MODERNISMUL

Modernismul este o mișcare culturală, artistică și ideatică, ce include artele vizuale,

arhitectura, muzica și literatura progresivă, care s-a conturat în circa trei decenii înainte de
anii 1910 - 1914, când artiștii s-au revoltat împotriva tradițiilor academice și istorice impuse și
considerate standard ale secolelor anterioare. Teoreticianul acestui curent este Eugen Lovinescu,
ce susţine existența unui "spirit al epocii", care influențează literaturile mai puțin dezvoltate,
astfel încât acestea să se raporteze la altele mai evoluate. Astfel, el preia "teoria formelor fără
fond" a lui Titu Maiorescu, cu precizarea că "formele trebuie să-și creeze un fond propriu".
Trăsături:
- perspectiva narativă este subiectivă, autoreflexivă, cu naraţiunea la persoana întâi;
- perspectiva narativă aparţine personajului-narator, care prezintă doar evenimentele la
care ia parte şi care vor reflecta propriul conţinut sufletesc;
- firul epic este discontinuu, este abandonată desfăşurarea lineară în favoarea fluxului
narativ, care îmbină memoria voluntară cu memoria involuntară;
- relativizarea perspectivei narative prin pluripespectivism sau fleshback-uri ale
memoriei;
- autenticitatea;
- inserarea documentului frust;
- prezenţa experienţelor de viaţă reală;
- epicul e abandonat în favoarea analizei psihologice (este prezentă psihanaliza lui
Freud);
- eroul este un intelectual superior, inadaptat unei societăţi ostile valorilor;
- stilul anticalofil.
- finalul deschis, modern.