TEHNICI DE

EXAMINARE
 TEHNICI DE
EXAMINARE
• Tehnicile de examinare care se bazeaza pe simturile
examinatorului si utilizarea instrumentarul de consultatie.
• - Tehnicile utilizate sunt:
• inspectia,
• palparea,
• percutia,
• ascultatia,
• aspiratia,
• sondarea,
• evaluarea functiei.
•
 INSPECTIA
• Inspectia sau examinarea vizuala comporta 2 etape:
– absolut indispensabila- examinarea vizuala pasiva in care se
face o examinare a starii generale ca o prima intalnire cu pac.
– inspectia activa care este de fapt observarea pacientului dupa
modificarea starii de relaxare.
• - Pentru examinarea amanuntita este nevoie de
-lumina, unitul dentar are o sursa de lumina,
- oglinda dentara ce este necesara ptr examinarea CB ,
deoarece ea reflecta lumina in zonele intunecoase si ne ajuta la
indepartarea partilor moi.
- buna vizibilitate, ptr aceasta zonele care urmeaza sa fie
examinate, trebuie sa fie curate, fara saliva si fara PD.
Aparatele sau protezele trebuiesc indepartate in timpul
examinarii.
• - Pentru anumite evaluari sunt necesare instrumente de masura,
liniar, instrument Boley, degetele etc..
• - Datele astfel obtinute pot fi folosite in punerea diagnosticului si
in evaluarea tratamentului.
 PALPAREA
• - este o metoda de examinare fizica care se bazeaza pe simtul
tactil.
• - prin palpare se pot examina structuri profunde si se pot obtine
informatii despre dimensiune, consistenta, temperatura,
sensibiitate, si rap cu celalalte structuri anatomice.
• - In functie de informatiile pe care dorim sa le obtinem palparea
se poate efectua diferit:
-cu varful degetelor, bidigital, bimanual, sau cu suprafata
dorsala a degetelor.
• - dimensiunea unei formatiuni sau nodul se poate obtine atat prin
inspectie cat si prin palpare.
• - Prin palpare in acest caz se obtin date in ceea ce priveste
profunzimea si contururile structurilor examinate.
 SONDAREA
• - palparea cu ajutorul unui instrument
• - reprez una din cele mai utilizate tehnici
de diagnostic dentar.
• ---depistarea cariilor – sonde dentare
• --- pt masurarea pungilor parodontale – cu
sonde parodontale sau speciale,
• --- ptr a stabili traiectul unor fistule,
conurile de gutaperca.
 ASPIRATIA
• - este tot o manevra palpatorie, reprezinta o sondare mai adanca.
• - se poate realiza cu aspiratorul sau cu ajutorul unui ac,
• - poate fi limitata la tes moi sau poate interesa cavitatile naturale
ale organismului si se face in scop diagnostic.
• Subs ce pot fi aspirate:
• --- puroi, sange, lichid de culoare galben (chiste)
• - acele care se folosesc au diametrul intre 16 si 20 mm pentru a se
evita ruperea.
• - Intotdeauna cand se fac injectii cu sol anestezice, inaintea
injectarii se aspira ptr a evita producea unor hematoame sau
producerea altor accidente.
 PERCUTIA
• - tehnica de lovire cu ajutorul unor instrumente sau chiar a
degetelor.
• - Prin percutie se observa date privind matitatea sunetului,
respectiv sensibilitatea unei anumite zone.
• - Extraoral sau exooral la nivelul extremitatii cefalice, percutia se
foloseste pentru a diagnostica sensibilitatea la nivelul sinusurilor
frontale sau maxilare.(se aseaza un deget deasupra sinusului si se
loveste cu indexul de la cealalta mina).
• - Intraoral percutia este folosita in timpul examinarii dintilor, se
utilizeaza cu manerul unui instrument de consult, cu care se face
percutia in axul dintelui.
• - In mod normal percutia este nedureroasa, durerea apare cand
intervin afectiuni pulpare si parodontiului. In acest caz percutia
nu se incepe cu dintele afectat.
• - Tot prin percutie se poate obtine un sunet mat- care indica de
obicei un dinte devital, sau o anchiloza osoasa.
• - Palpand zona periapicala sau apicala a dintelui la care realizam
percutia putem simti o anumita vibratie care indica de cele mai
multe ori o osteita.
 AUSCULTAȚIA
• - este un procedeu de diagnosticare prin care sunt
percepute sunetele provenite din interiorul organismului si
de la nivelul diferitelor structuri.
• - Se poate face fara intensificarea sunetului, cu urechea sau
un stetoscop.
• - Examinatorul poate auzi diverse sunete care pot fi
datorate unei obstructii respiratorii sau unor constrictii la
niv bronsic, sunete anormale date de ATM (cracmete, sau
frecaturi in timp ce pac inchide sau deschide gura)
• - In med dentara stetoscopul este foarte rar fol. ATM , in
caz de fracturi.
• - Uzual acest stetoscop este utilizat ptr masurarea
tensiunii arteriale. (rol istoric)
 Examinarea cu ajutorul
Mirosului
• - de obicei mirosul clinicianului intervine mai rar
in examinare.
• - Exista sit : halena de acetona sau de alcool
asociata unor persoane cu DZ, reprezinta un
semnal de alarma.
• - De obicei infectiile bacteriene sunt insotite de
un miros neplacut sau chiar putrid.
• - Simtul olfactiv intervine in diagnostic in timpul
trat endodontice, mirosul de gangrena simpla si
complicata fiind inconfundabil.
EVALUAREA FUNCTIILOR

• - In timpul examinarii mai ales la niv extrem cefalice sa poate

evalua secretia lacrimala, o scadere a secretiei lacrimale poate fi
asociata cu :
• - utilizarea drogurilor,
• - cu sindromul Sjogren,
• - in artrita reumatoida ,
• - si la pers in varsta.
• - O hipersecretie poate aparea in blocaj la nivelul ductului
nazolacrimal sau datorita incapacitatii de a clipi sau datorita
prezentei unui corp strain.
• - Secretia glandelor salivare - poate fi evaluata prin palparea
glandelor salivare.
• - In ceea ce priveste saliva este importan cantitatea,
vascozitatea sau prezenta puroiului.
• - Pentru a evalua secretia salivara de la nivelul parotidelor se
izoleaza zona din jurul canalului Stenon. - Exprimarea salivei poate
fi accelerata prin palparea sau masarea glandei parotide.
EVALUAREA FUNCTIILOR

• O alta evaluare este evaluarea gustului, limba este organul gustului iar
functia sa este evaluata prin utilizarea de solutii saturate, sarate, acide sau
prin folosirea fructozei sau folosirea altor glucide.
• - Evalurarea masticatiei si deglutitiei : ptr ca masticatia si deglutitia sa se
real este nevoie de saliva, coordonarea si functioanarea musculaturii
masticatorii de ATM sanatoasa, de dinti si parodontiu sanatos, de
integritatea arcadelor dentare, de o mucoasa orala si faringiana normala.
Nu intodeauna afectarea unui element compromite functia.
• - Simptomele masticatorii care pot aparea sunt: limitarea deschiderii gurii,
durere, dificultati in masticatie, deglutitie si altele.
• - Fizionomia- imp ptr pac, poate fi afectata data lez carioase ale dintilor,
edentatiilor frontale si lat a restaurarilor necorespunzatoare sau altor
cauze. Toate aceste functii pot fi afectate ca urmare a unor leziuni
neurologice sau tumorale ce duc la paralizii sau parestezii.
 LEZIUNI MUCOASEI BUCALE
• Leziuni albe
• Leziuni colorate
• Leziuni cu prierderea integritatii mucoasei
• Excrescente ale tesutului moale
• Leziuni osoase
Ex. Lez care merg cu pierderea integritatii muc : eroziunile, veziculele
,pustulele, bula, ulceratie.
• Excrescente ale mucoasei : exista termenul de polip ( pedunculat
sau sesil), chist, nodul sau tumora.
• Examinarea unui nodul(ganglion, tumora, chist)
• - Dupa ce localizam nodulul prin inspectie si prin examinare
urmarim sa obtinem date privind pozitia, culoarea forma,
dimensiunea, prezenta sensibilitatii, textura suprafetei, marginile
acestuia.
• - Nodulul poate fi localizat superficial deasupra planului muscular,
situatie in care prin contractia muschilor devine mai proeminent
sau mai profund in stratul muscular fiind mai dificil de detectat /
specificarea regiunii topografice.
• - Textura suprafetei da informatii despre ritmul de crestere, o
eventuala malignizare(suprafata ulcerata), sau chiar o
inflamatie(congestie).
 EXAMINAREA SI EVALUAREA
CLINICA EXOORALA
• - Este o etapa clinica importanta in obtinerea de informatii
privind stabilirea diagnosticului.
• - O examinare completa presupune o examinare a pacientului
nu doar in ceea ce priveste motivul prezentarii ci si o
evaluare a statusului sau general, examaminare detaliata a
zonei anatomice cap- gat.
• Clasificarea pacientilor:
• --- pacienti normosomatici, cand exista o concordanta
intre varsta biologica si cea cronologica
• --- Hiposomatici cand varsta biologica este mai mica ca
cea cronologica
• --- Hipersomatici cad varsta biologica este mai mare ca
cea cronologica
 Dezvoltarea
constitutionala
• 1. Tipul endomorf(picnic) este numit si tip brahimorf(scund)
membre si gat scurt cu lordoza cervicala sau lombara, cu o
hipotonie a musculaturii , de obicei fata ovala sau de luna
plina, are dintii mici si incidenta crescuta la carie.( persoane
predispuse la parodontopatii)
• 2.Tipul mezomorf (stenic) , are o inaltime medie cu
musculatura puternica, cu o fata colturoasa, dintii au forma
de lopata, caract ptr ei sunt hiperostoza la nivelul
alveolelor.( ED este dificila ).
• 3.Tipul ectomorf( astenic) are membrele lungi, musculatura
hipotona, fata inalta alungita, dinti mari, prezinta
incongruente dento-alveolare, au frecventa crescuta de
rahitism sau de osteomalacie.
• --- Mersul anormal este caracteristic bolilor
neuromusculare.
•
 Semnele vitale
• --acestea includ TA , intervalele normale pentru
un adult, pres sistolica intre 100-140 mm Hg, iar
pentru cea diastolica intre 60-90mmHg.
• --Urmarim pulsul, inregisteaza bataile pe minut,
cu valori situate intre 60-90 batai/min.
• --Valorile mai mici poarta numele de brahicardie,
timp ce un puls mai rapid poata numele de
tahicardie.
• -- Ne mai intereseaza ritmul respirator ce
reprezinta nr de inspiratii inregistate timp de 1
minut. Ritmul normal: 14-18 respiratii/min.
• Temperatura- normala inregistrata oral este cu
0,5 grade mai mare decat cea axilara, peste 37,5
=febra .
 EXAMINAREA LOCO-REGIONALA

-Cap -extremitatea cefalica : fata, parul, tegumentele,

ochii, urechile, ganglionii pre si retroauriculari, sinusurile
nazale si paranazale, ATM, glanda parotida.
• Gat : muschii, glandele salivare submandibulare si
sublinguale, ganglionii limfatici, glanda tiroida, artera
carotida.
• In cadrul exam loco-regionale, la niv capului si gatului
prin intermediul inspectiei urmarim configuratia capului
• - incadrarea tipului constitutional,morfologic al fetei
• - aspectul si culoarea tegumentelor faciale
• - aprecierea in plan frontal a simetriei faciale
• - stabilirea tipurilor antropologice prin determinarea
indexului facial
• - aprecierea in plan frontal a proportionalitatilor dintre
etaje
• - aprecierea aspectului santurilor fetei in plan frontal
• - profilul fetei
 EXAMINAREA LOCO-REGIONALA
• examinarea amplitudinii maxime de deschidere a gurii,
aprecierea caracterului functional al deschiderii gurii.
• Prin palpare se obtin date privind:
• - textura tegumentelor fetei,
• - contururile osoase,
• -punctele de emergenta a pachetelor nervoase si a nervilor.
• - Palparea glandei parotide,
• - palparea sinusurilor nazale si paranazale
• - ATM
• - tonusul muschilor-masticatori,
• -glanda tiroida,
• -artera carotida.
• -prin ascultatie putem gasi elemente patologice la niv ATM,
 EXAMINAREA FETEI
= regiunii piloase - menton
• topografic este impartita in 3 etaje:
• etajul inferior, intre menton(gnation) si linia
subnazala(acantion).
• - etajul mijlociu de la linia subnazala pana la linia
bisprancenoasa (nasion)
• - etajul superior, de la linia bisprancenoasa pana la
limita frontala a regiunii piloase a capului
(trichion)
• In mod normal cele 3 etaje sunt egale.
 EXAMINAREA FETEI
• Sigaud descrie 4 tipuri morfologice :
• 1.tipul muscular :- figura si fata patrata , cele 3
etaje au o inaltime egala .
• 2.tipul respirator – figura ovala , etajul mijlociu
predomina.
• 3. tipul cerebral – figura si fata trapezoidala cu
baza mare in sus , predomina etajul superior.
• 4. tipul digestiv – figura si fata trapezoidala cu
baza mare in jos ,predomina etajul inferior.
• Simetria fetei in cele 3 planuri este pastrata in
mod normal, pot exista situatii cind simetria nu se
pastreaza (temporare sau permanente).
Ex: abcese perimaxilare sau formatiuni tumorale,
pareze,edentatii partiale, extinse, unilaterale,
hipertrofii musculare,accidente.
Proportia dintre diametrul vertical al fetei, adica de
la nasion-gnation si diametrul orizontal( zygion-
zygion) inmultit cu 100 da valoarea indicelui
antropometric al fetei.
Valoarea --de peste 88 caracterizeaza o fata
alungita si relativ ingusta
--sub valoarea de 84, fata este lata cu arcade
zigomatice proeminente.
--val intre 84-88 au fata armonioasa.
• Culoarea si aspectul tegumentelor fetei pot da
informatii importante cu privire la starea generala
a pacientului.
• Trebuie obs de asemeni simetria orbitelor, si
aspectul fantelor palpebrale, cat si nasul, buzele si
mentonul.
• Aspectul acestora corelat cu forma fetei poate
duce la concluzii privin caracterul psihosomatic al
pacientului. Ne inetreseaza la buze, conturul buzei
sup, cat si al celei inf, volumul, simetria si
mobilitatea.
• In mod normal linia surasului se afla pe marginea
superioara a buzei inferioare fiind paralela cu linia
care uneste marginile incizale ale frontalilor
maxilari pana la primii premolari acoperind
marginea incizala a frontalilor inferiori cu 1-2
mm.
• Glanda parotida- este localizata pe
marginea externa a ramurei mandibulei, se
extinde posterior spre muschiul
stercleidomastoidian.
• in c.n. aceasta glanda este dificil de
recunoscut la palpare. Situatii cand poate
fi palpata: ganglioni limfatici sau prezenta
durerii.
• Cand este marita in volum depaseste lobul
urechii indicand un anumit bocaj al
canalului Stenon. Poate varia cand exista o
infectia secundara, poate da paralizia
faciala prin afectarea nervului facial. In
parotidita epidemica glanda este crescuta
in volum, unilat sau blateral, si este
sensibila la palpare.
ATM = localizata in fata tragusului, se evidentiaza cand
punem pacientul sa inchida si sa deschida gura.
• Odata localizata, poate fi examinta prin inspectie, palpare
si ascultatie,
• prin inspectie se urmareste examinarea comparativa a
regiunii pretragiene, deschiderea maxima a gurii, excursia
pe care o face mandibula in cursul deschiderii precum si
evaluarea amplitudinii maxime de deschidere a cavitatii
bucale.
• Si miscarea de inchidere a gurii trebuie urmarita deoarece
poate fi discontinua sau cu devieri de la linia mediana.
• Palarea se face simultan, examintorul deobicei sta in fata,
palparea se face introducand indexul mainii in conductul
auditiv extern si cele 2 police situate pretragian urmarindu-
se anumite stari patologice cand pac este invitat sa deschida
sau inchida gura.
• In mod normal aceasta excursie condiliana este simetrica si
se desfasoara fara durere. Uneori se simt salturi a unui
condil sau miscarile sunt insotite de zgomot,cracmente sau
crepitatii. Durerea la palpare poate fi datorata inflamatiei
sau unei afectari interne.
 MUSCHILOR MOBILIZATORI AI MANDIBULEI
M. maseteri,temporali, pterigoidieni interni si
externi.(hipertrofii, spasticitatea,tonicitatea,
zone dureroase ,spasme musculare )
• Artera carotidiana poate fi palpata in triunghiul
carotidian, prin palpare se simt pulsatiile acesteia,
pulstaiile in ritm crescut indica hipertensiune, in timp ce
pulsul variabil indic un anevrism. Nervii cranieni:12perechi
• I- n olfactiv,
• II- n optic,
• III- n oculomotor,
• IV - trohlear,
• V- n trigemen,
• VI – n abducens,
• VII- n facial,
• VIII- n acustico-vestibular,
• IX – n glosofaringian,
• X- n vag,
• XI - n accesoriu ,
• XII- n hipoglos
 V = TRIGEMEN
- are o componenta senzitiva cu 3 ramuri si una
motorie :
Oftalmic: inerveaza conjunctiva , corneea si irisul si
este raspunzator de reflexul cornean.
Maxilar : inerveaza dintii maxilari , mucoasele nazale,
palatul dur , palatul moale , amigdalele si faringele
Mandibular : senzitiv – inerveaza dintii mandibulari
,gingia si mucoasa limbii
: motor – controleaza muschii
masticatori, cat si muschii milohiodieni, pantecele
anterior al m. digastric , m. tensor a valului palatin
si m. tensor al timpanului.
 Examinarea clinica
intraorala
Echipamentul medicului:
-manusi,
-masca de protectie,
-masca,
-camera intraorala.
 Examinarea mucoasei
bucale
- tes moi care tapeteaza cavitatea bucala sunt denumite mucoasa
bucala.
- Topografic vorbim despre mucoasa labiala, jugala, linguala,
palatinala, gingivala, sublinguala.
- Din pct de vedere fct. se delimiteaza 3 categorii:
1. mucoasa de acoperire (acopera buzele, fata interna a
obrajilor, vestib bucal, palat moale, fata ventrala a limbii si planseul
bucal)
2. mucoasa specializata , supraf dorsala a limbii, este
adaptata functiei gustative
3. mucoasa masticatorie, suporta fortele functionale din timpul
maticatiei( se gaseste la niv boltei palatine, la niv proceselor
alveolare( gingie) ) .
!!!!!!! toate aceste zone trebuiesc examinate inainte de a examina dintii.
 Buzele si mucoasa labiala :

Buzele sunt zona de acces in CB , au

o portiune extraorala, rosul buzelor si
piele, si o port intraorala numita mucoasa
labiala.
Pielea din jurul gurii prezinta cateva
santuri, fiind reprezentat de santurile
nazo-labiale , filtrum, labio-mentonier.
Mucoasa labiala poate fi vizualizata
prin rasfrangerea buzei superioare si
inferioare . Palparea bidigitala pune in
evidenta o grosime si o consistenta
uniforma.
 Mucoasa jugala :
- captuseste fata interna a obrazului fiind o membrana
muco scuamoasa cu o grosime variabila. La niv acestei muc
jugale in apropierea M2 sup, se gaseste papila glandei
parotide, o proeminenta cu diametrul de aprox 5 mm la niv
careia se deschide orificul exterior al canalului Stenon.
- Obs o linie alba omogena numita “linea alba” si care
corespunde cu planul de ocluzie a dintilor laterali.
Aceasta linie este de natura hiperkeratozica si aparitia ei
se datoreaza fie presarii mucoasei pe cuspizii V ai Ms de
catre m buccinator fie obiceiului pac de a mesteca sau suge
obrazul. Cand este prezenta aceasta linie bilateral, la niv
extrem ei anterioare se gaseste un nodul palpabil numit
caliculus angularis.
La limita posterioara a mucoasei jugale se gasete o
plica tisulara numita rafeu pterigomandibular ( la ac nivel isi
au originea m buccinator si constrictorul sup al faringelui).
In zona premolarilor se gasesc frenurile laterale (
bride) care solidarizeaza mucoasa jugala la maxilar
respectiv la mandibula.
Alte elemente care sunt considetate variatii
topografice ale anatomiei normale sunt granulele Fordyce si
edemul alb.
 Vestibulul bucal
se gaseste intre obraji, buze, si versantul extern al
-

proceselor alveolo- dentare.

• Superior si inferior se termina la niv fundului de sac sau
fornixului.Examinind vestib bucal 2 elemente sunt de
observat Suprafetele vestibulare ale oaselor maxilare si
plicile mucobucale( bride) – cute ale mucoasei cu rol similar
cu a frenurilor labiale.
• La niv tesutului osos prezenta exostozelor trebuie
evidentiata, sunt mai frecvente in zona molarilor superiori.
Prezenta lor poate afecta insertia protezelor, situatie in
care aceste exostoze se indeparteaza chirurgical.
• Insertia frenurilor si bridelor trebuie urmarita, un
atasament neadecvat a acestora poate contribui la aparitia
problemelor muco-gingivale in cadrul bolilor parodontale
putand cauza o malpozitie sau o inghesuire la niv incisivilor
superiori. Deasemeni aceste insertii inalte pot compromite
stabilitatea protezelor prin dislocarea bazei acestora.
 PALATUL DUR
este delimitat:
• anterior de versantul intern al crestei alveolare maxilare ,
• in lateral pana in zona de langa ultimul molar , si al
tuberozitatii maxilare
• iar posterior se continua cu palatul moale
PAPILA INCISIVA - situata pe linia mediana chiar in
spatele IC sup - aceasta ridicatura este denumita si
extremitatea anterioara a rafeului palatin si reprezinta
locul de efectuarea anesteziei in teritoriul nervului naso-
palatin.
• Dupa papila , mergand transversal pe ambele parti a liniei
mediane , sunt rugile palatine.acestea sunt importante in
actul vorbirii ajutand mai ales la pronuntarea consoanei “s”.
 PALATUL DUR
• Rafeul palatin este ca o banda ingusta albicioasa de tesut
care se afla pe linia mediana a palatului ,cu originea la
nivelul papilei incisive terminandu-se pierdut la cele mai
multe persoane chiar inainte de uvula.
• pe linia mediana se intalneste frecvent torusul maxilar care
este o proeminenta osoasa de forma si marime variata .
• Mucoasa palatului dur contine de asemenea numeroase
orificii de deschidere aglandelor salivare minore .
• La jonctiunea dintre palat dur si moale se afla linia
vibratorie (numita astfel datorita aspectului sau in pronunta
vocalei “A”) chiar inainte de aceasta linie se gasesc 2 mici
depresiuni denumite fosele palatine care reprezinta
orifiiciile de deschidere ale glandelor palatine.
 PALATUL DUR
• Se examieaza direct sau indirect. Accesul direct vizual se face din
perspectiva submentoniera , pacientul cu gura larg deschisa si
capul in extensie , permite evidentierea conturului posterior al
palatului .
• Palatul are un aspect roz palid fiind acoperit de un epiteliu
nekeratinizat cu un strat superficial de tesut conjunctiv, dens , de
asemenea rugiile palatine sunt simetrice au aspect pliat si incretit.
• Bolta palatina se examineaza prin aprecierea adancimii latimii si
forma ei – poate fi ;
• joasa , plata ( sub 5 mm adancime )
• medie
• adanca ( peste 10 mm)
• bolta ogivala care se intalneste frecvent in ocluzia deschisa.
 PALATUL MOALE

• Este reprez de o cortina musculara subtire care

separa cavitatea bucala de cea nazala , este
denumita si val palatin .
• La nivelul marginii posterioare pe linia mediana se
gaseste uvula putand fi si bifida.
• La nivelul fetei orale se gasesc numeroase glande
mucoase.
Examinarea orofaringelui si nazofaringelui :
Orofaringele se gaseste posterior de valul
palatin si este format din fosele tonsilare care
contin amigdalele palatine.
 LIMBA
• Este un organ muscular care umple aproape in totalitate CB
atunci cand dintii sunt in ocluzie.
• este alcatuita din 2 segmente : radacina si corpul limbii .
• Corpul limbii cu fata dorsala , ventrala , margini
• Fata dorsala a limbii se observa cand pacientul are gura
deshisa si limba este asezata pe planseul bucal .
• Este acoperita de mucoasa orala specializata care are o
textura rugoasa datorata prezentei a 4 tipuri de papile :
• 1.Papilele filiforme = cele mai numeroase , acop cea mai pare
parte a fetei dorsale aparand ca niste proiectii mici
albicioase datorate cantitatii de kertina, ele nu contin
muguri gustativi .
• 2.Papilele fungiforme =sub forma de ciuperca imprastiate
printre papilele filiforme fiind mai proeminente pe margine
si in vf-ul limbii au culoarea rosie datorita cantitatii reduse
de keratina,contin muguri gustativi .
• 3. Papilele circumvalate= aprox 10-12 , sunt asezate
posterior formand V lingual si contin muguri gustativi ;
• 4. Papilele foliate :sunt localizate pe marginile laterale ale
limbii , destul de dificil de identificat avand o forma de
frunza .
 LIMBA

• Frecvent pe linia mediana a limbii se gaseste o fisura de

adancime variabila numita fisura sau sant median care se
termina posterior printr-un foramen caecum .
• Prezenta a numeroase fisuri pe fata dorsala da aspectul de
limba fisurata, o varietate anatomica destul de des intalnite
• Fata ventrala a limbii
• Se ataseaza de apofizele genii ai mandibulei si prezinta
frenul limbii .
• Lateral de fren se gaseste o proemiinenta tisulara care
contine orificiul de deschidere a glandelor salivare.
• Zona ventrala a limbii este o zona puternic vascularizata cu
excetia frenului
• Odata cu inainteara in varsta, venele linguale(v. raniene) pot
forma numeroase varicozitati care sunt asezate simetric
care nu au semnificatie clinica.
 PLANSEUL BUCAL
= reprezinta podeaua cavitatii bucale, are
un contur unduit care se schimba odata cu
modificarea pozitie limbii si a gradului de
contractie a musculaturii limbii.
• Frenul lingual imparte PB in 2 jumatati – lateral
de acestea se gasesc carunculele sublinguale care
sunt ca niste proeminente nodulare = ele
reprezinta locul de deschidere a glandelor
salivare submandibulare, canalele lui Warthon
glandele salivare sublinguale cu canalele Risorius
,muschiul milohioidian si numerosi noduli limfatici.
 Examinarea dintilor si a
parodontiului
• Urmeaza in general examinarii tesuturilor moi , aceasta examinare
se desfasoara in mai multe etape :
• 1. Examinarea dentara si parodontala orientativa prin inspectie
vizuala
• 2. Examinarea detaliata a fiecarui dinte folosind inspectia
,sondarea , palparea , percutia si evaluarea functiei
• 3. Examinarea detaliata parodontala prin inspectie , palpare,
sondare .
• 4. Examinarea ocluziei
• Pentru inspectia vizuala se foloseste - oglinda dentara
• - sursa buna de lumina ,
utilizarea camerei intraorale permite vizualizarea a mai multor
detalii, cu ajutorul sondei acesteia preia imagini din zone greu
acceasibile si mareste imaginea facand detaliile mai clare ,
pacientul poate participa activ la examinare iar toate imaginile pot
fi stocate si consultate ulterior , singurul dezavantaj fiind pretul
de cost ridicat de asemeni aceasta examinare se realizeaza inainte
curatirii dintiilor si inaintea periajului pt a observa si gradul de
autoingrijire.
 1. Examinarea dentara
orientativa
Observam aspectul arcadelor dentare odata cu
examinarea tesuturilor intraorale
• Tipuri de arcade normale( dupa Izard ) :
• parabola ,
• elipsa,
• hiperbola,
• semicerc,
• forma de V ,
• ovoida ,
• La Mx predomina formele de parabola , iar la Md forma
de hiperbola .
• Aspectele patologice sunt reprezentate de urmatoarele
forme de arcade dentare : omega , in forma de trapez
sau in forma de litera M sau forma evazata ingusta cu
incongruenta dintilor frontali , cu ectopie de canini sau
asimetrica
• Forma anormala se datoreaza anomaliilor sau unor
incongruente dentoalveolare .
 1. Examinarea dentara
orientativa
• Sunt evidentiate de asemeni edentatiile sau lipsa dintiior
care sunt clasificate in functie de topografie : clasificarea
dupa Kennedy(1923) care este o clasificare utilizata in
prezent :
• clasa I = edentatie termino- terminala
• cls a II-a= edentatie terminala unilateral
• cls a III-a = edentatie laterala (intercalata)
• cls a IV-a = edentatie frontala .
• Toate clasele de edentatie inafara de cls a IV-a pot fi
complicate cu zone edentate suplimentare care sunt numite
modificari in numar de 1 pana la 4 .
 Aprecierea calitatii igienei
dentare
• Indicatori ai lipsei de igiena sunt :
- Acumularea de resturi alimentare ,
- prezenta placii bacteriene,
- inflamatie gingivala ,
- halena
- Un alt indicator este si incidenta crescuta a cariilor
- Evaluarea igienei dentare nu trebuie sa se limiteze doar la
inspectie ci se utilizeaza si indicii de placa
- Distributia placii si a inflamatiei gingivale ne poate ajuta sa
tragem niste concluzii
- Cand distributia placii este generalizata, igiena orala a
pacientului lasa de dorit
- In absenta unei igiene corespunzatoare , orice plan de
tratament va fi afectat
• Cand zonele de gingivita sunt localizate , trebuie suspectata
prezenta unei carii , a unei restaurari sau a unei lucrari debordante
sau subconturate , o carie secundara cu inchidere marginala
defectuoasa
•
 Aspectul dintilor
la dentitia normala urmarim numarul dintiilor =32
• Trebuie urmarite mai multe elemente :
• Integritatea anatomica a coroanelor dentare
• pot exista leziuni carioase ,leziuni necarioase care sunt datorate
uzurii dintiilor fie prin abrazie , prin atritie, eroziune sau datorita
unor traumatisme dentare
• Marimea si forma dintiilor
• Volumul coroanei
• Numarul dintilor
• Culoarea
• Pozitia
• Alinierea si simetria acestora pe arcada
• Prezenta anomaliilor dentare
 Aspectul dintiilor
• Examinarea orientativa evidentiaza si absenta dintiilor nu
doar prezenta lor , acestia fie nu au erupt fie au fost
extrasi .
• In cazul traumatismelor dentare este obligatoriu sa
examinam zona , cautam necroza dentara ,
• fractura radiculara sau
• mobilitate crescuta ,
• anomalii de dezvoltare ,
• anomalii de numar ,
• anomalii de dimensiune ,
• anomalii de forma ,
• anomalii de structura si de culoare.
 EXAMINAREA DENTARA
DETALIATA
• se mai numeste si “apelul dintilor”;
• presupune evaluarea fiecarui dinte in parte privind pozitia, prezenta
cariilor simple sau complicate, coloratii anormale, anomaliile, migrarile,
fatele de abrazie, mobilitatea, si eventualele traumatisme(fracturi, luxatii,
subluxatii) ;
• evaluam tratamente ce au fost efectuate pe dinte :obturatie, lucrare
protetica, material, grad de finisare ;
• Tehnici si materiale :
• tehnici de exam :inspectie, palapare,percutie, evaluarea functiei ;
• instr necesare :sonda, oglinda, sursa de aer, si sursa de lumina
• surse auxiliare :hartie de articulatie pt relief ocluzal, icurile de lemn,
matase, ata dentara,caldura, gheata si un ap electric(pt testarea
vitalitatii) ;
• -de ajutor pt elaborarea unui Dg direct avem la dispozitie radiografii si
modele de studiu ;
 Depistarea cariilor
– se face in conditii de iluminare f buna si dintii sa fie curati si
uscati ;
• -se face prin inspectie si palpare cu ajutorul sondei ce se aplica cu
o usoara presiune perpendicular pe dinte ;
• - dintii cu leziuni carioase au aspect alb cretos, colorat sau
prezinta cavitati ;
• - dpdv al palparii dovada cea mai clara e agatarea sondei ;
• Cariile din santuri si fosete au semne specifice :
• consistenta mai scazuta la baza unui sant sau foseta ;
• opacitate care inconjoara un sant sau o foseta ;-indica subminarea
sau demineralizarea smaltului ;
• demineralizarea smaltului ce poate fi indepartat cu instrument de
explorare ;
• Cariile din 1/3 cervicala apar sub forma de pata alba cretoasa pe
marginea gingiei ;astfel dintii trebuie sa fie f bine uscati ;
 -cariile interporximale : sunt mai dificil de explorat
si diagnosticat.
-leziunile incipiente nu pot fi depistate decat
radiologic ;iar la dintii frontali cu ajutorul
transiluminarii
• O depistare indirecta a cariilor proximale se
poate face prin indicarea unei papilite la nivelul d
laterali putem suspiciona o carie pe f proximale
sub punctul de contact. Sau daca e distrusa cresta
de smalt- cav carioasa.
• Cariile secundare= recurente ; sunt de 2 feluri ;-
marginale si recidiva de carie ;(recidivante) ;
• marginalele- apar la marginile obturatiilor ,se
investig prin sondare ;
• Recidiva - apare sub restaurari ;- pot fi depistate
radiologic sau prin transiluminare ;
 EXAMINAREA
RESTAURARILOR
• inchiderea marginala ;
• conturul lor trebuie sa refaca conturul inital al dintelui ;
• modelarea si finisarea ;
• raporturile cu gingia ;nu trebuie sa fie nici debordante si
nici conturate ;
• refacerea punctului de contact !!!;pt protectie parodontala si
pt transmiterea fortelor ocluzale ;
• trebuie verificate si in ocluzie statica(IM=intercuspidare
max) si in ocuzie dinamica(propulsie si lateralitate ) ;
• Orice restaurare nefunctionala trebuie inlocuita ;la fel si pt
lucrarile protetice ;
 Testarea vitalitatii
dintilor
• se indica in carii profunde, dureri, dinti tratati cu obt voluminoase ;
• se poate face electric, termic, sau frezaj explorator(creezi o
cavitate de acces)se face ocazional ;
• ap electric= are 2 electrozi din care unul p dinte si cealalta la
medic ; se realiz prin inceperea cu dintii vecini marind intensitatea
curentului ;
• test termice= se fac la cald sau la rece ;
• cele la cald se fac cu gutaperca incalzita pe un dinte
izolat uscat si se aplica la nivelul coletului unde e smaltul subtire ;
• la rece-cu clorura de etil sau gheata- pe un dinte uscat,
tot la nivelul coletului ;
• La dintele vital apare senzatie de disconfort ce dispare in 5 sec.
• Daca durerea se prelungeste apare o inflamatie pulpara iar daca nu
e deloc atunci dintele e devital ;
• se mai poate face in cazul unor chiste mari pe maxilar sau
mandibula ce ar putea interesa un dinte vecin ;
 PERCUTIA
• e necesara la dinte cu obt masiva sau leziune carioasa
mare ;se percuteaza in axul dintelui cu capatul sondei sau
oglindei ; se realiz intotdeauna pe dinte vecin
• apare in inflam ligam parodontal ; pulpite apicale ;
parodontite apicale acute ;
sau dinte fisurat(caz special) ;
• se foloseste pt a identifica dintele afectat in cazul in care
dor mai multi dinti ;
• mobilitatea : se evalueaza cu 2 instr rigide aplicate pe f.v.
sau f.o. sau f.p. si miscarile sunt : v-o ; m-d si in ax ;
•  gr de mobilitate : 0=in absenta ei ;
• 1= mobil v-o(vestibulo-orala) ;
• 2= vo- md(vestibulo-orala) si
(mezio-distala);
• 3= vo, md si in ax;
• O alta evaluarea mai subiectiva are gr 0= mobil usoara sau
deloc ;
• 1- deplasare de 1 mm ;
• 2= deplasare mai mare de 1 mm ;
• 3= deplasare de cel putin 1 mm in toate sensurile ;
• cauze :
• indepartarea recenta a unui aparat ortodontic ;
• pierderea sustinerii parodontale;
• malocluzia;
• afect parodontiului apical;
• producerea unui traumatism;
• mobilitate= afect parodontiului de sustinere;
 Determinarea gradului de uzura

• -procesul poate afecta 1 dinte , un grup de dinti sau toti dintii ;

• poate fi uniforma sau nu ;
• -la 1 dinte= trauma ocluzala
• -pt toti dintii= bruxism ;
• clasificare :
• 1= prez doar in grosimea smaltului ;
• 2= uzura atinge limita amelodentinara;-se evidentiaza insule de
dentina;
• 3= nu exista smalt ocluzal, dentina expusa in intregime ;
• 4= uzura se apropie de camera pulapara ce poate sa transpara prin
dentina;
• 5= uzura cu deschiderea camarei pulpare ;
 EXAMINAREA
PARODONTIULUI
• Anatomie topografica : parodontiul e format din tes care inconj si
sustin dintele ;
• Se imparte in : gingie, ligam parodontal, os alveolar si cement ;
• Gingia – e form din 3 zone:
• a) g marginala- e imd in apropierea coletului dintilor;
• nu e libera si form peretele extern al santului gingival;
• se continua cu g fixa sau atasata- se delim de ea printro usoara
depresiune;
• b) g atasata- e atasata de os alveolar ;
• - are latime intre 1 si 9 mm ;
• - e keratinizata si se intinde pana la jonctiunea mucogingivala ;
• c) g interdentara (papila interdentara)
• - ocupa spatiul interproximal dintre 2 dinti, nisa gingivala ;
• Tehnica de exam :
• inspectie, palapare, sondare ;
 Gingia - caracteristici
• Culoare n= roz ;patologie= rosu-violaceu ;
• conturul marginal – trebuie sa fie ascutit ,taios, normal ;
patologic= rotunjit decapitat sau chiar crateriform ;
• consistenta : ferma rezistenta ; patologic= moale,
edematoasa, fibroasa sau fibroedematoasa ;
• textura : coaja de portocala ; patologic= stearsa, lucioasa ;
• marimea : patologic= hipertrofie sau atrofie ;
• pozitia : aderenta la nivelul zonei de jonct smalt-cement ;
patologic= apare deplasata fata de jonctiune ;
• La sondaj patologic poate aparea singerare usoara, moderata
sau severa ;
• Latimea g atasate/fixe : patologic= pot aparea defecte
mucogingivale ;
• Indici epidemiologici pt evaluarea gr de acumare a placii, gr
de inflam sau sang si prezentei tartrului;
 Santul gingival
- e un spatiu virtual situat intre g marginala si dinte ;
• se intinde in plan vertical de la marg gingivala la ep jonctional ;
• are adancime de aprox 1, 8mm ;
• adancimea se exam pe 6 -8 puncte in jurul dintelui ;
• pot aparea patologic hipertrofie gingivala, pungi false- se produc
prin cresterea gingie ;
• pungile adevarate= datorita pierderii atasamentului ep de dinte ;
• afectarea furcatie :
• clasificare : - cls I= stadiu initial se paote detecta concavitatea
furcatie ;
• ** furcatia-spatiul dintre radacini ;
• cls II -a = stadiu partial ; poate fi sondata furcatia 1-2mm
• cls a III- a = sonda trece prin furcatie pe partea cealalta ;
• Adancimea santului gingival foloseste pt diagnostic sau pt eficienta
tratamentului ;
• Un indicator pt distructia osoasa alveolara = evaluarea mobilitatii;
 Indicele - CPITN
Community Periodontal Index
of Treatment Needs
are in vedere severitatea bolii si necesitatea de
tratament.
• 0= normal ;
• 1= singerare la palpare- trat instuctaj de
igienizare ;
• 2= tartru supra si subgingival ; iritatie marginala
iatrogena ; tratament - instructaj de igienizare
,detartraj si indepartarea factorilor iatrogeni ;
• 3= pungi pana la 5 mm- (trat de la 2)
• 4= pungi mai mari de 6mm - trat de la 2 +chirugie
parodontala( tr chirugical) ;
 EXAMINAREA OCLUZIEI

• Ocluzia se examineaza atat static cat si

dinamic,urmareste atat aspectul anatomic cat si
cel functional cu dintii in intercuspidare maxima .
• Dpdv anatomic sunt de urmarit raporturile la
nivelul incisivilor , la nivelul caninilor, a primilor M
permanenti precum si curba sagitala (Spee) si
transversala( Wilson)de ocluzie si consemnarea
breselor edentate.
• Examenul functional reprezinta timpul fundamental din analiza
ocluziei
• In timpul IM contactele dentare trebuie sa fie repartizate uniform , de
intensitate egala si sa fie punctiforma
• Inregistrarea acestor contacte se face cu ajutorul hartiei de articulatie –
de preferat este hartia bicolora
• Sau poate exista un spray sau chiar policalibrate din ceara
• Cand postura de intercuspidare maxima(IM) corespunde cu relatia
centrica (RC) , numim de asa numitul point centric .
• Exista situatii cand se produce o alunecare a mandibulei din relatie
centrica in intercuspidare maxima si atunci vorbim de long centric .
• In cazul in care exista contacte premature, glisarea mandibulei va fi
mai mare de aprox 1 mm .
• Aceste rapoarte care se stabilesc in IM trebuie analizate
tridimensional – adica : In plan sagital , transveral si vertical (S,T,V)
 ~ sagital – se utilizeaza clasificarea lui Angle care
are ca element de referinta primul molar maxilar
- este denumita “cheie de ocluzie”
~ transversal – raporturile statice intre arcade in
acest plan , se examineaza la nivelul dintilor
frontali si la nivelul dintilor laterali .
La nivelul dintilor frontali - liniile
interincisive( inferioara si superioara ) – care
coincid si cu linia mediosagitala a fetei ;
La nivelul dintilor laterali , dintii maxilari – ii
circumscriu pe cei mandibulari
• Raporturile patologice sunt caracterizate prin
absenta continuitatii liniei interincisive, prin
laterodeviatia mandibulei sau ocluzie inversa in
zona laterala care poate interesa un dinte sau
toata hemiarcada .
 In plan vertical
• Aprecierea raporturilor se face la nivelul dintilor frontali in primul
rand
• Ocluzia normala este considerata
• ocluzia psalidodonta – unde gradul de acoperire al incisivilor
inferiori de catre cei superior este de 1/3 din fata V (overbite ) .
• ocluzia cap la cap (ocluzia labiodonta ) unde nu exista o
supraacoperire verticala a dintilor frontali inferiori de catre cei
superiori .
• Ocluzia adanca reprezinta gradul de acoperire de 1/2; 2/3 sau chiar 1/1
care e considerata patologica.
• IN REZUMAT :
• In timpul miscarii de propulsie ,ghidajul este incisiv,cu traiectorie
rectilinie si cu dezarticularea dintilor posterior ,
• In timpul miscarii de lateralitate , ghidajul este canin , antero-lateral
sau de conducere de grup functionala pe partea activa , cu dezocluzia
dintilor din partea de balans .
• Orice contact prematur sau interferenta aparute in cursul acestor
miscari trebuie inregistrata .
 Investigatiile paraclinice
- examenul radiologic si modelul de studiu.
• Examenul radiologic
informatia este folosita nu doar in scop diagnostic ci si in realizarea
planurilor de tratament in monitorizarea afectiunilor si in evaluarea succesului
sau esecului la nivel de tratament
• Situatii in care este indicat ex radiologic :
1. Examinarea initiala
2. In examinarea din timpul tratamentului
3. Examinarea de control
4. In examinarea post tratament
• Examinarile radiologice sunt intraorale si extraorale .
• Radiografiile intraorale cele mai utilizate sunt cele retroalveolare – si cele
ocluzale .
• Radgiografiile exoorale – o part din ele se pot realiza in cabinet , celelalte
fiind realizate in serviciile speciale de radiologice ; cea mai solicitata este
radiografia panoramica care expun atat mandibula cat si maxila , condilii ,
ATM .
• Exista tehnici speciale de examinare : tomografia computerizata (CT),
teleradiografia, RMN .
 Modelul de studiu
• este efectuat atat in scop diagnostic cat si
pentru a evalua rezultatele tratamentului (in
special in ododontie)
• Ele permit aprecierea formelor arcadelor cat si a
starii dintilor (forma , prezenta unor leziuni
netratate, fatete de abrazie , de uzura
fiziologica) , cat si analiza topografica a breselor
edentate cat si aprecierea relatiilor intermaxilare
• toate aceste elemente se pot obtine in absenta
pacientului , multe aspecte fiind mai usor de
observat pe modele decat la examenul intraoral .
 Examinari paraclinice
( de laborator)

• examenul hematologic : care cuprinde analiza

eritrocitara , leucocitara , cuprinde hemostaza cat
si compozitia chimica a sangelui si teste
serologice ;
• examenul urinei
• culturi bacteriene si testarea sensibilitatii
• Examenul anatomo - patologic : biopsia tisulara si
citologia exfoliativa orala ;
 DUREREA
• Ca si scopuri ale medicinei dentare moderne =
identificarea ,diagnosticul si eliminarea precoce a
durerii
• Durerea este intodeauna subiectiva .
• Fiecare pacient invata semnificatia acestui cuvant
prin intermediul suferintelor traite .
• Definitie : o senzatie de suferinta care rezulta
dintr-o stimulare nociva a terminatiilor nervoase,
printr-o afectare a structurilor nervoase sau
dintr-o tulburare psihica .
• exista cauze multiple ale durerii aceasta nefiind
provocata doar de stimularea terminatiilor
nervoase
• fenomenul durerii comporta doua componente
distincte : perceptia durerii si reactia la durere.
 Clasificarea durerii
• dpdv anatomo-fiziologic si al originii:
• o durere somatica – fiziologica = este o durere
acuta / primara , e bine localizata, aparuta la
aprox 0,1 sec din momentul aplicarii stimulului
• durerea somatica – neuropatica – este
determinata de tulburari functionale inflamatorii
sau metabolice
• caracteristici : spontaneitate, continuitate,
manifestari paroxistice, deficit senzorial si
fenomenul de cascada
• durerea neurogena – este determinata de alterari
morfologice tisulare ale cailor de transmisie
• durerea psihogena – are de obicei o cauza psihica
si nu se datoreaza unei afectari a structurilor
nervoase.
 Diagnosticul durerii
• pt diagnostic se folosesc mai multe metode
• sunt esentiali parametrii durerii :
• debutul ,
• localizarea,
• cronologia
• caracterul ,
• factorii care o influenteaza
• datele asociate
DUREREA ODONTOGENA
• poate fi de origine pulpara( pulpo-dentinara,pulpara , pulpo-
periapicala)
• poate fi durere de origine parodontala si mucozala ( durere
de origine gingivala,parodontala , mucozala , trauma ocluzala,
eruptie dentara , tratament ortodontic)
 Obiceiuri vicioase orale
• o cauza frecventa de esec terapeutic o reprezinta
incapacitatea medicului de a descoperi daca pacientul are
obiceiuri vicioase
• acest lucru este destul de dificil de depistat deoarece pt
pacient unele gesturi sunt inconstiente ;
• bruxismul = care poate fi diurn cand dintii sunt inclestati pt
perioade lungi de timp si sunt insotiti de contractii si relaxari
ritmice ale muschilor maseteri .
• bruxismul nocturn = este un act inconstient , de care pacientul
devine constient cand este atentionat de apartinatori sau cand
se spala cu dintii inclestati sau mai grav , cu dureri la trezire .
• Onicofagia =roaderea unghiilor
• Fumatul de pipa
• Ruperea atei cu dintii
• Tinerea creionului intre dinti
• Respiratia bucala
• Toate sunt cauzatoare de solicitari nefiziologice in primul rind
asupra parodontiului si in final asupra ATM
 CONCEPEREA PLANULUI DE
TRATAMENT

- plan de tratament sa fie bun -trebuie sa fie bine individualizat

pt fiecare pacient, se bazeaza pe informatiile obtinute in timpul
examinarii putand fi elaborat numai dupa stabilirea diagnosticului .
• Factori care trebuie avuti in vedere in momentul in care se
stabileste planul de tratament :
1. starea generala de sanatate a pacientului
2.varsta pacientului
3.perspectivele pacientului
4.factorii psihologici
5.alte afectiuni dentare
6.experienta medicului
7.prognosticul
 Etapele planului de
tratament

1. Tratamentul urgentei, al prioritatii

2. Controlul bolii care presupune tratamentul
tuturor afectiunilor
3. Restaurarea functionala si estetica
4. Reexaminarea si controlul periodic
 1.Tratamentul de urgenta
• Planul de tratament de urgenta se refera la rezolvarea
problemei cu care se prezinta pacientul. Urgenta in sens
medical se refera la:
• durere,
• infectie, in special infectia acuta.
• In cabinet pot aparea si urgente care se datoreaza
afectarii functiei si esteticii.
• Tratamentul de urgenta poate rezolva problema prin
calmarea durerii si controlul infectiei urmand ca in vizita
urmatoare sa se efectueze tratamentul propriu zis
(pulpectomia, pulpotomia, tratamentul parodontal si altele)
situatie cand pacientul poate opta pt continuarea sau nu a
tratamentului. In cazul in care avem de-a face cu un dinte
total compromis sau cand pacinetul refuza tratamentul
endodontic urgenta se rezolva prin extractia dintelui. In
aceasta faza pacientului trebuie sa i se explice
consecintele extractiei unui dinte folositor, decizia
apartinindu-i pacientului.
 2.Tratamentul tuturor
afectiunilor
- planul de tratament se face strict pt o problema care de
obicei nu reprezinta o urgenta. Acest tratament se face
de obicei de un parodontolog sau implantolog, situatie in
care avem - o etapa in cursul unui plan complet de
tratament.
• Tratamentul complet are mai multe secvente:
• 1. Rezolvarea urgentei (ex. pansamentul calmant, obturatie
provizorie, coafajele pulpare, incizia sau drenarea unui
abces, tratarea unor leziuni traumatice cat si extractia
dintelui). Un element suplimentar este reprezentat de
biopsie ceea se refera la biopsierea oricarei leziuni
suspecta de a fi o tumora maligna (cancer). Aceasta boala
poate sa apara si la nivelul cavitatii bucale.
• 2.Controlul infectiei si a afectiunilor active – se
face prin identificarea factorilor etiologici,
eliminarea acestora si tratamentul leziunilor.
Aceasta presupune in primul rand asanarea
cavitatii bucale prin igienizare si educarea
pacientului in ceea ce priveste igiena prin periaj si
mijloace suplimentare de igiena.
• tratarea leziunilor carioase simple si complicate
si refacerea tratametelor odontale
necorespunzatoare, mai bine zis refacerea unor
obturatii necorespunzatoare.
• Tot in aceasta etapa se face extractia dintilor
irecuperabili, se pregateste terenul pt
restaurarile protetice care au ca scop refacerea
functiei si a esteticii. Realizarea unui dispoztiv
corono radicular (DCR), aplicarea unor implante
daca este cazul, alte interventii de chirurgie orala
(rezectiile apicale, modelarea de creasta,
adancirea unor santuri) .
• 3.Realizarea esteticii si a functiilor cavitatii
bucale. Acest lucru se realizeaza prin restaurarea
finala a dintilor care au suferit un tratament
endodontic, tratamentul leziunilor carioase
superficiale si in final tratamente protetice.
Tratamentele protetice mai costisitoare pot fi
amanate o perioada fara sa existe riscul unei
deteriorari suplimentare.
• Daca este necesar un tratament ortodontic,
acesta se realizeaza dupa definitivarea altor
proceduri avand rolul de a realiza un tratament
optim. Ca element final al acestei etape este
tratamentul protetic si consta in realizarea de
microproteze si proteze fixe mobilizabile sau
mobile - in functie de posibilitatile pacientului.
4. Etapa de evaluare a tratamentului
efectuat - controlul periodic
reprezinta o evaluare a starii de
sanatate orala la pacienti, in functie
de afectiune. Controlul se poate face
la 3 – 6 – 12 luni.
 Prognosticul = o previziune a
rezultatului probabil al
tratamentului
• Obiectivele determinarii prognosticului:
• de a prevedea succesul unui plan terapeutic
• de a identifica interrelatiile dintre factori
• de a selecta factorii care ar putea limita
obtinerea unui tratament de succes
• de a dezvolta un plan terapeutic alternativ sau a
fragmenta tratamentul pt a evita factorii adversi
• de a renunta la un tratament sortit din start
esecului
 Atunci cand se determina prognosticul
trebuie evaluate urmatoarele zone:
• dorintele si posibilitatile pacientului
• starea de sanatate sistemica
• statusul structurilor de sustinere
• starea dintilor
• potrivirea dintre dorintele pacientului si
planul terapeutic
• unele consideratii particulare ale
pacientului