ODONTOLOGIE. PARODONTOLOGIE / ODONTOLOGY.
PERIODONTOLOGY
STUDIU IN VITRO DE DETERMINARE A
MICRODURITĂŢII ŢESUTURILOR DURE DENTARE PE
DINŢI SĂNĂTOŞI ŞI PE DINŢI CU LEZIUNI CARIOASE
INCIPIENTE
IN VITRO STUDY REGARDING MICROHARDNESS
DETERMINATION OF THE HARD DENTAL TISSUES ON
TEETH WITH UNAFFECTED ENAMEL AND TEETH WITH
INCIPIENT CARIOUS LESIONS
Galina Pancu, Şt.Lăcătuşu, S.Andrian, Geanina Iovan, Simona Stoleriu,
Angela Ghiorghe, Topoliceanu C.
REZUMAT
Duritatea smalţului se traduce prin capacitatea de a rezista
la acţiunea forţelor mecanice exercitate asupra lui şi de a suferi
deformări prin crestare sau zgâriere. Duritatea este
comparabilă cu cea a oţelului mediu, fiind apreciată de
specialişti între limitele 200÷500 KHN (Knoop hardness number –
număr de duritate Knoop, definit ca raportul dintre o încărcă-
tură sau o sarcină dată şi aria de indentare). Factorii care
intervin în atingerea unui anumit grad de duritate sunt gradul
de mineralizare, orientarea prismelor şi a cristalelor de HA,
prezenţa şi distribuţia unor ioni metalici încorporaţi în cristale.
Duritatea smalţului uman a fost determinată prin numeroase
metode, incluzând tehnicile de abrazie, zgâriere sau indentaţie.
Din moment ce există atâtea variabile în smalţ şi dentină,
tehnicile ce utilizează microabrazia şi microindentaţiile sunt
preferate, dispozitivul Knoop cu diamant fiind utizat în mod
frecvent. Acest studiu a fost efectuat pe dinţi proaspăt extraşi
din motive ortodontice sau parodontale. Au fost selectaţi 10
dinţi (premolari şi molari), care s-au împărţit în două loturi:
Lot de studiu I – alcătuit din 5 dinţi cu leziuni carioase
incipiente situate atât pe suprafeţele netede cât şi în sistemul
fisural ocluzal; Lot martor II – alcătuit din 5 dinţi neafectaţi
(sănătoşi). Dinţii au fost secţionaţi, utilizându-se discuri
metalice active pe muchie. Secţiunile au fost prelucrate prin
şlefuire conform protocolului. Indentaţiile durităţii Vicker au
fost măsurate şi analizate cu Microscopul optic Metalografic
Neophot 21. Scopul cercetării este de a stabili dacă valorile
medii ale microdurităţii observate la cele două grupuri sunt
semnificativ diferite. Din datele obţi-nute în urma studiului
efectuat şi a analizei statistice a aces-tora rezultă faptul că
valorile medii ale microdurităţii (VHN) în cazul lotului de
studiu sunt mai mici decât cele ale lotului martor.
INTRODUCERE
Duritatea smalţului se traduce prin capacitatea de a
rezista la acţiunea forţelor mecanice exercitate asupra
lui şi de a suferi deformări prin crestare sau zgâriere.
Duritatea este comparabilă cu cea a oţelului mediu,
fiind apreciată de specialişti între limitele 200÷500
KHN (Knoop hardness number – număr de duritate
Knoop (1,14), definit ca raportul dintre o încărcătură
sau o sarcină dată şi aria de indentare). Factorii care
intervin în atingerea unui anumit grad de duritate sunt
gradul de mineralizare, orientarea prismelor şi a
54
Disciplina de Dentistică Conservativă:Cariologie
Facultatea de Medicină Dentară, U. M.F. „Gr.T.Popa”Iaşi
ABSTRACT
The enamel hardness is defined by enamel ability to
resist against the action of mechanical forces and to suffer
surface distortion through scretching. The enamel
hardness is comparable with the hardness of the medium
steel, with values situated within 200-500 KHN (Knoop
hardness number- defined by raport between loading and
indendation area). The factors that influence the hardness
degree are as follows: mineralisation degree, enamel prisms
orientation, hydroxiapatite cristals orientation, the presence
and distribution inside the cristals of some metal ions.
There are many method to measure the human enamel
hardness. Because of the numerous variables for enamel
and dentin, the techniques based on microabrasion and
microindendation are preferable.
Our study was made on freshly extracted teeth for
orthodontic and periodontal reasons. We selected 10 teeth
(bicuspids and molars), divided in two groups: study group
(1) - 5 teeth with incipient carious lesions on smooth
surfaces and in occlusal fisural system; control group (2)- 5
unaffected (healthy) teeth. The teeth were sectioned with
discs and the sections were processed according to the
standard procedures. The Vikers hardness indendations
were measured and analysed with optic microscope
Metalografic Neophot 21. The aim of the research was to
establish if the medium values of the microhardness for
the two groups are significantly different. According to the
dates of the study and to statistical analysis, the medium
values of the microhardness (VHN) are lower for the study
group (teeth with incipient carious lesions), compared with
the control group 2 (unaffected teeth).
INTRODUCTION
The enamel hardness is defined by enamel
ability to resist to the action of mechanical forces
and to suffer surface distortion through scretching.
The enamel hardness is comparable with the
hardness of the medium steel, with values situated
within 200-500 KHN (Knoop hardness number
(1,14)- defined by raport between loading and
indentation area).
The factors that influence the hardness degree
are as follows: mineralization degree, enamel prisms
 ODONTOLOGIE. PARODONTOLOGIE / ODONTOLOGY. PERIODONTOLOGY
cristalelor de HA, prezenţa şi distribuţia unor ioni
metalici încorporaţi în cristale. Duritatea este dublată,
însă, de un anume grad de fragilitate/friabilitate (care
poate duce la fracturare) şi de rigiditate, elasticitatea
proprie fiind redusă (2,3,4).
Valorile durităţii variază şi la nivelul dentinei.
Duritatea dentinei este mai mică faţă de smalţ, dar
mai mare comparativ cu cementul şi osul. Numărul
de duritate Knoop (KHN) este 70, măsurat la nivelul
joncţiunii amelo-dentinare. Duritatea scade din
exterior spre interior, astfel încât la nivelul joncţiunii
dentină-pulpă KHN este 20. Între dinţi de diferite
tipuri, sau între dentina coronară şi cea radiculară,
diferenţele de duritate sunt minime sau nule. Totuşi
în ansamblul dentinei pot să apară zone cu duritate
diferită: dentina sclerotică este extrem de dură
(KHN 80), iar dentina carioasă are un grad de
duritate scăzut (KHN 25) (7,8). Datorită indenta-
ţiilor mai mari cauzate de microstructura dentinei,
variaţiile pot fi explicate prin diferenţa de densitate a
tubulilor dentinari în diferite zone ale dintelui.
Dinţii umani sunt supuşi presiunii în timpul
masticaţiei. De aceea, studiul şi analiza durităţii lor
sunt foarte importante în înţelegerea modului în care
stresul masticator este distribuit la nivelul dinţilor şi în
predicţionarea modului în care stresul poate fi alterat
de procedurile restaurative, vârstă sau unele boli
generale. Mai mult, valorile durităţii pot fi corelate cu
alte proprietăţi mecanice, cum ar fi modulul de
elasticitate Young şi stresul de rupere (9,10).
Duritatea smalţului uman a fost determinată prin
numeroase metode, incluzând tehnicile de abrazie ,
zgâriere sau indentaţie (11). Din moment ce există
atâtea variabile în smalţ şi dentină, tehnicile ce
utilizează microabrazia şi microindentaţiile sunt
preferate, dispozitivul Knoop cu diamant fiind utizat
în mod frecvent (12). Recent a fost introdusă tehnica
de nanoindentaţie ce utilizează microscopia cu forţă
atomică în măsurarea durităţii dentinei (13).
MATERIAL ŞI METODĂ
Studiul a fost efectuat pe dinţi proaspăt extraşi din
motive ortodontice sau parodontale. Au fost selectaţi
10 dinţi (premolari şi molari), care s-au împărţit în
două loturi: Lot de studiu (I) şi Lot martor (II)
 Lot I – alcătuit din 5 dinţi cu leziuni carioase
incipiente situate atât pe suprafeţele netede cât
şi în sistemul fisural ocluzal.
 Lot II – alcătuit din 5 dinţi neafectaţi (sănătoşi).
Au fost secţionaţi, utilizându-se discuri metalice
active pe muchie. S-au efectuat secţiuni longitudinale
în sens mezio-distal şi vestibulo-oral. După care
secţiunile au fost prelucrate prin şlefuire conform
protocolului.
Unul dintre factorii care afectează măsurarea
durităţii este reprezentat de modul de preparare a
MEDICINA STOMATOLOGICĂ, vol. 9, nr. 4 - 5, 2005
orientation, hydroxiapatite cristals orientation, the
presence and distribution inside the cristals of some
metal ions. The hardness is associated to a certain
degree of brittleness and rigidity, because of the
low enamel elasticity (2,3,4)
The hardness values varies at the dentin level.
The dentin hardness is lower compared with
enamel hardness but its values are superior to the
cement and bone hardness. Knoop hardness
number (KHN) is 70, measured at the enamel-
dentin junction.
The dentin hardness decreases gradually inward,
reaching KHN 20 at the pulp-dentin jonction.
Between the same groups of teeth, there are
minimal differences for the hardness values.
However there may be speciffic areas in dentine
with different hardness degrees: sclerotic dentin is
very hard (KHN 80), carious dentin has a low
hardness degree (KHN 25) (7,8).
The human teeth are submissed to pressures
exerted within mastication. The study and the
analysis of the teeth hardness are very important to
understand the mechanisms implied in the
distribution of the masticatory stress at the teeth
level and to predict the influence of the restorative
procedures, age and general conditions on this type
of stress.
Moreover, the hardness values can be related to
some mechanical features as Young’s modulus and
split stress (9,10).
The human enamel hardness was determined by
numerous methods, including abrasion techniques,
scretching techniques and indendation techniques
(11).
Because of the numerous variables for enamel
and dentin, the techniques based on microabrasion
and microindendation are preferable (12). Recently,
for the measurement of the dentin hardness, it was
introduced the nanoindendation technique that
uses atomic forces microscopy (13).
MATERIALS AND METHOD
Our study was made on freshly extracted teeth
for orthodontic and periodontal reasons. We
selected 10 teeth (bicuspids and molars), divided in
two groups:
 Study group (1) - 5 teeth with incipient carious
lesions on smooth surfaces and in occlusal
fisural system;
 Control group (2)- 5 unaffected (healthy) teeth.
The teeth were sectioned with discs, resulting
longitudinal mesio-distal and buccal-oral sections.
The section were processed according to the
standard procedures.
One of the factors that affect the precision of
the hardness measurement is represented by the
55
 ODONTOLOGIE. PARODONTOLOGIE / ODONTOLOGY. PERIODONTOLOGY

mostrelor, deoarece orice înclinare sau suprafaţă
neplană conduce la indentaţii prea mari şi implicit la
valori VHN scăzute. De aceea, este obligatoriu de a
realiza suprafeţe plane ale mostrelor ce urmează să fie
analizate. Mostrele au fost finisate cu hârtie cu carbură
de siliciu de la nr. 100, 600, 800, 1000, 1200 la 4000, în
mod progresiv, sub răcire cu apă. Finisarea finală şi
lustruirea s-au făcut cu un poliş de 0,05 şi pastă dia-
mantată cu granulaţie de 3 şi 1, antrenat la un dispo-
zitiv de finisat metalurgic Buehler, model Minimet,
mostrele fiind iluminate. Mostrele au fost degresate cu
alcool etilic pentru îndepărtarea impurităţilor şi spălate
pe 3 perioade timp de 5 minute fiecare cu apă
distilată. Secţiunile longitudinale au fost examinate
mai întâi la stereomicroscopul optic. Apoi au fost
incluşi în răşină autopolimerizabilă.
samples preparation, any rough surface leading to
large indendation and low VHN values. It’s
imperative to obtain plane surfaces of the samples.
The samples were finished gradually with silicon
carbure no. 100, 600, 800, 1000, 1200 and 4000,
under water cooling.
The final finishing and polishing were made
with a polish no.0,05 and diamant paste annexed to
the Buehler device, Minimet model. The
longitudinal sections were first examined using the
optical stereomicroscope and included in
chemically cured resin.
The Viker indendations were measured and
analysed with optic microscope Metalografic Neophot
21.

Fig.1. Aspect microscopic a unui Fig.2. Aspect microscopic a unui molar Fig. 3. Aspect microscopic a unui molar
premolar cu leziune carioasă incipientă, sănătos pe care s-a testat microduritatea. cu leziune carioasă incipientă, pe care s-
pe care s-a testat microduritatea. Inden- Indentaţii (amprente) lăsate de micro- a testat microduritatea. Indentaţii (am-
taţii (amprente) lăsate de microdurimetru durimetru la nivelul smalţului, joncţiunii prente) lăsate de microdurimetru la
la nivelul smalţului, joncţiunii smalţ- smalţ-dentină şi dentină în 1/3 externă nivelul smalţului, joncţiunii smalţ-
dentină şi dentină în 1/3 externă Fig.2. Microscopic aspect of a healthy molar dentină şi dentină în 1/3 externă
Fig.1. Microscopic aspect of a bicuspid with used as a sample or microhardness testing. Fig. 3. Microscopic aspect of a molar with
incipient carious lesion, used as a sample for Indendations created by microhardness incipient carious lesion used as a sample for
microhardness testing. Indendations created by measurement device on the enamel, enamel- microhardness testing. Indendations created by
microhardness measurement device on the dentin junction and external 1/3 of the dentin. microhardness measurement device on the
enamel, enamel-dentin junction and external enamel, enamel-dentin junction and external
1/3 of the dentin 1/3 of the dentin.

Fig. 4. Aspect microscopic a unui Fig. 5. Aspect microscopic a unui molar Fig. 6. Aspect microscopic a unui
premolar cu leziune carioasă incipientă, cu leziune carioasă incipientă, pe care s- premolar cu leziune carioasă incipientă,
pe care s-a testat microduritatea. Inden- a testat microduritatea. Indentaţii (am- pe care s-a testat microduritatea. Inden-
taţii (amprente) lăsate de microduri- prente) lăsate de microdurimetru la taţii (amprente) lăsate de microduri-
metru la nivelul smalţului, joncţiunii nivelul smalţului, joncţiunii smalţ- metru la nivelul smalţului, joncţiunii
smalţ-dentină şi dentină în 1/3 externă. dentină şi dentină în 1/3 externă smalţ-dentină şi dentină în 1/3 externă .
Fig. 4. Microscopic aspect of a bicuspid with Fig. 5. Microscopic aspect of a molar with Fig. 6. Microscopic aspect of a bicuspid with
incipient carious lesion used as a sample for incipient carious lesion, used as a sample for incipient carious lesion, used as a sample for
microhardness testing. Indendations created by microhardness testing. Indendations created by microhardness testing. Indendations created by
microhardness measurement device on the microhardness measurement device on the microhardness measurement device on the
enamel, enamel-dentin junction and external enamel, enamel-dentin junction and external enamel, enamel-dentin junction and external
1/3 of the dentin. 1/3 of the dentin. 1/3 of the dentin.

56
 ODONTOLOGIE. PARODONTOLOGIE / ODONTOLOGY. PERIODONTOLOGY

1 2 3 4 5 SD Nr. Indent. Media

1/3 ext. 270 291 250 263 227 23,76342 47 260,2
Enamel 1/3 medium 258 264 236 248 209 21,77154 35 243
1/3 internal 242 251 214 222 201 20,40833 42 226
Enamel-dentin junction 120 115 98 137 105 14,98332 3 115
1/3 ext. 54 60 46 52 45 6,14817 31 51,4
Dentin
1/3 medium 48 47 39 44 32 6,59545 45 42
Tabel 1. Valorile microdurităţii (VHN) pentru Lotul I (lot studiu)
Table 1. Microhardness values for study group (group 1)

1 2 3 4 5 SD Nr. Indent. Media

1/3 ext. 420 301 363 310 458 68,28836
Enamel 1/3 medium 370 297 313 292 389
1/3 internal 310 270 286 276 357
Enamel-dentin junction 192 160 190 183 186 12,89186
1/3 ext. 73 68 69
Dentin
1/3 medium 68 64 61
Tabel 2. Valorile microdurităţii (VHN) pentru Lotul II (lot martor)
Table 2. Microhardness values(VHN) for group II (wittness group)
Indentaţiile durităţii Vicker au fost măsurate şi
analizate cu Microscopul optic Metalografic Neophot 21.
Pe mostrele secţionate longitudinal indentaţiile
au fost realizate de la suprafaţa externă a smalţului
spre zona internă a dentinei, trecând prin zona de
JSD în felul următor:
 smalţ (1/3 externă, 1/3 medie şi 1/3 internă),
 joncţiunea smalţ-dentină,
 dentină (1/3 externă).
Lungimea axelor indentaţiilor de formă pătrată
a fost „citită“ cu o scală micrometrică fixată la
ocularul dispozitivului de testare a durităţii.
REZULTATE-DISCUŢII
Aspecte microscopice ale testelor de microduritate
efectuate sunt prezentate în figurile 1-6 iar valorile
înregistrate sunt cuprinse în tabelele I şi II.
Elemente de statistică descriptivă
Am folosit următoarele notaţii:
SMEXT – Smalţ, 1/3 externă;
SMM – Smalţ, 1/3 medie;
SMINT – 1/3 internă;
JSMDENT- Joncţiunea smalţ-dentină;
DENTEXT-Dentină, 1/3 externă;
DENTINT-Dentină, 1/3 medie.
Se constată că valorilor medii ale microdurităţii,
în cazul lotului martor, sunt mai mari decât cele
existente în cazul lotului de studiu. Deviaţiile
standard în cazul lotului martor sunt mai mari decât
cele existente în cazul lotului de studiu doar în
următoarele cazuri: smalţ – treimea externă, smalţ –
treimea medie, smalţ – treimea internă.
Scopul cercetării este de a stabili dacă valorile
medii ale microdurităţii observate la cele două
52 370,4
44,3813 34 332,2
35,4288 48 299,8
5 182,2
66 71 2,70185 26 69,4
58 67 1,8601 34 63,6
On the longitudinal sectioned samples, the
indendations were realised from the enamel
external surface to the internal dentin surface:
 enamel (external 1/3, medium 1/3, internal 1/3)
 enamel-dentin jonction
 dentin (external1/3)
The lenght of the indendations axes was „read”
with a micrometric scale fixed at the device used
for the hardness testing.
RESULTS-DISCUTIONS
Microscopic aspects of the microhardness tests
are presented in figures 1-6 and the recorded values
in tables I-II.
Descriptive statistical elements
We used the following notices:
SMEXT –Enamel, external 1/3;
SMM –Enamel, medium 1/3;
SMINT – Internal 1/3;
JSMDENT- Enamel-dentin jonction;
DENTEXT-Dentine, external 1/3 ;
DENTINT-Dentine, medium 1/3.
This table demonstrates that the medium values
of the microhardness for the control group are
superior to the study group values. The standard
deviations for the control group are superior to the
standard deviations for the study group only for
the next situations: enamel-external 1/3, enamel-
medium 1/3, enamel-internal 1/3.
The aim of the research is to establish if the
medium values of the microhardness in both
groups are significantly different. This is the
research hypothesis. The nul hypothesis is that
both groups are not significantly different, so they

MEDICINA STOMATOLOGICĂ, vol. 9, nr. 4 - 5, 2005 57

 ODONTOLOGIE. PARODONTOLOGIE / ODONTOLOGY. PERIODONTOLOGY

grupuri sunt semnificativ diferite. Aceasta este derive from the same population. We are
ipoteza de cercetare. Ipoteza de nul este că cele două concerned if the groups differ between them, thus
grupuri de scoruri nu diferă semnificativ, deci ele deriving from different mediums.
provin de la aceeaşi populaţie. Ne interesează dacă In the next table we can fiind that p pvalue is
grupurile diferă între ele, deci dacă au medii diferite. lower than 0,05 and thus we can reject the nul
Din tabelul de mai jos se poate constata că hypothesis and accept the research hypothesis. In
valoarea lui p este mai mică decât 0,05 ceea ce conclusion, the microhardness values are
înseamnă că putem să respingem ipoteza de nul şi significantly different between the two groups.
accepta ipoteza de cercetare. Se poate concluziona
că pe ansamblu valorile microdurităţii sunt
semnificativ diferite în cazul celor două loturi.
Eroarea 95% Intervalul de confidenţă Suma Media
Deviaţia df F p
N Media standard al mediei Min. Max. pătratelor pătratelor
standard
a mediei SMEXT Between Groups 30360,100 1 30360,100 11,614 ,009
Lower Bound Upper Bound
SMEXT martor 5 370,4000 68,28836 30,53948 285,6088 455,1912 301,00 458,00 Within Groups 20912,000 8 2614,000
studiu 5 260,2000 23,76342 10,62732 230,6938 289,7062 227,00 291,00 Total 51272,100 9
Total 10 315,3000 75,47781 23,86818 261,3064 369,2936 227,00 458,00 SMM Between Groups 19891,600 1 19891,600 16,280 ,004
SMM martor 5 332,2000 44,38130 19,84792 277,0933 387,3067 292,00 389,00 Within Groups 9774,800 8 1221,850
studiu 5 243,0000 21,77154 9,73653 215,9671 270,0329 209,00 264,00 Total 29666,400 9
Total 10 287,6000 57,41312 18,15562 246,5291 328,6709 209,00 389,00 SMINT Between Groups 13616,100 1 13616,100 16,290 ,004
SMINT martor 5 299,8000 35,42880 15,84424 255,8093 343,7907 270,00 357,00 Within Groups 6686,800 8 835,850
studiu 5 226,0000 20,40833 9,12688 200,6597 251,3403 201,00 251,00 Total 20302,900 9
Total 10 262,9000 47,49608 15,01958 228,9233 296,8767 201,00 357,00 JSMDENT Between Groups 11289,600 1 11289,600 57,792 ,000
JSMDENT martor 5 182,2000 12,89186 5,76541 166,1926 198,2074 160,00 192,00
Within Groups 1562,800 8 195,350
studiu 5 115,0000 14,98332 6,70075 96,3957 133,6043 98,00 137,00
Total 12852,400 9
Total 10 148,6000 37,78948 11,95008 121,5670 175,6330 98,00 192,00
DENTEXT Between Groups 810,000 1 810,000 35,920 ,000
DENTEXT martor 5 69,4000 2,70185 1,20830 66,0452 72,7548 66,00 73,00
Within Groups 180,400 8 22,550
studiu 5 51,4000 6,14817 2,74955 43,7660 59,0340 45,00 60,00
Total 10 60,4000 10,49021 3,31729 52,8958 67,9042 45,00 73,00 Total 990,400 9
DENTINT martor 5 63,6000 4,15933 1,86011 58,4355 68,7645 58,00 68,00 DENTINT Between Groups 1166,400 1 1166,400 38,368 ,000
studiu 5 42,0000 6,59545 2,94958 33,8107 50,1893 32,00 48,00 Within Groups 243,200 8 30,400
Total 10 52,8000 12,51488 3,95755 43,8474 61,7526 32,00 68,00 Total 1409,600 9

CONCLUZII CONCLUSIONS
Aşa cum se observă, există mai mulţi parametri There are numerous parameters that are implied
implicaţi în analiza durităţii dinţilor. Cu toate in the teeth hardness analysis. However in our
acestea, în studiul de faţă s-au obţinut valori clare study there were obtained clear Vikers values
ale durităţii Vickers (cu valori minime ale deviaţiilor (minimal values for standard deviations) for the
standard) pentru dentina şi smalţul sănătoase, healthy dentin and enamel, significantly different
comparativ diferite faţă de cele ale smalţului şi from the values of the enamel and dentin in teeth
dentinei cu leziuni carioase incipiente. with incipient carious lesions.
Din datele obţinute în urma studiul efectuat şi a The dates obtained from the study and
analizei statistice a acestora rezultă faptul că valorile statistical analysis indicate that the medium values
medii ale microdurităţii (VHN) în cazul lotului de of the microhardness (VHN) in study group are
studiu sunt mai mici decât cele ale lotului martor. lower that those in wittness group.
Diferenţele sunt mai semnificative pentru smalţul The differences are significantly different for
din 1/3 medie şi internă, în special la dinţii cu leziuni the medium and internal 1/3 enamel, especially in
carioase ce au o evoluţie acută şi care prezintă o teeth with largely extended carious lesions with
extindere importantă în suprafaţă şi profunzime. acute progression.
Valori mai mici au fost înregistrate pentru 1/3 Lower values were recorded for the external 1/3
externă a smalţului la dinţii cu demineralizări asociate of enamel in teeth with demineralisations associated
cu microcavităţi în suprafaţa smalţului afectat. with microcavities at the surface of the affected
Pentru leziunile cu evoluţie cronică cât şi pentru enamel. Both for the carious lesions with chronic
cele vindecate diferenţele de microduritate erau progression and remineralised carious lesions, the
nesemnificative, foarte apropiate de cele ale differences were unsignificantly and the values were
ţesuturilor dentare sănătoase. close to those specific for the healthy dental tissues.

BIBLIOGRAFIE:
1. Maria del Pilar Gutiérrez-Salazar, Jorge Reyes-Gasga
Microduritatea şi compoziţia chimică a dinţilor umani,
Materials Research, 2003, vol 6, nr3, 367-373
2. Căruntu I.D. Histologia sistemului stomatognat, Ed.,
Apolonia, 2001.
3. Le Geros, R.Z., Howard M. Myers, Calcium phosphates in
oral biology and medicine Ed., San Francisco, California,
1991.
4. Reyes-Gasga J., Alcantara-Rodriguez C.M., Gonzalez-Trejo
8. Ryge, G.; Foley, D.E.; Fairhurst, C.W. Microhardness and
chemical composition of human tooth. J. Dent. Res. v. 40, p.
1116-1121, 1961.
9. Wilson, T.G.; Love, B. Microhardness and chemical
composition of human tooth. Am. J. Orth. and Dentofacial
Orthop, v. 107, p. 379-381, 1995.
10. Gaspersic, D. J. Microhardness and chemical composition of
human tooth. Oral Pathol. Med., v. 24, p.153-158, 1995.
11. Robinson, C.; Weatherell, J.A.; Hallsworth, A.S.

58
 ODONTOLOGIE. PARODONTOLOGIE / ODONTOLOGY. PERIODONTOLOGY

A.M., Madrigal-Colin, A. Microhardness and chemical
composition of human tooth. Acta Microscopica, Acta
Microscopica, v. 6, p. 24-38, 1997.
5. Kinney, J.H.; Balooch, M.; Marshall, S.J.; Marshall. G.W.;
Weihs, T.P. Dentin caries activity status related to hardness
and elasticity. Archs Oral Biol., v. 41, p. 9-13, 1996.
6. Meredith, N.; Sherriff, M.; Setchell, D.J.; Swanson, S.A. Vikers
measurement of the microhardness and Young’s modulus of
human enamel and dentine using an indendation technicue..
Archs, Oral Biol. v. 41, p. 539-545, 1996.
7. Collys, K.; Slop, D.; Cleymaet, R.; Coomanss, D.; Michotte, Y.
Microhardness and chemical composition of human tooth.
Dent Mater., v. 8, p. 332-335, 1992.
Microhardness and chemical composition of human tooth.
Caries Res., v. 15, p. 70-77, 1981.
12. Kodaka, T.; Debari, K.; Yamada, M.; Kuroiwa, M.
Microhardness and chemical composition of human tooth.
Caries Res., v. 26, p. 139-141, 1992.
13. McColm, I.J. Introduction and overview in ceramic hardness,
Plenum Press, New York, 1990.
14. Knoop F., Peters C.G., Emerson V.B., Sensitive Piramidal
diamond tool for indendation measurements, Nat’l. Bureau
Standarts, Jornal of Resarch 23:39, 1939.

ACTUALITĂŢI / NEWS
CLINICAL AND MICROBIOLOGICAL EVALUATION OF THE EFFECTIVENESS OF THE ND:YAP LASER FOR
THE INITIAL TREATMENT OF ADULT PERIODONTITIS A RANDOMIZED CONTROLLED STUDY

D’Aiuto F, Parkar M, Andreaou G, Brett PM, Ready D, Tonetti MS

Background : Enhancement of the results obtained by scaling and planing is most often sought by using antimicrobial therapies.
Laser beams have been shown to be bactericidal and could possibly target pathogens more effectively and with fewer compliance problems
than antiseptic solutions.
Methods : Thirty subjects 20–60 years old presenting periodontal pockets at least 5mm deep in each quadrant received initial
periodontal treatment. The study had a split-mouth design. The control side (SRP) only received scaling and planing, and the test side
(SRP1laser) was treated by both SRP and Nd:Yap (yttrium aluminum perovskite doped with neodym) laser. Clinical conditions were
evaluated at day 0 and day 90 using the plaque index, gingival index, bleeding on probing, pocket probing depth, and clinical
attachment level. Microbial sampling was also performed on days 0 and 90, and the presence of Actinobacillus actinomycetemcomitans,
Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Tannerella forsythensis, and Treponema denticola was analysed by polymerase chain
reaction in a commercial laboratory. Post-operative pain or discomfort was measured by the patient using a linear visual scale. Pearson’s
chi-squared test was used to compare bacterial presence.
Results : There was no statistically significant difference concerning clinical data between test and control groups at baseline. Both
treatments enhanced the clinical situation compared to baseline; however, results were not significantly different between the two groups.
T. forsythensis was the organism most numerous in both groups. Though initial treatment diminished the numbers of all the pathogens
it did not do so statistically significantly. Differences between test and control groups were very small and bore no significance.
Evaluation of the post-operative pain did not reveal any differences between the groups.
Conclusions: Scaling and root planing was effective in reducing levels of plaque, inflammation, and bleeding upon probing. No
additional advantage was achieved by using the Nd:Yap laser.
Key words : bacteriologic analysis; laser; periodontitis; scaling and root planing
(J Clin Periodontol 2005; 32: 670–676)

Silvia Mârţu

MEDICINA STOMATOLOGICĂ, vol. 9, nr. 4 - 5, 2005 59