Ioan Alexandru Tofan (n. 1979) este conf. dr. in cadrul Faculeagi de Filozofie si Stinge Social-Politice, Universitatea Alexandru Toan Cuza* din Iasi. A publicat Logica si filozafia religii: O re- Lectura a prelegeilor hegeliene (2010), City Lights: Despre experienta la Walter Benjamin (Humanitas, 2014), Cuvinte, lucruri, imagini: Teorie eriticd la Walter Benjamin si Theodor W. Adorno (2014), Mista si lume cotidiand: Michel de Certeau (2017 — ebook si 2018 uct — format tipirit) precum si numeroase studii in reviste de specialitate pe teme privind filozofia clas religiei, teoria critica sau teoriile secularizarii. loan Alexandru Tofan OMUL LAUNTRIC ANDRE SCRIMA i fizionomia experientei spirituale HUMANITAS BUCURESTIRedactor: Dionise Constandn Pirvuloia ‘Coperta: Joana Nedelew ‘Tehnoredactor: Manuela Maxineanu CCorector: Cristina Jeleseu DTP. Emilia Fonagew, Veronica Dina ‘Tipit a Real (© HUMANITAS, 2019 Descrierea CIP a Bibliteck Nayionale a Romaniet “Tofan, loan Alesandra ‘Omul Hunts: André Scrima ¢ rionomia experiente spittle / loan Alexandre Tofan. ~ Bucurets Humanitas, 2019, Conyne bbliografe ISBN 978-975-50-6488-7 99 EDITURA HUMANITAS Diaga Pres Liber 1, 013701 Bucuresti, Rominia tel oat! 408 8 50 fax 0211408 85 51 swoehumanitsr0 (Comensitelefonice: 21/1123 30 CUPRINS Nota aurorului... Introducere. Despre metoda. Partea I CHIPUL EXPERIENTEI SPIRITUALE 1. Preliminar wee 11. O fenomenologie... 1.2, Chipul unei gindiri. 1.3. Citeva teme. . 2. Monahismul: modelul maximal al experiengei spirituale 21. Concetageanul ingerilor ... 2.2, Isihasmul, articulare interioaré a monahismului. . 2.3. oRugul Aprins*: despre inteligenta credingei 3. Pirintele duhovnicesc: despre transmiterea tradiei O fizionomie a comuniunii Cetatea lerusalimului siexperienta intélnir Ospitalitate si ecumenism. 4. Liturghia: 0 fizionomie a tainei 4:1. Forma coneretd a vieti credintei “. 4.2. Despre sarbatoare .. 4:3. Cruce si icoand .. - 127 = 38 3 3 B st 9 9 70 85 85 100 . m3 ny 1456 cuPRins Partea a Il-a EXPERIENTA SPIRITUALA: RITMURI, CODURI, ORIENTARI (RECONSTRUCTIE FIZIONOMICA SEVECTORIALA) 1. Semne..... cae 1. Ieineranga, Minunare si doringa 1.2, Apofatismul ~ conditie de posibilitare a experiensi spirituale 1.3. Apofatiom si discus « 2. Chip si eransparenga 3, Sensuri eee 3a. Momentul criti al experientei spirituale 3.2. Momentul hermeneutic al experientei spirituale 4. Vedere, interpretare si credinga Incheiere. Bibliografie selectvad. .. 159 165 “173 18 191 207 208 27 228 <4 249 NOTA AUTORULUI Cartea de fagi este rezultatul unor cercetari desfigurate intre anii 2016 gi 2017 la Colegiul Noua Europa, Institutul de Studii Avansate din Bucuresti care gizduieste Fondul André Scrima*, compus din Arhiva ,André Scrima si dintr-o impresionanta biblioteca ce a apartinut Parintelui. Mulumese domnului Andrei Plegu si colegiului pentru ospitalitatea prompti si calda, precum si pentru ajurorul discret si constant oferit pe durata studiului. Cu aceasta ocazie, am avut sansa de a parcurge o parte din Arhiva wAndré Scrima" si de a culege citeva dintre minunatele gnduri ale Parintelui. fi mulsumesc doamnei Anca Mano- lescu pentru miracolul descoperirii lor si pentru subtila Huzire printre manuscrise si texte. Multe dintre paginile acestei cirgi sunt rodul discusiilor avute impreuna in preaj ma athivei, pentru care ii sunt, de asemenea, recunoscitor. Editura Humanitas si-a asumat sarcina de a publica sctierile lui André Scrima intr-o Serie de autor. Pana in acest moment aut apirut sapte volume (alte cateva find in pregitire), cirora le-am acordat o deosebiti atengie. Ins studiul arhivei dezvaluie profilul unui ginditor incom- parabil mai bogat in nuange si preocupiti decit fizica, situagia politicé din Orientul Mijlociu in anii 1970-1980,8 oMUL LAUNTRIC arta Contemporana (Magritte, Klein), gnosticismul, stiinga moderna sunt domenii ,neacoperite* inci de paginile acce- sibile publicului. La aceasta se adaugi faptul ca Parintele Scrima scrie, de cele mai multe ori, contextual, la cererea altora si nu din propre inigiativa. Din acest motiy, lectura textelor, fragmentelor si notigelor sale este un fascinant exercitiu detectivistic: De unde risare problema? Cui ise adre- seazat Parintele? Cum se leaga, totusi, textele intre ele, dincolo de contingenta auditoriului? sunt intrebati care survin de fiecare data. Pentru a nu dezorienta cititorul, am folosit ins arhiva mai mult pentru a explicita gi a ingelege mai bine textele accesibile in Seria de autor, doar mentio- nand gi schirand detaliile problemelor ce apar in scrieri care nu sunt (deocamdat’) accesibile. In acelasi timp insa, parcurgerea notitelor de lecturi si a insemnirilor Pirintelui Scrima au oferit si o necesara orientare tematica si interpretativa: Monahismul apare mereu ca fenomen csengial, central si lamuritor pentru celelalte abordati teo- logice sau filozofice, din el ramificindu-se, semantic chiar, reflectiile despre liturghie, ecumenism (un ecumenism. amonastic", spre deosebire de variantele sale ,insticugio- sau constituirea nale’, frecvente in epoca), despre Tradi dinamica a Persoanei. Aceasti reagezare a textclor, aparent diferite ca orientare si interes, precum si schiarea unei metode de lecturi plecind de la fenomenologia vietii mo- nahale fac posibila aceasta carte. In referintele la textele inedite gi la notitele Parintelui, voi folosi pentru a indica Arhiva ,André Scrima" de la Colegiul Noua Europa abrevierea AAS-NEC. INTRODUCERE DESPRE METODA Intr-un sens larg, experienga spirituala este punctul de intalnire a dowd lumi: ca forma istoricd, ea inscrie, in textura unui timp, semnele transcendengeis ca intamplare sau vocatie personal, orienteaza si ritmeaziparcursul unei vieyi in funcyie de evenimentul transformator al veni Duhului. In fine, ca ,loc* teologic, ea descrie, dupa cum araté Yves Congar, ,percepsia realititii lui Dumnezeu venind la noi, activ in noi si prin noi, atrigindu-ne la Sine intr-o comuniune, o prietenie, adic intr-un a fi unul pentru celilale. In oricare dintre acest situaii, descrierea experiengei spirituale se sustrage abordarilor unilaterale. Nu poate fi inteligibila si nici descrisi doar ,orizontal*, ca simplu fapt sociologic sau psihologic, nici doar ,ver- tical, ca eveniment indicibil in economia revelatiei. In primul caz, ea ar sta constant sub semnul unei idolat ascunse, iar in ultimul — in orizontul unei teologii negative 1, Yves Congar, Je erois en l'Exprit Saint, tome |: L'Esprit Siaint dans U',Economie’, révélation et expérience de Esprit, Cerf, Paris, 1981, p. 15 (trad. n.). De fapt, Congar preia aici o definiti care circuli deopotriva de la Jean Mouroux la Donatien Mollat si Marie-Joseph le Guillow.10 OMUL LAUNTRIC care ar plasa-o in afara posibilitagii cuvantului de a o incruchipa. in plus, o incercare de ingelegere unidimensional nu ar putea da seama de o situagie paradoxala, insi ineru tovul coerenta cu miza si ,punctul de fugi* al experiengci spi- rituale, si anume ca diversitatea — desprinsi parca din bas- mele orientale ~ a expresiilor, personajelor gi a formelor i ascunde, de fapt, unicitatea referingei transcendente, caracterul ei absolut si ireductibil, prin care diferengele si modulagiile multiple se resorb fra rest.' Intalnirea para- doxala dintre unicitate si pluralitate, constitutiva fenome- nului spiritual, face ca orice abordare unilateral si fie incompleta si, de multe ori, falsificaroare. Situagia actuala a religiosului radicalizeaza aceasta pro- blema. Secularizarea, proces constitutiv al modernitagii, genereazi, pe de o parte, o crizi a institutiei religioase (gi a discursurilor legitimatoare care yin de rolul ei public), iar pede alta, o proliferare halucinanti a religiozitdpilor mar- ginale, sincretice, invaluite de o acuta sensibilitate ,edifi- catoare*. Problema pluralitiii experiengei spirituale capita 1. Despre pluralismul religios si rolul unificator al referingei transcendente, vezi Anca Manolescu, Europa si intdilnirea religiilor. Despre pluralismul religios contemporan, cavint inainte de Andrei Plesu, Polirom, Iasi, 2005. 2, Literatura cu privire la aceasta problema este foarte vast ‘Amintesc aici doar Raymond LLM. Lee, Susan E, Ackerman, The Challenge of Religion after Modernity: Beyond Dixenchantmnent, Ashgate, Hampshire, 2002; Peter Berger (ed.), The Desecularization of the World: Resurgent Religion and World Politics W.B. Eerdmans Publishing Comp., Michigan, 1999; sau Ernest Gellner, Postmo- dernism, Reason and Religion, Routledge, Londra, New York, 1992. INTRODUCERE 11 acum accente critice, amintind, de altfel, de fervoarea mistici a secolelor XVI-XVII' si descriind ipostaza unui sacru de-localizat, fluid, dinamic, care opereazi printr-o extra- ordinara putere de seductie mai degraba decit prin pu- terea de a insticui sau de a fundamenta un sens obiectiv. in incercarea de a conferi inteligibilitate acestei situatii, Daniéle Hervieu-Léger prefera sé vorbeasci nu despre 0 confruntare dintre modernitate si tradi ia religioas’, ci despre producti religioase ale modernitiyii", care stau sub semnul unei pierderi/dislocari a identitagii memoriei in constituirea unei lumi sociale. Avantajul acestui mod. dea vedea lucrurile consta in faptul ca secularizarea este considerati nu un accident intt-un posibil parcurs istoric al religici, ci o determinagie constitutiva a condigiei sale actuale. Asadar, experienga spirituala ,actuala* nu mai poate fi raportati la un model ,autentic* plasat intr-un {recut imemorial, ci ingeleasi in conditionitile ei imanente, plecind de la un hic et nunc al Revelagiei care survine in lume. Ea este inteligibila én sine tocmai datorit’ faptului ci ,cenzura“ axei transcendente opereazi continuu, plural, asupra orizontalicigii istorice. Comparatiile ce pot fi Ficute pe aceasti din urma coordonati devin irelevante in ab- senga referingei la ,tensiunea' pe care 0 produce, intem- pestiv, prezenga inefabili a Celuilalt. in acest context, o ,metoda* de descriere a experientei spirituale devine problematic’. Pe de o parte, ea trebuie si surprinda tocmai punctul de intalnire a celor dou’ ,axe* de semnificagie. Cu alte cuvinte, si descifreze modul in 1. Vezi gi Leszek Kolakowski, Chrétiens sans Eglie. La conscience religieuse et le lien confessionnel au XVIF siéce, Gallimard, Pats, 1969.12 OMUL LAUNTRIC care transcendentil modeleaza si determin’ felul de a fi al lumii, lisindu-se, in acelasi timp, primit, articulat de cl. Agadar ,metoda‘ va avea ca miza parcurgerea unui dome- niu al universalului particular (sau al Unului Mulsiplu, dupi o expresie a lui Constantin Noica). In plus, ea va trebui si dea seama nu atit de felul in care Unul devine multiplu (de felul in care, de exemplu, Revelagia se mo- deleaz4 dupa traseul unei istorii si dup cultura unui anu- mit timp), dar si de felul in care Multiplul devine Unu (de comunicarea instangelor orizontale, a tipurilor si va- riantelor experientei spirituale, din perspectiva unitagii lor transcendente) Un prim model metodologic, aici doar amintit, este 0 ,dialectica* de tip hegelian: Unu devine multiplu in vir- tutea unei potentialiiti de instangiere, de ,concretizare", din care revine la sine imbogigit cu determinagiile realului pe care il in-formeaza. In acest fel insi, orizontalitatea istoriei ar funcyiona doar ca prilej (,ocazie", i-ar spune, intr-o alti intentie, Kierkegaard) al unei dezvoltari a Ab- solutului, iar experienga spirituala ar fi doar o structura anticipati, logic derivati, a acesteia. Multe dintre scena- riile contemporane ale filozofiei religiei fi aduc lui Hegel obiectia potrivit cireia lumea gi istoria ei par a fi, din punc- tul de vedere al Spiritului, un simplu pretext. Indiferent de rispunsul care se poate aduce acestei interpretiri, ris- puns care poate deriva din lecturi ,slabe*, alternative ale hegelianismului, accentul pe care incerc si il pun in aceasti carte pe caracterul miraculos, radical al intdlnirii spirituale nu poate pleca de la premisele dialectice schitate mai sus. ‘Un model complementar este ,sinteza" orizontala, care ar putea si produc sensul ascendent al ciutarii. Anca INTRODUCERE 13 Manolescu face insi un comentariu interesant, care pune sub semnul intrebirii si aceasta solugie (specifica aborda- rilor sociologice clasice, precum si scenariilor ,pozitiviste" ale istoriei religiei): ,Inclinayia citre relativism ori cea pentru sincretism sunt fenomene de orizontalitate, apar atunci cind nu mai percepi completitudinea ciii pe care esti plasat. A iesi din modelul plan, recunoscind torodata colegialitatea altor ci nu inseamni a devia de la propriul drum‘". Ispita celui care riticeste prin tradigii diverse gi pune laolalti icoane, amulete, mandale si figurine ale lui Buddha se traduce in context ,epistemologic® prin tendinga de a supraevalua similitudinile formale dintre radigii doar in locul maximei lor suprapuneri: ca si cum consensul ar fi, in domeniul spiritului, si semnul indis- cutabil al adevarul Ambele modele procedeaza in orizontul aceleiagi pre- supozitii, chiar daca citita in sensuri contrare: Aceea ci una dintre ,axe*, verticalé sau orizontali, este constituiti, in prealabil si permite ,deducerea' celeilalte. Perspectiva pe care voi incerca sé 0 argumentez in aceasta carte, ple- cind de la scrierile lui André Scrima, este aceea ci, dim- potriva, tocmai miracolul intilnirii dimensiunii verticale a experiengei spirituale cu planul istoric in care se arti- cculeazi este condigia de posibilitate prin care ambele capa- ti, simultan, chip si consistensa. Originea lor comuna coincide cu faptul actual al acestei incilniri, iar ,Unu Multiplu* este, intr-o ordine a ingelegerii, anterior ,Unu- lui* si ,Multiplului* ca atare. Experienga spirituala se cere afi descrisi plecind tocmai de la aceasta anterioritate. 1. Anca Manolescu, Europa si intélnirea religilor..., ed. cit., p32.14 OMUL LAUNTRIC In acest sens, o serie de observagii ale lui Walter Ben- jamin pot sugera o solusie surprinzatoare. Autorul german este preocupat, in mai multe texte, de descrierea lumi urbane a inceputului de secol XX. Mai mult decat un spagiu social sau un domeniu al functionalitagii econo- mice, orasul este pentru Benjamin un loc istoric, in care tensiuni mesianice, memorie si posibilitatea deschisi a prezentului se intrepatrund in formele materiale ale arhi- tecturii, in umbletul personajelor strizi si in ritmurile zilei (precum aprinsul, respectiv stinsul felinarelor stradale cu gaz, din Paris). Din toralitatea ,origenilor*, 0 serie de per- sonaje marginale, discrete, stiu parc si descifreze in aceste straturi sensibile ale lumii urbane tensiunea virtua- litatilor temporale ascunse': flaneurul, care rememoreazi involuntar trecutul unor cotloane, strazi si clidiris sau peticarul, care recupereaza rebuturile/ruinele activitigilor diurne, dezvaluind in obiectele pe care le colecteazi dintre gunoaic lumea care le di nastere, ,incircitura de vise“ care au avut sansa si nu se pietrifice in realitate. Ei procedeaz asemenea caricaturistilor care dezvaluie intr-un portret ~ mai degraba intr-un detaliu al lui - originea socia- 14, caracterul satt chiar faptele unui personaj, in manierd fizionomica? 1. Veri [oan Alexandru Tofan, City Lights. Despre experientt a Walter Benjamin, Humanitas, Bucuresti, 2014. 2. In aceasti abordare (sau macar in utilizarea termenului), Benjamin nu este singular. Dintre ,fizionomiile" timpului pot fi amintte: fisionomia istoriei, despre care vorbeste Spengler; fiio- rnomia limbii, la care se refer Benjamin intt-o scrisoare, amin- tindu-l pe Heinz Werner; sau fizionomia fenomenului radio, dezvoltati de Adorno in timpul participari sale la Princeton Radio INTRODUCERE 15 Modul fizionomic de a privi, dincolo de ocurengele sale diverse in opera lui Walter Benjamin, este definit cuprinzitor de prietenul sau, Theodor W. Adorno, intr-o scrisoare din 1939: ,,Privirea fizionomica, ce scoate in cevidenga in mod excesiv detaliul caracteristic faa de masa informa a obiectelor, nu are alta misiune decat aceea de salva particularul in universal“! Modul de descriere a ii urbane nu vizeazi o interioritare a obiectului, o ,esen- 4° fenomenologica (filozofie pe care Benjamin o ,respinge* h f Research Project. Mai nou, metoda fizionomica poate fi readusi in discugie prin ceea ce Margit Eckhole numeste o esteticd a cre- dingei in teologia sistematica de astazi. Intr-un text despre Michel de Certeau: ,Ceea ce constituie credinga are o forma aparte, creste, regreseaza, variaza in functie de situarea in spagiu gi timp a indi- Vidului; credinga cultiva atat forme sensiile, cit si senzuale, Este vorba despre dimensiunea estetici a credingi in forma ei implinita, precum si cea in devenire, atunci cind, in cadrul aborditilor inter- dlisciplinare, formele multiple gi variate de spiritualtate ajung in centrul atenfiei, iar pentru teologia sistematicd acestea conduc la © regindire pus in slujba noului stl al crestinismului, care se con- ‘ureazd in prezenfa numeroaselor areopaguti ale epocii noastre (trad. n.), Se adaugi aici Hans-Joachim Hahn, Praxis des Evange- livoms: Partituren des Glaubens; Wege theologscher Erkenntnis, Echter, Wiirzburg, 2015, mengionata de Eckholt, in care autorul pleaca de la constituirea ,empirici* a situayiei omului in lume pentru ‘arta cum aceasté dimensiune empirica devine relevanti in a cularea oricirui conginut de sens. Astfl, ,culeural curn’ se trans- forma in ,sensual turn’ si afecteari discutia teologica prin faptul i forma discursiv-argumentativi a teologiei lai loc unci rcorien- tira atengieicitre datele estetice ale credingei. 1, Walter Benjamin, Gesammelte Schrifien, vol. 1-3, Rolf Tiedemann, Hermann Schweppenkiuser [ed.], Suhrkamp, Frank- furt am Main, 1974, p. 1110 (trad. n.).