Curs1

Sanatatea publica
Definitie dupa FRENK: 1993 “un concept bazat pe identificarea nevoilor de sănătate şi
organizarea de servicii de sănătate comprehensive la nivel populational
Comisia Europeana definitie noua:
“ SP este stiinta si arta de prevenire a imbolnavirilor, prelungire a vietii si promovare sanatatii
fizic
si mentale prin eforturile comunitatii.
SP poate fi considerata ca structurile si procesul prin care sanatatea populatiilor este inteleasa,
asigurata si promovata prin eforturile organizate ale societatii”

Sănătatea publică: 10 funcții/operatii esentiale (EPHOs:

1. supravegherea stării de sănătate a populației,
2. monitorizarea și răspunsul la pericolele pentru sănătate în situații normale și de urgență,
3. protejarea sanătății față de riscurile din mediul de viață și ocupațional, siguranța
alimentului , etc
4. promovarea sanătății și acțiuni adresate determinanților sociali și inegalităților în
sănătate
5. prevenirea și depistarea precoce a îmbolnăvirilor
6. asigurarea guvernanței pentru sănătate și bunăstare
7. asigurarea resurselor umane suficiente și competente
8. asigurarea organizării și finanțării sanătății publice
9. advocacy, comunicare și mobilizare sociala
10. cercetarea în sănătate publică ca suport al politicilor și practicii domeniului
Sănătate publică: Niveluri de interventie
 Preventia primordiala - -reducere FR in mediu- reglementari /politici programe)
 Preventia primara -evitarea aparitiei bolii la nivel de individ-red FR individuali-vaccinarea,
prezervativ, act fizica, dieta.....
 Preventia secundara -dg. precoce pt.evitarea cursului nefavorabil si consecintelor bolii-
screening, depistare activa)
 Preventia tertiara recuperare, reinsertia socio profesionala
 Preventia cuaternara activități destinate reducerii sau evitării consecințelor intervențiilor
inutile sau excesive ale serviciilor de îngrijire a sănătății
Curs2
Modelul Lalonde
Determinantii starii de sanitate : Mediu, Stil de viata, Biologie umana, Sistem de sanatate
Stilul de viaţă = comportamente care sunt condiţionate si influentate de factori sociali
(obiceiuri,traditii, mediu)
Biologia umana (ereditate, caracteristici demografice ale populaţiei);
Mediul (factorii mediului fizic şi social: factori fizici, chimici, socio-culturali, educaţionali);
Serviciile de sănătate (preventive, curative, recuperatorii).
Curs3
Componentele demografiei
 Statica populaţiei (studiază numărul, structura şi distribuţia populaţiei)
 Dinamica (mişcarea populaţiei):
a) naturală = reproducerea
b) mecanică = mişcarea generată de factori economici, sociali, politici (mobilitatea
socio-profesională, migraţia)
Statica Numărul populaţiei
Surse:
 Recensământul populaţiei - înregistrarea globală transversală a populaţiei la un
moment dat-ultimul 2012
 Actualizarea recensământului prin date înregistrate la oficiile de stare civilă.
 Anchete demografice care aprofundează elemente de structură şi dinamică a
populaţiei.
 Estimarea numărului populaţiei prin interpretarea rezultatelor între două
recensăminte.

Evoluţia numărului populaţiei în România 1948-2014

 Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011
 - rezidentă - care reprezintă totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străini și fără
cetățenie, care au reședința obișnuită pe teritoriul României o perioadă neîntreruptă de
cel puțin 12 luni înainte de perioada de referință;
 - după domiciliu - care reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu
pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale.
Populaţia României în perioada 2005-2014 a urmat un trend constant de scădere,
 populația rezidentă scade
 21.319.673 la 19706529 (scadere 6%)
populația după domiciliu scade
22.621.457 la 22236059 (1,42%)
 2016 ; SPOR NATURAL NEGATIV -2.8%ₒ

Distribuire spor natural

Densitatea populaţiei
 măsoară gradul de împrăştiere a populaţiei în
colectivităţi constituite (oraşe, sate) şi se calculează
raportând numărul de locuitori pe km2
 83,4 locuitori / km2, la 1 ianuarie 2015
 Importanţă
 Epidemiologică
 În proiectarea serviciilor de sănătate
Structura populaţiei
Pe medii si gen
 grupe de varsta
 gen
 medii de rezidenta
Depinde de:
 dezvoltarea economică şi de politicile de dezvoltare
 Mediul de viaţă îşi pune amprenta asupra modelului de morbiditate şi mortalitate
precum şi asupra organizarii serviciilor de sănătate
Importanţa structurii:
 În funcţie de gen – pentru cunoaşterea riscurilor şi a frecvenţei bolilor la populaţia
masculină faţă de cea feminină
 În funcţie de grupele de vârstă – pentru descrierea tabloului morbidităţii şi mortalităţii
care diferă de la o grupă de vârstă la alta
Populatia rezidenta pe sexe si pe medii
STRUCTURA PE SEXE:
• 51% FEMEI
• 59% BARBATI
STRUCTURA PE MEDII
• 53% URBAN
• 46%RURAL
Populatia pe medii / DINAMICA
Populaţia României pe grupe mari de vârstă în anii 1990, 2000 – 2013

Structura populației rezidente pe grupe de vârstă, în anul 2016

Curs 4
Evenimente demografice şi noţiuni utilizate în studiul fertilităţii
 Născutul viu – este produsul de concepţie expulzat sau extras complet din corpul
mamei, indiferent de durata sarcinii din care acesta provine şi care prezintă un semn de
viaţă: respiraţie, activitate cardiacă, pulsaţii ale cordonului ombilical sau contracţia unui
muşchi voluntar, fie că placenta a fost eliminată sau nu, iar cordonul ombilical a fost
secţionat sau nu.
 Născutul mort – este produsul de concepţie care provine dintr-o sarcină de peste 28 de
săptămâni şi care după separarea completă de corpul matern nu manifestă nici un semn
de viaţă(.Daca durata sarcinii nu se cunoaste sau nu se poate preciza cantareste sub
1000gr. Sau masoara sub 35cm)
  Avortul – este produsul de concepţie care provine dintr-o sarcină cu o durată mai mică
de 28 de săptămâni şi care după extragerea completă din corpul matern nu manifestă
nici un semn de viaţă
Produsul de concepţie – este rezultatul fecundării unui ovul de către un spermatozoid, care a
parcurs perioada de gestaţie şi care se soldează prin naştere sau avort
Naşterea – evenimentul expulzării unui produs de concepţie pentru o perioadă a sarcinii mai
mare de 28 de săptămâni.
Rangul naşterii – exprimă a câta naştere (vie sau nu) a mamei este cea în cauză.
Rangul născutului – exprimă al câtelea născut viu sau mort este născutul considerat în suita
celor pe care i-a născut mama.
Intervalul protogenezic – durata medie dintre căsătorie şi naşterea primului copil.
Intervalele intergenezice –duratele medii care separă într-o populaţie naşterile de rang
succesiv (durata medie între prima şi a doua naştere, a doua şi a treia etc.)
Natalitatea
 Natalitatea reprezintă fenomenul demografic al aparitiei născuţilor vii înregistraţi într-o
populaţie definită, într-o perioadă dată de timp
 Unitatea statistică de observare este născutul viu
 Documentele purtătoare de informaţii sunt constituite din:
- certificatul medical constatator al naşterii (document completat de către medicul care
constată evenimentul demografic),
-certificatul de naştere (document completat pe baza certificatului medical de către
funcţionarii de la oficiile de stare civilă)
-buletinul statistic de naştere (completat tot la serviciile de stare civilă).
Natalitatea (indicator de intensitate)
Modalităţi de măsurare
 abordare transversală a fenomenului (într-un an calendaristic)
 abordare longitudinală (pe o generaţie), prospectiv sau retrospectiv.
Intensitatea fenomenului este măsurată cu rata brută de natalitate care exprimă
frecvenţa născuţilor vii la 1000 de locuitori pentru perioada calendaristică considerată (an,
semestru, trimestru, lună).
n=(N/P)*1000
Dezavantajul - neomogenitatea numitorului care include laolaltă populaţia de ambele sexe,
de toate vârstele şi indiferent de starea civilă.
Natalitatea: NIVEL SI DIANAMICA

2016=9.1%0 = 203.231
evolutia natalitatii in Ro in anii 2007-2016

Fertilitatea
-fenomenul demografic al aparitiei născuţilor vii în populaţia feminină de vârstă fertilă (15-49
de ani)
-În analiza fertilităţii există două modalităţi de abordare:
-transversală (măsurarea, descrierea şi analiza fertilităţii la un moment dat, de regulă un an
calendaristic);
-longitudinală (studiul fertilităţii pe o generaţie); abordarea longitudinală se poate realiza
prospectiv sau retrospectiv.

Analiza transversală a fertilităţii-indicatori

1.Rata generală de fertilitate (RGF)
2.Rata specifică pe vârstă a fertilităţii
3. Rata totală de fertilitate (RTF) = suma naşterilor reduse = descedenţa medie finală
4. Indicele brut de reproducere
1.Rata generală de fertilitate (RGF)
 exprimă frecvenţa născuţilor vii la 1000 de femei de vârstă fertilă (15-49 de ani).

rata feritilitatii persoanelor in perioada 2007-2016

3. Rata totală de fertilitate (RTF) = suma naşterilor reduse = descedenţa medie finală numărul
mediu de copii -1,58 copii, pe care l-ar naste o femeie potrivit modelului de fertilitate din
populatia careia ii apartine)
media UE 28= 1.5
max Franța 1,96
Min Portugalia =1,31
4. Indicele brut de reproducere reprezintă numărul mediu de fete
pe care l-ar naşte o femeie potrivit modelului de fertilitate din
populatia careia ii apartine=

Factori principali ai scăderii fertilităţii

 Emanciparea femeii
 Creşterea duratei şi a nivelului educaţional
 Scăderea influenţelor normelor culturale
 Costul copilului
 Reducerea funcţiei economice a copilului
 Apariţia mijloacelor contraceptive moderne
 Factori economici: degradarea nivelului de trai, şomajul, stresul.

Curs 5
Mortalitatea Eveniment-fenomen
 Mortalitatea, componenta negativă a mişcării naturale a populaţiei, reprezintă
fenomenul demografic al deceselor înregistrate într-o populaţie definită, într-o perioadă
dată de timp.
 Decesul este evenimentul demografic al disparitiei definitive a oricărui semn de viaţă în
orice moment după înregistrarea stării de născut viu
Metode de măsurare, descriere si analiză
ABORDARE
 Transversală ( de moment) – constă în măsurarea, descrierea şi analiza
mortalităţii într-o perioadă determinată de timp, de obicei un an calendaristic
 Longitudinală (prospectiv sau retrospectiv) - analiza mortalităţii pe o cohortă sau
pe o generaţie
Mortalitatea specifica pe cauze de deces, 2016
Structura mortalitatii

Speranţa de viaţă la naştere= Durata medie a vieţii

 Indicator sintetic al mortalităţii şi al stării de sănătate
 Nr.mediu de ani pe care o persoană speră să-l trăiască în condiţiile caracteristicilor
modelului de mortalitate pe grupe de vârstă a populaţiei din care provine persoana,
pentru un anumit an pentru care s-a făcut tabela de mortalitate.
Speranţa de viaţă la naştere pe medii și gen, în perioada 2007-2016

Speranţa de viaţă la naştere: confuzii

 ≠ longevitatea speciei umane, 115-120 ani,
 ≠ Viaţă mediană sau viaţă probabilă (VMED) RO =75 ani
 Pînâ la vîrsta de 74,82 ani supravieţuieşte o jumătate din cohorta ipotetică ; cealaltă
jumătate se va stinge treptat după această vîrsta.
 ≠ Viaţă normală sau vîrsta modală la deces (VMOD) RO= 80 ani
  Vîrsta la bâtrîneţe care corespunde valorii modale a deceselor:
 „Normal" ar fi ca oamenii să ajungă la această vîrsta cînd se înregistrază cea mai
mare frecvenţă a deceselor.

Factori care influenţează mortalitatea

 Factori economici
 Venitul naţional brut
 Structura pe grupe de vârstă a populaţiei
 Calitatea mediului
 Stocul de cunoştinţe şi tehnologii

Factori principali ai reducerii mortalităţii

 Creşterea nivelului de trai
 Creşterea calităţii asistenţei medicale
 Ameliorarea accesului la serviciile de sănătate
 Orientarea stilului de viată spre menţinerea sănătăţii
Atenţie: mortalitatea infantilă!
Mortalitatea infantilă
 Definitie- Fenomenul demografic al deceselor 0-1 an înregistrate în populaţia de născuţi
vii, într-o perioadă de timp şi într-un teritoriu
 indicator specific de masurare si descriere a starii de sanatate a copiilor
 indice sintetic al starii de sanatate al unei populatii
Mortalitate infantilă, România, 2016
1386 decese în anul 2016

Evoluția ratei mortalității infantile (0-1 an) în România, în

perioada 2007-2016

Mortalitatea infantila- caracteristici

Mai mare in rural , masculin
Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii, total și medii, în anul 2016
Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii, total și gen, în anul 2016

Structura deceselor 0-1 an pe principalele cauze de deces Romania 2014

Indicatori asociati
 Mortalitatea din perioada neonatalǎ este dominatǎ de cauzalitate endogenǎ(cea
neonatalǎ precoce are cauzalitate aproape exclusiv endogenǎ) , iar cea din perioda
postneonatalǎ de o cauzalitate exogenǎ.
 Mortinatalitatea = Nr. nǎscuţi morţi X 1000 / Nr. nǎscuţi vii (sau nǎscuţi vii şi nǎscuţi
morţi)
 RM perinatalǎ = (Nǎscuţi morţi + decese 0-6 zile) X 1000 / Nr. nǎscuţi vii (sau nǎscuţi
vii şi morţi)
Mortalitatea perinatală

Mortalitatea neonatala

Factori de risc ai mortalităţii infantile

Factori endogeni care ţin de mamă:

- vârsta (<19 ani; >35 ani)
- Paritate
- Avorturi în antecedente
- Patologie generală şi obstetricală
- Accidente în timpul naşterii
- Intervenţii obstetricale
Factori endogeni care ţin de copil:
- G mică la naştere
- Sexul masculin
- Rangul nou-născutului
- Vârsta ( trim. I)
- Handicapuri biologice ( malnutriţie, rahitism)
Factori exogeni:
- Intoxicaţii
- Accidente
- Factori de mediu
Factori care ţin de familie:
- Starea civilă a mamei
- Familie dezorganizată
- Nivel scăzut de instrucţie
- Venitul familiei
- Alcoolismul
- Familii cu domiciliu instabil
Factori demografici:
- Variaţii în evoluţia natalităţii şi fecundităţii
- Planificarea familială
Factori economico-sociali şi de mediu

Mortalitatea materna
Măsurarea mortalităţii materne

Concepte şi definiţii
 Clasificaţia internaţională a cauzelor de îmbolnăvire şi deces, Revizia a 10 - a, a OMS,
1992 (ICD 10) defineşte unităţile statistice de observare pentru studiul fenomenului de
mortalitate maternă:
Decesul matern este : „decesul unei femei survenit în cursul sarcinii sau după o perioadă de
42 de zile de la întreruperea ei, oricare ar fi durata şi localizarea, printr-o cauză determinată
sau agravată de sarcină sau de îngrijirile care le-a necesitat, dar nici accidentală nici
întâmplătoare”.
Pornind de la această definiţie decesele materne sunt subdivizate în două grupe:
 decesul prin risc obstetrical direct, determinat de complicaţiile directe ale sarcinii,
naşterii sau lăuziei, de intervenţii, omisiuni, tratament incorect sau de o înlănţuire de
evenimente decurgând din unul din factorii de mai sus
 decesul prin risc obstetrical indirect, rezultat dintr-o boală preexistentă sau o infecţie
apărută în cursul sarcinii şi nu datorată unei cauze obstetricale directe, care a fost
agravată de efectele fiziologice ale sarcinii
 Rate intensive de măsurare a mortalităţii materne

 Rata de mortalitate maternă –

Număr de decese materne produse într-o perioadă de timp raportat la 100.000 de născuţi vii
în aceeaşi perioadă de timp

 Alte rate intensive

 Rata de mortalitate maternă pe grupe de vârstă
 Rata de mortalitate maternă în funcţie de rangul născutului
 Rata de mortalitate maternă pe medii
 Rata de mortalitate maternă pe cauze de deces
Indici de structură

Mortalitate maternă prin complicații ale sarcinii, nașterii și lăuziei în România, în perioada
2007-2016

Acte normative in vigoare care aproba fisele

 Ordinul Ministrului Sanatatii Nr. 791/17.11.1999 pentru aprobarea „Metodologiei
privind raportarea şi anali-za profesională cauzelor deceselor perinatale 0-1 an şi 1-4
ani precum şi a indicatorilor mortalităţii perinatale, infantile şi 1-4 ani”.
 Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 620 din 11.09.2001 pentru modificarea şi completarea
Ordinului MS nr. 17 din 28.02. 2000pentru aprobarea Metodologiei privind analiza si
raportarea deceselor mateRne prin risc obstetrical si prin avort