Situatie de interblocare care nu poate fi distrusa numai prin mesaje nule

Mesajul nul cu valoare timpului 10 de la F, traversand prin SS2 se propaga inapoi la F, dar nu-i
permite lui F sa avanseze, pentru ca el nu poate prelucra urmatorul eveniment care asteapta la un alt
post al lui, deoarece valoarea ceasului a ramas tot la valoarea 10. in mod similar, pentru ca J sa
prelucreze evenimentul planificat pentru momentul 13 el trebuie sa stie ca niciun alt mesaj la un alt
post al lui nu va sosi mai devreme de 13. Ca observatori, noi stim ca cel mai devreme urmator
eveniment planificat este la momentul 13 si ca el poate fi prelucrat dar aceasta informatie nu este
disponibila in schema conservativa. In general, daca exista bucle “feedback” in model si populatia de
mesaje este relativ mica, adica numai o mica multime de mesaje sunt transmise in comparatie cu
numarul de cuplari, sau daca mesajele neprocesate se grupeaza intr-o portiune a modelului, interblocare
poate sa apara destul de frecvent.
Pentru a distruge interblocarea, este folosita proprietatea de “lookahead” a modelului. Privind in
fata, procesorul face o promisiune, ca nu va produce un eveniment de iesire mai devreme de un
moment dat. De exemplu, cand un procesor cunoaste valoarea celui mai devreme timp eveniment la
care el va primi urmatorul eveniment la intrarea lui si el cunoaste starea lui interna pentru prelucrare (s
si tn), el poate prezice ca urmatoare iesire va fi la un anumit moment in viitor. Aceasta se numeste
“lookahead” si este calculata de catre fiecare dupa cum urmeaza:
 O estimare a timpului minim cand urmatoarea iesire va fi produsa presupunand ca nicio intrare
nu este primita (nu poate fi mai mic decat timpul urmatorului eveniment planificat in interiorul
componentei).
 O estimare a valorii timpului cand urmatoarea iesire va fi produsa, presupunand ca exista o
iesire.