Impactul ‘spatiului’ asupra dezvoltarii

(pre-)adolescentului.
Internatul

1. INTRODUCERE – ipoteza de lucru; obiectivele cercetarii; metodele ; formatul

lucrarii

2. Nevoile (pre-)adolescentului

3. Perceptia (pre-)adolescnetului asupra ‘spatiului’ in procesul de invatare

4. Spatiul si (suscitarea) imaginatiei
5. Dimensiuni ale mediului de invatare
6. Spatiul de locuit si sentimentul de securitate
7. Spatiile exterioare, libertate (fizica si emotionala)
8. Eventual Studiu de caz:

Surse carti si articole:

 Crow Island. Dudek, Mark. Children’s Spaces. Amsterdam: Architectural Press, 2005
 Environmental impact: What we can learn from Swedish early childhood settings
 Rob t’ Hart from Jones, Melissa. Interiors for Under 5s. Interior Angles. Mackey Mitchell
 Associates. Images Publishing Group. Kids Spaces : Architecture for Children.
INTRODUCERE

Interesul fata de acest subiect a survenit in urma constientizarii necesitatii construirii unui
internat in orasul natal, Cantemir, Raionul Cantemir (Republica Moldova). Problematica
abandonului scolar, impreuna cu factorii care au favorizat periclitarea sistemului de invatamant
moldovenesc, precum lipsa veniturilor, inchiderea scolilor, lipsa mijloacelor de transport ale
elevilor catre scoala, lipsa investitiilor in sistemul educational moldovenesc, au condus an cu an
catre un dezechilibru usor observabil. Intelegand importanta sistemului educational pentru
viitoarele generatii, aceasta lucrare propune in fapt o solutionare a ceea ce am amintit mai sus,
luand in considerare cu precadere imposibilitatea copiilor de a merge catre centre de invatamant
indepartate, zilnic, in principal din cauza resurselor financiare modice cat si a pericolelor rutiere
si, nu numai.

Notiunea de ‘internat’ a preluat de-a lungul parcursului istoric si al cuprinsului

demografic valori diferite, pe care le vom detalia ulterior, este important sa subliniem ca aici ma
refer cu strictete la un centru care serveste strict nevoilor sistemului de invatamant moldovenesc.
Desi adesea intalnit ca fiind caracteristic nivelurilor sociale inalte si foarte inalte ale Occidentului
si, intr-o masura cunoscut ca instrument de perpetuare a acestor niveluri societale, ‘internatul’ se
presupune a fi pliabil in acest context, mai rapid, nivelurilor sociale inferioare, defavorizate.

Aceasta lucrare isi propune insa sa exploreze principalele elemente de impact ale
‘spatiului’ asupra evolutiei preadolescentului si a adolescentului, in ceea ce priveste stimularea
imaginatiei si a capacitatii si a atiutudinii de invatare, intocmai pentru a servi ca o directie de
orientare pentru proiectul de Diploma care reprezinta un internat pentru orasul Cantemir. Ipoteza
de lucru urmareste principiul conform caruia o clădire poate reflecta și perpetua idei despre
modul în care copiii se dezvoltă emoțional, fizic, intelectual si social. Dincolo de simțul pur fizic,
o clădire poate comunica copiilor foarte multe mesaje subtile despre experiențele lor de viață. Un
exemplu de arhitectură care comunică coerente umaniste adresate copiilor poate decide viitorul
unor generatii.
Considerand perceptia ‘spatiului’ din internat ca fiind cu necesitate o forma de libertate
de miscare (ideativa), obiectivele principale, in aceasta lucrare, vor fi de a scoate in evidenta
aceti itemi care favorizeaza buna dezvoltare a (pre)adolescentului si precum de a explica maniera
in care acesti itemi favorizeaza acest proces evolutiv.

Pentru a putea surprinde cat mai elocvent ceea ce isi propune lucrarea, am ales spre
analiza impactul ‘spatiului’ prevazut in locurile ce incadreaza zona de invatare, sedere, cazare,
recreere, distractie si initiere a preadolescentului si a adolescentului, in internat.

Internatul devine astfel ‘spatiul’ care indeplineste o multitudine de roluri, intrucat acesta
inglobeaza cele mai importante zone de interes din viata preadolescentului si ale adolescentului.
Putem considera, de altfel, ca reprezinta universul ‘fizic’ al acestora. Asadar, internatul are un rol
major in dezvoltarea copilului cu varstele cuprinse intre 10 si 18, respectiv 19 ani, prin crearea,
sustinerea si perpetuarea universului mai sus-mentionat.

Discutia incepe de la modul in care ‘spatiul’ de invatare determina motivatia copilului de

a fi deschis spre nou, precum si modul in care ‘spatiul’ de recreere influenteaza procesul de
visare (vom vedea ulterior ca structura cognitiva a copilului este in asa maniera construita, incat,
incepand de la varsta de 12 ani, copilul se proiecteaza in diferite situatii ce apartin sferei realului/
realitatii, sau nu), implicit si dezvoltarea capabilitatilor imaginative si a perceptiei asupra
viitorului; pana la modul in care ‘spatiul’ de dormit ii influenteaza sfera emotionala (-sentimentul
de securitate).

In demersul analtic voi utiliza instrumente apartinand domeniului Arhitecturii cat si celui
psiho-cognitiv. Astfel putem aminti de dimensiunile reprezinta de asemenea una din cele mai
importante caracteristici ale spatiilor pe care le-am mentionat pana acum, precum si modalitatea
de iluminare a acestora si implicit design-ul.

[TO BE CONTINUED]