ALGORITMUL DE DIAGNOSTIC

A CANCERULUI RENAL
Afecţiunile patologice certe predispuse
riscului sporit al cancerului de rinichi

unele anomalii de dezvoltare:

 polichistoza renală,
 multichistoza
 rinichiul „în potcoavă”
- frecvenţa cancerului în aceste anomalii este
înaltă şi în 2/3 de cazuri reprezintă un
cancer multiplu şi bilateral.
Ultimele cercetări au evidenţiat factorul
primordial în dezvoltarea cancerului renal –
tabagismul.
DATE STATISTICE GENERALE,
după datele literaturii

 Tumorile renale constituie 2-3% din totalul

neo-formaţiunilor, dintre care 94% sunt
maligne.
 Vârsta de predilecţie a bolnavilor este între
40 şi 70 de ani.
 Bărbaţii suferind de această maladie de 2,5-
3 ori mai frecvent decât femeile.
 Creşterea incidenţei cancerului renal în
ultimele decenii se explică nu numai prin
eficacitatea metodelor de diagnostic, ci şi
prin creşterea ratei de apariţie a acestuia.
 Histologic au fost
confirmate:

 hipernefrom – 41,
 carcinom – 11,
 oncocitom – 2.
 Semiologia radiologică şi
frecvenţa acesteia
50
45 Deformarea calicelor cu
deplasarea lor
40 Micşorarea sau mărirea
dimensiunilor rinichiului
35
Amputarea calicelor
30
Hidrocalicoză
25
20 Rinichi "mut"

15 Hidronefroză
10
Lacună
5
0
48,1 38,8 27,7 14,8 12,9 9,3 2
 Se disting 3 categorii de
semne urografice:
 sindromul de masă:
deformarea conturului
renal (boselare, suflare
a unui pol etc.);
 modificările
nefrografiei, în special,
imaginea lacunară;
 modificările pielice
(deformare, amputare
şi deviere).
 Formele cancerului renal
tipic
 Actualmente nu prezintă probleme de
diagnostic.
 El este caracterizat printr-o masă solidă
vascularizată şi eterogenă,
 uneori cu zone de necroză care la ecografie
se vizualizează ca nişte zone transsonice
neomogene, deformând arhitectonica
renală.
 Ecografia precizează indexul renal.
Formele cancerului renal tipic
 Onco-calice
secundar
carcinomului
tranzitocelular
 Carcinom tranzito-
celular stâng la pacient
cu antecedente de
hematurie masivă.
 Urografia evidenţiază
un defect de umplere
cu contur neregulat in
pelvisul renal şi
lumenul proximal
ureteral
 Carcinom renal
 Nefrotomograma
vizualizează un
dublu contur.
 Caz confirmat
histologic
postoperator -
celule
canceromatoase
 Carcinom renal
 Nefrotomograma
depistează o masă
tumorală în
porţiunea medie,
traducându-se
printr-o subţiere a
parenchimului cu
dezlocarea
sistemului colector
 Rotarea rinichiului
si schimbarea
axului in raport cu
m. psoas
 Polul superior marit
in diminsiuni
 Sistemul calice
bayinet deviat si
deplasat in jos.
 Carcinom papilar
 Anomalie de
dezvoltare – rinichi
în potcoavă
 asociat cu tumoare
urotelială şi infecţie
renală
 Carcinom
tranzitocelular
multiplu al
bazinetului si
ureterului
 Stadializarea ecografică a
cancerului renal (după R.Badea)
T1 Tumora strict limitată la loja renală fără afectarea capsulei.

T2 Întreruperea şi invadarea capsulei şi afectarea grăsimii perirenale (ţesutul adipos îşi

pierde caracterul hiperecogen, devine izoecogen cu tumora).

T3 Extensia tumorii în spaţiul peri- sau pararenal, se reduce sau se pierde mobilitatea
respiratorie a rinichiului faţă de ţesuturile retroperitoneale.
Apar noduli de tip tumoral în spaţiul perirenal.
T4 Invadarea organelor vecine se evidenţiază prin pierderea delimitării dintre rinichi şi
organul respectiv, şi pierderea mobilităţii respiratorii normale a rinichiului faţă de
organul respectiv.
N Adenopatie retroperitoneală prezintă caracterele comune ale invadării neoplazice ale
ganglionilor limfatici retroperitoneali, fără specificitate pentru originea renală.
Se depistează noduli parenchimatoşi multipli, rotunzi sau ovalari, situaţi perivascular.
Nodulii sunt hipoecogeni, rareori, cu structură mixtă.

M Metastazele tumorilor renale pot fi depistate ecografic în rinichiul contralateral, ficat,

glandele suprarenale sau peritoneu.
 Criteriile de diagnostic diferenţial dintre
un chist şi o tumoră
Chist renal
1. Rinichiul are dimensiuni normale.
2. Procesul expansiv este delimitat faţă de rinichi
prin contur net, iar opacitatea inferioară a
rinichiului produce dublu contur.
3. Calcifieri rare, curbilinii.
4. Cavităţi excretorii deplasate, comprimate.
5. Calice alungite, deplasate, comprimate.
6. Calicele sunt aglomerate.
7. Compresia calicelor este frecventă în chiste
centrale.
8. Amputarea calicelor rară.
9. Deformări caliceale tipice.
10. Lipsa modificărilor caliciale în localizarea
subcapsulară.
11. Angiografic: 1)faza arterială – zona
avasculară, artere împinse, fără modificări
morfologice; 2)faza nefrografică – lacună
transparentă cu opacitate periferică sporită.
Tumora renală
1. Rinichiul este mărit.
2. Procesul expansiv se contopeşte cu rinichiul,
fără delimitare; are opacitate superioară
rinichiului, poate şterge opacitatea psoasului.
3. Calcifieri centrale, excentrice, amorfe.
4. Cavităţi excretorii deplasate, comprimate,
invadate.
5. Calice alungite, amputate şi dispersate.
6. Compresia şi amputarea frecventă a calicelor
în tumori centrale.
7. Deformări caliceale complexe, cu aspecte
bizare.
8. Lipsa modificărilor caliciale în localizarea
subcapsulară periferică.
9. Angiografic: 1)faza arterială – aspect diferit,
formă hipervasculară, modificări
caracteristice, amputări, lacuri, şunturi a.v.,
retur venos precoce; 2)faza nefrografică –
opacitate tumorală sporită; forma vasculară –
aspect necaracteristic.
 Tomodensitometria (TDM) defineşte
raporturile anatomice,
precizează extinderea structurilor
adiacente,
caracterizează tumoarea din punct de
vedere densitometric
şi are o sensibilitate şi specificitate
net superioară urografiei intravenoase.
 CT spiral, după datele literaturii

 Pacienta 23 de ani cu amenoree îndelungată ocazional la

USG s-a depistat formaţiune de volum a rinichiului drept.
 CT spiral:
1- nefrogramă secţiune transversală
2.- faza arterială secţiune coronală oblică
3. – faza nefrografică secţiune oblic sagitală
 CT spiral a pus în evidenţă o formaţiune tumorală cu
dimensiuni 5 cm bine delimitată de o pseudocapsulă, infiltraţia
perinefrală absentă
 Caz similar
 Infiltraţia
perinefrală
prezentă
 Cancer renal atipic
 Cancerul chistic este un cancer atipic, prezentând greutăţi de
diagnostic la urografie şi la ecografie. Este diagnosticat numai cu
ajutorul rezonanţei magnetice nucleare, având o rezoluţie mai sporită
decât CT.

 Cancerul renal, care se dezvoltă într-un rinichi cu anomalie congenitală,

( formă de potcoavă). Explorarea ecografică este incompletă şi prezintă
greutăţi în identificarea sindromului de masă (aceleaşi impedimente se
constată şi la urografia intravenoasă). Cel mai des localizarea tumorii
se stabileşte la nivelul simfizei mediane. CT în acest caz este o metodă
cu sensibilitate majoră.

 Cancerul care conţine gaz, după datele literaturii, este depistat foarte
rar şi-i cauzat de infectarea tumorii necrozate cu germenii anaerobi, ori
prin apariţia gazului în ţesutul necrozat după embolizarea tumorii.

 După O.Helenon apariţia gazului într-o tumoare în cadrul cancerului

steril este cauzat de infarct spontan.
PREMIZELE ALGORIMULUI

 Arsenalul mare de metode de investigaţii îl

pune pe medic într-o situaţie grea de a
alege consecutivitatea şi raţionalitatea
efectuării lor.
 Fiecare metodă în parte are garanţiile sale
de eficacitate şi limite.
 Haosul nu se permite, deoarece duce la o
supraîncărcare, la o iradiere nejustificată a
bolnavului şi preţ sporit.
 ALGORITMUL IMAGISTIC DIAGNOSTIC

Ecografia

Form. de volum parenchim. Neoform. pielică

< 3 cm > 3 cm URO Pielografia asc.

benignă suspectă URO

CT ↔ IRM
subcapsulară Adiacentă CT ↔ IRM
STOP pelvisului

angio CT ↔ IRM URO Pielografia asc.

CT ↔ IRM
 CONCLUZIE

Respectând consecutivitatea metodelor

de examinare, pe lângă diagnosticul
precoce şi efectiv, se marchează o
reducere considerabilă a preţului,
timpului de aflare a pacientului în
staţionar şi drept consecinţă -
creşterea eficacităţii tratamentului.