Timpul şi spaţiul istoric

Pentru a cunoaşte istoria este nevoie să ştim când s-au desfăşurat evenimentele istorice. Timpul istoric este
cunoscut cu ajutorul unei ştiinţe ajutătoare numită cronologie (de la numele lui Cronos, divinitate a timpului
în Grecia Antică).

Istoria cuprinde două mari ere:

 înainte de Hristos (î. Hr.) – de la apariţia omului şi până la naşterea lui Hristos – anul 1;
 după Hristos (d. Hr.) – de la anul 1 până în zilele noastre.

De asemenea, istoria este împărţită în cinci epoci istorice:

1. Preistoria;
2. Epoca Antică (Antichitatea);
3. Epoca Medievală (Evul Mediu);
4. Epoca Modernă;
5. Epoca Contemporană.

Unităţile timpului istoric sunt:

 anul (365/366 de zile);

 deceniul (10 ani);
 secolul (100 de ani);
 mileniul (1000 de ani).

Milenii, secole, ani

Atunci când notăm mileniile, secolele şi deceniile utilizăm, de regulă, cifre romane. Romanii aveau un sistem de
numărare simplu, bazat pe 7 litere din alfabet:

I – 1; V – 5; X – 10; L – 50; C – 100; D – 500; M – 1000.

Un mileniu numără 10 secole, iar un secol 10 decenii. Astfel, mileniul I durează de la anul 1 la anul 1000, iar secolul I
de la anul 1 la anul 100.

Iată cum poţi afla în ce secol şi în ce mileniu se încadrează un anumit an:

Anul 1247 face parte din secolul al XIII-lea pentru că: 12 secole (10 + 2) + 47 de ani (din secolul în curs) = 13 secole
(secolul al XIII-lea).

Spaţiul istoric
Locul unde s-au aşezat oamenii la un moment dat, unde s-au desfăşurat evenimente istorice poartă denumirea
de spaţiu istoric. Acesta este reprezentat prin hărţi istorice. Hărţile ne ajută să vedem vecinătăţile, să comparăm
dimensiunile unor state, să înţelegem conflictele dintre popoare pentru anumite teritorii.