Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791)

S-a nascut la Salzburg in Austria. La varsta de 3 ani a inceput studiul pianului cu tatal sau, la 4 ani
canta anumite piese iar de la 5 ani a plecat in turnee organizate de tatal sau. Tot la 5 ani, a scris
primele sale lucrari. Cei 35 ani se impart in 3 etape:

1- Primi 15 ani care au cuprins calatoriile sale.

2- Urmatorii 10 ani petrecuti la Salzburg. Din 1771 a intrat in serviciul curtii arhiepiscului
Colloredo. Acesta interzicându-i sa paraseasca Salzburgul. Este influentat de curentul artistic
Sturm und Drang. Intre anii 1777-1778 a plecat la Paris unde a aprofundat lucrarile
compozitorilor francezi.
3- S-a stabilit la Vienna trăind din concertele sale si propriile compoziții, acolo are loc primul
mare succes al sau cu oper Rapirea din Serai. Ultima sa lucrare pe patul de moarte a fost
Recviemul, care a ramas neterminat la Lacrymosa (terminat de un elev al lui Sussmayer).

Mozart urmeaza traditiile scolii muzicale germane fiind elev al lui Michael Haydn si Carl Philippe
Emmanuel Bach. Creatia sa remarcandu-se prin melodicitate, claritate si spontaneitate. Creatia sa
cuprinde 626 de lucrari in toate genurile sale.

Caracteristici ale creatiei Mozartiene

Melodia simpla in alcatuire, lipsita de ornamnte, se observa o accentuare a tensiunii melodice prin
folosirea disonantelor rezultate din cromatizarea frecventa a treptelor. La baza frazelor melodice
stau disonantele si cromatismele. In creatia mozartiana intalnim salturi mari uneori deplasate pe
trepte ascensionale fara a altera unitatea liniei melodice. Ritmul este simetric, dezvoltat pe schemele
binare si ternare, pornind de la doime, patrime, formele de triolet, sextolet... Isi fac prezenta
ritmurile sincopate si contratimpate alaturi de numeroase ritmuri de dans. Armonia, intanlim
numeroase apogiaturi si cromatisme, se observa o preferinta pentru acordul de nona de dominanta
folosit cel mai adesea in cadente si pentru acorduri de cvinte paralele. Polifonia:se observa o
preocupare pentru individualizarea instrumentelor, largire a tonalitatiolor prin cromatizare treptata
printr-o prelucrare contrapunctica. In partea finala frecvente este realizata o fuga avand semnificatia
unei culminatii. Mozart este creatorul formei de fuga-sonata.

Creația simfonica:

41 de simfonii, scrise in 3 etape.

1:1764-1782: sunt primele 34 de simfonii, prima simfonie fiind scrisa la varsta de 8 ani sub influența
lui johann christian bach si michael haydn. Este scrisa in genul suitelor preclasice, in stil german si
italian. Primele simfonii in majoritatea lor sunt scrise in timpul calatoriilor sale, si a formarii sale
componistice. Se observa cantabilitate, arhitectura tripartita, in care mozart acorda o importanta
deosebita instrunentelor de coarde, instrumentele de suflat fiind folosite ca suport armonic. In 1770
scrie simfoniile italiene, 27-30. Mai aooi simfoniile pariziene 31-32-33 scrise in perioada calatoriilor
la paris.

2:1782-1787: simfoniile 35-38 scrise la viena, sunt considerate simfonii de maturitate. Simfoniia 35
intitulata simfonia haffner, monotematica in care contrastele sunt realizate prin tehnica stilului
imitativ. 36: Linz: dedicata asociatiei muzicale a orasului Linz, este prima simfonie a lui mozart ce
debuteaza cu o introducere lenta, cu un caracter patetic dupa odelul lui haydn. 38: praga: 3 parti
toate in forma de sonata dupa modelul lui haydn.

3:1788-1791: Punctul culminant al simfonismului mozartian. Sunt presimfonii alcatuite din cate 4
miscari fiecare contrastante, dispuse toate simetric, exceptie facand simfonia 39 care are in plus o
introducere adagio. 41: cunoscuta ca jupiter in do msajor, in care forma de sonata este prezenta in 3
parti din cele 4, finalul fiind o forma de fuga sonata. Simfonia Jupiter sintetizeaza tehnicile
componistice clasice si baroce.

Creagia simfonica a lui mozart cuprinde Casatiuni, divertismente, serenade, una ditre faimoasele
serenade, Eine kleine nacht music.

Creatia vocal-simfonica: creatia vocal simfonica alcatuite din oratorii, mise cantate, cea mai
cunoscuta fiind recviemul in re minor, ultima sa lucrare scrisa in ultimele 15 zile din viata. Recviemul
este conceput ca o lucrare de amploare alcatuit din 12 parti pentru un ansamblu vocal si i strumental
corespunzător. Mozart realizeaza primele 6 parti in intregime, următoarele fiind terminate de un
eleve de al sau pe nume Sussmayer. Sunt folosite texte poetice latine din secolul al 13 lea, si 6 texte
liturgice din serviciul catolic funerar.

Creatia concertanta:

Constituie o preocupare continua si intensa a lui mozart inca din copilărie. Mozart a stabilit forma
clasica a concertului in 3 părți, pe vremea aceea existant inca inclinari spre specificul genului de
concerto grosso. Mozart este creatorul celui mai mare numar de concerte din perioada clasica. In
concertele sale se impune mentinerea structurii tripartite tradiționale in care prima parte este in
forma de sonata cu dubla expoziție, a doua lied bi sau tripartit, in unele cazuri folosind tema cu
variatiuni, iar in partea a 3a rondo cu mai multe cuplete. A scris 7 concerte pt vioara, 27 pt pian,
concertele pt instrumentele de suflat cate 2-3 pt fiecare.

Creatia de scena:

Opera

Sunt in total 23 de opere, de tip italian si bufe. La varsta de 12 ani, la indemnul tatalui sau scrie
„Naiva prefacuta”, in genul operei buffe, scrisa ca o forma simfonica.

Bastian si Bastiana este scrisa dupa o parodie a lui Rousseau.

Primele opere mozartiene pot fi considerate ca apartinand unei perioade de pregatire se de

acumulare a diferitelor genuri care s-au contopit in genul mozatian.

Perioada capodoperelor creatiei de scena incepe in anul 1791 cu opera „Rapirea din Serai”, urmata
de „Nunta lui Figaro”, libretul apartinandu-i lui Lorenzo da Ponte dupa piesa lui Beaumarchais.

Dupa „Nunta lui Figaro” a fost Idomeneo. Apoi urmeaza drama per musica „Don Giovanni”in care
Mozart imbina aspectele comice cu cele tragice si fantastice petrecute intr-un orasel spaniol, intr-un
timp nedeterminat in secolul 18.

Urmeaza „Cossi fan tutte”tot dupa un libret al lui Lorenzo da Ponte.

„Clemenza de Tito”este o opera seria pe un libret de Metastasio. Actiunea opereo se desfasuara la

Roma intre anii 79 di 81 inainte de Hristos. Mozart foloseste recitative de Sussmayer.
Dupa aceast aurmeaza „Flautul fermecat”, ultima opera a lui Mozart, scrisa la cererea unui prieten.
Sunt prelucrate anumite teme care individualizeaza aspectele vietii: tema iubirii si a sacrificiului,
fidelitatii si a dragostei pana la mormant dintre Tamino si Pamina.

In opera lui Mozart este evidenta asimilarea stilurilor operelor din secolul 18, cel italiat, francez,
incluzand tragedia lirica si anume reforma lui Glück.

Sonata instrumentala:

Majoritatea au fost scrise in perioada copilariei.

Sonatele pentru pian:

Mozart acumuleaza forma si genul de sonata a lui Scarlatti (tip italian) si a lui Carl Philippe Emanuel
Bach. In general, sonatele pentru pian sunt alcatuite din 3 parti, majoritatea avand prima parte cu
forma de sonata. In 1785, scrie la Viena Fantezia si Sonata in do, in care se observa o expresie mai
dramatica a improvizatiei in fantezie si mai romantica in sonata.

Sonatele pentru pian si vioara:

Scrise in diferite locuri, Mannheim-6 sonate in 2 parti, Paris-6 sonate, Viena-6 sonate in 3 parti. In
sonatele de la Viena se observa preferintele pentru formele variationale si polifonice.

Cvartetele de coarde:

23 de cvartete scrise in 3 perioade. Principalele sunt grupate in 3 cicluri de cvartete ce atesta

preocuparea timpurie a compozitiei in acest gen.

1- Ciclul de cvartete italiene:

6 cvartete scrise in genul lui Sammartini si Boccherini numite divertismente.

2- Ciclul de cvartete vieneze- 6 cvartete

Sunt compuse dupa intalnirea cu Haydn, fiind dedicate chiar lui. In aceste cvartete se observa
maturitatea stilului mpzartian. Fiecare cvartet prezinta ceva caracteristic: polifonie bachiana, forma
de fuga-sonata sau menuetul in forma de sonata. Cvartetul in do „Cvartetul disonantelor, singurul din
cele 3 care incepe cu o introducere lenta. Foloseste disonante puternice, cromatisme neobisnuite
pana atunci. A 6-lea cvartet „Vanatoarea” debuteaza cu arpegiu coborator ce aminteste de formulele
de caccia.

3- Ciclul de cvartete prusiene:

Scrise in perioada calatoriei sale la Berlin, 3 cvartete in care Mozart acorda un rol important
cioloncelului. Ex: Cvartetul pentru pian si coarde, Cvartetul pentru pian, coarde si suflatori, un Cvintet
pentru clarinet si coarde. Pentru lucrarea din acest gen introduce clarinetul.