Munteanu George 431E

FILTRE LC

1. OBIECTUL LUCRĂRII

Se studiază proprietăţile selective ale celor mai simpe semicelule de filtre trece jos
(FTJ) şi trece sus (FTS) sub formă de diporţi LC cu braţele în scară. De asemenea, se
arată posibilitatea de a realiza FTJ şi FTS de grad mai mare de complexitate, denumite
filtre compuse, prin conectarea adecvata a acestor structuri simple.

2. DESFĂŞURAREA LUCRĂRII

Se studiază un FTJ format din trei semicelule de filtrare LC conectate în cascadă care
lucrează adaptat pe imagine. Schema filtrului este:

L1  0,429mH
C  7,2027nF
 1
C 2  1,579nF
L  2,025mH

C  3,723nF

1
A. Pentru fiecare semicelulă (1 şi  * ) se calculează rezistenţa nominală R 0 ,
2
frecvenţa de tăiere f t şi frecvenţa polului de atenuare f :

R0 ft f
Structura Valoarea Valoarea ( Valoarea (
Relaţia Relaţia Relaţia
( ) kHz ) kHz )
1 L1 1 1
 * R0  521,24 82 90,54
2 C2 2 L1 C1  C 2  2 L1C1
1
1
m 1
R0 
L
521,24
2
L
C
82 
2C
2

1
Munteanu George 431E
B. Se măsoară atenuarea compusă în funcţie de frecvenţă pentru celula 1 cu m  1 ,
1
pentru semicelula  * şi pentru filtrul compus FCTJ realizat din celula 1
2
încadrată de cele două semicelule de adaptare (pe imagine). Se folosesc rezistenţe de
terminaţie RS  RG  600 .
U 02
U I RG U R U0 U2 R
a c  10 log 0 0  10 log 2  20 log 0  10 log S  20 log  20 log  10 log S
U 2I 2 U2 U2 RG 0,775 0,775 RG
RS
dar dacă se alege o referinţă convenabilă ( U 0  0,775V ) şi RS  R G  600 atunci:

U2 U2
a c  20 log  20 log .
U ref 0,775

f  kHz  10 30 50 80 82 88 f 94 100 10b,6 120 200

1 a c  dB  0,2 0,2 0,2 2 2,4 3,5
 la 4,7 6,1 8 10,5 24,4
89,8kHz
1
 * a c  dB  0,1 0,15 0,2 2,2 3,4 15,1 37,2 9,8 4,9 2,9 2,1 2
2
a c  dB 
61 la
FCTJ 0,2 0,2 0,2 2,2 8,6 36,7 31 24 22,7 21,8 32,4
90,8kHz

C. Se trasează pe un singur grafic curbele a c  f  măsurate la punctul anterior:

a c  dB  70

60

50

40

FCTJ
30

1
20

10 1
 *
2
0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
f  kHz 

D. Se calculează atenuarea compusă pentru celula 1 cu m  1 la frecvenţa de

108,6kHz:

a c  a  a r 1  a r 2  a12

în care:
2
Munteanu George 431E

 2  1  m
a  20 log este atenuarea imagine la o celulă trece jos de clasă 1
 2  1  m
f
iar    1,324 este frecvenţa normată
ft
rezultă a  13,645
R G  Z 01
a r 1  20 log este atenuarea de reflexia de la poarta 1
2 R G Z 01
R S  Z 02
a r 2  20 log este atenuarea de reflexia de la poarta 2
2 R S Z 02
R
iar Z 01  Z 02  1   2  600,27 deci atenuările sunt neglijabile deoarece se
0

lucrează adaptat pe imagini

a12  20 log 1  1  2e 2g
R G  Z 01 RS  Z 02
în care 1  şi  2  deci şi aceasta se poate neglija
RG Z 01 R S Z 02

Atunci a c  a  13,645 .

E. Se măsoară atenuarea compusă în funcţie de frecvenţă la celula 1 cu m  1

pentru terminaţiile R G  150 şi RS  600 .

f  kHz  10 30 50 80 82 88 94 100 108,6 120 200

a c  dB  1,2 1 1,5 5,4 5,7 6,8 7,8 8,8 10,5 11,9 22

a c  dB  70
60
50
40
30
20
10
0
0 50 100 150 200
f  kHz 

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI

a. Care sunt avantajele şi dezavantajele din punct de vedere al caracteristicii de

atenuare pe care le oferă o celula derivată cu m mic? Dar o celulă cu m mare?

R: Pentru o celulă derivată cu m mic avem un pol al caracteristicii atenuării. În

banda din jurul acestui pol atenuarea este maximă. La o celulă cu m mare avem o
valoare relativ constantă a atenuării în banda de oprire.

3
Munteanu George 431E
b. Cum se realizează filtre cu atenuare prescrisă mare în banda de oprire şi o cât mai
bună adaptare în banda de trecere folosind un număr cât mai mic de elemente?

R: Pentru a realiză o atenuare prescrisă se pot utiliză combinaţii de celule LC.

Pentru a se realiza atenuarea cu un număr minim de componente este necesară
legarea în cascadă a celulelor şi adaptarea impedanţelor acestora. Se lucrează de
obicei cu adaptarea pe impedanţe imagine.