Efectele alcoolului asupra organismului

Alcoolul este considerat un drog legal, iar consumul

sistematic de băuturi alcoolice – „toxicomanie legalizată”
prin faptul că sunt tolerate de opinia publică.

Alcoolul spre deosebire de mancare, nu este digerat in

stomac si in intestine. Cand alcoolul ajunge in stomac, o
parte din el trece in celulele stomacului si apoi in circuitul
sanguin. Restul trece in intestinul subtire si apoi direct in
sange. Alcoolul poate afecta tesuturile care protejeaza
stomacul si laringele. Chiar si in cantitati mici, alcoolul
creste secretia sucurilor digestive din stomac si creeaza o
senzatie de foame. Iritarea constanta a invelisului
stomacului poate produce gastrita: inflamatia cronica a
mucoasei.
Mancarea poate incetini absorbtia alcoolului in sange
aproape cu 50% . Mancarurile grase, alaturi de proteine,
cum sunt laptele si branza il pot proteja pe cel care bea de
la a se intoxica prea repede. Gradul de intoxicare este
determinat de cantitatea de alcool consumata o singura
data, precum si de viteza cu care a fost consumata.
Consumul lent si in doze mici permite ficatului sa oxideze
alcoolul consumat mult mai eficient decat este consumat
dintr-o data. Rezultatul va fi un grad mai mic de
intoxicare.

Alcoolul trebuie descompus de ficat in bioxid de carbon si

apa, inainte de a iesi din organism. Ficatul nu poate
descompune o data decat cantitati mici. Restul alcoolului
circula in sange pana ce ficatul va fi din nou capabil sa-l
descompuna. Cand ficatul devine foarte slabit, apar
simptome in tubul digestiv si in sistemul circulator.
Ciroza este o deteriorare a ficatului care distruge
tesuturile sanatoase si lasa numai tesuturi grase si
fibroase. Ciroza este cauzata de consumul excesiv de
alcool.

Pe masura ce alcoolul circula prin sange, el ajunge la

toate partile organismului. In cateva minute el ajunge si la
creier. Alcoolul este sedativ si depresiv, el incetineste
activitatea creierului. Alcoolul impiedica atat stocarea cat
si obtinerea informatiei din memorie. Alcoolul poate
produce halucinatii si chiar apoplexie.

Alcoolul poate deteriora atat vederea cat si auzul. Gustul,

mirosul si pipaitul pot fi, de asemenea, afectate. Intrucat
toti muschii sunt sub controlul creierului , acest control
este tulburat chiar si de cantitati mici de alcool. Aceasta
deteriorare poate duce in timp la pierderea coordonarii si
a puterii de reactie.

Greutatea organismului reprezinta un factor determinant

pentru efectul alcoolului asupra organismului. Ficatul
oxideaza alcoolul, ceea ce inseamna ca il descompune
chimic. O persoana mai voluminoasa , cu greutate mai
mare, va putea suporta mai usor efectele alcoolului decat
o persoana cu greutate mai mica. Efectul de intoxicare
apare atunci cand alcoolul ajunge la creier si nu mai poate
fi oxidat de ficat. Alcoolul nu este digerat, cum este
mancarea. El este absorbit in sange,o parte prin stomac si
o parte prin intestinul subtire.

Taria unei bauturi alcoolice determina si efectele sale

asupra organismului. "Taria" indica concentratia de alcool
in bautura.Continutul de alcool :
 Bere- 3-6% alcool (facuta din cereale)
 Vin- 10-14% alcool (din struguri)
 Gin, whisky, cognac, rom - 40-50% alcool (amestec
fermentat de cereale si fructe)
Nivelul de alcool in sange reprezinta cantitatea de alcool
transportat de sange la creier, determinand gradul de
intoxicare.

Un nivel de alcool in sange de 0,01-0,02% nu are un efect

prea mare asupra organismului; 0,10-0,15% cauzeaza
simptome mai grave, printre care deteriorarea vederii, a
auzului a deprinderilor motorii. La un nivel de 0,10-
0,15% este foarte periculos pentru soferi sa conduca
masina. La 0,20% apar clar semne de betie, dificultatea de
a vorbi, de a merge. Concentratiile peste 0,40% duc la
stare de coma. Cele de 0.60-0,70% cauzeaza moartea.

Alcoolul afecteazã corpul in douã feluri:

1. Intrã in contact cu gura, esofagul, stomacul si
intestinele unde are o actiune iritantã si “anesteziantã”
(cauzând lipsa senzatiei de durere cu sau fãrã pierderea
constiintei),
2. Doar 20‰ din cantitatea de alcool ingeratã este
absorbitã in stomac, restul de 80‰ este absorbit prin
peretii intestinali direct in sânge, ajungând in fiecare
celulã a corpului.

Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce

face alcoolul este sã incetineascã functionarea celulelor si
a organelor pânã când ajung sã isi desfãsoare activitatea
cu mult mai putinã eficientã.

El afecteazã creierul intervenind in activitatea centrilor

care coordoneazã echilibrul, perceptia, vorbirea si
gândirea. Produce dificultati in vorbire si erori in procesul
de gândire.

Mai sunt afectati centrii coordonãrii, apãrând astfel

“simptomele” clasice: mersul impleticit, cãzãturile,
ajungându-se pana la imposibilitatea de a mai tine un
chibrit aprins in mânã. In mod paradoxal, desi incetineste
functiile organismului, alcoolul duce la disparitia
inhibitiilor.

Emotiile sunt exprimate mult mai usor, deoarece acea

parte a creierului care ne ajutã sã ne controlãm
comportamentul este scoasã din functie sau se relaxeazã
excesiv astfel incât emotiile devin exagerate.

Dacã se consumã indeajuns de mult alcool persoanã va

adormi sau, in cazuri extreme, va intra in comã.
Consumarea alcoolului in cantitãti mari mãreste riscul
aparitiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui si al
esofagului, probabil datoritã actiunii sale iritante bolile
ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea
ficatului, hepatita, ciroza si cancerul ficatului. Alcoolul
mãreste riscul aparitiei bolilor de inimã, a infarcturilor si
determinã cresterea presiunii sângelui. Alte afectiuni
cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita,
neurita (afectiuni nervoase) si ulcerul digestiv.

Persoanele care consumã alcool in cantitati prea mari au

sanse mai mari decât altele sã sufere de anxietate,
paranoia sau depresie. Sansele aparitiei dementei sunt, de
asemenea mult crescute.
Pe scurt, organismul se poate adapta efectelor negative
produse de alcool.

Dar dupã ceva vreme el devine incapabil sã isi mai

pastreze echilibrul si isi vor face aparitia efecte
dezastruoase. Este tot ceea ce poate face ficatul pentru a
neutraliza toxinele din organism. Dacã dupã o o oarecare
perioadã se renuntã la alcool, efectele negative apãrute
pot sã disparã. Dacã aceastã perioadã se prelungeste insã
prea mult pot sã aparã transformari ireversibile.

Alcoolul poate produce sterilitate si tinde sã incetineascã

dezvoltarea fãtului, la fel cum o face cu functiile celulelor
si organelor. Poate determina disfunctionalitãti structurale
si functionale, chiar retardarea. Aceste disfunctionalitãti,
cunoscute sub numele “sindromul alcoolului la fãt”,
conduc la dezvoltarea incompletã a membrelor,
diformitãti faciale si dezvoltarea anormalã a creierului,
ceea ce dã nastere la dificultati de ordin intelectual si
motor.

Experienta a demonstrat cã riscul avortului spontan este

mult mai mare la femeile care consumã alcool in exces, ca
si cel al nasteri unor copii subdezvoltati sau cu dereglãri
comportamentale. Acesti copii se dezvoltã mult mai incet
decat cei ai mamelor care practicã abstinenta.

Efecte de scurta durata ale alcoolului

- raspunsuri incetinite fata de mediul ambiant
- scaderea coordonarii
- scaderea capacitatii de a gandi limpede
- alterarea memoriei
- voma
- tulburari de vedere
- risc crescut de accidente
- dificultatea de a merge sau a sta in picioare
pierderea cunostintei
- coma alcoolică
- deces

Efectele de lunga durata ale alcoolului

- alcoolismul
- pierderea memoriei
- ciroza hepatica
- pancreatita
- malnutriţie
- deteriorarea creierului
- boli de inima
- malnutritia
- scurtarea duratei de viata
- moarte prin accidente (de masina)
- moarte prin accidente legate de alcool.

Cheltuielile determinate de consumul de alcool sunt foarte

mari: peste 25miliarde de dolari in SUA, rezultând din
asistenţa medicală acordată alcoolicilor. Pierderile de
producţie, accidente de circulaţie, acţiuni huliganice, etc.

Obişnuinţa cu alcoolul pe care o invocă unii băutori,

înseamnă rezistenţa organismului faţă de acesta, deoarece
drogul acţionează pe nesimţite asupra sănătăţii fizice şi
mentale, ducând la instalarea unei stări progresive de
uzură a individului.

În Franţa, pe un lot de aproximativ 1500 de persoane s-au

făcut observaţii timp de douazeci de ai, urmărindu-se
mortalitatea şi cauzele deceselor. S-a constatat că riscul
de a muri sub 55 de ani este de trei ori mai mare la
alcoolici. Printre băutori s-au înregistrat de trei ori mai
multe decese prin traumatisme cranio-cerebrale, de cinci
ori mai multe sinucideri şi de peste douăzeci de ori mai
multe decese prin cancer al căilor digestive superioare.
PlămâniPancreasCăi urinarePiele şi
dinţiOaseInimăCreierGură şi faringeUter şi
ovareTesticuleSistem CirculatorLaringe şi trahee
FUMATUL PROVOACĂ BOLI PULMONARE
FUMATUL AFECTEAZĂ PANCREASUL
FUMATUL AFECTEAZĂ CĂILE URINARE
FUMATUL AFECTEAZĂ PIELEA ŞI DINŢII
FUMATUL CREŞTE RISCUL DE OSTEOPOROZĂ
FUMATUL CAUZEAZĂ BOLI CORONARIENE (ALE
INIMII)
FUMATUL CAUZEAZĂ BOLI ALE SISTEMULUI
NERVOS CENTRAL (CREIER)
FUMATUL CAUZEAZĂ BOLI ALE SISTEMULUI
CIRCULATOR
FUMATUL CAUZEAZĂ BOLI DE GURĂ, FARINGE
ŞI ESOFAG
FUMATUL CAUZEAZĂ BOLI DE STOMAC
FUMATUL AFECTEAZĂ SISTEMUL
REPRODUCTIV FEMININ
FUMATUL AFECTEAZĂ SISTEMUL
REPRODUCTIV MASCULIN

Marihuana
. Efectele consumului de marihuana asupra corpului:
 cresterea frecventei pulsului,
 "înroşirea ochilor", o umplere mai puternica a vaselor
conjunctivale (vasele sanguine de la nivelul
conjunctivei ochiului),
 senzatie imperioasa de foame.
 modificarea fluxului sanguin cerebral corespunzatoare
starilor de meditatie si concentrare, somnolenţă,
scăderea capacităţii de concentrare şi coordonare a
mişcărilor,
 scaderea tensiunsii arteriale, uscarea mucoasei nazale si
faringiene,
 voma, diaree.
Toate tipurile de marihuana au efect halucinogen de
intensitate scazuta, perturband functiile creierului.

Efecte si trairi psihice în urma consumului de

marihuana:

Efectele substantelor active din cannabis depind în mod

decisiv de constituţia fizică, stilul de viaţă, personalitatea
si mediul social al consumatorului. Unii oameni nu simt
nimic daca fumeaza marihuana iar altii se pot relaxa si pot
avea un sentiment inaltator.
Se descriu diferite faze ale starii tipice de euforie (din
limba engleză "high", "cannabis high", "social high").
Printre efectele initiale se numara adesea o stare de
agitatie, însotita ocazional de stare de tensiune si
anxietate, stari ce vor fi urmate în curând de o senzatie
placuta de siguranta si ocrotire. Urmeaza stari
introspective si echilibrate, de un calm deosebit. Alteori
pot aparea oscilatii ale starii de spirit, râsul nemotivat
alternând cu tacerea contemplativa. Este caracteristica
intensificarea perceptiei mediului extern si intern. În cazul
consumului în grup, aceste modificari pot determina o
traire mai intensa a relatiilor de grup.
Pierderea aptitudinilor critice pe durata starii de stupoare
poate duce la perceperea defectuoasa a realitatii obiective
(efectul halucinogen). Consumatorul nu face fata
întotdeauna intensitatii trairilor noi, ceea ce poate avea ca
si consecinta aparitia unor stari de anxietate severa.
Ameteala dupa cannabis nu are aceeasi evolutie în toate
cazurile, exista si stari euforice atipice. Uneori, consumul
de cannabis poate simula, agrava sau declansa sau
episoade psihotice sau dupa caz, psihoze
schizofreniforme.

4. Marihuana şi potentialul sau de a crea dependenta:

Dependenta fizica de substantele active din cannabis
poate aparea in urma consumului indelungat si depinde de
doza utilizata, de regularitatea consumului, de organismul
consumatorului etc. Aparent, nu exista simptome de
sevraj fizic pur dupa oprirea consumului.
Exista riscul de a dobandi dependenta psihica in timp si
prin consum regulat. Majoritatea consumatorilor iau hasis
sau marihuana aproximativ o data sau de doua ori pe
saptamâna, de regula într-un "peisaj social" în care, în
trecut, ar fi fost obisnuit consumul de alcool.De obicei,
aceasta categorie de consumatori poate abandona
consumul de cannabis fara a suferi de simptome de sevraj
psihic, timp de mai multe saptamâni/luni.
Creste însa numarul consumatorilor care fumeaza zilnic si
al caror ritm de viata, sentiment de siguranta si stare
generala este sensibil tulburata fara droguri. La astfel de
consumatori, renuntarea dupa o lunga perioada de abuz
poate duce la neliniste, alterarea starii psihice si tulburari
de somn.