Date generale:

Capitala: Vatican1
Oras principal: Vatican
Limba oficiala: limba latina2
Guvernamant: monarhie electiva
Independenta: Tratatul de la Lateran (semnat: 11 febroarie 1929)
Suprafata: 0,44 km2
Populatie: 925
Densitate: 2,093/km2
Moneda: Euro

Vatican — sau Statul Vatican (Limba italiană: Stato della Città del
Vaticano, limba latină: Status Civitatis Vaticanae) — este un mic stat suveran al
cărui teritoriu constă dintr-o enclavă în oraşul Roma, Italia. Întreaga ţară este de
aproximativ jumătate de kilometru pătrat. Statul este condus de către episcopul
Romei, papa şi astfel poate fi considerat un stat ecleziastic în care funcţiile înalte
sunt ocupate de către clerici. În zilele noastre locuinţa papei este cel mai mic stat
independent din punct de vedere al suprafeţei şi al numărului de locuitori. Este
reşedinţa teritorială a Sfântului Scaun, entitatea instuţională reprezentată de
către papa, episcopul Romei şi prin urmare principala reşedinţă ecleziastică a
Bisericii Catolice.

Teritoriul

Numele locului este antic predatând creştinismul. Denumirea provine din

limba latină Mons Vaticanus, Colina Vatican. Este parte a Mons Vaticanus şi a
fostelor câmpuri Vaticane unde au fost construită Bazilica Sfântul Petru. Aici se
mai află şi rezidenţa papilor numită Palatul Apostolic cu Capela Sixtină şi
muzeele Vaticanului, dar şi cu multe alte clădiri. Zona nu a fost niciodată
încorporată total în aglomeraţia urbană a Romei până la sfârşitul secolului trecut

1
Vaticanul este un oraş-stat.
2
Folosită în scopuri oficiale. Sunt folosite şi limbile italiană, germană, engleză, spaniolă,
franceză şi portugheză, dar limba italiană este cel mai des folosită. Limba gărzii elveţiene
este germana.
fiind separată de oraş de râul Tibru. Zona a fost astfel considerată ca teren agricol
din afara oraşului şi nu a fost inclusă în zona înconjurată de zidurile oraşului. În
anul 1929 când au fost pregătite documentele Tratatului de la Lateran, faptul că o
bună parte a teritoriului propus a fost deja înconjurat cu zid, a dus la forma
actuală a statului. Pentru unele părţi ale frontierei unde nu era zid exista linia
unor clădiri care suplinea partea de frontieră, iar pentru unele mici părţi un zid
modern a fost construit. Teritoriul include Piaţa Sfântul Petru care nu a putut fi
izolată de restul Romei şi astfel o mare parte a graniţei imaginare cu Italia
urmăreşte extremitatea pieţei şi se uneşte cu Piazza Pio XII şi Via Paolo VI. Deşi
nu au fost incluse din punct de vedere tehnic în teritoriul Vaticanului de către
Tratatul de la Lateran, unele proprietăţi ale Sfântului Scaun au un statut
extrateritorial asemănător celui al ambasadelor străine. Acestea includ rezidenţa
papală de vară de la Castelgandolfo de pe dealurile din apropiere, Bazilica
Laterană, bazilicile Sf. Maria Mare şi Sf. Paul în afara zidurilor precum şi o serie
de clădiri de la Castelgandolfo. Acestea sunt patrulate de agenţi de poliţie ai
Vaticanului şi nu de poliţia italiană. În piaţa Sfântul Petru ordinea este asigurată
de ambele servicii de poliţie.

Şeful statului

Şeful statului este papa, care pe lângă autoritatea supremă executivă,

legislativă şi judecătorească este şi şeful guvernului. Aceasta este o monarhie
electivănon-ereditară cu un suveran care exercită autoritate absolută, adică
putere supremă legislativă, executivă şi judecătorească nu doar peste statul
Vatican, dar şi peste Sfântul Scaun. Suveranul este ales pe viaţă în conclav de
cardinalii sub 80 de ani. Subordonaţii săi principali din punct de vedere al
conducerii statului sunt Secretarul de Stat, preşedintele Comisiei Ponficale
pentru Statul Vatican şi guvernatorul statului Vatican.
În prezent papa este Benedict XVI, născut Joseph Ratzinger în Germania.
Angelo Cardinal Sodano din Italia este Secretar de Stat. Edmund Cardinal Szoka
este atât preşedinte al Comisiei Pontificale cât şi guvernator, născut în America
de origine poloneză. Sodano şi Szoka şi-au păstrat funcţiile din timpul papei Ioan
Paul al II-lea fiind renominalizaţi în funcţii de succesorul acestuia.

Istorie???

Teritoriul Vaticanului în conformitate cu Tratatul de la Lateran

Se presupune că această parte a Romei original nelocuită (ager vaticanus)

a fost considerată întotdeauna un loc sacru sau cel puţin indisponibil pentru
locuit, chiar înaintea sosirii creştinismului. În 326 prima biserică, bazilica lui
Constantin, a fost construită peste mormântul Sfântului Petru, care a fost
înmormântat într-un cimitir obişnuit în acel loc, iar din acel moment zona a
început să fie populată, dar in special de case de locuit legate de activitatea
Sfântului Petru.
Papii în rolul lor secular au început să sosească pentru a conduce regiunile din
vecinătate şi prin intermediul Statelor Papale, au condus o mare parte din
peninsula italică pentru mai mult de o mie de ani până la mijlocul secolul XIX,
când cea mai mare parte din teritoriul Statelor Papele a fost ocupate de nou
creatul Regat al Italiei. Multă vreme Vaticanul nu a fost locuinţa papilor, ci
Palatul Lateran, iar în secole mai recente Palatul Quirinal, în timp ce în perioada
1309-1377 a fost la Avignon, în Franţa.
În 1870, posesiunile papei au rămas într-o situaţie incertă când Roma
însăşi a fost anexată de Piemont după o rezistenţă nominală a forţelor papale.
Papii au fost lăsaţi între 1870 şi 1929 într-o situaţie asemănătoare celei a
ultimului împărat chinez, nederanjaţi în palatul lor, dar fără un statut oficial
recunoscut de statul italian. Alte state au menţinut recunoaşterea internaţională a
Sfântului Scaun ca o entitate suverană şi în practică Italia nu a încercat să
intervină. În timpul acestei perioade a ajuns la modă a vorbi despre papă ca
"prizonier". Situaţia a fost rezolvată în 11 februarie 1929 sub premierul Mussolini
de către cele trei tratate Lateraneze, care au stabilit statul independent Vatican şi
au oferit catolicismului statut special în Italia. Cathedra (scaunul) episcopului
Romei, papa, este în Bazilica de la Lateran, catedrala Romei. Lateranul este pe
una din cele şapte coline ale Romei, Caelian. În 1984, un concordat nou între
Sfântul Scaun şi Italia a modificat câteva prevederi ale tratatului anterior, inclusiv
poziţia catolicismului ca religie de stat în Italia.

Conducerea statului

Din motive istorice, conducerea statului are o structură unică. Cele mai
importante persoane sunt Secretarul de Stat, preşedintele comisiei pontificale
pentru statul Vatican şi Guvernatorul Vaticanului. Aceştia, ca toţi ceilalţi oficiali,
sunt numiţi şi revocaţi de papa.
În timpul sede vacante (vacanţei scaunului papal), Cardinalul
Camerlengo, fostul Secretar de Stat şi fostul preşedinte al comisiei pontificale
formează o comisie care duc la împlinire câteva funcţii ale şefului statului; în
timp ce o altă comisie formată din Camerlengo şi trei cardinali (unul ales prin vot
la fiecare trei zile din fiecare ordin al cardinalilor), îndeplinesc alte funcţii ale
şefului statului. Toate deciziile luate de aceste comisii trebuie aprobate de
Colegiul Cardinalilor.
Intrarea principală în Vatican de pe acoperişul Bazilicii Sfântul Petru,
înconjurată de Roma.

Administraţia Vaticanului

Guvernatorul Vaticanului, cunoscut câteodată drept preşedintele, are

îndatoriri similare cu cele ale unui primar, inclusiv securitate locală, dar făcând
excepţie relaţiile internaţionale. Vaticanul deţine corpuri moderne de securitate,
faimoasa Gardă elveţiană, o forţă militară pe bază de voluntariat provenită din
bărbaţi elveţieni. Garda nu este chiar o armată, ci mai mult o forţă de poliţie şi
gardă de corp pentru papa.
 Puterea legislativă este investită în Comisia pontificală pentru statul
Vatican condusă de un preşedinte. Membri sunt cardinali numiţi de papa pentru
un mandat de cinci ani.
Funcţiile juridice sunt conduse de trei tribunale — Signatura apostolică,
Rota romană şi Penitenţieria apostolică, care sunt de asemenea arma juridică a
Sfântului Scaun (a se vedea mai jos). Sistemul legal este bazat pe canon sau
dreptul ecleziastic; dacă dreptul canonic nu este aplicabil, legile speciale ale
teritoriului se aplică, de obicei modelate după prevederile italene.
Vaticanul are propriul oficiu poştal, supermaket, bancă (bancomatele sunt
singurele din lume care folosesc limba latină), staţie feroviară, centrală
generatoare de energie electrică şi casă de editură. Vaticanul îşi emite propriile
monede şi timbre şi controlează prorpiul domeniu de internet (.va). Radio
Vatican, postul oficial de radio, este unul din cele mai influente din Europa.
L'Osservatore Romano este ziarul semi-oficial. Este publicat de laici catolici, dar
conţine informaţii oficiale.

Administraţia Sfântului Scaun

Ofiţerul şef este Secretarul de Stat, al cărui titlu este asemănător celui al
ministrului de externe al Statelor Unite ale Americii şi care exercită de fapt aceste
funcţii şi pe cea a premierului în alte ţări.
Administraţia Sfântului Scaun este separată. Papa îl guvernează prin
intermediul Curiei romane. Aceasta este formată din Secretariatul de Stat, nouă
congregaţii, trei Tribunale, 11 consilii pontificale şi un complex de birouri care
administrează afacerile bisericii la cel mai înalt nivel. Secretariatul de stat
coordonează Curia prin Cardinalul Secretar de Stat.
Între cele mai active instituţii ale bisericii sunt Congregaţia pentru
docrtina credinţei, care supraveghează doctrina bisericii; Congregaţia pentru
episcopi, care coordonează numirile episcopilor în cele două Americi şi în
Europa; Congregaţia pentru evanghelizarea popoarelor, care susţine activitatea
misionară; Consiliul pontifical pentru dreptate şi pace, care se ocupă de pacea
internaţională şi problemele sociale.
Sfântul Scaun are trei tribunale: Penitenţieria apostolică care se ocupă de
conştiinţă; Rota romană este responsabilă pentru recursuri, inclusiv anularea
căsătoriilor şi Signatura apostolică curtea finală de apel.
Prefectura pentru afacerile economice coordonează finanţele
departamentelor Sfântului Scaun şi supraveghează administrarea patrimoniului
acestuia, un fond de investiţii datând de la Tratatul de la Lateran. Un comitet
format din cincisprezece cardinali, condus de Secretarul de Stat are autoritate
finală de supraveghere asupra tutoror problemelor financiare ale Sfântului
Scaun, inclusiv pe cele ale Institutului pentru lucrările religiei, o instituţie
financiară cunoscută drept banca Vatican.
Geografie

Harta Vaticanului

Vaticanul, unul dintre microstatele europene, este situat pe colina Vatican

din nord-vestul Romei, la câteva sute de metri spre vest de râul Tibru, pe malul
drept al acestuia. Frontierele (3.2 km în total, toţi cu Italia urmăresc zidurile
oraşului construite pentru a-l proteja pe papa de atacurile externe. Situaţia este
mult mai complexă la faimoasa piaţă Sfântul Petru în faţa bazilicii Sfântul Petru,
unde frontiera corectă este în afara elipsei formate de colonadele lui Bernini. Este
cel mai mic stat suveran din lume cu 0.44 km² (108.7 acri).
Clima este aproape identică cu cea a Romei; temparată, climă
mediteraneeană cu ierni blânde şi ploioase din septembrie până la mijlocul lui
mai şi veri calde şi secetoase din mai până în august. Sunt câteva trăsături locale,
în principal ceaţa şi roua cauzate de mărimea anormală a bazilicii Sf. Petru,
altitudinea, fântânile şi mărimea întinsă a pieţei pavate.

Economie

Moneda de 1€ din Vatican.

Buget: Venituri (2003) 252 milioane $; cheltuieli (2003) 264 milioane $.

Industrii: tipărituri şi producţia unor mozaicuri şi uniforme pentru
angajaţi; activităţi bancare şi financiare internaţionale. Această economie non-
comercială unică este sprijinită financiar de donatori (cunoscuţi ca Obolul
Sfântului Petru), catolici din întrega lume, din vânzarea timbrelor poştale şi a
suvenirurilor, taxe de intrare în muzee şi vânzarea publicaţiilor. Veniturile şi
standardele de viaţă pentru muncitorii laici sunt comparabili cu - sau într-un fel
mai bune decât - cei care lucrează în alte părţi ale Romei.
Vaticanul foloseşte euro ca monedă de la 1 ianuarie 2002. Acesta are propria
bancă, Banca Vatican.

Demografie

Garda elveţiană

Aproape toţi cetăţenii Vaticanului locuiesc înăuntrul zidurilor vaticane.

Cetăţenia este acordată în principal clerului, inclusiv înalţilor demnitari, preoţi,
călugărite, precum şi faimoasei Gărzi elveţiene, forţă militară pe bază de
voluntariat. Mai sunt aproape trei mii de muncitori laici care alcătuiesc
majoritatea forţei de lucru, dar aceştia rezidează în afara Vaticanului.
Limba oficială este limba latină, lingua franca a Imperiului Roman, care a
rămas în uzul Bisericii Catolice. Italiana şi - cu o mai mică amploare - alte limbi
sunt folosite în general pentru conversaţie, publicaţii şi transmisiuni. Germana
este limba oficală a Gărzii elveţiene.
Există şi o cetăţenie vaticană separată care împuterniceşte oficialii să
călătorească cu ajutorul paşaportului vatican şi le oferă statut diplomatic în ţările
în care sunt acreditaţi. La sfârşitul anului 2003, 552 de persoane deţineau
cetăţenie vaticană din care 61 de cardinali, 346 alţi clerici, 101 membri ai Gărzii
pontificale elveţiene şi 44 de alte persoane laice. Aproape toate aceste persoane
deţin dublă cetăţenie, păstrându-o şi pe cea a propriilor ţări cât timp se află în
serviciul Vaticanului. Majoritatea italienilor angajaţi la Vatican nu deţin cetăţenie
vaticană.

Relaţii internaţionale

Oferind o identitate teritorială pentru Sfântul Scaun, statul Vatican este

recunoscut ca teritoriu naţional sub legea internaţională, chiar dacă Sfântul
Scaun este organismul legal care conduce relaţiile internaţionale, negociază
înţelegerile internaţionale, respectiv trimite şi primeşte reprezentanţii
diplomatici. Datorită teritoriului limitat al statului, ambasadele străine pe lângă
Sfântul Scaun se află în partea italiană a Romei; Italia îşi găzduieşte chiar şi
propria ambasadă pe lângă Sfântul Scaun.
Sfântul Scaun este observator permanent la Naţiunile Unite, în iulie 2004
a primit toate drepturile unui statut de membru cu excepţia votului. După spusele
Arhiepiscopului Celestino Migliore, observatorul permanent al Sfântului Scaun,
"nu avem drept de vot pentru că aceasta este alegerea noastră." Acesta a mai
adăugat că Vaticanul îşi consideră statutul actual drept "un pas fundamental care
nu închide nici o cale pentru viitor. Sfântul Scaun îndeplineşte toate cerinţele
pentru a fi stat membru şi dacă în viitor se va dori, această rezoluţie nu îl va
împiedica să-l ceară ."
Sfântul Scaun menţine relaţii diplomatice formale cu 174 de state
suverane, Uniunea Europeană şi Ordinul din Malta; 69 din acestea menţin
misiuni diplomatice rezidente permanente pe lângă Sfântul Scaun. Restul au
misiuni cu acreditare duală în afara Italiei pentru că Sfântul Scaun nu acceptă
acreditare duală cu o ambasadă localizată în Italia. Are de asemenea relaţii de
natură specială cu Rusia (misiune cu un ambasador) şi Organizaţia pentru
eliberarea Palestinei (birou cu un director). Sfântul Scaun menţine 179 de misiuni
diplomatice permanente în afară (din care 106 sunt acreditate în state suverane).
Activităţile diplomatice ale Sfântului Scaun sunt întreţinute de
Secretariatul de Stat (Vatican) (condus de către un Cardinal Secretar de Stat) prin
intermediul secţiei pentru relaţiile cu statele.
Sfântul Scaun este activ în organizaţiile internaţionale. Are relaţii
diplomatice cu Uniunea Europeană (UE) la Bruxelles; este observator permanent
pe lângă Naţiunile Unite (NU). Statul Vatican este membru sau observator în
multe alte organizaţii internaţionale.
În 1971, Sfântul Scaun şi-a anunţat decizia de a adera la Tratatul de
neproliferare a armelor nucleare pentru a-şi "oferi sprijinul moral principiilor
care formează baza tratatului însuşi."
Sfântul Scaun are un delegat pe lângă Liga arabă la Cairo.

Cultura

Opera de artă Pietà a lui Michelangelo se află în Bazilica Sfântul Petru

Vaticanul are el însuşi o puternică semnificaţie culturală. Clădiri precum

Bazilica Sfântul Petru şi Capela Sixtină sunt casa unora din cele mai frumoase
opere de artă din lume, care includ opere de artişti precum Botticelli, Bernini şi
Michelangelo. Librăria Vaticanului şi colecţiile din Muzeele Vaticanului sunt de o
importantă istorică, ştiinţifică şi culturală extraordinară.
Populaţia permanentă a Vaticanului este predominant masculină deşi
două ordine de călugăriţe trăiesc în Vatican. O minoritate sunt clericii vârstnici;
cei care au rămas sunt membri ai ordinelor religioase. Mulţi muncitori locuiesc în
afara zidurilor, inclusiv Garda elveţiană şi personalul diplomatic.
 Bărbaţii şi în special femeile trebuie să respecte un cod strict al
îmbrăcămintei. Hainele peste genunchi sunt strict interzise.
Cetăţenia poate fi primită prin rezidenţă stabilă şi prin deţinerea unui post
în oraş. Turismul este un factor important al vieţii de zi cu zi. Papa conduce
litughia săptămânală şi alte servicii religioase şi apare în sărbători religioase
precum paştile.
În fiecare săptămână papa se adresează pelerinilor de două ori: miercurea
în audienţa generală pe care o susţine în piaţa Sfântul Petru sau în Aula Paul VI şi
duminica de la fereastra palatului său apostolic pentru rugăciunea Angelus.

Infracţionalitate

Deşi are un număr mic de rezidenţi, are milioane de vizitatori anual şi

astfel statul are cea mai mare rată de infracţionalitate per cap de locuitor din
lume şi aproape de douăzeci de ori mai mare decât în Italia. În raportul pentru
2002 al curţii pontificale, procurorul general Nicola Picardi a prezentat statistic
că 87.2% sunt infracţiuni civile şi 13.36% penale. Sute de turişti cad pradă în
fiecare an hoţilor de buzunare şi de poşete. Răufăcătorii, care sunt de asemenea
vizitatori, sunt rar prinşi astfel 90% din infracţiuni rămân nerezolvate.

Transport şi comunicaţii

Mussolini a demolat casele medievale şi a construit un bulevard spre Piaţa Sfântul Petru.

Statul Vatican nu are aeroporturi. Există un helioport şi 852 m de cale

ferată standard (1435 mm) care face conexiunea cu reţeaua italiană în staţia
Roma Sfântul Petru. Calea ferată este rar folosită.
Un ziar, L'Osservatore Romano, publică zilnic în limba italiană,
săptămânal în limba engleză, limba spaniolă, limba franceză, limba germană şi în
limba portugheză, iar lunar în limba poloneză.
Oraşul deţine un sistem independent modern de telefonie şi de un oficiu
poştal. O înţelepciune romană spune că scrisorile internaţionale puse în cutiile
vaticane ajung la destinaţie mai repede decât cele puse la câţiva metri mai încolo
în cutiile italiene. Vaticanul (care are propriul cod de ţară, .va) are un sit oficial,
staţie radio şi canale TV cu emisie prin satelit.