FIŞĂ teoretică – Chimie anorganică

ATOM, SOLUŢII, GAZE, ACIZI-BAZE – clasa a IX-a

1. Particule elementare:
Nucleonii = neutronii şi protonii ( particulele din nucleul atomului ); p +
Electronii = particulele din învelişul electronic; e-
2. Z = număr atomic = p+ = e-;
3. Sarcina nucleară = Z+ ( e dată de numărul Z dar are sarcina pozitivă ); ATOMUL are sarcina 0 ( e neutru )
4. A = Z + 01n; 0 n -numărul de neutroni; A – număr de masă
1

5. Configuraţia electronică: 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s23d10 4p6 5s2 4d10 5p6 6s2 4f14 5d106p67s2...
6. Poziţia în sistemul periodic:
grupa este dataă de electronii de pe ultimul strat ( adicaă , se reprezintaă configuratţia sţ i se verificaă care
e ultimul strat sţ i se numaă raă totţi electronii, „cifrele de la putere”, de pe ultimul strat)
perioada este dată de numărul de starturi ( adică de cel mai mare număr de „jos” )
7. Orbitalii monoelectronici: sunt „căsuţele” care conţin doar un singur electron; se deduc astfel: se scrie
configuraţia electronică şi ultimul substrat(ultimul orbital notat ) se desenează ca nr. de căsuţe ( de ex s o căsuţă, p
3 căsuţe, d 5 căsuţe...) şi se aşează electronii înfiecare cameră. Câte camere rămân cu 1 electron nepereche atâţia
orbitali monoelectronici avem.
De ex. Cl, Z = 17 are configuraţia: 1s2 2s2 2p6 3s2 3p5; ultimul substrat este 3p5 deci desenez 3 caă sutţe îîn
care pun cei 5 electroni, raă maî naî nd o caă sutţaă cu un electron; deci atomul de clor prezintaă un orbital
monoelectronic.
1s2 /2s2 2p6 /3s2 3p6 4s2 3d10/ 4p6 5s2 4d10 5p6 6s2 4f14 5d10 6p6 7s2 5f14 6d10 7p6
8. Electronul distinctiv este electronul care tinde să ocupe în atom locul de energie MINIMĂ, ultimul din
configuratia electronica.
9. ORBITALII: s – e unul singur şi are maxim 2e -; p – sunt trei la număr şi au maxim 6e -; d – sunt 5 la număr şi conţin
maxim 10e-; f – sunt 7 la număr şi conţin maxim 14e -
10. Blocuri de elemente: blocul de elemente s – fac parte elementele la care ultimul orbital este de tip s;
blocul de elemente p – fac parte elementele la care ultimul orbital e de tip p;
la fel pentru blocul d şi f.
11. Caracterul chimic: capacitatea unui element chimic de a forma ioni prin
cedare de electroni (ioni pozitivi)→METALELE=caracter metalic(electropozitiv) sau
prin acceptare de electroni (ioni negativi)→NEMETALELE=caracter nemetalic (electronegativ).
De ex. Formarea ionilor: 11Na, 1s2 2s2 2p6 3s1 are 1e- pe ultimul strat, deci pentru a-şi stabili configuraţia de octet
va ceda mai uşor acest electron decât să primească 7;
Procesul de ionizare = transformarea unui atom în ion:
Na. -1e-→Na+1 ion pozitiv monovalent; la fel se întâmplă pentru metalele din grupele II şi III care pierd 2e - şi 3e-
pentru a forma configuraţia stabilă de octet, formând ioni pozitivi divalenţi respectiv trivalenţi.
17
Cl, 1s2 2s2 2p6 3s2 3p5 are 7e- pe ultimul strat, deci pentru a-şi stabili configuraţia de octet va primi mai uşor 1e -
decât să cedeze 7e-; Cl +1e- →Cl-1 ion negativ monovalent; la fel păţesc nemetalele din grupa a V şi a VI-a care vor
primi 3e- şi 4e- pentru a-şi stabili octetul, formând ioni negativi trivalenţi, respectiv divalenţi.
12. Legături chimice:
Legătura ionică = METAL + NEMETAL ( se formează ionii care apoi se atrag electrostatic ); NaCl
Legătura covalentă nepolară = NEMETAL + NEMETAL ( identice ): H2; Cl2; O2
Legătura covalentă polară = NEMETAL + NEMETAL ( diferite ): HCl; H2O, NH3; CH4
Legăturile covalente se realizează prin punere în comun de electroni.
Legătura covalent coordinativă: H3O+ ( ion hidroniu ); NH4+ ( ion amoniu ); combinaţii complexe: Ag[(NH3)2]OH
(are denumirea IUPAC = hidroxid diamino argentic )

1
13. Cristalul de NaCl – sarea de bucătărie; este uşor solubil în apă; nu conduce curentul electric deoarece ionii sunt
legaţi prin legături ionice fixe, nu sunt mobili; are numărul de coordinare 6 ( adică 1 iond e sodiu este înconjurat
de 6 ioni de clor şi invers ); are celula elementară un CUB.
14. Apa – în stare solidă volumul său creşte faţă de starea lichidă deci densitatea gheţii este mai mică decât a apei
lichide apei ( pluteşte ); Între moleculele de apă se manifestă legături intermoleculare denumite legături de
hidrogen, care sunt responsabile pentru punctul de fierbere anormal de ridicat al apei.
15. Lichide nemiscibile = lichide care nu se dizolvă unul în celălalt ( nu sunt solubile între ele ).
16. Solubilitatea: 2 substanţe sunt solubile unul în celălalt dacă prezintă acelaşi tip de molecule ( de ex. Sulful se
poate dizolva în CS2 pentru că ambele sunt molecule nepolare sau sarea de bucătărie se dizolvă în apă pentru că
ambele sunt compuşi cu molecule polare ).
17. SOLUŢII:

concentraţia procentuală; md – substanţa dizolvată; ms-soluţia

concentraţia molară; M- masa moleculară ( se calc. cu ajutorul sistemului periodic); V-volumul

în l (1l = 1000 cm3 )
n = m/M; transformarea din masă în moli
18. Dizolvarea unor substanţe în apă:
Dizolvarea HCl în apă ( compus covalent )

Ionizarea HCl: HCl + H2O → H3O+ + Cl-

Dizolvarea NaCl în apă ( compus ionic )

Ionizarea NaCl: NaCl → Na+ + Cl-

19. Acizii = sunt specii chimice ce posedă protoni ( H + ); acizi tari: HCl; acizi slabi: HCN, H2CO3
20. Acizii monoprotici = acizii ce posedă un proton; HCl, HNO3
21. Acizii diprotici = acizii ce posedă doi protoni; H2SO4; H2CO3
22. Acizii triprotici = acizii ce posedă trei protoni; H3PO4
23. Bazele = sunt specii chimice ce posedă ioni hidroxil ( HO - ); baze tari: NaOH; baze slabe: NH3
24. Tipuri de reacţii:
Acid slab cu bază tare: HCN + NaOH → NaCN + H2O
Acid slab cu bază slabă: HCN + NH3 → NH4CN ( cianură de amoniu )
Acid tare cu bază slabă: HCl + NH3 → NH4Cl ( clorură de amoniu )
Acid tare cu bază tare: HCl + NaOH → NaCl + H 2O ( reacţia de neutralizare )
2NaOH + Cl2 → NaClO + NaCl + H2O
Hipoclorit de sodiu
2
25. Dacă se cere calcularea NUMĂRULUI de atomi, ioni sau molecule se utilizează regula de trei simplă în care primul
rând este:
1 mol.....................6,022.1023 atomi (molecule, ioni ).
26. Ecuaţia generală a gazelor: pV = nRT
p – presiunea ( atm ); V – volumul ( l ); n – nr. de moli; R = 0,0b2 ( se dă ), T – temp. În K
27. Densitatea:  = m/V; este folosită pentru trecerea de la masă (g) la volum (cm 3)
28. pH-ul este o mărime ce caracterizează caracterul acid sau bazic al unei soluţii:
ACID 0 ÷6; NEUTRU 7; BAZIC 8÷14.
+
29. pH = - lg[H ];
30. pH + pOH = 14;
+ -pH
31. [H ] = 10
32. TURNESOLUL – colorează în roşu ACIZII şi în albastru BAZELE