisia de CVS,
iar altii, ca productia orala a acestor compusi la
femei variaza în acord cu ciclul menstrual (1).
Pe lânga aceste cauze orale, cele mai frecvent
implicate nî mod direct în aparitia halitozei sunt
afectiunile din sfera ORL - sinuzita cronica,
amigdalita cronica, procese infectioase secundare
carcinoamelor. În legatura cu patologia gastrica,
unele studii au permis stabilirea unor corelatii între
prezenta lui Helicobacter pylori si halitoza care a
fost diminuata sau chiar eliminata dupa un
tratament cu antibiotice.
Exista si afectiuni sistemice care provoaca
aparitia unei halene specifice: diabet - corpi
cetonici; uremie, insuficienta renala - dimetilamina;
carcinomul cailor respiratorii- acetona, propanol.
Factorii favorizanti pentru prezenta halenei
sunt printre altii: fumatul, respiratia orala, sforaitul,
stressul si perioadele de post.
O forma speciala de halena este cea psihica -
halitofobia. Halitofobicii sunt persoanele care cred
ca sufera de o halena insuportabila pentru semenii
din jur fara ca aceasta sa fie totusi detectabila clinic.
Sindromul legaturii olfactive este o afectiune
psihica recunoscuta, fiind descrisa ca o somatizare
a unor suferinte psihice, rezultând dintr-o
convingere ca anumite mirosuri „ofensive“ -
60
and putresceine; halitosis can also appear due to
alveolitis, ulcerative gingivitis or the presence of
many active carious lesions.
60% of the oral bacteria are found on the dorsal
surface of the tongue (3, 4, 8).
Tongue coating is comprised of bacteria,
descuamated ephitelial cells and blood cells which
produce volatile sulphur compounds (VSC).
Approximately 60% of total VSC was produced
from dorsal surface of the tongue, in both healthy
and periodontally pacients (8).
Halitosis may be present in case of children
with a good oral hygiene, young adults and adults
with periodontal disease or old patients with no
teeth.
Malodour is different in terms of intensity and
duration from pacient to pacient, some authors
claim it appears in daily cycles and, in case of
women it is correlated with menstruation (1).
Among oral causes, with direct implication in
halitosis are disorders from the upper respiratory
tract – chronic sinusitis, chronic tonsillitis and
infections secondary to carcinoma.
The correlation between Helicobacter pylori
and halitosis is that after a treatment with
antibiotics malodor is lowered or it disappears.
Blood borne halitosis appears in conditions like:
diabet – acetone, kidney failure – dimethyl amine,
carcinoma of the upper respiratory tract – acetone.
Smoking, oral breath and stress represents
some of the major factors for halitosis.
One special form of halitosis is halitophobia – a
psychological disorder. If the malodor does not
exist but the pacient believes that he or she has oral
malodor, the pacient is diagnosed with
halitophobia (2).
According to ISBOR (International Society for
Breath Odor Research) in 2000, halitosis is
classified into categories of genuine, pseudo
halitosis and halitophobia. Genuine halitosis is
subclassified into physiologic and pathologic
halitosis. Pathologic halitosis is divided in oral
pathologic and extra-oral pathologic halitosis.
After treating genuine halitosis or
pseudohalitosis and the pacient still believe that it
persists, the diagnosis is halitophobia (6).
The same society introduced the terms of
Treatment Needs (TN) from TN1 to TN5, for all
types of halitosis.
The first step of the treatment is to contact a
 ODONTOLOGIE. PARODONTOLOGIE / ODONTOLOGY. PERIODONTOLOGY
neplacute – emana din anumite parti ale corpului,
de obicei din cavitatea bucala (2).
Clasificarea actuala si unanim recunoscuta este
cea recomandata de Societatea Internationala
pentru Cercetarea Mirosului Respiratiei (ISBOR),
în anul 2000. Conform acesteia, halitoza poate fi
clasificata în 3 forme majore: adevarata, pseudo-
halitoza si halitofobia.
Halitoza adevarata este subclasificata în
fiziologica si patologica. Forma patologica este
împartita la rândul ei în halitoza patologica orala si
halitoza patologica extraorala. Daca nu exista
respiratie urât mirositoare dar pacientul este
încredintat ca are halitoza, o diagnosticam sub
forma unei pseudohalitoze.
Daca dupa tratamentul halitozei adevarate sau
al pseudohalitozei pacientul crede în continuare ca
prezinta afectiunea respectiva, putem lua în
discutie un diagnostic de halitofobie (6).
Aceeasi organizatie stiintifica a pus în discutie si
o clasificare a nevoilor de tratament (NT) în toate
subclasele de halitoza amintite anterior de la NT -
1 la NT - 5. Din pacate, pacientii cu halitoza sunt
dezorientati, au o perceptie disproportionata
asupra acestui simptom si se considera, mult mai
frecvent decât este adevarat, niste victime expuse la
anatema sociala.
Primul pas, si cel mai important, este
consultarea unui medic dentist sau de alta
specialitate apropiata care va stabili în mod concret
daca este vorba într-adevar de halitoza sau
halitofobie. Primul examen este cel organoleptic,
halena fiind apreciata de simtul olfactiv al
medicului, în mai multe zile si mai multe momente
ale zilei, care însa din pacate este un test subiectiv
si nu este întotdeauna reproductibil.
Pentru a standardiza si a obiectiva pe o grila
intensitatea unei „senzatii subiective“ se folosesc
halimetrele - Halitest®; care practic nu masoara
halena ci rata de generare a CVS. Concentratia
CVS sub 100 ppm este considerata normala, iar
pentru valori între 300-400 ppm halena poate fi
detectata de la o distanta obisnuita de conversatie
(6). Masuratorile cu halimetrul sunt reproductibile
si sunt bine corelate cu rezultatele examenelor
organoleptice. Principalele avantaje ale halimetrului
sunt diagnosticarea pacientilor cu halitofobie si
controlul evolutiei dupa terapie.
O alta posibilitatea de a evalua halitoza este
autoestimarea si interogarea unor persoane de
încredere (rude, colegi de servici).
Conceperea planului de tratament în halitoza se
sprijina pe 3 faze:
- Eliminarea halitozei;
- Instruirea pacientului privind obiectivarea eva-
luarii propriei halitoze;
MEDICINA STOMATOLOGICA, vol. 9, nr. 2-3, 2005
dental practitioner or some other specialist, which
will diagnose the genuine or pseudo halitosis.
The first examination is the organoleptic
measurement; the practitioner uses his owm sense
of smell during different moments of the day – a
subjective test.
For an objective test we can use Halitest®,
which measures the production rate of VSC. The
VSC concentration under 100 ppm is considered
normal and for values between 300-400 ppm
halitosis is clinically detectabile (6).
The main advantage of this device is the
diagnosis of pacients with halitophobia.
The treatment plan consists in:
- Eliminate the halitosis
- Pacient training in self-care evaluation of
halitosis
- Monitoring the pacient progress; social
and psychological discomfort
First, the oral cavity is cleaned – the extraction
of dental roots, the treatment of active carious
lesions and periodontal treatment. Of great
importance is the oral hygiene (7).
Tongue cleaning using special spatulas and
brushes is important in the treatment of halitosis.
The tongue must be cleaned 2-3 times a day from
back to front. Some studies have shown that using
an regular tooth brush it may cause microbleedings
and damages of the dorsal tongue surface ,
therefore, the practitioners indicate special brushes
- Freshmate™ and Zetu-Fresh™.
Another effective mean to reduce malodor is
mouth rinse using differnt compounds:
Chlorhexidine (0.1- 0.2%) - Corsodyl®, hydrogen
peroxide, listerine, triclosane.
Some studies indicate that an Zn containing
mouth wash reduces VSC with 80-90% in the first
3 hours. Zinc ions inhibit bacterial cysteine
proteinases and VSC production is accoringly
reduced (8).
The use of a tooth paste does not reduce VSC
as dramaically as a mouth wash, however, soda or
zinc containing tooth paste greatly reduce VSC.
70% of pacients concerned with halitosis use
chewing gum in order to reduce malodor. Chewing
gum containing sugar reduces VSC by altering the
pH of the oral cavity; however, the sugarless gum
has only a short term affect by masking the
61
 ODONTOLOGIE. PARODONTOLOGIE / ODONTOLOGY. PERIODONTOLOGY

- Monitorizarea progresului facut de pacient halitosis.

privind introspectia si insertia sa sociala ca si
In conclusion, there are many ways in treating
discomfortul psihic provocat.
halitosis, but new discoveries regarding halitosis led
Initial se acorda importanta asanarii cavitatii
to new techniques for evaluation and management
bucale, cu extractia resturilor radiculare irecupera-
of this social disorder.
bile, tratamentul provizoriu si ulterior definitiv al
tuturor cariilor active, al afectiunilor parodontale
prin detartraj ultrasonic si manual ca si prin irigatii
subgingivale (7). BIBLIOGRAFIE / BIBLIOGRAPHY
O atentie deosebita se va acorda optimizarii 1. Stassinakis A., Burkard H., Hotz P., Mauvaise haleine -
igienei oro-dentare. Curatirea mecanica a limbii are cause, diagnostic et therapie, Rev. Mens Suisse
o importanta particulara în lupta contra halenei, Odontostomatologie, 3/2002.
existând pentru aceasta spatule si perii speciale. 2. Miyazaki H., Arao M., Okamura K., Tentative
classification of halitosis and its treatment needs, Niigata
Limba trebuie periata sau raclata de 2-3 ori pe zi si Dental Journal, 1999.
dupa fiecare sedinta de periaj dentar dinspre 3. Yaegaki K., Coil J.M., Examination, classification, and
posterior spre anterior. Unele studii au stabilit ca treatment of halitosis; clinical perspectives, Journal
raclarea limbii sau periajul cu o perie ce are perii Canada Dental Association, 2000.
duri pot provoca microsângerari (hemoglobina 4. Yaegaki K., Coil J.M., Genuine halitosis, pseudohalitosis,
and halitofobia: clasification, diagnosis, and treatment,
detectata în saliva doar dupa 3 miscari) si Compendium of Cont Dental Education, 2000.
microleziuni ale fetei dorsale a limbii. De aceea 5. Oho T., Yoshida Y., Shimazaki Y., Characteristics of
sunt indicate periute speciale pentru limba, cu perii pacients complaining of halitosis and the usefulness of
moi tip Freshmate™ si Zetu-Fresh™. gas chromatography for diagnosing halitosis, Oral Surgery
Oral Medicine Oral Pathology Oral Radiology
Pe lânga periajul mecanic pentru eliminarea Endodontics, 2001.
durabila a halenei se folosesc si clatiri orale cu 6. Yaegaki K., Murata T., Yamaga T., Miyazaki H.,
diferite substante chimice cum ar fi: clorhexidina Classification and examination of halitosis, International
(0,1-0,2%) - Corsodyl®, clorura de cetilpiridinium, Dental Journal, 2002.
peroxidul de hidrogen, listerina si triclosanul. Sunt 7. Coil J.M., Yaegaki K., Matsuo T., Miyazaki H., Treatment
Needs (TN) and practicalremedies for halitosis,
studii care au demonstrat ca o apa de gura ce International Dental Journal, 2002.
contine Zn a redus concentratia de CVS în aerul 8. Yaegaki K., Coli J.M., Kamemizu T., Miyazaki H.,
respirat cu 80-90% chiar dupa 3 ore de la utilizare. Tongue brushing and mouth rinsing as basic treatment
Ionii de Zn inhiba puternic proteinazele bacteriene measures for halitosis, International Dental Journal, 2002.
9. Saito H., Kawaguchi Y., Halitosis prevention campaign: a
contra cisteinei si implicit distructia celulelor report of oral health promotion activities in Japan,
epiteliale moarte si a celulelor sanguine International Dental Journal, 2002.
responsabile pentru producerea de CVS (8).
S-a demonstrat ca utilizarea pastelor de dinti cu
clorhexidina, peroxid de hidrogen, listerina,
triclosan, clorura de cetilpiridinium sau cu
bicarbonat de sodiu, a drajeurilor de supt si a
gumei de mestecat permite reducerea pentru o
perioada discutabila de timp a halenei. Nu s-a
demonstrat ca o pasta de dinti reduce CVS în aerul
respirat la fel de mult ca o apa de gura, actiune mai
importanta având totusi acelea ce contin
bicarbonat si/sau Zinc. 70% din indivizii afectati
de halitoza apeleaza la gumele de mestecat.
Produsele ce contin zahar s-a demonstrat ca reduc
CVS prin modificarea pH-ului cavitatii bucale.
Gumele fara zahar au un efect numai pe termen
scurt si actioneaza prin mascarea halitozei cu
ajutorul aromatizantilor.
În concluzie, nu exista o singura solutie în
tratamentul halitozei, dar elucidarea recenta a unor
aspecte legate de mecanismul ei de aparitie a dus la
identificarea de noi tehnici pentru evaluarea si
managementul acestei afectiuni cu caracter social.

62