CZU 004(073.

3)
I–52
PROFIL REAL
Aprobat: la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces-verbal nr. 10 din 21 apri-
lie 2010; prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 244 din 27 aprilie 2010.
Preliminarii

Elaborat în cadrul Proiectului „Modernizarea şi implementarea curriculumului din învăţă-

Curriculumul la disciplina Informatică este un document normativ şi obligatoriu
mîntul secundar general şi dezvoltarea standardelor educaţionale din perspectiva şcolii prie- pentru realizarea procesului de predare–învăţare a acestei disciplini de studiu în clase-
tenoase copilului”, finanţat de Reprezentanţa UNICEF în Republica Moldova. le X−XII. Obiectul de studiu al Informaticii ca ştiinţă interdisciplinară este prelucrarea
Editat în cadrul Proiectului „Educaţia de calitate în mediul rural din Moldova”, finanţat de Banca automată a informaţiei cu ajutorul calculatoarelor electronice. Ca disciplină şcolară,
Mondială. Informatica are drept scop principal formarea şi dezvoltarea gîndirii algoritmice a ele-
vului şi se întemeiază pe principiile:
Echipele de lucru: • îmbinării proceselor de predare–învăţare a cunoştinţelor teoretice cu activităţile
Curriculumul modernizat (2010): Ivanov Lilia, Ministerul Educaţiei; Gremalschi Anatol, practice la calculator;
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Politici Publice; Căpăţînă Gheorghe, doctor • adaptării cunoştinţelor predate la vîrsta elevilor;
conferenţiar, USM; Braicov Andrei, doctor conferenţiar, Universitatea de Stat din Tiraspol; • interdisciplinarităţii;
Gremalschi Ludmila, I.Ş.E.; Corlat Sergiu, Liceul Teoretic „Orizont”, Chişinău; Ciobanu Irina, • adecvării metodelor de predare–învăţare la instruirea asistată de calculator;
Liceul Teoretic „Gaudeamus”, Chişinău; Rojcov Claudia, Liceul Teoretic „O. Ghibu”, Orhei.
• echilibrării încărcăturii informaţionale şi continuităţii între clase şi trepte de învă-
Ediţia 2006: Gremalschi Anatol, doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Politici Pu- ţămînt prin eşalonarea materialului studiat în funcţie de particularităţile de vîrstă
blice; Gremalschi Ludmila, I.Ş.E.; Mocanu Iurie, MET; Spinei Ion, MET; Ţurcanu Ludmila, Liceul
Teoretic „I. Hasdeu”, Chişinău; Vasilache Grigore, Centrul Noilor Tehnologii Informaţionale. ale elevului şi în concordanţă cu performanţele programelor de instruire, ale pro-
gramelor de aplicaţii şi programelor de sistem ale calculatorului;
Redactor: Mihai Papuc • diferenţierii şi individualizării predării–învăţării;
Corectori: Mariana Belenciuc, Maria Cornesco • stabilirii unui nivel obligatoriu de pregătire în domeniul informaticii şi formării
Redactor tehnic: Nina Duduciuc capacităţilor de avansare în însuşirea temelor necunoscute şi în aplicarea tehno-
Machetare computerizată: Anatol Andriţchi logiilor informaţionale moderne.
Copertă: Vitalie Ichim
Funcţiile Curriculumului liceal la Informatică, profil real:
• act normativ al procesului de predare–învăţare–evaluare a Informaticii în con-
textul unei pedagogii axate pe competenţe;
Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa, • reper pentru proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului educaţional din
str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chişinău, Republica Moldova; perspectiva unei pedagogii axate pe competenţe;
tel.: (+373 22) 73-96-16; fax: (+373 22) 73-96-27; • componentă de bază pentru elaborarea strategiei de evaluare la Informatică;
e-mail: prini@stiinta.asm.md • orientare a procesului educaţional spre formare de competenţe la elevi;
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii • componentă fundamentală pentru elaborarea manualelor şcolare, a ghidurilor
Informatică: Curriculum pentru cl. a 10-a–a 12-a / Min. Educaţiei al Rep. Moldova. – metodologice, a manualelor electronice, a testelor de evaluare.
Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, 2010 (Tipografia „Elena V.I.” SRL). – 44 p. – (Curriculum naţional) Beneficiari:
Bibliogr.: p. 44 (19 tit.) Curriculumul este destinat profesorilor de informatică din instituţiile preuniver-
ISBN 978-9975-67-685-4 sitare, specialiştilor principali la disciplină, autorilor de manuale şi ghiduri metodo-
004(073.3)
logice, elevilor.
Administrarea disciplinei
Imprimare la Tipografia „Elena V.I.” SRL, str. Academiei, 3;
Statutul Aria Nr. de unităţi de Nr. de ore
MD-2028, Chişinău, Republica Moldova Clasa
disciplinei curriculară conţinuturi pe clase pe an
Obligatorie „Tehnologii” a X-a, profil real 14 68 ore
© Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. 2010
a XI-a, profil real 15 68 ore
a XII-a, profil real 23 68 ore
ISBN 978-9975-67-685-4 © Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa. 2010

3
I. Concepţia didactică a disciplinei
Definirea disciplinei Informatică
Informatica participă la formarea şi dezvoltarea generală a personalităţii, accen-
tul instruirii la informatică fiind pus pe dezvoltarea gîndirii logice şi algoritmice, pe
formarea de competenţe digitale. Integrarea persoanei în mediul informatizat al soci-
etăţii moderne este posibilă numai în cazul deţinerii cunoştinţelor informatice fun-
damentale şi abilităţilor de utilizare instrumentală şi de comunicare cu calculatorul
şi prin intermediul acestuia – totalitate de competenţe care se conţin în noţiunea de
cultură informaţională. Informatica ca ştiinţă dictează necesitatea pregătirii generale
atît a persoanelor care ulterior vor utiliza calculatorul, reţelele de calculatoare şi siste-
mele informaţionale în calitate de instrumente operaţionale, cît şi a persoanelor care
în activitatea lor vor gestiona procese de organizare a activităţilor în diverse domenii
ale vieţii sociale.
Statutul disciplinei în planul de învăţămînt
Informatica este disciplină obligatorie în aria curriculară „Tehnologii”.
Valoarea formativă a disciplinei
Scopul instruirii Informaticii în învăţămîntul secundar general presupune:
• formarea deprinderilor practice de utilizare a calculatorului pentru prelucrarea
informaţiei;
• formarea deprinderilor practice de utilizare a reţelelor de calculatoare şi a servi-
ciilor de reţea;
• formarea deprinderilor practice de comunicare folosind reţelele de calculatoare;
• studierea informaticii ca ştiinţă care contribuie la formarea competenţelor digi-
tale de bază: elemente de algoritmizare, modelare, programare, gîndire logică,
acumularea, păstrarea şi prelucrarea digitală a informaţiei.
Principiile specifice predării–învăţării disciplinei Informatică
Curriculumul liceal la Informatică propune un model de studiu integrat al acestei
discipline, model care contribuie la formarea la elevi a unei concepţii unitare asupra
informaticii ca ştiinţă şi asupra metodelor de implementare a conceptelor informatice
pentru dezvoltarea perpetuă a societăţii contemporane.
În acest context, se conturează următoarele principii specifice ale disciplinei In-
formatică:
1. Principiul abordării integrate a disciplinei – structurarea conţinuturilor în-
tr-un model integrat, modular, concentric, care are ca scop crearea şi dezvoltarea com-
petenţelor digitale ale elevului în scopul utilizării sistemelor informatice şi cultivarea
continuă a modului de gîndire algoritmică.
2. Principiul centrării activităţii/demersului didactic pe elev – acceptarea unui
model de învăţare activă, centrat pe elev, orientat către activităţi individuale sau în grup,
care să permită dezvoltarea independenţei de acţiune, a originalităţii, a creativităţii, a
capacităţii de lucru în echipă, combinînd acestea cu individualizarea ritmului de învă-
ţare.
3. Principiul funcţionalităţii/utilităţii sociale a procesului didactic – dezvolta-
rea aptitudinilor şi competenţelor necesare pentru integrarea organică a elevilor în
4 5
societatea informaţională. Principiul este realizat în baza rezolvării unor situaţii de
problemă, depăşirea cărora contribuie la formarea capacităţilor de autoperfecţionare
(autoinstruire).
4. Principiul corelaţiei interdisciplinare – abordarea unui demers didactic inter-
disciplinar cu toate disciplinele şcolare, prin utilizarea principiilor şi metodelor infor-
matice pentru rezolvarea de probleme, elaborarea proiectelor, prelucrare de informaţii
specifice disciplinelor şi utilizarea resurselor educaţionale digitale.
Orientări generale de predare–învăţare a disciplinei Informatică
Procesul general de predare–învăţare a disciplinei Informatică este elaborat în con-
textul sistemului de competenţe pentru învăţămîntul preuniversitar.
„Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi,
deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte spe-
cifice de realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea
rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.”
II. Competenţe-cheie/transversale
1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi.
2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat.
3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină.
4. Competenţe acţional-strategice.
5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.
6. Competenţe interpersonale, civice, morale.
7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie.
8. Competenţe digitale în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC).
9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori).
10. Competenţe antreprenoriale.
III. Competenţele transdisciplinare pe trepte de învăţămînt:
învăţămîntul liceal
Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi
• Competenţe de a stăpîni metodologia de integrare a cunoştinţelor de bază despre
natură, om şi societate în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru îmbu-
nătăţirea calităţii vieţii personale şi sociale.
Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat
• Competenţe de a comunica argumentat în limba maternă/limba de stat în situaţii
reale ale vieţii.
• Competenţe de a comunica într-un limbaj ştiinţific argumentat.
Competenţe de comunicare într-o limbă străină
• Competenţe de comunicare într-o limbă străină.
• Competenţe de a comunica argumentat într-o limbă străină în situaţii reale ale
vieţii.
 Competenţe de bază în Matematică, Ştiinţe şi Tehnologie 3. Identificarea structurii generale a sistemelor digitale, a principiilor de funcţio-
• Competenţe de a organiza activitatea personală în condiţiile tehnologiilor aflate nare a sistemelor de transmitere, stocare şi de prelucrare a informaţiei.
în permanentă schimbare. 4. Elaborarea modelelor informatice a obiectelor, sistemelor şi proceselor frecvent
• Competenţe de a dobîndi şi a stăpîni cunoştinţe fundamentale din domeniile Mate- întîlnite în activitatea cotidiană.
matică, Informatică, Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii în coraport cu nevoile sale. 5. Aplicarea metodelor de algoritmizare, de formalizare, de analiză, de sinteză şi
• Competenţe de a propune idei noi în domeniul ştiinţific. de programare pentru soluţionarea problemelor legate de prelucrarea automa-
Competenţe acţional-strategice tizată a informaţiei.
• Competenţe de a-şi proiecta activitatea, de a vedea rezultatul final, de a propune 6. Translarea algoritmilor frecvent utilizaţi într-un limbaj de programare de nivel
soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii. înalt.
• Competenţe de a acţiona autonom şi creativ în diferite situaţii de viaţă pentru 7. Colectarea, păstrarea şi prelucrarea informaţiei cu ajutorul aplicaţiilor software
protecţia mediului ambiant. specializate.
Competenţe digitale, în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor 8. Crearea şi elaborarea documentelor Web.
(TIC) 9. Efectuarea experimentelor virtuale, rezolvarea problemelor de activitate cotidi-
• Competenţe de a utiliza în situaţii reale instrumentele cu acţiune digitală. ană şi elaborarea de modele ale fenomenelor studiate, folosind aplicaţii, labora-
• Competenţe de a crea documente în domeniul comunicativ şi informaţional şi a toare şi medii digitale educaţionale; interpretarea rezultatelor obţinute.
utiliza serviciile electronice, inclusiv reţeaua Internet, în situaţii reale. 10. Folosirea competenţelor informatice pentru căutarea şi selectarea informaţiilor
Competenţe interpersonale, civice, morale în interes de autoinstruire şi orientare profesională.
11. Respectarea dreptului de autor asupra resurselor digitale, a normelor de etică şi
• Competenţe de a colabora în grup/echipă, a preveni situaţiile de conflict şi a
securitate informaţională. Protejarea de infracţiunile informatice.
respecta opiniile semenilor săi.
• Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică, solidaritate şi coeziune socială
pentru o societate nondiscriminatorie. V. Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp
• Competenţe de a acţiona în diferite situaţii de viaţă în baza normelor şi valorilor
moral-spirituale. Clasa Teme Nr. de ore Total
Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare a X-a 1. Tipuri de date structurate 20
• Competenţe de gîndire critică asupra activităţii sale în scopul autodezvoltării 2. Informaţia 10
continue şi autorealizării personale. 3. Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul 12
68
• Competenţe de a-şi asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă. 4. Algebra booleană 9
• Competenţe de a se adapta la condiţii şi situaţii noi. 5. Circuite logice 7
Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori) 6. Structura calculatorului şi reţelele de calculatoare 10
• Competenţe de a se orienta în valorile culturii naţionale şi ale culturilor altor a XI-a 1. Subprograme 18
etnii în scopul aplicării lor creative şi autorealizării personale. 2. Structuri dinamice de date 24 68
• Competenţe de toleranţă în receptarea valorilor interculturale. 3. Tehnici de programare 26
Competenţe antreprenoriale a XII-a 1. Elemente de modelare 10
• Competenţe de a stăpîni cunoştinţe şi abilităţi de antreprenoriat în condiţiile 2. Calcul numeric 24
68
economiei de piaţă în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial. 3. Baze de date 20
• Competenţe de a-şi alege conştient viitoarea arie de activitate profesională. 4. Elemente de Web design 14
Note:
1. Repartizarea orelor pe teme este orientativă.
IV. Competenţe specifice la Informatică 2. Ordinea temelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau
1. Formarea unei viziuni ştiinţifice asupra componentei informatice în societatea didactică.
contemporană. 3. Conţinuturile marcate cu * sînt opţionale.
2. Cunoaşterea proceselor, principiilor şi metodelor de codificare şi decodificare a
informaţiei în scopul realizării comunicării interumane – sistem informatic.

6 7
VI. Subcompetenţe, unităţi de conţinut, activităţi de învăţare şi transmisă, recepţio- Cuantizarea imaginilor. • identificare a surselor, canalelor şi
evaluare pe clase nată şi prelucrată în Reprezentarea şi trans- purtătorilor de informaţie;
activităţile cotidiene. miterea informaţiei. • determinare a capacităţii de stocare a
Clasa a X-a
• Aplicarea principi- purtătorilor de informaţii;
Teme/Conţinuturi/ Activităţi de învăţare ilor de bază de co- • discretizare în spaţiu şi în valoare a
Subcompetenţe dificare şi decodi- imaginilor statice;
Noţiuni-cheie şi evaluare (recomandate)
1. TIPURI DE DATE STRUCTURATE ficare a informaţiei • discretizare a imaginilor dinamice în
pentru transmite- timp.
• Argumentarea ne- Tipuri de date structu- Exerciţii de: rea, recepţionarea * Studii de caz:
cesităţii structurării rate (tablou, şir de ca- • utilizare a diagramelor sintactice şi a şi prelucrarea ei. • evoluţia purtătorilor statici şi a purtă-
datelor. ractere, articol, mulţi- formulelor metalingvistice pentru ve- torilor dinamici de informaţie;
• Recunoaşterea şi me, fişier): rificarea corectitudinii definirii tipuri- • domeniile de utilizare a purtătorilor
utilizarea formule- – declaraţii de tipuri de lor de date structurate; moderni de informaţie.
lor metalingvisti- date structurate; • definire a tipurilor de date structurate; * Proiecte:
ce şi a diagramelor – formule metalingvis- • prelucrare a datelor structurate. • evaluarea cantităţii de informaţie;
sintactice ale decla- tice şi diagrame sin- Probleme de: • arhivarea informaţiei;
raţiilor de tipuri de tactice ale declaraţi- • prelucrare a datelor, utilizînd tipurile • particularităţi de codificare a semne-
date în studiu. ilor de tipuri de date de date în studiu. lor diacritice pentru limbile central
• Prelucrarea datelor structurate; * Studii de caz: europene;
structurate. – mulţimea de valori • modul de referire a componentelor • codificarea ternară a informaţiei.
• Alegerea structurii ale tipurilor de date datelor structurate;
3. BAZELE ARITMETICE ALE TEHNICII DE CALCUL
de date, adecvate structurate; • metodele de memorare a datelor
rezolvării unei pro- – restricţiile impuse de structurate în memoriile interne şi ex- • Identificarea limi- Sisteme de numeraţie Exerciţii de:
bleme. realizările limbajelor terne ale calculatorului. telor de reprezen- Sisteme poziţionale şi • argumentare a necesităţii de aplicare
de programare în ca- * Proiecte (exemple): tare a numerelor în sisteme nepoziţionale în informatică a aritmeticii de calcu-
zul tipurilor de date • evidenţa consumului zilnic de energie calculator. de numeraţie. lator;
structurate; electrică la domiciliu; • Aplicarea aritme- Sistemele poziţionale de • identificare a tipului sistemului de nu-
– operaţiile destinate • evidenţa frecvenţei elevilor din clasă; ticii de calculator numeraţie: meraţie;
prelucrării tipurilor • calculul notelor medii ale elevilor din pentru soluţiona- – sistemul binar; • conversie a numerelor dintr-un sistem
de date structurate; clasă; rea problemelor de – sistemul octal; de numeraţie în altul;
– clasificarea fişierelor • calculul cheltuielilor personale zilnice, prelucrare a infor- – sistemul hexazecimal. • reprezentare a numerelor în cod di-
după tipul operaţiilor săptămînale şi lunare; maţiei. Conversia numerelor rect, cod invers şi cod complementar;
permise şi după mo- • prelucrarea textelor. • Aplicarea operaţii- dintr-un sistem în altul: • reprezentare a numerelor reale în vir-
dul de acces. lor de bază ale arit- – din baza 2, 8, 16 în gulă fixă şi virgulă mobilă;
meticii de calcula- sistemul zecimal şi • utilizare a terminologiei aferente arit-
2. INFORMAŢIA tor la soluţionarea invers; meticii de calculator;
• Identificarea con- Informaţia: Exerciţii de: problemelor infor- – din binar în octal, he- • argumentare a necesităţii utilizării în
ceptelor de bază – cantitatea de infor- • determinare a cantităţii de informaţie matice. xazecimal şi invers. informatică a unor aritmetici dedica-
pentru reprezenta- maţie; în mesajele sursei; Operaţiile aritmetice în te de calculator.
rea şi transmiterea – stocarea informaţiei; • codificare şi decodificare a informa- sistemul binar: * Studii de caz:
informaţiei. – transmiterea infor- ţiei; – adunarea numerelor • avantajele şi neajunsurile sistemelor
• Utilizarea mijloa- maţiei; • argumentare a necesităţii de codificare binare; poziţionale şi nepoziţionale de nu-
celor informatice – prelucrarea informa- şi decodificare a informaţiei text, au- – scăderea numerelor meraţie;
în activitatea coti- ţiei. dio şi video; binare. • domeniile de utilizare a sistemelor
diană. Semne şi alfabete. • determinare a cantităţii de informa- Reprezentarea nume- poziţionale şi nepoziţionale de nu-
• Estimarea cantităţii Codificarea şi decodifi- ţie în texte, imagini, secvenţe audio şi relor în calculator: meraţie;
de informaţie carea mesajelor. video;
8 9
 – numerele întregi în • aritmetica de calculator implementa- Circuite secvenţiale • explicare a modului de funcţionare a
cod direct, cod invers tă în echipamentele digitale frecvent frecvent utilizate: circuitelor combinaţionale frecvent
şi cod complementar; utilizate; – bistabilul; utilizate;
– numerele reale în vir- • avantajele şi neajunsurile reprezen- – registrul; • explicare a modului de funcţionare a
gulă fixă şi virgulă tărilor în virgulă fixă şi virgulă mobilă. – numărătorul; circuitelor secvenţiale frecvent utili-
mobilă. * Proiecte: – generatoare de impul- zate;
• aritmetica de calculator, implementată suri. • observare şi înţelegere a legăturii între
în aparatele de redare a sunetelor; reprezentarea informaţiei în calculator
• aritmetica de calculator, implementată şi utilizarea circuitelor logice.
în aparatele de redare a imaginilor; * Studiu de caz:
• aritmetica ternară de calculator. • reprezentarea valorilor binare prin di-
4. ALGEBRA BOOLEANĂ verse mărimi fizice.
* Proiecte:
• Utilizarea algebrei Variabile şi expresii lo- Exerciţii de: • elaborarea circuitelor combinaţiona-
booleene pentru gice: • utilizare a terminologiei aferente alge- le pentru realizarea funcţiilor logice
prelucrarea digita- – constante şi variabile brei booleene; propuse;
lă a informaţiei. logice; • explicare a rolului algebrei booleene • prelucrarea informaţiei cu ajutorul
• Argumentarea ne- – operatorii logici NU, în descrierea şi proiectarea echipa- circuitelor logice frecvent utilizate;
cesităţilor de uti- ŞI, SAU; mentelor digitale; • realizarea programelor de simulare a
lizare a algebrei – expresii logice; • creare a tabelelor de adevăr ale expre- circuitelor combinaţionale.
booleene în infor- – tabelele de adevăr ale siilor logice;
matică. expresiilor logice. • de definire a funcţiilor logice prin ta- 6. STRUCTURA CALCULATORULUI ŞI REŢELELE DE CALCULATOARE
Funcţii logice: bele şi formule; • Utilizarea resur- Schema funcţională a Exerciţii de:
– metode de definire a • creare a tabelelor de adevăr ale funcţi- selor tehnice şi a calculatorului: • identificare a unităţilor funcţionale ale
funcţiilor logice; ilor logice. resurselor progra- – procesorul; calculatorului şi a traseelor de date în-
– funcţiile logice frec- Probleme de: mate ale calculato- – memoria internă; tre ele;
vent utilizate; • creare a tabelelor de adevăr ale expre- rului. – dispozitivele de intra- • explicare a principiului de comandă
– setul complet de func- siilor logice cu (şi fără)scrierea pro- • Utilizarea dispozi- re-ieşire; prin program;
ţii logice. gramelor într-un limbaj de progra- tivelor externe de – memoria externă. • descrierea schemei funcţionale a cal-
mare de nivel înalt; memorare pentru Principiul de comandă culatorului;
• calcul al valorilor funcţiilor logice. stocarea curentă şi prin program: • descrierea rolului implementării algo-
de lungă durată a – date şi instrucţiuni; ritmilor eficienţi asupra dezvoltării in-
5. CIRCUITE LOGICE
informaţiilor. – formatul instrucţiu- formaticii;
• Reprezentarea vari- Circuite logice elemen- Exerciţii de: • Utilizarea dispozi- nilor; • clasificare a instrucţiunilor în funcţie
abilelor logice prin tare. • descriere a metodelor de reprezentare tivelor de intrare- – executarea instrucţi- de tipul lor;
mărimi fizice. Clasificarea circuitelor a valorilor binare prin mărimi fizice; ieşire ale calculato- unilor. • evidenţiere a resurselor tehnice şi a re-
• Utilizarea proiec- logice. • explicare a impactului pe care îl are rului. Resursele calculato- surselor programate ale calculatorului;
tării ierarhice la Porţi logice frecvent uti- modul de reprezentare a variabilelor rului: • explicare a principiilor de funcţionare
elaborarea struc- lizate. logice asupra performanţelor echipa- – echipamentele; a memoriilor externe;
turilor de calcul, Circuite combinaţio- mentelor de calcul; – programele. • explicare a principiilor de funcţionare
prelucrare şi sto- nale frecvent utilizate: • explicare a modului de realizare a Memoriile externe: a dispozitivelor de intrare-ieşire;
care a informaţi- – sumatorul; funcţiilor logice NU, ŞI, SAU prin – pe purtători magnetici; • clasificare a calculatoarelor în funcţie
ilor. – comparatorul; circuite cu elemente de comutaţie; – pe purtători optici; de caracteristicile tehnico-economice
– decodificatorul; • observare şi înţelegere a legăturii între – pe semiconductori. şi domeniile de utilizare.
– multiplexorul; formulele funcţiilor logice şi materi- Dispozitivele de intra- * Studii de caz:
– demultiplexorul. alizarea lor prin reuniunea porţilor re-ieşire: • stocarea informaţiei pe purtători mag-
logice; – vizualizatorul; netici şi purtători optici;

10 11
 – tastatura; • stocarea informaţiei pe discuri optice Clasa a XI-a
– şoricelul; şi memorii pe semiconductori; Teme/Conţinuturi/ Activităţi de învăţare
– imprimantele. • calculatoarele universale şi calculatoa- Subcompetenţe
Noţiuni-cheie şi evaluare (recomandate)
Clasificarea calculatoa- rele dedicate.
relor. * Proiecte: 1. SUBPROGRAME
• istoria tehnicii de calcul; • Prelucrarea datelor Subprograme: Exerciţii de:
• evoluţia calculatoarelor; cu ajutorul subpro- – probleme şi subpro- • folosire a termenilor problemă, sub-
• microprocesoarele; gramelor predefi- bleme; problemă, program principal, pro-
• calculatoarele în jurul nostru; nite şi a subprogra- – programul principal şi gram apelat, subprogram, funcţie,
• cum să-ţi procuri un calculator perso- melor elaborate de programul apelat; procedură;
nal; către utilizator. – subprograme şi ape- • explicare a modului de execuţie a ape-
• evoluţia structurii calculatoarelor. • Organizarea co- luri de subprograme; lurilor de funcţii şi proceduri;
• Clasificarea reţele- Tipuri de reţele: Exerciţii de: municării între – tipuri de subprograme. • argumentare a necesităţii divizării
lor de calculatoare. – reţele locale; • explicare a principiilor de funcţionare programul/sub- Comunicarea între problemelor complexe în subprobleme
• Utilizarea tehnolo- – reţele regionale; a reţelelor de calculatoare; programul apelant programul/subprogra- mai simple;
giilor de cooperare – reţele globale. • descriere a conceptului de reţea de şi subprogramul mul apelant şi subpro- • definire a subprogramelor prin formule
în reţea. Tehnologii de cooperare calculatoare; apelat. gramul apelat: metalingvistice şi diagrame sintactice;
• Descrierea princi- în reţea: • clasificare a reţelelor în funcţie de mo- • Proiectarea struc- – modul de transfer al • identificare a subproblemelor, soluţi-
piilor de organizare – de la egal-la-egal; dul de interconexiune a calculatoa- turală a algorit- controlului în cazul onarea cărora necesită utilizarea sub-
şi utilizarea servici- – client-server. relor; mului şi a progra- apelului de subpro- programelor;
ilor Internet. Topologia şi arhitectura • clasificare a reţelelor în funcţie de dis- mului. grame; – modul de • observare şi înţelegere a legăturilor in-
reţelelor. tanţa între calculatoare; • Utilizarea recursiei transmitere a argu- formaţionale (date) şi de control (ape-
Reţeaua Internet. Ser- • observare şi înţelegere a legăturii în- pentru rezolvarea mentelor şi de retur- luri) între programul principal şi sub-
vicii Internet: tre componentele tehnice şi serviciile problemelor. nare a rezultatelor. programele apelate;
– e-comunicarea (e-mail, oferite de reţea; Domenii de vizibilitate: • utilizare a funcţiilor şi procedurilor
forum, chat, reţele so- • explicare a principiilor de organizare a – structura de bloc a predefinite ale limbajului;
ciale); serviciilor Internet. programelor; • elaborare a programelor care utilizea-
– accesul la calculatoa- * Studii de caz: – variabile globale şi va- ză funcţiile predefinite;
rele distante; • performanţele mediilor de comunica- riabile locale. • elaborare a programelor care utilizea-
– transferul de fişiere; ţii: cablu, fibră optică, canal radio; Efectele colaterale: ză funcţii definite de utilizator;
– localizarea şi regăsirea • structura reţelei de calculatoare din – cauzele efectelor cola- • elaborare a programelor în care nu
informaţiei. laboratorul de Informatică; terale; apar efecte colaterale.
• modul de conectare a liceului la Inter- – modul de evitare a * Studii de caz:
net şi performanţele conexiunii res- efectelor colaterale; • modul de transmitere a datelor în ca-
pective; – elaborarea de progra- zul parametrilor-valoare şi parametri-
• modul de conectare a domiciliului me în care nu apar lor-variabilă;
elevului la Internet şi performanţele efecte colaterale. • complexitatea de elaborare a progra-
conexiunii respective. Recursia: melor scrise cu şi fără utilizarea sub-
* Proiecte: – modul de transmitere a programelor;
• evoluţia reţelelor de calculatoare; controlului la execuţia • recursia şi iteraţia.
• evoluţia Internetului; algoritmilor recursivi; * Proiecte:
• serviciile Internet, disponibile în liceu; – modul de alocare a • subprograme pentru calculul mediilor
• serviciile Internet, disponibile la do- memoriei la execuţia aritmetice şi al mediilor geometrice
miciliu. algoritmilor recursivi; ale unui set de numere;
– avantajele şi neajunsu- • subprograme pentru analize elemen-
rile recursiei; tare ale textelor;

12 13
 – elaborarea de subpro- • subprograme pentru efectuarea de – mulţimea de operaţii • vizualizarea fluxului de intrare-ieşire a
grame recursive. calcule aritmetice cu numere lungi; ale tipului pointer; vagoanelor în cazul unui depou feroviar;
Sintaxa declaraţiilor şi • subprograme pentru ordonarea cres- – gestionarea memori- • prelucrarea listelor de angajaţi ai unei
apelurilor de subpro- cătoare şi descrescătoare a tablourilor; ei interne a calcula- întreprinderi;
grame. • subprograme pentru ordonarea alfa- torului. • analiza sintactică a expresiilor arit-
betică a cuvintelor. metice;
2. STRUCTURI DINAMICE DE DATE • vizualizarea firului de aşteptare în ca-
• Identificarea pro- Variabile dinamice. Ti- Exerciţii de: zul avioanelor ce solicită aterizarea în-
blemelor, a căror pul referinţă: • introducere intuitivă (prin desen) a tr-un aeroport;
soluţionare necesi- – variabile statice; metodelor de alocare dinamică a me- • crearea şi prelucrarea arborilor binari
tă utilizarea struc- – variabile dinamice; moriei; ce intervin în cazul turneelor sportive
turilor dinamice de – referirea variabilelor • argumentare a necesităţilor de utiliza- „prin eliminare”;
date. dinamice; re a structurilor dinamice de date; • evaluarea expresiilor aritmetice, re-
• Utilizarea structu- – tipul referinţă; • evidenţiere a diferenţelor dintre struc- prezentate prin arbori binari.
rilor dinamice de – alocarea statică şi alo- turile implicite şi structurile explici- 3. TEHNICI DE PROGRAMARE
date pentru soluţi- carea dinamică a me- te de date, dintre structurile omogene • Estimarea comple- Analiza algoritmilor: Exerciţii de:
onarea probleme- moriei; şi structurile eterogene de date, dintre xităţii algoritmilor. – estimarea necesarului • utilizare a terminologiei aferente com-
lor întîlnite în acti- – crearea şi distrugerea structurile statice şi structurile dina- • Utilizarea tehnici- de memorie; plexităţii algoritmilor;
vitatea cotidiană. variabilelor dinamice. mice de date; lor de programare – complexitatea tempo- • argumentare a necesităţilor de analiză
• Implementarea şi Structuri de date: • selecţie a problemelor, soluţionarea
la rezolvarea pro- rală a algoritmului; a complexităţii algoritmilor;
gestionarea struc- – structuri implicite şi cărora necesită utilizarea structurilor
turilor dinamice de structuri explicite; de date propuse în studiu; blemelor din dife- – clasificarea algoritmi- • estimare a complexităţii algoritmilor;
date frecvent uti- – structuri statice şi • creare, utilizare şi distrugere a variabi- rite domenii. lor în funcţie de com- • rezolvare a problemelor cu ajutorul
lizate. structuri dinamice; lelor dinamice; • Alegerea tehni- plexitate. tehnicilor de programare frecvent uti-
• Gestionarea me- – structuri omogene şi • elaborare a programelor în care se uti- cii de programare Abordări iterative şi lizate.
moriei interne a structuri eterogene; lizează variabile dinamice; adecvate proble- recursive * Studii de caz:
calculatorului. – structuri recursive. • explicare a modului de alocare a me- mei. Metoda trierii: • abordări iterative şi recursive de im-
Structuri dinamice de moriei operative în cazul utilizării vari- – tehnica de triere; plementare a algoritmilor;
date: abilelor statice şi variabilelor dinamice; – complexitatea meto- • aplicarea trierii şi a tehnicii Greedy
– liste unidirecţionale, • stocare şi de prelucrare a datelor cu dei de triere; pentru căutarea soluţiilor;
stive, cozi; ajutorul listelor, stivelor, cozilor şi ar- – domeniile de aplicare • metoda reluării pentru implementarea
– crearea structurilor în borilor binari. a metodei de triere. algoritmilor de căutare a soluţiilor;
studiu; * Studii de caz: Metoda Greedy: • metoda desparte şi stăpîneşte pentru
– prelucrarea structuri- • căutarea informaţiei în liste, cozi, stive – tehnica Greedy; implementarea algoritmilor de căutare
lor în studiu; şi arborii binari; – complexitatea meto- a soluţiilor.
– extragerea datelor din • parcurgerea listelor, stivelor, cozilor şi dei Greedy; * Proiecte:
structurile în studiu. a arborilor binari; – domeniile de aplicare • implementarea algoritmilor de sortare
Arbori binari: • inserarea şi eliminarea datelor din lis- a metodei Greedy. şi estimarea complexităţii acestora;
– crearea arborilor bi- te, stive, cozi şi arborii binari; Metoda reluării: • implementarea algoritmilor de prelu-
nari; • domeniile de utilizare a structurilor – tehnica de reluare; crare a tablourilor şi estimarea com-
– parcurgerea arborilor dinamice de date. – complexitatea meto- plexităţii acestora;
binari; * Proiecte: dei reluării; • studiul comparativ al algoritmilor ite-
– modificarea structurii • prelucrarea listelor de candidaţi în ca- – domeniile de aplicare rativi şi algoritmilor recursivi, desti-
arborilor binari. zul admiterii la liceu; a metodei reluării. naţi creării şi prelucrării structurilor
* Tipul de date pointer: • prelucrarea listelor de cuvinte distinc- * Metoda desparte şi dinamice de date;
– mulţimea de valori ale te ce se întîlnesc într-un text; stăpîneşte: • colorarea suprafeţelor închise;
tipului pointer; • căutarea drumului în labirint;
14 15
 – tehnica desparte şi • probleme pe tabla de şah; • automatizare a controlului prin elaborarea
stăpîneşte; • colorarea hărţilor; programelor de modelare într-un limbaj de
– complexitatea metodei • croirea ţesăturilor; programare de nivel înalt (controlul coor-
desparte şi stăpîneşte; • problema rucsacului; donatelor curente ale unui robot, controlul
– domeniile de aplicare • problema comis-voiajorului. nivelului lichidului dintr-un bazin etc.).
a metodei desparte şi • Planificarea şi re- Etapele rezolvării Exerciţii de:
stăpîneşte. alizarea procesu- problemelor la cal- • diferenţiere a etapelor rezolvării probleme-
lui de rezolvare a culator: lor la calculator;
Clasa a XII-a unei probleme la – formularea proble- • explicare a interacţiunii între: model mate-
calculator. mei; matic şi algoritm, algoritm şi program, re-
Teme/Conţinuturi/ Activităţi de învăţare – elaborarea mode- surse program şi resurse calculator;
Subcompetenţe
Noţiuni-cheie şi evaluare (recomandate) lului matematic; • planificare a procesului de rezolvare a pro-
1. Elemente de modelare – elaborarea algorit- blemei pe calculator.
• Aplicarea criterii- Model şi modelare Exerciţii de: mului; Probleme de:
lor de clasificare a Clasificarea mode- • identificare şi clasificare a modelelor; – scrierea progra- • elaborare a programelor şi seturilor de teste
modelelor. lelor: • explicare a sensului termenilor model şi mo- mului; pentru algoritmi elementari (determinarea
• Elaborarea mo- – materiale; delare; – testarea progra- elementelor cu valoare maximă/minimă
delelor matema- – ideale; • enumerare a criteriilor de clasificare a mo- mului; în tablou, rezolvarea ecuaţiilor de gradul
tice. – matematice. delelor; – analiza şi interpre- doi etc.).
• Motivarea impor- Modelare matema- • selectare a caracteristicilor obiectului mode- tarea rezultatelor. *Studiu de caz:
tanţei modelării tică. lat în funcţie de destinaţia modelului; • verificarea corectitudinii formulării unei
în activitatea eco- • elaborare a modelelor ideale pentru fenome- probleme (de exemplu, prelucrarea ele-
nomică şi viaţa ne fizice; mentelor unui tablou, în care nu este re-
socială. • elaborare a modelelor ideale pentru corpuri stricţionat numărul de elemente etc.).
geometrice bidimensionale şi tridimensio- 2. CALCUL NUMERIC
nale; • Identificarea va- Erori în calculele Exerciţii de:
• elaborare a modelelor matematice pentru fe- lorilor exacte şi numerice: • identificare a soluţiei exacte şi a soluţiei cal-
nomene şi situaţii de natură fizică, biologică, a aproximărilor – eroarea absolută; culate;
chimică, socială. acestora. – eroarea relativă. • calculare a erorii absolute şi a erorii relative.
Probleme de: • Determinarea Erori: Probleme de:
• transpunere a modelelor matematice elabora- erorii absolute şi – ale datelor de in- • modelare a calculatorului aritmetic stan-
te într-un limbaj de programare de nivel înalt; a erorii relative. trare; dard (extins) într-un limbaj de programare
• cercetare a rezultatelor modelării în funcţie • Evaluarea erori- – de rotunjire; de nivel înalt (cu un număr dat de cifre ze-
de valorile datelor iniţiale. lor de calcul, ge- – de aproximare; cimale semnificative ale rezultatului);
• Identificarea so- Soluţii analitice şi Exerciţii de: nerate de erorile – *de metodă; • estimare a erorii valorilor calculate cu aju-
luţiilor analitice soluţii de simulare • diferenţiere a soluţiilor analitice şi soluţiilor datelor de intrare. – *de problemă. torul programelor de calculator;
şi soluţiilor de si- de simulare; • Estimarea erori- • evaluare a erorilor de problemă;
mulare. • identificare a problemelor care pot fi soluţi- lor, generate de • evaluare a erorilor de metodă;
• Selectarea tipului onate prin metode analitice şi a probleme- particularităţile • evaluare a erorilor de aproximare.
soluţiei în funcţie lor care pot fi soluţionate prin metode de reprezentării nu- * Studii de caz:
de natura proble- simulare; merelor în calcu- • influenţa erorilor datelor de intrare asupra
mei. • explicare a metodelor generale de obţinere a lator. optimalităţii soluţiei calculate;
soluţiilor analitice şi a soluţiilor de simulare. • influenţa erorilor datelor de intrare asupra
Probleme de: corectitudinii soluţiei calculate;
• control al evoluţiei unui proces prin mode- • influenţa erorilor de metodă asupra corecti-
larea soluţiilor de simulare; tudinii soluţiei calculate (Metoda Greedy).
16 17
 * Proiect: numeric al deter- Rezolvare de probleme:
• elaborarea într-un limbaj de nivel înalt a minanţilor. • rezolvarea problemelor, modelul matematic
unui program de adunare (scădere) a nu- al cărora se reduce la calculul determinanţi-
merelor mari (pînă la 100 de cifre) fără lor numerici.
aproximări ale rezultatelor. * Experiment:
• Utilizarea algorit- Rezolvarea pe cal- Exerciţii de: • determinarea dimensiunii maxime a datelor
milor elementari culator a ecuaţiilor • separare a soluţiilor prin metoda trierii; de intrare, pentru care este aplicabilă abor-
pentru separarea algebrice şi trans- •* separare a soluţiilor cu ajutorul aplicaţiilor darea recursivă a calculului determinantului.
soluţiilor pe un cendente: de trasare a graficelor; * Studiu de caz:
interval dat. – soluţia ecuaţiei; • descriere a algoritmului de realizare a me- • analiza comparativă a valorilor determi-
• Identificarea con- – separarea soluţi- todei bisecţiei (a coardelor, a lui Newton); nanţilor, obţinute prin algoritmi recursivi
diţiilor de apli- ilor; • elaborare a programului care realizează cal- şi iterativi.
care a metodei – metoda bisecţiei; culul iterativ al soluţiilor algebrice şi trans- • Selectarea tehni- Regula lui Cramer. Exerciţii de:
bisecţiei (a coar- – metoda coardelor; cendente prin metodele bisecţiei, a coardei, cii de implemen- * Metoda lui Gauss. • descriere a algoritmilor de rezolvare a sis-
delor, a lui New- – metoda lui New- a lui Newton; tare a algoritmu- temelor de ecuaţii liniare pentru metodele
ton). ton; • verificare a condiţiilor de aplicare a meto- lui de rezolvare în studiu;
• Elaborarea într-un – formule recurente; delor în studiu pentru ecuaţiile propuse; a sistemelor de • prelucrare a tablourilor bidimensionale;
limbaj de pro- – extremităţi fixe; • determinare a extremităţii fixe în metoda ecuaţii liniare. • programare a algoritmilor de rezolvare a
gramare de nivel – aproximare ini- coardelor; • Elaborarea într-un sistemului de ecuaţii liniare;
înalt a progra- ţială. • selectare a aproximării iniţiale în metoda limbaj de progra- • estimare a numărului de operaţii necesare
melor de calcul lui Newton. mare de nivel înalt pentru a rezolva sistemul de ecuaţii liniare.
iterativ al soluţiei Rezolvare de probleme: a subprogramelor Rezolvare de probleme:
ecuaţiei algebrice • rezolvarea problemelor, modelul matematic pentru rezolvarea • rezolvarea problemelor, modelul matema-
sau transcenden- al cărora este descris prin ecuaţii algebrice sistemelor de ecu- tic al cărora reprezintă sisteme de ecuaţii
te prin metoda şi transcendente. aţii liniare. liniare.
bisecţiei (a coar- * Studii de caz: • Elaborarea pro- Calculul numeric al Exerciţii de:
delor, a lui New- • analiza comparativă a rezultatelor separă- gramelor (sub- integralei definite • descriere a metodei dreptunghiurilor (şi a va-
ton). rii soluţiilor realizate prin metoda trierii şi programelor) Metoda dreptun- riaţiilor ei) pentru calculul integralei definite;
• Alegerea meto- cu ajutorul aplicaţiilor de trasare a grafice- pentru calculul ghiurilor: • programare a algoritmului pentru calculul
dei de rezolvare a lor funcţiilor; numeric al inte- – dreptunghiuri de numeric al integralelor prin metoda drept-
ecuaţiilor algebri- • analiza comparativă a soluţiilor, calculate gralelor defini- mijloc; unghiurilor şi a variaţiilor ei;
ce şi transcenden- prin metodele bisecţiei şi coardelor; te prin metoda – dreptunghiuri de • calcul numeric al ariilor figurilor curbilinii
te (metoda bisec- • analiza comparativă a soluţiilor, calcula- dreptunghiurilor stînga; plane prin metoda dreptunghiurilor şi a va-
ţiei, a coardelor, te prin metodele bisecţiei, a coardelor, a lui în funcţie de un – dreptunghiuri de riaţiilor ei;
a lui Newton) Newton şi cu ajutorul aplicaţiilor on-line; număr de divizări dreapta. • * programare a algoritmului pentru calcu-
adecvate pentru o • compararea soluţiei exacte cu cele calcula- stabilit apriori. * Metoda trapezelor. lul numeric al integralelor prin metoda tra-
problemă dată. te în funcţie de numărul de iteraţii (metoda • Identificarea pro- pezelor;
bisecţiei, a coardelor, a lui Newton). blemelor, rezol- • * calcul numeric al ariilor figurilor curbili-
• Selectarea tehni- Calculul determi- Exerciţii de: varea cărora se nii plane prin metoda trapezelor.
cii de implemen- nanţilor: • descriere în limbaj natural sau pseudocod reduce la calculul Rezolvare de probleme:
tare a algoritmu- – algoritmi recursivi; a algoritmului de calcul al determinanţilor unei integrale de- • rezolvarea problemelor, modelul matema-
lui de calcul al – algoritmi iterativi. numerici; finite. tic al cărora se reduce la calculul integralei
determinanţilor. • estimare a numărului de operaţii necesare definite.
• Elaborarea sub- pentru a calcula determinanţii; * Studii de caz:
programelor pen- • programare a algoritmilor de calcul nume- • analiza comparativă a valorii calculate a in-
tru calculul ric al determinanţilor. tegralei definite realizate prin metodele
18 19
 dreptunghiurilor şi a valorii calculate ana- cere a datelor în – sortarea înregistră- • editare a înregistrărilor;
litic sau cu ajutorul aplicaţiilor on-line de tabele. rilor; • formatare a datelor;
calcul al integralei definite; • Crearea şi edita- – căutarea şi înlocui- • introducere intuitivă (prin diagrame de co-
• analiza gradului de apropiere a soluţiei cal- rea tabelelor pen- rea valorilor; relare) a noţiunii de tabele corelate;
culate de cea exactă în funcţie de numărul tru problemele – crearea şi folosirea • explicare a proprietăţilor fiecărui tip de co-
de divizări ale intervalului de integrare. frecvent întîlni- unui filtru; relaţie;
3. BAZE DE DATE te în matematică, – stabilirea corelaţii- • stabilire a corelaţiilor între tabele;
• Descrierea struc- Noţiuni şi concep- Exerciţii de: fizică, biologie, lor între tabele. • sortare a înregistrărilor, căutare şi înlocuire
turii bazelor de te. Tipuri de baze • explicare a sensului termenilor bază de chimie, geogra- a valorilor;
date ierarhice, în de date: date, sistem de gestiune a bazelor de date; fie etc. • elaborare a filtrelor.
reţea şi relaţio- – ierarhice; • introducere intuitivă (prin desen) a structurii • Stabilirea corela- *Studii de caz:
nale. – în reţea; bazelor de date ierarhice, în reţea şi relaţionale; ţiilor între tabele. • noţiuni generale despre normalizarea unui
– relaţionale. • diferenţiere a termenilor date, informaţie, • Utilizarea ope- tabel;
fişier, bază de date, sistem de gestiune a ba- raţiilor destinate • validarea datelor introduse într-un cîmp al
zelor de date. sortării înregis- tabelului;
trărilor, căutării • utilizarea măştilor (şabloanelor) la introdu-
• Descrierea struc- Sisteme de gestiune Exerciţii de: şi înlocuirii valo- cerea datelor;
turii şi a funcţii- a bazelor de date: • reprezentare prin desen a structurii siste- rilor. • asigurarea integrităţii datelor;
lor sistemelor de – structura; melor de gestiune a bazelor de date; • Elaborarea filtre- • editarea în cascadă a datelor.
gestiune a bazelor – funcţiile. • explicare a destinaţiei fiecărui obiect al ba- lor pentru selec- *Proiecte (exemple):
de date. Etapele de elaborare zei relaţionale de date; tarea înregistră- • crearea tabelelor pentru o bază de date
• Distingerea eta- a unei baze de date. • reprezentare prin desen a traficului de date rilor. („Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.);
pelor de elabora- între obiectele unei baze relaţionale de date; • introducerea datelor în tabelele unei baze de
re a unei baze de • diferenţiere a etapelor de elaborare a unei date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.);
date. baze de date şi explicare a conţinutului fie- • redactarea datelor în tabelele unei baze de
• Cunoaşterea ro- cărei etape; date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.);
lului persoanelor • explicarea rolului persoanelor antrenate în • stabilirea corelaţiilor între tabelele unei baze
antrenate în ela- elaborarea şi utilizarea bazelor de date. de date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.).
borarea şi utili- * Studiu de caz:
zarea bazelor de • etapele de proiectare a unei baze de date. • Alegerea tipuri- Interogări: Exerciţii de:
date. * Proiecte (exemple): lor de interogări – destinaţia şi struc- • introducere intuitivă (prin desen) a noţiunilor
• aplicaţii pentru crearea şi gestionarea baze- adecvate pentru tura interogărilor; interogare şi set dinamic rezultat al interogării;
lor de date; prelucrarea da- – crearea unei inte- • creare a interogărilor predefinite cu ajuto-
• descrierea etapelor de elaborare a unei baze telor. rogări; rul sistemului de asistenţă;
de date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.). • Elaborarea inte- – sortarea şi grupa- • creare a interogărilor simple şi complexe;
rogărilor cu aju- rea înregistrărilor. • elaborare a interogărilor în studiu.
• Proiectarea struc- Tabele: Exerciţii de: torul sistemului * Studiu de caz:
turii tabelelor ba- – destinaţia şi struc- • creare a tabelelor cu ajutorul sistemului de de asistenţă sau • limbaje de programare (structurare) a inte-
zei de date. tura tabelelor; asistenţă sau prin proiectare independentă; prin proiectare rogărilor.
• Crearea tabe- – crearea tabelelor; • diferenţiere a tipurilor de date în cîmpurile independentă. * Proiecte (exemple):
lelor cu ajuto- – introducerea date- unui tabel; • Elaborarea inte- • formularea cererilor de interogare pentru o
rul sistemului de lor în tabel; • definire a proprietăţilor cîmpurilor; rogărilor pentru bază de date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Maga-
asistenţă sau prin – modificarea struc- • alegere a cheii primare; selectarea datelor. zin” etc.);
proiectare inde- turii unui tabel; • explicare a metodelor de introducere a da- • crearea interogărilor pentru o bază de date
pendentă. – editarea înregistră- telor în tabele; („Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.);
• Utilizarea meto- rilor; • introducere a datelor în tabelele create; • sortarea şi gruparea înregistrărilor unei baze
delor de introdu- • modificare a structurii tabelelor; de date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.).

20 21
• Identificarea com- Expresii: Exerciţii de:
ponentelor unei – construirea expre- • scriere şi de evaluare a expresiilor;
expresii şi aplica- siilor; • construire a expresiilor cu ajutorul sistemu-
rea regulilor de – interogări pentru lui de asistenţă;
formare a expre- adăugare, actuali- • creare şi modificare a interogărilor de acţi-
siilor. zare şi eliminare; une;
• Elaborarea intero- – gruparea şi totali- • grupare şi totalizare a datelor în interogările
gărilor de acţiune. zarea datelor în- propuse de profesor sau elaborate de elevi;
• Utilizarea tehni- tr-o interogare. • construirea expresiilor cu ajutorul sistemu-
cilor de grupare lui de asistenţă;
şi totalizare a da- • evaluarea expresiilor.
telor. * Proiecte (exemple):
• formularea cererilor de interogare pe baza
expresiilor şi testarea lor pentru o bază de
date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.);
• adăugarea, actualizarea şi eliminarea înre-
gistrărilor unei baze de date („Şcoala”, „Bi-
blioteca”, „Magazin” etc.);
• gruparea şi totalizarea datelor unei baze de
date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.).
• Identificarea ele- Formulare: Exerciţii de:
mentelor care al- – destinaţia şi struc- • reprezentare intuitivă (prin desen) a struc-
cătuiesc formu- tura formularelor; turii formularelor şi a fluxului de date în-
larele. – crearea şi funcţi- tre formulare şi celelalte obiecte ale bazei
• Elaborarea for- onarea unui for- de date;
mularelor cu aju- mular; • creare a formularelor predefinite cu ajuto-
torul sistemului – modificarea for- rul sistemului de asistenţă *sau prin proiec-
de asistenţă. mularelor; tare independentă;
• Aplicarea tehnici- – folosirea formula- • stabilire a proprietăţilor formularelor, con-
lor de modificare relor; troalelor şi secţiunilor;
a formularelor. – crearea formulare- • modificare a formularelor;
• Utilizarea for- lor pe baza tabele- • particularizare a formularelor;
mularelor pentru lor corelate; • exerciţii de folosire a formularelor;
vizualizarea, mo- – formatarea datelor. • explicare a modului de funcţionare a for-
dificarea şi vali- mularelor pe baza tabelelor corelate;
darea datelor. • formatare a datelor din baze de date;
• Elaborarea for- • proiectare a interogărilor pe tabele corelate
mularelor în bază ca bază pentru formulare;
de tabele corelate. • * creare şi folosire a subformularelor.
*Proiect (exemplu):
• crearea formularelor unei baze de date pe
baza unui tabel („Şcoala”, „Biblioteca”, „Ma-
gazin” etc.);
• folosirea şi modificarea formularelor unei
baze de date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Maga-
zin” etc.);
22
• crearea formularelor pe baza tabelelor core-
late ale unei baze de date („Şcoala”, „Biblio-
teca”, „Magazin” etc.);
• formatarea datelor dintr-o bază de date
(„Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.).
• Identificarea Rapoarte: Exerciţii de:
componentelor – destinaţia şi struc- • reprezentare intuitivă (prin desen) a struc-
care alcătuiesc ra- tura rapoartelor; turii rapoartelor şi a fluxului de date între
portul. – crearea şi funcţio- raport şi celelalte obiecte ale bazei de date;
• Elaborarea ra- narea unui raport; • elaborare a rapoartelor cu ajutorul sistemu-
poartelor şi – crearea rapoartelor lui de asistenţă sau prin *proiectare indepen-
subrapoartelor cu pe baza tabelelor dentă;
ajutorul sistemu- corelate; • analiză de structură şi de particularizare a
lui de asistenţă. – gruparea şi totali- raportului;
• Utilizarea tehni- zarea datelor într- • creare şi folosire a rapoartelor şi subrapoar-
cilor de modifica- un raport. telor pe baze de date propuse de profesor
re a rapoartelor. * Compactarea şi re- sau elaborate de elevi;
• Utilizarea tehni- pararea unei baze de • grupare şi totalizare a datelor în rapoarte;
cilor de grupare date. • * compactare şi reparare a unei baze de date;
a datelor într-un * Securitatea unei • * creare a parolelor de acces pentru diferite
raport. baze de date. tipuri de utilizatori ai bazei de date.
* Administrarea unei * Proiect (exemplu):
baze de date. • crearea rapoartelor pe baza unui tabel al
unei baze de date („Şcoala”, „Biblioteca”,
„Magazin” etc.);
• crearea rapoartelor pe baza tabelelor core-
late ale unei baze de date („Şcoala”, „Biblio-
teca”, „Magazin” etc.);
• gruparea şi totalizarea datelor într-un ra-
port al unei baze de date („Şcoala”, „Biblio-
teca”, „Magazin” etc.);
• compactarea şi repararea unei baze de date
(„Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.);
• crearea parolelor de acces pentru diferi-
te tipuri de utilizatori ai unei bazei de date
(„Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.).
4. ELEMENTE DE WEB DESIGN
• Identificarea ce- Documente Web: Exerciţii de:
rinţelor şi reco- – noţiuni şi concepte; • explicarea sensului termenilor document
mandărilor către – tipurile documen- Web, site;
documente Web. telor Web; • reprezentare prin desen a structurii unui
• Cunoaşterea eta- – structura unui do- site;
pelor de elaborare cument Web; • diferenţiere a etapelor de elaborare a unui
a unui document – cerinţe către docu- document Web şi de explicare a conţinutu-
Web. mente Web; lui fiecărei etape.
23
 – etapele de elabora- * Studiu de caz: – comentariu la le- • creare a posibilităţilor de lansare la execuţie
re a documentelor • limbaje de programare pentru elaborarea gătură. a unei aplicaţii de expediere a mesajelor;
Web; aplicaţiilor Web. • creare a legăturilor către un fişier format
– resurse soft pentru * Proiecte (exemple): arbitrar cu scopul creării unei copii pe disc
crearea şi genera- • formularea cerinţelor către un site („Şcoala a acestui fişier.
rea documentelor mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.); * Proiecte (exemple):
Web. • elaborarea structurii unui site („Şcoala • creare a legăturilor între documentele
mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.). HTML – componente ale unui site („Şcoala
• Identificarea do- Formatul HTML Exerciţii de: mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.).
cumentelor Web Crearea documen- • creare a documentelor HTML cu ajutorul • Inserarea în do- Imagini: Exerciţii de:
în format HTML. telor HTML cu aju- aplicaţiilor de oficiu; cumente HTML a – dimensiuni; • recunoaştere a formatelor de fişiere-ima-
• Elaborarea docu- torul aplicaţiilor de • *publicare a documentelor Web în Internet. imaginilor. – chenar; gini;
mentelor HTML oficiu. * Proiecte (exemple): – legături; • inserare în documente HTML a imaginilor.
cu ajutorul apli- Publicarea docu- • crearea unui site („Şcoala mea”, „Satul na- – comentarii. * Proiecte (exemple):
caţiilor de oficiu. mentelor Web în In- tal”, „Magazin” etc.) cu ajutorul aplicaţiilor • inserarea imaginilor în documentele
• Publicarea docu- ternet. de oficiu. HTML – componente ale unui site („Şcoala
mentelor Web în mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.).
Internet. • Crearea şi edi- Tabele: Exerciţii de:
• Elaborarea docu- Structura genera- Exerciţii de: tarea tabelelor – titlu; • creare a tabelelor în documente HTML;
mentelor HTML lă a unui document • creare a unui document HTML simplu în documente – linie; • utilizare a tabelelor pentru efecte de design
simple. HTML (fără legături, care afişează doar texte şi linii HTML. – coloană; a documentelor HTML.
• Formatarea tex- Formatarea textului: orizontale); • Utilizarea tabe- – celulă; * Proiecte (exemple):
tului cu ajutorul – titlu; • formatare a textului cu ajutorul instrumen- lelor pentru am- – contur. • crearea tabelelor în documentele HTML
instrumentelor – paragrafe; telor HTML. plasarea în pagi- – componente ale unui site („Şcoala mea”,
HTML. – comentarii; * Proiecte (exemple): nă a elementelor „Satul natal”, „Magazin” etc.);
– stiluri fizice; • crearea documentelor HTML – componen- HTML. • obţinerea efectelor de design pentru un site
– stiluri logice; te ale unui site („Şcoala mea”, „Satul natal”, („Şcoala mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.).
– linii orizontale. „Magazin” etc.).
• Crearea şi orga- Liste: Exerciţii de: VII. Sugestii metodologice
nizarea listelor cu – ordonate; • creare a listelor (ordonate, neordonate, de
ajutorul instru- – neordonate; definiţii); Componentele de bază ale tehnologiei didactice pentru predarea–învăţarea infor-
mentelor HTML. – de definiţii. • formatare a listelor (ordonate, neordonate, maticii sînt:
Tipuri de marcare. de definiţii); 1. Formarea de competenţe specifice disciplinei Informatică.
Tipuri de numero- • creare a listelor imbricate; 2. Antrenarea sistematică în scopul dezvoltării competenţelor de bază ale disciplinei.
tare. • identificare a listelor într-un cod HTML. 3. Utilizarea metodelor active de instruire, centrate pe elev.
Liste imbricate. * Proiecte (exemple): Curriculumul liceal la disciplina Informatică proiectează şi organizează procesul
• inserare a listelor în documente HTML – instructiv în contextul dezvoltării competenţelor specifice ale disciplinei. O astfel de
componente ale unui site („Şcoala mea”, abordare prevede proiectarea demersului didactic la Informatică în vederea formării
„Satul natal”, „Magazin” etc.). aptitudinilor de integrare a elevilor în societatea informaţională.
• Crearea şi utiliza- Legături: Exerciţii de: Fiind un ansamblu de capacităţi, cunoştinţe şi abilităţi, competenţa poate fi realiza-
rea legăturilor in- – externe, interne; • creare a legăturilor către un document ex- tă doar prin dezvoltarea integrată a aspectelor sale dominante:
terne şi externe. – referinţă; tern (aflat în acelaşi sau în alt catalog); • aspectul cognitiv, care vizează utilizarea teoriilor şi a noţiunilor din Informatică;
– cale; • creare a legăturilor către un site; • aspectul funcţional, care reprezintă capacităţile persoanei de a activa într-un anu-
– ancoră; • creare a legăturilor către o secvenţă a acelu-
iaşi sau a altui document; mit domeniu: profesional, educaţional, social, utilizînd mijloacele digitale;
• aspectul etic, care vizează valorile personale şi sociale.
24 25
 În asimilarea informaţiei comunicate sînt implicate procesele psihice de percepţie,
memorare şi operaţii de gîndire. Prin urmare, pentru elaborarea sarcinilor didactice
se va utiliza în special taxonomia lui Bloom, orientată spre atingerea de către persoana
instruită a nivelului intelectual determinat de standarde.
Pentru asimilarea de către elevi a cunoştinţelor se recomandă utilizarea metode-
lor: SINELG, interviu, lectură ghidată, exerciţii practice la calculator, probleme simple
pentru dezvoltarea gîndirii algoritmice.
Aspectul de expertiză a competenţei are rolul de dezvoltare a capacităţilor inte-
lectuale şi psihomotorii ale elevilor. Pentru dezvoltarea potenţialului intelectual pot fi
folosite taxonomiile: Simpson, Dove etc.
Metodele recomandate la disciplina Informatică sînt: expunerea de material teore-
tic, lucrul la calculator, individual şi/sau sub conducerea cadrului didactic, rezolvarea
de probleme, lucrarea practică, lucrarea de laborator.
Aspectul aplicativ al competenţei formează la elevi atitudini şi comportament în
contextul condiţiilor sociale bine determinate. Pentru atingerea acestui scop la elabo-
rarea sarcinilor didactice se va folosi taxonomia lui Krathwohl.
Metodele recomandate în acest context sînt studiul de caz, proiectul de cercetare,
dezbaterea etc.
VIII. Sugestii pentru evaluare
Axarea procesului de învăţare–predare–evaluare pe competenţe generează o
structură continuă a evaluării, realizată prin evaluare formativă şi testări sumative
(finale).
În baza activităţilor de evaluare se obţine motivarea elevilor şi recepţionarea unui
feedback continuu, care permite corectarea operativă a procesului de învăţare; stimu-
larea autoevaluării şi a evaluării reciproce; evidenţierea succeselor; implementarea
evaluării selective sau individuale.
Un element inovator al evaluării este posibilitatea de utilizare a resurselor educaţi-
onale digitale pentru testările asistate de calculator atît local, cît şi on-line.
În acest context, valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă,
continuă a competenţelor la elevi reflectate în standardele educaţionale.
Sarcinile de evaluare formativă urmează să fie separate pe grade de dificultate,
pentru a permite o individualizare a evaluării şi o motivare suplimentară a elevilor
evaluaţi. Elaborarea itemilor pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonomiilor
corespunzătoare.
Metodele folosite pentru evaluarea continuă presupun chestionarea orală sau scri-
să, metode interactive: studii de caz, lucrări practice, proiecte, testări interactive asis-
tate de calculator.
Activităţile practice vor fi realizate eficient de către elevi în cazul în care aceştia
vor fi informaţi de către profesor referitor la: tematica lucrărilor, modul de evaluare
(bareme/grile/criterii de notare), condiţiile de realizare a activităţii.
Realizarea evaluării continue permite o apreciere obiectivă a cunoştinţelor şi com-
petenţelor elevilor, precum şi a progreselor înregistrate de aceştia.
26
Evaluarea sumativă se va realiza la sfîrşitul fiecărui semestru şi an şcolar. În cali-
tate de elemente componente ale instrumentelor de evaluare se recomandă utilizarea
itemilor de tip problemă pentru rezolvare la calculator, a testelor asistate de calculator
şi a lucrărilor scrise.
Referinţe bibliografice
1. Beşliu V., Coşuleanu I., Gremalschi A., Tkaci G. Starea pregătirii electronice a Republicii
Moldova. În: Tendinţele de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale. Conferinţa Internaţională.
Chişinău, ASEM, 2004.
2. Braicov A. HTML. Ghid de iniţieire. Chişinău, Editura Prut Internaţional, 2008.
3. Braicov A. Turbo Pascal. Culegere de probleme. Chişinău, Editura Prut Internaţional, 2007.
4. Cabac V. Elemente de modelare matematică. Chişinău, Editura Lumina, 1998.
5. Cartaleanu T. , Cosovan O., Goras-Postică V. şi alţii. Formare de competenţe prin strategii
didactice interactive. Centrul Educaţional Pro Didactica. Chişinău, 2008.
6. Cerchez E., Şerban M. Informatica. Iaşi, Editura Polirom, 2000.
7. Ciobanu I., Curbet Gh., Gremalschi A., Gremalschi L., Ivanov L. O nouă viziune asu-
pra Curriculumului şi Standardelor la Informatică. În: Modernizarea standardelor şi curri-
culei educaţionale – deschidere spre o personalitate integrală. Materialele Conf. Şt. Intern.
22–23 oct. 2009. Chişinău, I.Ş.E., 2009.
8. Concepţia guvernării electronice. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 733 din
28.06.2006 // Monitorul Oficial, nr. 106 din 14.07.2006.
9. Corlat S., Ivanov L. Calcul numeric. Curs de lecţii. Chişinău, CCRE „Presa”, 2004.
10. Giumale C. Introducere în analiza algoritmilor. Iaşi, Editura Polirom, 2004.
11. Gremalschi A. Informatica. Tehnici de programare. Chişţinău, Editura Ştiinţa, 2003.
12. Gremalschi A. Informatică. Manual pentru clasa a 11-a. Chişinău, Editura Ştiinţa, 2008.
13. Gremalschi A., Mocanu Iu., Spinei I. Informatica. Limbajul PASCAL. Chişinău, Editura
Ştiinţa, 2003.
14. Gremalschi A., Gremalschi L. Informatica − o disciplină şcolară ce formează gîndirea
algoritmică şi bazele culturii informaţionale. În: Materialele Conferinţei Internaţionale „Calitatea
învăţămîntului. Teoria şi practica utilizării tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale în
educaţie. 12−13 martie 2008”. Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Chişinău, 2008.
15. Gremalschi A., Gremalschi L., Mocanu I. Informatică. Manual pentru clasa a 10-a. Chi-
şinău, Editura Ştiinţa, 2007.
16. Gremalschi A., Mocanu I., Gremalschi L. Informatica. Structura calculatorului. Chişinău,
Editura Ştiinţa, 2000.
17. Guţu Vl., Chicu V., Dandara O. şi alţii. Psihopedagogia centrată pe copil. Chişinău, CEP
USM, 2008.
18. Minder M. Didactica funcţională. Chişinău, Editura Cartier, 2003.
19. Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – „Moldova electronică”. Hotă-
rîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 255 din 09.03.2005 // Monitorul Oficial, nr. 46–50 din
25.03.2005, art. 336.
27
 PROFIL UMANISTIC
Preliminarii
Curriculumul la disciplina Informatică este un document normativ şi obligatoriu
pentru realizarea procesului de predare–învăţare a acestei disciplini de studiu în clase-
le X−XII. Obiectul de studiu al informaticii ca ştiinţă interdisciplinară este prelucrarea
automată a informaţiei cu ajutorul calculatoarelor electronice. Ca disciplină şcolară,
Informatica are drept scop principal formarea şi dezvoltarea gîndirii algoritmice a ele-
vului şi se întemeiază pe principiile:
• îmbinării proceselor de predare–învăţare a cunoştinţelor teoretice cu activităţile
practice la calculator;
• adaptării cunoştinţelor predate la vîrsta elevilor;
• interdisciplinarităţii;
• adecvării metodelor de predare–învăţare la instruirea asistată de calculator;
• echilibrării încărcăturii informaţionale şi continuităţii între clase şi trepte de învă-
ţămînt prin eşalonarea materialului studiat în funcţie de particularităţile de vîrstă
ale elevului şi în concordanţă cu performanţele programelor de instruire, ale pro-
gramelor de aplicaţii şi programelor de sistem ale calculatorului;
• diferenţierii şi individualizării predării–învăţării;
• stabilirii unui nivel obligatoriu de pregătire în domeniul informaticii şi formării
capacităţilor de avansare în însuşirea temelor necunoscute şi în aplicarea tehno-
logiilor informaţionale moderne.
Funcţiile Curriculumului liceal la Informatică, profilul umanistic:
• act normativ al procesului de predare–învăţare–evaluare a Informaticii în con-
textul unei pedagogii axate pe competenţe;
• reper pentru proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului educaţional din
perspectiva unei pedagogii axate pe competenţe;
• componentă de bază pentru elaborarea strategiei de evaluare la Informatică;
• orientare a procesului educaţional spre formare de competenţe la elevi;
• componentă fundamentală pentru elaborarea manualelor şcolare, a ghidurilor
metodologice, a manualelor electronice, a testelor de evaluare.
Beneficiari:
Curriculumul este destinat profesorilor de informatică din instituţiile preuniversi-
tare, specialiştilor principali la disciplină, autorilor de manuale şi ghiduri metodolo-
gice, elevilor.
Administrarea disciplinei
Statutul Aria Nr. de unităţi de Nr. de ore
Clasa
disciplinei curriculară conţinuturi pe clase pe an
Obligatorie „Tehnologii” a X-a, profil umanistic 8 34 ore
a XI-a, profil umanistic 5 34 ore
a XII-a, profil umanistic 15 34 ore
28
I. Concepţia didactică a disciplinei
Definirea disciplinei Informatică
Informatica participă la formarea şi dezvoltarea generală a personalităţii, accentul
instruirii la informatică fiind pus pe dezvoltarea gîndirii logice şi algoritmice. Inte-
grarea persoanei în mediul informatizat al societăţii moderne este posibilă numai
în cazul deţinerii cunoştinţelor informatice fundamentale şi abilităţilor de utilizare
instrumentală şi de comunicare cu calculatorul şi prin intermediul acestuia – totali-
tate de competenţe care se conţin în noţiunea de cultură informaţională. Informatica
ca ştiinţă dictează necesitatea pregătirii generale atît a persoanelor care ulterior vor
utiliza calculatorul, reţelele de calculatoare şi sistemele informaţionale în calitate de
instrumente operaţionale, cît şi a persoanelor care în activitatea lor vor gestiona pro-
cese de organizare a activităţilor în diverse domenii ale vieţii sociale.
Statutul disciplinei în planul de învăţămînt
Informatica este disciplină obligatorie în aria curriculară „Tehnologii”.
Valoarea formativă a disciplinei:
• formarea deprinderilor practice de utilizare a calculatorului pentru prelucrarea
informaţiei;
• formarea deprinderilor practice de utilizare a reţelelor de calculatoare şi a servi-
ciilor de reţea;
• formarea deprinderilor practice de comunicare folosind reţelele de calculatoare;
• studierea informaticii ca ştiinţă, care contribuie la formarea competenţelor di-
gitale de bază: elemente de algoritmizare, modelare, programare, gîndire logică,
acumularea, păstrarea şi prelucrarea digitală a informaţiei.
Principiile specifice predării–învăţării disciplinei Informatică
Curriculumul liceal la Informatică propune un model de studiu integrat al acestei
discipline, model care contribuie la formarea la elevi a unei concepţii unitare asupra
informaticii ca ştiinţă şi asupra metodelor de implementare a conceptelor informatice
pentru dezvoltarea perpetuă a societăţii contemporane.
În acest context, se conturează următoarele principii specifice ale disciplinei Informatică:
1. Principiul abordării integrate a disciplinei – structurarea conţinuturilor în-
tr-un model integrat, modular, concentric, care are ca scop crearea şi dezvoltarea com-
petenţelor digitale ale elevului în scopul utilizării sistemelor informatice şi cultivarea
continuă a modului de gîndire algoritmică.
2. Principiul centrării activităţii/demersului didactic pe elev – acceptarea unui
model de învăţare activă, centrat pe elev, orientat către activităţi individuale sau în grup,
care să permită dezvoltarea independenţei de acţiune, a originalităţii, a creativităţii, a ca-
pacităţii de lucru în echipă, combinînd acestea cu individualizarea ritmului de învăţare.
3. Principiul funcţionalităţii/utilităţii sociale a procesului didactic – dezvoltarea
aptitudinilor şi competenţelor necesare pentru integrarea organică a elevilor în societatea
informaţională. Principiul este realizat în baza rezolvării unor situaţii de problemă, depă-
şirea cărora contribuie la formarea capacităţilor de autoperfecţionare (autoinstruire).
4. Principiul corelaţiei interdisciplinare – abordarea unui demers didactic inter-
disciplinar cu toate disciplinele şcolare, prin utilizarea principiilor şi metodelor infor-
29
matice pentru rezolvarea de probleme, elaborarea proiectelor, prelucrare de informaţii
specifice disciplinelor şi utilizarea resurselor educaţionale digitale.
Orientări generale de predare–învăţare a disciplinei Informatică
Procesul general de predare–învăţare a disciplinei Informatică este elaborat în con-
textul sistemului de competenţe pentru învăţămîntul preuniversitar.
„Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi,
deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte spe-
cifice de realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea
rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.”
II. Competenţe-cheie/ transversale
1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi.
2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat.
3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină.
4. Competenţe acţional-strategice.
5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.
6. Competenţe interpersonale, civice, morale.
7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie.
8. Competenţe digitale în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor
(TIC).
9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori).
10. Competenţe antreprenoriale.
III. Competenţele transdisciplinare pe trepte de învăţămînt:
învăţămîntul liceal
Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi
• Competenţe de a stăpîni metodologia de integrare a cunoştinţelor de bază despre
natură, om şi societate în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru îmbu-
IV. Competenţele specifice la Informatică
nătăţirea calităţii vieţii personale şi sociale.
Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat
• Competenţe de a comunica argumentat în limba maternă/limba de stat în situaţii
reale ale vieţii.
• Competenţe de a comunica într-un limbaj ştiinţific argumentat.
Competenţe de comunicare într-o limbă străină
• Competenţe de comunicare într-o limbă străină.
• Competenţe de a cominica argumentat într-o limbă străină în situaţii reale ale vieţii.
Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie
• Competenţe de a organiza activitatea personală în condiţiile tehnologiilor aflate
în permanentă schimbare.
• Competenţe de a dobîndi şi a stăpîni cunoştinţe fundamentale din domeniile
Matematică, Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii în coraport cu nevoile sale.
• Competenţe de a propune idei noi în domeniul ştiinţific.
30
Competenţe acţional-strategice
• Competenţe de a-şi proiecta activitatea, de a vedea rezultatul final, de a propune
soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii.
• Competenţe de a acţiona autonom şi creativ în diferite situaţii de viaţă pentru
protecţia mediului ambiant.
Competenţe digitale, în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC)
• Competenţe de a utiliza în situaţii reale instrumentele cu acţiune digitală.
• Competenţe de a crea documente în domeniul comunicativ şi informaţional şi a
utiliza serviciile electronice, inclusiv reţeaua Internet, în situaţii reale.
Competenţe interpersonale, civice, morale
• Competenţe de a colabora în grup/echipă, a preveni situaţiile de conflict şi a
respecta opiniile semenilor săi.
• Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică, solidaritate şi coeziune socială
pentru o societate nondiscriminatorie.
• Competenţe de a acţiona în diferite situaţii de viaţă în baza normelor şi valorilor
moral-spirituale.
Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare
• Competenţe de gîndire critică asupra activităţii sale în scopul autodezvoltării
continue şi autorealizării personale.
• Competenţe de a-şi asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă.
• Competenţe de a se adapta la condiţii şi situaţii noi.
Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori)
• Competenţe de a se orienta în valorile culturii naţionale şi ale culturilor altor
etnii în scopul aplicării lor creative şi autorealizării personale.
• Competenţe de toleranţă în receptarea valorilor interculturale.
Competenţe antreprenoriale
• Competenţe de a stăpîni cunoştinţe şi abilităţi de antreprenoriat în condiţiile
economiei de piaţă în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial.
• Competenţe de a-şi alege conştient viitoarea arie de activitate profesională.
1. Formarea unei viziuni ştiinţifice asupra componentei informatice în societatea
contemporană.
2. Cunoaşterea proceselor, principiilor şi metodelor de codificare şi decodificare a
informaţiei în scopul realizării comunicării interumane – sistem informatic.
3. Identificarea structurii generale a sistemelor digitale, a principiilor de funcţio-
nare a sistemelor de transmitere, stocare şi de prelucrare a informaţiei.
4. Elaborarea modelelor informatice a obiectelor, sistemelor şi proceselor frecvent
întîlnite în activitatea cotidiană.
5. Aplicarea metodelor de algoritmizare, de formalizare, de analiză, de sinteză şi
de programare pentru soluţionarea problemelor legate de prelucrarea automa-
tizată a informaţiei.
6. Translarea algoritmilor frecvent utilizaţi într-un limbaj de programare de nivel
înalt.
31
 7. Colectarea, păstrarea şi prelucrarea informaţiei cu ajutorul aplicaţiilor software de tipuri de date tactice ale declaraţi- Probleme de:
specializate. în studiu. ilor de tipuri de date • prelucrare a datelor utilizînd tipurile de
8. Crearea şi elaborarea documentelor Web. • Prelucrarea date- structurate; date structurate.
9. Efectuarea experimentelor virtuale, rezolvarea problemelor de activitate cotidi- lor structurate. – mulţimea de valori * Studii de caz:
ană şi elaborarea de modele ale fenomenelor studiate, folosind aplicaţii, labora- • Alegerea structurii ale tipurilor de date • modul de referire a componentelor date-
toare şi medii digitale educaţionale; interpretarea rezultatelor obţinute. de date, adecva- structurate; lor structurate;
10. Folosirea competenţelor informatice pentru căutarea şi selectarea informaţiilor te rezolvării unei – restricţiile impuse de • metodele de memorare a datelor struc-
în interes de autoinstruire şi orientare profesională. probleme. realizările limbaje- turate în memoriile interne şi externe ale
11. Respectarea dreptului de autor asupra resurselor digitale, a normelor de etică şi lor de programare calculatorului.
securitate informaţională. Protejarea de infracţiunile informatice. în cazul tipurilor de * Proiecte (exemple):
date structurate; • evidenţa consumului zilnic de energie
– operaţiile destinate electrică la domiciliu;
V. Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp prelucrării tipurilor • evidenţa frecvenţei elevilor din clasă;
de date structurate; • calculul notelor medii ale elevilor din clasă;
Clasa Teme Nr. de ore Total – clasificarea fişierelor • calculul cheltuielilor personale zilnice,
a X-a 1. Tipuri de date structurate 15 după tipul operaţii- săptămînale şi lunare;
2. Informaţia 6 lor permise. • prelucrarea textelor.
34
3. Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul 5 2. INFORMAŢIA
4. Structura calculatorului şi reţelele de calculatoare 8 • Identificarea con- Informaţia: Exerciţii de:
a XI-a 5. Subprograme 34 34 ceptelor de bază – cantitatea de infor- • determinare a cantităţii de informaţie în
a XII-a 6. Baze de date 20 pentru reprezenta- maţie; mesajele sursei;
7. Elemente de Web design 14 34 rea şi transmiterea – stocarea informaţiei; • codificare şi decodificare a informaţiei;
Note: informaţiei. – transmiterea infor- • determinare a cantităţii de informaţie în
1. Repartizarea orelor pe teme este orientativă. • Utilizarea mijloa- maţiei; texte, imagini, secvenţe audio şi video;
celor informatice – prelucrarea infor- • identificare a surselor, canalelor şi purtă-
2. Ordinea temelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau
în activitatea coti- maţiei. torilor de informaţie;
didactică. diană. Semne şi alfabete. • determinare a capacităţii de stocare a
3. Conţinuturile marcate cu * sînt opţionale. • Estimarea canti- Codificarea şi decodi- purtătorilor de informaţii;
tăţii de informaţie ficarea mesajelor. • discretizare în spaţiu şi în valoare a ima-
VI. Subcompetenţe, unităţi de conţinut, activităţi de învăţare şi transmisă, recepţi- Cuantizarea imagi- ginilor statice;
onată şi prelucrată nilor. • discretizare a imaginilor dinamice în timp;
evaluare pe clase
în activităţile coti- Reprezentarea şi trans- • argumentare a necesităţilor de codificare
diene. miterea informaţiei. şi decodificare a informaţiei text, audio
Clasa a X-a
• Aplicarea principi- şi video.
Teme/Conţinuturi/ Activităţi de învăţare ilor de bază de co- * Studii de caz:
Subcompetenţe dificare şi decodi- • evoluţia purtătorilor statici şi a purtăto-
Noţiuni-cheie şi evaluare (recomandate)
1. TIPURI DE DATE STRUCTURATE ficare a informaţiei rilor dinamici de informaţie;
pentru transmite- • domeniile de utilizare a purtătorilor mo-
• Argumentarea ne- Tipuri de date struc- Exerciţii de: rea, recepţionarea derni de informaţie.
cesităţii structură- turate (tablou, şir de • utilizare a diagramelor sintactice şi a for- şi prelucrarea ei. * Proiecte:
rii datelor. caractere, articol, fi- mulelor metalingvistice pentru verifica- • evaluarea cantităţii de informaţie;
• Utilizarea formu- şier): rea corectitudinii definirii tipurilor de • arhivarea informaţiei;
lelor metalingvis- – declaraţii de tipuri date structurate; • particularităţi de codificare a semnelor di-
tice şi a diagrame- de date structurate; • definire a tipurilor de date structurate; acritice pentru limbile central-europene;
lor sintactice ale – formule metalingvis- • prelucrare a datelor structurate. • codificarea ternară a informaţiei.
declaraţiilor tice şi diagrame sin-

32 33
 3. BAZELE ARITMETICE ALE TEHNICII DE CALCUL Memoriile externe: • clasificare a calculatoarelor în funcţie de
• Identificarea limi- Sisteme de numeraţie Exerciţii de: – pe purtători mag- caracteristicile tehnico-economice şi do-
telor de reprezen- Sisteme poziţionale şi • identificare a tipului sistemului de nu- netici; meniile de utilizare.
tare a numerelor sisteme nepoziţionale meraţie; – pe purtători optici; * Studii de caz:
în calculator. de numeraţie. • argumentare a necesităţii de aplicare în – pe semiconductori. • stocarea informaţiei pe purtători magne-
• Aplicarea aritme- Sistemele poziţionale informatică a aritmeticii de calculator; Dispozitivele de intra- tici şi purtători optici;
ticii de calcultor de numeraţie: • conversie a numerelor dintr-un sistem re-ieşire: • stocarea informaţiei pe discuri optice şi
pentru soluţiona- – sistemul binar; de numeraţie în altul; – vizualizatorul; memorii pe semiconductori;
rea problemelor de – sistemul octal; • utilizare a terminologiei aferente aritme- – tastatura; • calculatoarele universale şi calculatoare-
prelucrare a infor- – sistemul hexazeci- ticii de calculator; – şoricelul; le dedicate.
maţiei. mal. • argumentare a necesităţii utilizării în in- – imprimantele. * Proiecte:
Conversia numere- formatică a unor aritmetici dedicate de Clasificarea calcula- • istoria tehnicii de calcul;
lor dintr-un sistem în calculator. toarelor. • evoluţia calculatoarelor;
altul: * Studii de caz: • microprocesoarele;
– din baza 2, 8, 16 în • avantajele şi neajunsurile sistemelor po- • calculatoarele în jurul nostru;
sistemul zecimal şi ziţionale şi nepoziţionale de numeraţie; • cum să-ţi procuri un calculator personal;
invers; • domeniile de utilizare a sistemelor pozi- • evoluţia structurii calculatoarelor.
– din binar în octal, ţionale şi nepoziţionale de numeraţie; • Clasificarea reţele- Tipuri de reţele: Exerciţii de:
hexazecimal şi in- • aritmetica de calculator implementată în lor de calculatoare. – reţele locale; • explicare a principiilor de funcţionare a
vers. echipamentele digitale frecvent utilizate. • Utilizarea tehnolo- – reţele regionale; reţelelor de calculatoare;
* Proiecte: giilor de cooperare – reţele globale. • descriere a conceptului de reţea de cal-
• aritmetica de calculator, implementată în în reţea. Tehnologii de coope- culatoare;
aparatele de redare a sunetelor; • Descrierea princi- rare în reţea: • clasificare a reţelelor în funcţie de mo-
• aritmetica de calculator, implementată în piilor de organi- – de la egal-la-egal; dul de interconexiune a calculatoarelor;
aparatele de redare a imaginilor; zare şi utilizare a – client-server; • clasificare a reţelelor în funcţie de
• aritmetica ternară de calculator. serviciilor Inter- Topologia şi arhitectu- distanţa între calculatoare;
4. STRUCTURA CALCULATORULUI ŞI REŢELELE DE CALCULATOARE net. ra reţelelor. • observare şi înţelegere a legăturii între
Reţeaua Internet. componentele tehnice şi serviciile oferi-
• Utilizarea resur- Schema funcţională a Exerciţii de: Servicii Internet: te de reţea;
selor tehnice şi a calculatorului: • identificare a unităţilor funcţionale ale cal- – e-comunicarea • explicare a principiilor de organizare a
resurselor progra- – procesorul; culatorului şi a traseelor de date între ele; (e-mail, forum, chat, serviciilor Internet.
mate ale calculato- – memoria internă; • explicare a principiului de comandă prin reţele sociale); * Studii de caz:
rului. – dispozitivele de program; – accesul la calculatoa- • performanţele mediilor de comunicaţii:
• Utilizarea dispozi- intrare-ieşire; • descriere a schemei funcţionale a calcu- rele distante; cablu, fibră optică, canal radio;
tivelor externe de – memoria externă. latorului; – transferul de fişiere; • structura reţelei de calculatoare din labo-
memorare pentru Principiul de coman- • explicare a principiului de comandă prin – localizarea şi regăsi- ratorul de Informatică;
stocarea curentă şi dă prin program: program; rea informaţiei. • modul de conectare a liceului la Internet
de lungă durată a – date şi instrucţiuni; • descriere a rolului implementării algoritmi- şi performanţele conexiunii respective;
informaţiilor. – formatul instrucţiu- lor eficienţi asupra dezvoltării informaticii; • modul de conectare a domiciliului elevu-
• Utilizarea dispozi- nilor; • clasificare a instrucţiunilor în funcţie de lui la Internet şi performanţele conexiu-
tivelor de intrare- – executarea instrucţi- tipul lor; nii respective.
ieşire ale calcula- unilor. • evidenţiere a resurselor tehnice şi a re- * Proiecte:
torului. Resursele calculato- surselor programate ale calculatorului; • evoluţia reţelelor de calculatoare;
rului: • explicare a principiilor de funcţionare a • evoluţia Internetului;
– echipamentele; memoriilor externe; • serviciile Internet, disponibile în liceu;
– programele. • explicare a principiilor de funcţionare a • serviciile Internet, disponibile la domi-
dispozitivelor de intrare-ieşire; ciliu.
34 35
 Clasa a XI-a Clasa a XII-a
Competenţe Teme/Conţinuturi/ Activităţi de învăţare Competenţe Teme/Conţinuturi/ Activităţi de învăţare
specifice Noţiuni-cheie şi evaluare (recomandate) specifice Noţiuni-cheie şi evaluare (recomandate)
SUBPROGRAME 1. BAZE DE DATE
• Prelucrarea datelor Subprograme: Exerciţii de: • Descrierea struc- Noţiuni şi concep- Exerciţii de:
cu ajutorul subpro- – probleme şi subpro- • folosire a termenilor problemă, subpro- turii bazelor de te. Tipuri de baze de • explicarea sensului termenilor bază de
gramelor predefini- bleme; blemă, program principal, program ape- date ierarhice, în date: date, sistem de gestiune a bazelor de date;
te şi al subprogra- – programul principal lat, subprogram, funcţie, procedură; reţea şi relaţio- – ierarhice; • introducere intuitivă (prin desen) a structurii
melor elaborate de şi programul apelat; • explicare a modului de execuţie a ape- nale. – în reţea; bazelor de date ierarhice, în reţea şi relaţionale;
către utilizator. – subprograme şi ape- lurilor de funcţii şi proceduri; – relaţionale. • diferenţiere a termenilor date, informaţie,
• Organizarea co- luri de subprograme; • argumentare a necesităţii divizării pro- fişier, bază de date, sistem de gestiune a ba-
municării între – tipuri de subprogra- blemelor complexe în subprobleme zelor de date.
programul/sub- me. mai simple; • Descrierea struc- Sisteme de gestiune Exerciţii de:
programul apelant Comunicarea între • definire a subprogramelor prin formule turii şi a funcţii- a bazelor de date: • reprezentare prin desen a structurii siste-
şi subprogramul programul/subprogra- metalingvistice şi diagrame sintactice; lor sistemelor de – structura; melor de gestiune a bazelor de date;
apelat. mul apelant şi subpro- • identificare a subproblemelor, soluţi- gestiune a baze- – funcţiile. • explicare a destinaţiei fiecărui obiect al ba-
• Proiectarea struc- gramul apelat: onarea cărora necesită utilizarea sub- lor de date. Etapele de elaborare zei relaţionale de date;
turală a algorit- – modul de transfer al programelor; • Distingerea eta- a unei baze de date • reprezentare prin desen a traficului de date
mului şi a progra- controlului în cazul • observare şi înţelegere a legăturilor in- pelor de elabora- între obiectele unei baze relaţionale de date;
mului. apelului de subpro- formaţionale (date) şi de control (ape- re a unei baze de • diferenţiere a etapelor de elaborare a unei
grame; luri) între programul principal şi sub- date. baze de date şi explicare a conţinutului fie-
– modul de transmite- programele apelate; • Cunoaşterea ro- cărei etape;
re a argumentelor şi • utilizare a funcţiilor şi procedurilor lului persoanelor • explicare a rolului persoanelor antrenate în
de returnare a rezul- predefinite ale limbajului; antrenate în ela- elaborarea şi utilizarea bazelor de date.
tatelor. • elaborare a programelor care utilizează borarea şi utili- * Studiu de caz:
Domenii de vizibili- funcţiile predefinite; zarea bazelor de • etapele de proiectare a unei baze de date.
tate: • elaborare a programelor care utilizează date. * Proiecte (exemple):
– structura de bloc a funcţii definite de utilizator. • aplicaţii pentru crearea şi gestionarea baze-
programelor; * Studii de caz: lor de date;
– variabile globale şi • modul de transmitere a datelor în ca- • descrierea etapelor de elaborare a unei baze
variabile locale. zul parametrilor-valoare şi parametri- de date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.).
Sintaxa declaraţiilor lor-variabilă; • Proiectarea Tabele: Exerciţii de:
de subprograme. • complexitatea de elaborare a progra- structurii tabele- – destinaţia şi struc- • creare a tabelelor cu ajutorul sistemului de
Sintaxa apelurilor de melor scrise cu şi fără utilizarea sub- lor bazei de date. tura tabelelor; asistenţă sau prin proiectare independentă;
subprograme. programelor. • Crearea tabelelor – crearea tabelelor; • diferenţiere a tipurilor de date în cîmpuri-
* Proiecte: cu ajutorul siste- – introducerea date- le unui tabel;
• subprograme pentru calculul medii- mului de asistenţă lor în tabel; • definire a proprietăţilor cîmpurilor;
lor aritmetice şi al mediilor geometri- sau prin proiecta- – modificarea struc- • alegere a cheii primare;
ce ale unui set de numere; re independentă. turii unui tabel; • explicare a metodelor de introducere a da-
• subprograme pentru analize elemen- • Utilizarea meto- – editarea înregistră- telor în tabele;
tare ale textelor; delor de introdu- rilor; • introducere a datelor în tabelele create;
• subprograme pentru ordonarea crescă- cere a datelor în – sortarea înregistră- • modificare a structurii tabelelor;
toare şi descrescătoare a tablourilor; tabele. rilor; • editare a înregistrărilor;
• subprograme pentru ordonarea alfa- • Crearea şi edita- – căutarea şi înlocui- • formatare a datelor;
betică a cuvintelor. rea tabelelor pen- rea valorilor;
36 37
 tru problemele – crearea şi folosirea • introducere intuitivă (prin diagrame de co- • Identificarea Expresii: Exerciţii de:
frecvent întîlni- unui filtru; relare) a noţiunii de tabele corelate; componentelor – construirea expre- • scriere şi de evaluare a expresiilor;
te în matematică, – stabilirea corelaţii-• explicare a proprietăţilor fiecărui tip de co- unei expresii şi siilor; • construire a expresiilor cu ajutorul siste-
fizică, biologie, lor între tabele. relaţie; aplicarea reguli- – interogări pentru mului de asistenţă;
chimie, geogra- • stabilire a corelaţiilor între tabele; lor de formare a adăugare, actuali- • creare şi modificare a interogărilor de ac-
fie etc. • sortare a înregistrărilor, căutare şi înlocui- expresiilor. zare şi eliminare; ţiune;
• Stabilirea corela- re a valorilor; • Elaborarea inte- – gruparea şi totali- • grupare şi totalizare a datelor în interogă-
ţiilor între tabele. • elaborare a filtrelor. rogărilor de ac- zarea datelor într-o rile propuse de profesor sau elaborate de
• Utilizarea ope- *Studii de caz: ţiune. interogare. elevi;
raţiilor destinate • noţiuni generale despre normalizarea unui • Utilizarea tehni- • construirea expresiilor cu ajutorul sistemu-
sortării înregis- tabel; cilor de grupare lui de asistenţă;
trărilor, căutării • validarea datelor introduse într-un cîmp al şi totalizare a da- • evaluarea expresiilor.
şi înlocuirii valo- tabelului; telor. * Proiecte (exemple):
rilor. • utilizarea măştilor (şabloanelor) la intro- • formularea cererilor de interogare pe baza
• Elaborarea filtre- ducerea datelor; expresiilor şi testarea lor pentru o bază de
lor pentru selec- • asigurarea integrităţii datelor; date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.);
tarea înregistră- • editarea în cascadă a datelor. • adăugarea, actualizarea şi eliminarea înre-
rilor. * Proiecte (exemple): gistrărilor unei baze de date („Şcoala”, „Bi-
• crearea tabelelor pentru o bază de date blioteca”, „Magazin” etc.);
(„Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); • gruparea şi totalizarea datelor unei baze de
• introducerea datelor în tabelele unei baze de date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.).
date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.);
• redactarea datelor în tabelele unei baze de • Identificarea ele- Formulare: Exerciţii de:
date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); mentelor care al- – destinaţia şi struc- • reprezentare intuitivă (prin desen) a structu-
• stabilirea corelaţiilor între tabelele unei cătuiesc formu- tura formularelor; rii formularelor şi a fluxului de date între for-
baze de date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Maga- larele. – crearea şi funcţi- mulare şi celelalte obiecte ale bazei de date;
zin” etc.). • Elaborarea for- onarea unui for- • creare a formularelor predefinite cu ajuto-
mularelor cu aju- mular; rul sistemului de asistenţă *sau prin pro-
• Alegerea tipuri- Interogări: Exerciţii de:
torul sistemului – modificarea formu- iectare independentă;
lor de interogări – destinaţia şi struc- • introducere intuitivă (prin desen) a noţi-
adecvate pentru tura interogărilor; unilor interogare şi set dinamic rezultat al de asistenţă. larelor; • stabilire a proprietăţilor formularelor, con-
prelucrarea da- – crearea unei inte- interogării; • Aplicarea tehni- – folosirea formula- troalelor şi secţiunilor;
telor. rogări; • creare a interogărilor predefinite cu ajuto- cilor de modifi- relor; • modificare a formularelor;
• Elaborarea inte- – sortarea şi gruparea rul sistemului de asistenţă; care a formula- – crearea formulare- • particularizare a formularelor;
rogărilor cu aju- înregistrărilor. • creare a interogărilor simple şi complexe; relor. lor pe baza tabele- • exerciţii de folosire a formularelor;
torul sistemului • elaborare a interogărilor în studiu. • Utilizarea for- lor corelate; • explicare a modului de funcţionare a for-
de asistenţă sau * Studiu de caz: mularelor pentru – formatarea datelor. mularelor pe baza tabelelor corelate;
prin proiectare • limbaje de programare (structurare) a in- vizualizarea, mo- • formatare a datelor din baze de date;
independentă. terogărilor. dificarea şi vali- • proiectare a interogărilor pe tabele corelate
• Elaborarea inte- * Proiecte (exemple): darea datelor. ca bază pentru formulare;
rogărilor pentru • formularea cererilor de interogare pentru • Elaborarea for- • * creare şi folosire a subformularelor.
selectarea datelor. o bază de date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Ma- mularelor în bază * Proiecte (exemple):
gazin” etc.); de tabele core- • crearea formularelor unei baze de date
• crearea interogărilor pentru o bază de date late. pe baza unui tabel („Şcoala”, „Biblioteca”,
(„Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); „Magazin” etc.);
• sortarea şi gruparea înregistrărilor unei • folosirea şi modificarea formularelor unei
baze de date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Maga- baze de date („Şcoala”, „Biblioteca”, „Maga-
zin” etc.). zin” etc.);

38 39
 • crearea formularelor pe baza tabelelor co- – etapele de elabora- * Studiu de caz:
relate ale unei baze de date („Şcoala”, „Bi- re a documentelor • limbaje de programare pentru elaborarea
blioteca”, „Magazin” etc.); Web; aplicaţiilor Web.
• formatarea datelor dintr-o bază de date – resurse soft pentru * Proiecte (exemple):
(„Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.). crearea şi genera- • formularea cerinţelor către un site („Şcoala
• Identificarea Rapoarte: Exerciţii de: rea documentelor mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.);
componentelor – destinaţia şi struc- • reprezentare intuitivă (prin desen) a struc- Web. • elaborarea structurii unui site („Şcoala
care alcătuiesc tura rapoartelor; turii rapoartelor şi a fluxului de date între mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.).
raportul. – crearea şi funcţio- raport şi celelalte obiecte ale bazei de date; • Identificarea do- Formatul HTML Exerciţii de:
• Elaborarea ra- narea unui raport; • elaborare a rapoartelor cu ajutorul siste- cumentelor Web Crearea documen- • creare a documentelor HTML cu ajutorul
poartelor şi – crearea rapoartelor mului de asistenţă sau prin *proiectare in- în format HTML. telor HTML cu aju- aplicaţiilor de oficiu;
subrapoartelor cu pe baza tabelelor dependentă; • Elaborarea docu- torul aplicaţiilor de • *publicare a documentelor Web în Inter-
ajutorul sistemu- corelate; • analiză de structură şi de particularizare a mentelor HTML oficiu. net.
lui de asistenţă. – gruparea şi totali- raportului; cu ajutorul aplica- Publicarea documen- * Proiecte (exemple):
• Utilizarea tehni- zarea datelor într- • creare şi folosire a rapoartelor şi subra- ţiilor de oficiu. telor Web în Internet. • crearea unui site („Şcoala mea”, „Satul na-
cilor de modi- un raport. poartelor pe baze de date propuse de pro- • Publicarea docu- tal”, „Magazin” etc.) cu ajutorul aplicaţiilor
ficare a rapoar- * Compactarea şi re- fesor sau elaborate de elevi; mentelor Web în de oficiu.
telor. pararea unei baze de • grupare şi totalizare a datelor în rapoarte; Internet.
• Utilizarea tehni- date. • * compactare şi reparare a unei baze de • Elaborarea docu- Structura genera- Exerciţii de:
cilor de grupare * Securitatea unei date; mentelor HTML lă a unui document • creare a unui document HTML simplu
a datelor într-un baze de date. • * creare a parolelor de acces pentru diferite simple. HTML (fără legături, care afişează doar texte şi li-
raport. * Administrarea unei tipuri de utilizatori ai bazei de date. • Formatarea tex- Formatarea textului: nii orizontale);
baze de date. * Proiecte (exemple): tului cu ajutorul – titlu; • formatare a textului cu ajutorul instrumen-
• crearea rapoartelor pe baza unui tabel al instrumentelor – paragrafe; telor HTML.
unei baze de date („Şcoala”, „Biblioteca”, HTML. – comentarii; * Proiecte (exemple):
„Magazin” etc.); – stiluri fizice; • crearea documentelor HTML – compo-
• crearea rapoartelor pe baza tabelelor core- – stiluri logice; nente ale unui site („Şcoala mea”, „Satul
late ale unei baze de date („Şcoala”, „Biblio- – linii orizontale. natal”, „Magazin” etc.).
teca”, „Magazin” etc.); • Crearea şi orga- Liste: Exerciţii de:
• gruparea şi totalizarea datelor într-un ra- nizarea listelor cu – ordonate; • creare a listelor (ordonate, neordonate, de
port al unei baze de date („Şcoala”, „Biblio- ajutorul instru- – neordonate; definiţii);
teca”, „Magazin” etc.); mentelor HTML. – de definiţii. • formatare a listelor (ordonate, neordonate,
• compactarea şi repararea unei baze de date Tipuri de marcare. de definiţii);
(„Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); Tipuri de numero- • creare a listelor imbricate;
• crearea parolelor de acces pentru diferi- tare. • identificare a listelor într-un cod HTML.
te tipuri de utilizatori ai unei bazei de date Liste imbricate. * Proiecte (exemple):
(„Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.). • inserare a listelor în documente HTML –
2. ELEMENTE DE WEB DESIGN componente ale unui site („Şcoala mea”,
• Identificarea ce- Documente Web: Exerciţii de: „Satul natal”, „Magazin” etc.).
rinţelor şi reco- – noţiuni şi concepte; • explicarea sensului termenilor document • Crearea şi utiliza- Legături: Exerciţii de:
mandărilor către – tipurile documen- Web, site; rea legăturilor in- – externe, interne; • creare a legăturilor către un document ex-
documente Web. telor Web; • reprezentare prin desen a structurii unui terne şi externe. – referinţă; tern (aflat în acelaşi sau în alt catalog);
• Cunoaşterea eta- – structura unui do- site; – cale; • creare a legăturilor către un site;
pelor de elabora- cument Web; • diferenţiere a etapelor de elaborare a unui – ancoră; • creare a legăturilor către o secvenţă a ace-
re a unui docu- – cerinţe către docu- document Web şi de explicare a conţinutu- – comentariu la le- luiaşi sau a altui document;
ment Web. mente Web; lui fiecărei etape. gătură.

40 41
 • creare a posibilităţilor de lansare la execu- În asimilarea informaţiei comunicate sînt implicate procesele psihice de percepţie,
ţie a unei aplicaţii de expediere a mesaje- memorare şi operaţii de gîndire. Prin urmare, pentru elaborarea sarcinilor didactice
lor; se va utiliza în special taxonomia lui Bloom, orientată spre atingerea de către persoana
• creare a legăturilor către un fişier format instruită a nivelului intelectual, determinat de standarde.
arbitrar cu scopul creării unei copii pe disc Pentru asimilarea de către elevi a cunoştinţelor se recomandă utilizarea metode-
a acestui fişier. lor: SINELG, interviu, lectură ghidată, exerciţii practice la calculator, probleme simple
* Proiecte (exemple): pentru dezvoltarea gîndirii algoritmice.
• creare a legăturilor între documentele Aspectul de expertiză a competenţei are rolul de dezvoltare a capacităţilor inte-
HTML – componente ale unui site („Şcoa- lectuale şi psihomotorii ale elevilor. Pentru dezvoltarea potenţialului intelectual pot fi
la mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.). folosite taxonomiile: Simpson, Dove etc.
• Inserarea în do- Imagini: Exerciţii de: Metodele recomandate la disciplina Informatică sînt: expunerea de material teore-
cumente HTML – dimensiuni; • recunoaştere a formatelor de fişiere-imagini; tic, lucrul la calculator, individual şi/sau sub conducerea cadrului didactic, rezolvarea
a imaginilor. – chenar; • inserare în documente HTML a imaginilor. de probleme, lucrarea practică, lucrarea de laborator.
– legături; * Proiecte (exemple): Aspectul aplicativ al competenţei formează la elevi atitudini şi comportament în
– comentarii. • inserarea imaginilor în documentele contextul condiţiilor sociale bine determinate. Pentru atingerea acestui scop la elabo-
HTML – componente ale unui site („Şcoa- rarea sarcinilor didactice se va folosi taxonomia lui Krathwohl.
la mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.). Metodele recomandate în acest context sînt: studiul de caz, proiectul de cercetare,
• Crearea şi edi- Tabele: Exerciţii de: dezbaterea etc.
tarea tabelelor – titlu; • creare a tabelelor în documente HTML;
în documente – linie; • utilizare a tabelelor pentru efecte de design
HTML. – coloană; a documentelor HTML. VIII. Sugestii pentru evaluare
• Utilizarea tabe- – celulă; * Proiecte (exemple): Axarea procesului de învăţare–predare–evaluare pe competenţe generează o structu-
lelor pentru am- – chenar. • crearea tabelelor în documentele HTML ră continuă a evaluării, realizată prin evaluare formativă şi testări sumative (finale).
plasarea în pagi- – componente ale unui site („Şcoala mea”, În baza activităţilor de evaluare se obţine motivarea elevilor şi recepţionarea unui
nă a elementelor „Satul natal”, „Magazin” etc.); feedback continuu, care permite corectarea operativă a procesului de învăţare; stimu-
HTML. • obţinerea efectelor de design pentru un site larea autoevaluării şi evaluării reciproce; evidenţierea succeselor; implementarea eva-
(„Şcoala mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.). luării selective sau individuale.
Un element inovator al evaluării este posibilitatea de utilizare a resurselor educaţi-
VII. Sugestii metodologice onale digitale pentru testările asistate de calculator atît local, cît şi on-line.
În acest context, valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă,
Componentele de bază ale tehnologiei didactice pentru predarea–învăţarea infor- continuă a competenţelor la elevi reflectate în standardele educaţionale.
maticii sînt: Sarcinile de evaluare formativă urmează să fie separate pe grade de dificultate,
1. Formarea de competenţe specifice disciplinei Informatică. pentru a permite o individualizare a evaluării şi o motivare suplimentară a elevilor
2. Antrenarea sistematică în scopul dezvoltării competenţelor de bază ale disciplinei. evaluaţi. Elaborarea itemilor pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonomiilor
3. Utilizarea metodelor active de instruire, centrate pe elev. corespunzătoare.
Curriculumul liceal la disciplina Informatică proiectează şi organizează procesul Metodele folosite pentru evaluarea continuă presupun chestionarea orală sau scri-
instructiv în contextul dezvoltării competenţelor specifice ale disciplinei. O astfel de să, metode interactive: studii de caz, lucrări practice, proiecte, testări interactive asis-
abordare prevede proiectarea demersului didactic la Informatică în vederea formării tate de calculator.
aptitudinilor de integrare a elevilor în societatea informaţională. Activităţile practice vor fi realizate eficient de către elevi în cazul în care aceştia
Fiind un ansamblu de capacităţi, cunoştinţe şi abilităţi, competenţa poate fi realiza- vor fi informaţi de către profesor referitor la: tematica lucrărilor, modul de evaluare
tă doar prin dezvoltarea integrată a aspectelor sale dominante: (bareme/grile/criterii de notare), condiţiile de realizare a activităţii.
• aspectul cognitiv, care vizează utilizarea teoriilor şi a noţiunilor din Informatică; Realizarea evaluării continue permite o apreciere obiectivă a cunoştinţelor şi com-
• aspectul funcţional, care reprezintă capacităţile persoanei de a activa într-un anu- petenţelor elevilor, precum şi a progréselor înregistrate de aceştia.
mit domeniu: profesional, educaţional, social, utilizînd mijloacele digitale; Evaluarea sumativă se va realiza la sfîrşitul fiecărui semestru şi an şcolar. În cali-
• aspectul etic, care vizează valorile personale şi sociale. tate de elemente-componente ale instrumentelor de evaluare se recomandă utilizarea
42 43
itemilor de tip problemă pentru rezolvare la calculator, a testelor asistate de calculator
şi a lucrărilor scrise.

Referinţe bibliografice
1. Beşliu V., Coşuleanu I., Gremalschi A., Tkaci G. Starea pregătirii electronice a Republicii
Moldova. În: Tendinţele de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale. Conferinţa Internaţională.
Chişinău, ASEM, 2004.
2. Braicov A. HTML. Ghid de iniţieire. Chişinău, Editura Prut Internaţional, 2008.
3. Braicov A. Turbo Pascal. Culegere de probleme. Chişinău, Editura Prut Internaţional, 2007.
4. Cabac V. Elemente de modelare matematică. Chişinău, Editura Lumina, 1998.
5. Cartaleanu T., Cosovan O., Goras-Postică V. şi alţii. Formare de competenţe prin strategii
didactice interactive. Centrul Educaţional Pro Didactica. Chişinău, 2008.
6. Cerchez E., Şerban M. Informatica. Iaşi, Editura Polirom, 2000.
7. Ciobanu I., Curbet Gh., Gremalschi A., Gremalschi L., Ivanov L. O nouă viziune asupra
Curriculumului şi Standardelor la Informatică // „Modernizarea standardelor şi curriculei edu-
caţionale – deschidere spre o personalitate integrală”: Materialele Conf. Ştiinţifice Int. Chişinău,
22–23 oct. 2009, I.Ş.E., 2009.
8. Concepţia guvernării electronice. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 733 din
28.06.2006 // Monitorul Oficial, nr. 106 din 14.07.2006.
9. Corlat S., Ivanov L. Calcul numeric. Curs de lecţii. Chişinău, CCRE Presa, 2004.
10. Giumale C. Introducere în analiza algoritmilor. Iaşi, Editura Polirom, 2004.
11. Gremalschi A. Informatica. Tehnici de programare. Chişinău, Editura Ştiinţa, 2003.
12. Gremalschi A. Informatică. Manual pentru clasa a 11-a. Chişinău, Editura Ştiinţa, 2008.
13. Gremalschi A. Mocanu Iu., Spinei I. Informatica. Limbajul PASCAL. Chişinău, Editura
Ştiinţa, 2003.
14. Gremalschi A., Gremalschi L. Informatica − o disciplină şcolară ce formează gîndirea
algoritmică şi bazele culturii informaţionale. În: Materialele Conferinţei Internaţionale „Calitatea
învăţămîntului. Teoria şi practica utilizării tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale în
educaţie, 12−13 martie 2008”. Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Chişinău, 2008.
15. Gremalschi A., Gremalschi L., Mocanu I. Informatică. Manual pentru clasa a 10-a. Chi-
şinău, Editura Ştiinţa, 2007.
16. Gremalschi A., Mocanu I., Gremalschi L. Informatica. Structura calculatorului. Chişinău,
Editura Ştiinţa, 2000.
17. Guţu V., Chicu V., Dandara O. şi alţii. Psihopedagogia centrată pe copil. Chişinău, CEP
USM, 2008.
18. Minder M. Didactica funcţională. Chişinău, Editura Cartier, 2003.
19. Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – „Moldova electronică”. Hotă-
rîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 255 din 09.03.2005 // Monitorul Oficial, nr. 46–50 din
25.03.2005, art. 336.

44