CONSECUTIVITATEA PREPARARII DINTELUI

SUB COROANA DE INVELIS METALICA

STANTATA
Metoda clasica si moderna
Coroane de
nveli metalice
stantate
microproteze fixe
confecionate din diverse
aliaje metalice ce acopera
partial sau total preparatia
dentara. Sunt indicate pentru
grupurile de dinti laterali
invizibili in timpul vorbirii sau
risului fiind relativ
contraindicate pentru grupul
de dinti frontali
Elementul dentar
(odonto-parodontal)
este pregatit cu o forma
specifica -bont dentar.

Bontul dentar reprezinta

forma subdimensionata a
elementului dentar
(asemanator morfologic),
rezultat in urma prepararii
fetelor axiale si a suprafetei
ocluzale. El prezinta diametrul
maxim la colet, in final avand
o forma cilindro-conica.
Etapele prepararii
bontului dentar:
Preparera suprafetelor proximale
Prepararea suprafetelor vestibulare
Preparearea suprafetelor orale
Prepararea suprafetelor ocluzale

Instrumente utilizate: cu actiune abraziva din carborund sau

diamantate la viteze conventionale
PREPARAREA SUPRAFETELOR PROXIAMLE
Metoda clasica
1) Prepararea prin tehnica de slefuire
progresiva utilizind un disc activ pe o
fata, ce se introduce la nivelul punctului
de contact, din partea ocluzala spatiul
interdentar si cu miscari de rotatie se
inainteaza spre colet, indepartindu-se
progresiv punctul de contact.
Mina operatorului se spriina puternic pe
arcada dentara
Asistentul indeparteaza partile moi la
necesitate si ofera instrumentele
necesare
Dupa indepartarea punctului de contact
se realizeaza prepararea definitiva a
suprafetei proximale miscind discul spre
vestibular si oral conform structurii
coronare.
2) Prepararea prin tehnica sectiunilor
in felie se realizeaza cu discuri
diamantate active pe muchie sau discuri
active pe ambele fete.
E o metoda aplicata la dintii cu colet
ingust si dintii cu o convexitate mare in
directia meziodistala.
Sectionarea unei felii de 1-1,5 mm se
efectueaza de la creasta marginala
proximala a dintelui notind in prealabil un
punct corespunzator coletului dentar,
plasat supragingival.
Astfel concomitent desfiintam punctul de
contact si preparam suprafata proximala.
Notarea puntului supragingival prevede
preintimpinarea prepararii in perimetrul
coletului dintelui
Este o tehnica grea pentru incepatori
si necesita protectia tesuturilor moi.
Metoda
moderna
Utilizarea frezelor de turbina
conice, cilindrice, flacara si alte
forme cu o racire continua aer si
apa.
E recomandata prepararea
intermitenta a suprafetelor
proximale, pentru ca temperatura
tesuturilor supuse prepararii sa
revina la normal; timp in care
medicul verifica calitatea prepararii
cu sonda, de la colet spre suprafata
ocluzala,, cu latul sondei
constatindu-se absenta punctelor
retentive.
Cu oginda se analizeaza profilul
bontului ce cere sa fie conizat putin.
 PREPARAREA SUPRAFETELOR VESTIBULARE SI ORALE
Metoda Clasica
Se efectueaza in vederea reducerii ecuatorului
anatomic de pe suprafetele V si O ale coroanei
dintelui.
Prepararea se incepe mereu de pe fata V
Pietrele-roata si cele abrazive vor fi alese avind
diametru din ce in ce ai mic pentru a nu leza
festonul gingival
Viteza de preparare se stabileste in dependenta
de sensibilitatea pacientului
Sensul de rotatie a instrumentarului abraziv
utilizat pentru viteze mici de preparare se
realizeaza de la colet spre marginea ocluzala in
vederea micsorarii miscarilor de vibratie in
timpul slefuirii
Daca sensul de rotatie nu se poate respecta =>
instrumentul ocupa o pozitie transversala pe
suprafata de preparat.
Dupa utilizarea pietrelor-roata se intrebuinteaza
abrazive cilindrice sau cilindroconice, cu axul
de mentinere tangent axului corono-radicular al
dintelui, miscate in acest scop dinspre mezial
spre distal, apropiindu-ne treptat de paradontiul
marginal.
Dupa slefuire- suprafetele V-O : paralele cu axul
dintelui
Metoda Moderna
Slefuirea se realizeaza cu turbina
1) Consta in crearea unui sant pe
partea mediana a suprafetei V,
marcind astfel grosimea stratului de
smalt si dentina ce urmeaza a fi
slefuite.
- Prepararea incepe din regiunea
acestui sant, orientindu-ne spre mezial
si distal.
2) O alta metoda consta in realizarea
mai multor santuri paralele, plasate din
2 in 2 mm pe suprafata V.
Apoi cu freza se indeparteaza
portiunea de smalt si dentina dintre
santurile create.
- Se va atrage atentia ca suprafetele
preparate V si O sa nu fie plane, dar
rotunjite si sa se inscrie pe curbura
axiala si meziodistala a coroanei
dintelui.
Slefuirea suprafetei V Slefuirea suprafetei O
Prepararea suprafetei ocluzale
Metoda Clasica

- Se slefuieste un strat ce corespunde

grosimii viitoarei coroane, respectind
morfologia naturala a ei.

- Se vor slefui 0,25 0,3 mm pentru

coroana de invelis metalica si 0,5 mm -
pentru cea din aliajele aurului.

- Vor fi utilizate pietre in forma de roata de

diferite dimensiuni de carborund sau
diamantate fixate la piesa dreapta sau in
unghi + abrazive de forma lenticulara,
sferice, cilindrice, con invers, romboidale, ce
ne da posibilitatea de a pastra relieful
ocluzal.
 METODA MODERNA
- Slefuirea consecutiva ultilizind acelasi instrumentar abraziv, insa efectuind acesta
operatiune si cu turbina
- Pentru pastrarea reliefului suprafetei ocluzale la prima etapa in fisurile
intercuspidiene M-D si V-O cu o piatra-roata de dimensiuni foarte mici sau cu o
freza cilindrica se slefuiesc santuri de ghidaj cu o adincime de aprox. 1mm
- Conducindu-ne de profunzieda santurilor, in etapa a doua, se vor prepara
versantele cuspidiene interne.
- In etapa a treia cele externe.
- Cantitatea de substanta slefuita se stabileste vizual dupa grosimea viitoarei
coroane, cind arcadele dentare sunt in ocluzie centrica.
- Putem utiliza hirtia de articulare sau pentru o precizie maxima: foliile de masa
termoplastica sau ceara ramolita.
- Controlul profunzimii prepararii trebuie sa fie efectuat atit in ocluzie centrica, cit si in
propulsie, protruzie si de lateralitate.
 Preparaea muchiilor
Pentru slefuire sunt utilizate: discuri
concave, freze cilindrice, freze cilindro-
conice, con invers.
-Finalizarea opetatiei consta in finisarea
suprafetelor preparate ce se efectueaza
cu abrazive cu o granulatie fina.
Rugozaitatile ramase pe suprafetele
preparate impreuna cu cele de pe
suprafata interna a coroanei vor asigura o
retentie mai buna a microprotezei.
- La colet nu e prevazut crearea
pragului si are ca scop slefuirea
tesutului dur in acesta zona tangential
festonului gingival lichidind doar
neregularitatile.
- Controlul calitatii prepararii se face cu
latul sondei de-a lungul tuturor
suprafetelor urmarindu-se
urmatoarele obiective:
a) Conicizarea bontului sa fie abia perceptibila cu ochiul liber
b) Suprafetele verticale sa nu fie plane, dar rotunjite
c) Perimetrul ocluzal sa fie mai mic sau sa corespunda
sectiunii transversale la nivelul coletului
d) Spatiul interocluzal sa fie egal cu grosimea viitoarei
coroane