Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prefa!"
Acest îndrumar a fost gândit pentru a veni în ajutorul proiect"rii podurilor metalice
din structuri flexibile supuse la trafic #i la alte solicit"ri.
Cercet"rile care stau la baza acestuia au fost realizate de autorii s"i în calitate de
mandatari ai Administra!iei Na!ionale de Drumuri Sudeze (Vägverket) #i ViaCon AB.
Scopul prezentului îndrumar, folosit împreun" cu instruc!iunile suplimentare emise de
autorit"!ile sus men!ionate, este de a oferi suportul necesar pentru proiectarea practic"
#i de aceea con!ine sugestii de proiectare #i exemple. În exemple, factorii par!iali de
siguran!" propu#i sunt doar valori exemplificatoare care pot fi utilizate numai cu
consim!"mântul autorit"!ii competente.
Îndrumarul a fost realizat în strâns" colaborare cu Administra!ia Na!ional" de Drumuri
Suedez" (Vägverket), cu Administra!ia Na!ional" a C"ilor Ferate din Suedia
(Banverket) #i cu ViaCon AB.
În acest sens, se cuvine s" adres"m mul!umiri în special d-lui dr. Jan Vaslestad de la
ViaCon AB ale c"rui comentarii #i sugestii au ajutat la îmbun"t"!irea textului.
Figurile au fost realizate de ing. constr. Hector Valenzuela #i Håkan Sundquist.
Cea de-a doua edi!ie con!ine mici schimb"ri #i modific"ri fa!" de prima. Schimb"rile
se refer" la luarea în calcul a oboselii în proiectare în cazul îmbin"rilor prin buloane.
S-a descoperit o eroare în ecua!ia b1.b ceea ce a dus la ob!inerea unei valori gre#ite în
ceea ce prive#te gradul de în"l!are a cheii în timpul rambleierii.
De asemenea conceptul de „modul secant” a fost schimbat cu cel de „modul tangent”
pentru a ne conforma utiliz"rii comune a conceptului.
Aceast" versiune în limba englez" a fost tradus" din limba suedez"-în original-de dr.
Gerard James.
Pagina 2 din 60
Cuprins
1. Introducere
Generalit"!i
Domeniu de aplicabilitate
Nota!ii
Metode de calcul #i proiectare folosite
Profiluri de galerii acceptate
Cerin!e referitoare la compozi!ia solului
Distan!a minim" dintre conductele adiacente
Diverse
2. Proiectarea podului #i principiile acesteia
Generalit"!i
Durabilitate #i durata de via!"
Panificarea galeriilor
Investiga!ii geotehnice
Documentare
Metode de construc!ie
3. Ipoteze de calcul
Ipoteze generale
Principii generale de calcul
Limit"ri
Sarcini #i caracteristicile rambleului structural
Factorul de amplificare a dinamicii
Propriet"!ii ale sec!iunii galeriei
4. For!e de sec!iune
Generalit"!i
Reducerea acoperirii efective
M"rimea for!elor axiale
Solicit"rile solului înconjur"tor
Sarcini distribuite
Sarcini concentrate
Riscul de cedare la nivel local conjugat cu adâncimi ale acoperirii foarte mici
Calcularea sarcinii liniare echivalente, Ptraffic
For!ele axiale proiectate
M"rimea momentelor încovoietoare
Generalit"!i
Solicit"ri datorate solului înconjur"tor
Sarcina util" datorat" traficului
Momente încovoietoare proiectate
5. Proiectare
Principii generale
Verific"ri necesare
6. Referin!e
7. Anexe
Anexa 1-calculul în"l!"rii cheii în timpul rambleierii
Pagina 3 din 60
Anexa 2-suprafa!a #i momentul de iner!ie în cazul unor tipuri obi#nuite de
ondula!ii
Anexa 3- determinarea parametrilor solului
Anexa 4-exemplu de mod de calculare a distribu!iei sarcinilor dup" Boussinesq
Anexa 5- teoria ordinului doi
Anexa 6-exemplu de proiectare a unei galerii sub o autostrad"
Anexa 7-proiectarea unui pod sub o cale ferat"
Nota!ii1
Cu litere mici din alfabetul latin
a, a1, a2, a3- dimensiune (m)2
b- dimensiune (m)
c-dimensiune (m)
d- grosimea stratului talp" (m)
dn- m"rimea particulei care reprezint" greutatea dep"#it" cu n% pe o curb" de grada!ie
dx, dy- dimensiunile zonei de contact cu roata (m)
e-coeficientul de porozitate
f1 f2 f3- func!ii folosite pentru simplificarea calculelor
findex- rezisten!a materialelor (o!elului) #i a buloanelor (MPa). Folosirea indexului se
face în conformitate cu BSK 99, fiind de asemenea descris în textul sec!iunilor
respective
h – în"l!imea ondula!iei, aplicabil" în podurilor din pl"ci metalice ondulate (mm)
hc- adâncimea acoperirii(m) (=distan!a minim" dintre partea superioar" a conductei
(ondula!iei) #i partea superioar" a suprafe!ei, de exemplu suprafa!a drumului).
hc, red- valoarea redus", pentru facilitarea calculelor, a adâncimii acoperirii (m), luând
în
considerare faptul c" cheia conductei se înal!" în timpul rambleierii
i-raza de gira!ie (m)
kv- parametru de calcul
m-valoarea modulului
n-valoare
p-presiunea dintre conduct" #i sol3(kN/m2)
pa-presiunea de referin!" (kN/m2)
ptraffic- solicitarea sub trafic echivalent" (sarcina liniar") (kN/m)
q- presiunea distribuit" în condi!ii de trafic (kN/m2)
rd- factor de reducere a factorului de amplificare a dinamicii
s-distan!a (m)
t-grosimea pl"cii de metal (mm)
treq- grosimea necesar" a pl"cii de metal (mm)
x, y-coordonate
Cu litere mari din alfabetul latin
1
În acest raport am încercat s" respect"m principiile interna!ionale în ce prive#te nota!iile #i stilul de
scriere în conformitate cu îndrumarul de standarde ISO, „Cantit"!i #i unit"!i de m"sur"), ISO 31.
2
Cea mai obi#nuit" unitate de m"sur" este men!ionat" în paranteze pentru cantitatea în cauz"
3
Pot ap"rea indec#i diferi!i.
Pagina 4 din 60
A –aria sec!iunii transversale (m2)
A- sarcina pe osie conform Bro 94 (kN)
Cu-coeficient de uniformitate
D-diametrul sau deschiderea (m) (în calcule se poate utiliza deschiderea liber")
H-distan!a vertical" dintre cheia conductei #i în"l!imea la care podul are cea mai mare
l"!ime (lumin"/ deschidere) (Vezi fig. 1.3) (m)
Es- modulul tangentei materialului ce formeaz" solul din rambleul structural (MPa)
(EI)s- rigiditatea la încovoiere a peretelui conductei /!evii (MNm2/m)
FRtd- valoarea proiectat" a capacit"!ii de tensionare a buloanelor (kN)
FRvd- valoarea proiectat" a capacit"!ii de forfecare a buloanelor pentru prevenirea
ced"rii la nivelul buloanelor (kN)
FRbd- valoarea proiectat" a capacit"!ii de forfecare a buloanelor pentru prevenirea
ced"rii la nivelul pl"cii de metal (kN)
I-momentul de iner!ie al conductei per metru liniar de conduct" (m4/m)
Mu-capacitatea momentului plastic
Md, Ms, Mt-momentul proiectat, momentul datorat solicit"rii solului, respectiv
momentul datorat solicit"rii sub trafic (kNm/m)
Ncr-sarcina de flambaj în cazul unei conducte îngropate (kN/m)
Ncr, el-sarcina de flambaj Euler în cazul unei conducte îngropate (kN/m)
Nd, Ns, Nt- for!a axial" proiectat", for!a axial" datorat" solicit"rii solului, respectiv
for!a axial" datorat" solicit"rii sub trafic
Nu- capacitatea for!ei axiale a unei sec!iuni transversale plasticizate (kN/m)
P-sarcin" în nod
Q-sarcina pe osie a unui tren
R-raza unui pod circular (m)
Rb-raza p"r!ii inferioare (m)-vezi fig. 1.1
Rc-raza pe col!uri (m)-vezi fig. 1.1
Re-raza critic" (raportat" la o lungime critic" a unei coloane înc"rcate axial)
Rs-raza lateral" (m) pentru conductele eliptice, vezi fig. 1.3
Rt-raza superioar" (m), vezi fig. 1.1
RP-grad relativ de compactare (%) exprimat ca Standard Proctor, dac" nu se
men!ioneaz" astfel
Sv-parametru de calcul
Sar-factor de reducere a sarcinii din supraînc"rcare
W-modul (de rezisten!") al sec!iunii(m3/m)
Z-modulul plastic al sec!iunii (m3/m)
4
Se folose#te indexul k pentru valoarea caracteristic", d pentru propriet"!i de proiectare #i indexul cv
este folosit pentru a se face referire la acoperire.
Pagina 5 din 60
$m= parametrul de rigiditate folosit pentru estimarea rigidit"!ii în timpul instal"rii
$j= parametru de calcul
$= parametru de calcul
$= Z / W
% = parametru de calcul
# = coeficientul lui Poisson pentru sol
$1= greutatea specific" a materialului solului pân" la în"l!imea cheii (rambleu
structural), vezi fig. 1.2 (kN/m3)
$cv= valoarea medie a greut"!ii specifice a materialului solului de deasupra în"l!imii
cheii (acoperirii), vezi fig. 1.2 (kN/m3)
$opt= densitatea medie determinat" conform încerc"rii standard Proctor
$s= greutatea specific" aparent" a materialului solului din rambleu; valoarea utilizat"
în mod obi#nuit în cazul solurilor cu granula!ie mare este $s&25-26 kN/m3
'f= coeficientul de zvelte!e care indic" rela!ia relativ" dintre rigiditatea conductei #i
cea a solului înconjur"tor (adimensional)
µ= parametru de calcul
(= parametru de calcul
)= efort
)v= efort vertical în sol sub o sarcin" în nod
*= valoare de reducere în func!ie de timp, vezi BKR 94
+= for!a de flambaj în caz de plasticitate integral", vezi BSK 99
Pagina 6 din 60
1. Introducere
Generalit"!i
Acest manual prezint" în detaliu propuneri de modele care pot fi folosite în calcularea
#i proiectarea podurilor.
În cuprinsul acestui raport, prin termenul de pod se face de fapt referire la o conduct"
constând de obicei dintr-o plac" de metal ondulat sau la un arc, care împreun" cu solul
compactat înconjur"tor formeaz" o construc!ie capabil" s" suporte o anumit" sarcin".
În terminologia folosit" de Administra!ia Na!ional" a Drumurilor Suedeze, acest tip de
construc!ie este definit" ca o „construc!ie compus" din o!el”, vezi Vägverket (1999).
În cazul în care diferitele segmente ale construc!iei sunt îmbinate prin buloane, se
Suprastructura
drumului
Adâncimea acoperirii
Figura 1.1 Structura tipica a unei galerii -arc de pod- din pl#ci metalice ondulate de
o"el. Este important ca solul din jurul podului s# fie compactat cu grij# pentru a
ob"ine interac"iunea dorit# dintre conduct# !i sol.
Galeriile sunt adesea o solu!ie economic" în multe situa!ii în care se dore#te ca un curs
mic de ap" sau un drum s" treac" pe sub o cale ferat" sau un alt drum. Galeriile pot fi
folosite chiar #i pentru a permite trecerea unui drum sau a unei c"i ferate pe sub un alt
drum, cu condi!ia ca în"l!imea galeriei s" fie suficient". În aceste dou" cazuri galeriile
au forma unui tunel „t"iat #i acoperit”. Diferen!a dintre ceea ce este un tunel în
compara!ie cu o galerie nu este foarte bine definit". Cu toate acestea, ar trebui s" fie
posibil, cel pu!in din punctul de vedere al rezisten!ei, ca acest manual s" poat" fi
folosit #i pentru proiectarea structural" a unor tuneluri lungi construite în acela#i fel ca
#i podurile mai scurte.
Manualul este structurat în a#a manier" încât un mare num"r de parametrii care sunt
semnificativi în proiectarea galeriilor pot fi lua!i în considerare. Chiar dac" acest
manual a fost elaborat în primul rând pentru galerii din pl"ci metalice de o!el, ar trebui
s" fie posibil" utilizarea metodelor de proiectare propuse #i în cazul altor construc!ii
cu condi!ia ca acestea s" fie alc"tuite din structuri de conducte flexibile stabilizate cu
ajutorul solului înconjur"tor.
Domeniu de aplicabilitate
Pagina 7 din 60
Nota!ii
Cele mai importante nota!ii sunt ilustrate în figurile 1.2 #i 1.3
Pagina 8 din 60
ob!ine îns" o analiz" complet", modelului fundamental i se adaug" verific"rile
efectuate la nivelul anumitor sec!iuni secundare.
Ipotezele care permit folosirea modelului de calcul propus sunt în principal,
urm"toarele (ipotezele sunt detaliate în sec!iunea 3):
• Tratamentul este adecvat pentru sistemele folosite în mod curent alc"tuite din
metal ondulat relativ gros astfel încât flambajul local s" nu constituie un
impediment. Îns", în principiu, metodele descrise în manual a trebui s" fie
aplicabile chiar #i construc!iilor cu pere!i sub!iri sau din alumin". Cu toate
acestea, pentru respectarea principiilor valabile în cazul pl"cilor sub!iri, este
necesar ca în aceste cazuri, sec!iunea transversal" s" fie redus" pentru a
preveni orice risc de flambaj.
• Au fost introduse #i limit"ri referitoare la dimensiunile galeriei, inclusiv în
ceea ce prive#te în"l!imea rambleului. Ca #i parametru se folose#te cel mai
important raport în cadrul rambleierii, #i anume în"l!imea rambleului împ"r!it"
la deschidere.
• Au fost introduse #i limit"ri referitoare la coeficien!ii de rigiditate.
• Deoarece modelul de calcul ia în considerare #i este construit de fapt pe
cunoa#terea propriet"!ilor solului înconjur"tor, se pleac" de la premisa c" solul
aflat în imediata apropiere a construc!iei este compactat #i verificat în maniera
descris" în acest raport.
În cea mai mare m"sur" posibil" condi!iile de calcul au fost alese în a#a fel încât orice
combina!ii de dimensiuni sau ipostaze care apar în mod curent s" fie înglobate în
cadrul modelului de calcul. Galeriile care nu se încadreaz" în sfera ipotezelor
men!ionate vor fi tratate separat.
Profiluri de galerii acceptate
Tipurile de galerii reprezentate în cadrul acestui raport sunt eviden!iate în figura 1.3.
Aceste tipuri sunt:
A. Conducte circulare cu raz" constant" (R)
B. Arc cu o singur" raz" numit" raz" superioar", R=Rt. Acest tip este construit în
mod obi#nuit pe funda!ii de beton (vezi figura).
C. Elips" orizontal". Aplicabil pentru un raport între raza superioar" #i cea
lateral" mai mic sau egal cu patru : Rt/Rs,4.
D. Elips" vertical", cel mai adesea cu un raport între raza superioar" Rt #i raza pe
col!uri sau raza lateral" Rs de aproximativ 0,95. Modelul de calcul este
aplicabil pentru urm"torul raport dintre în"l!ime #i l"!ime 2H/D , 1,2.
E. Conducte circulare #i galerii cu în"l!ime mic" (cu trei raze #i anume raza
superioar" –Rt, raza inferioar", Rb, #i raza pe col!uri Rc. Acest tip este ilustrat
#i în figura 1.2 de mai sus. În cazul special în care toate razele sunt egale
(galerie circular"), galeria este definit" printr-o singur" raz" #i anume R.
F. Arcuri formate din pl"ci de metal curbate cu dou" raze diferite Rt #i raze pe
col!uri Rc.
Pagina 9 din 60
Figura 1.3 Manualul se refer# la tipurile de profiluri de mai sus, cu limitele
geometrice men"ionate în aceast# sec"iune. Conducta îns#!i este adesea din pl#ci
metalice de o"el ondulat, îns# se pot folosi !i alte materiale !i tipuri de instalare dac#
acestea îndeplinesc restul cerin"elor din acest raport.
Pentru tipurile de profiluri discutate, razele, R #i Rt pot fi înlocuite pentru facilitatea
calculelor cu jum"tatea deschiderii D, de unde rezult" c" Rt (sau R) = D/2, cu excep!ia
profilului de tip C.
Acest manual se refer" la galerii care au urm"toarele propriet"!i 2,0 , D/m #i
0,6,hc/m. De#i, în principiu, acest manual se refer" #i la posibilitatea de a construi
galerii cu deschideri mari (D cu valori ridicate), gradul de disponibilitate a pl"cii de
metal, materialele solului, limiteaz" în mod naturala aceast" posibilitate.
De asemenea pot ap"rea #i alte tipuri de profiluri decât cele men!ionate mai sus. În
acele cazuri în care analiza #i proiectarea trebuie efectuate pentru altfel de galerii sau
pentru alte tipuri de profiluri care difer" de cele ilustrate este necesar" realizarea unor
investiga!ii speciale.
Pagina 10 din 60
Dup" cum s-a men!ionat mai sus, galeriile sunt alc"tuite din dou" p"r!i principale. Una
din p"r!i este conducta îns"#i #i cealalt" este solul înconjur"tor. Interac!iunea dintre
aceste dou" elemente ofer" podului, atunci când acesta este corect instalat cu o mare
capacitate portant" chiar #i în cazul unor adâncimi relativ mici ale acoperirii. Influen!a
solicit"rii sub trafic asupra conductei depinde totu#i destul de mult de adâncimea
acoperirii.
Pagina 11 din 60
Figura 1.4 Metoda de analiz# !i proiectare folosit# în acest manual necesit# ca
volumele solurilor aflate cel mai aproape de conducta, 1, 2, 3 !i 4 s# aib# propriet#"i
verificate !i cuantificabile din punct de vedere tehnic. Pentru aceste volume de soluri,
ca !i pentru volumul solului 5, exist# !i cerin"e suplimentare care nu sunt legate în
mod direct de proiectare !i de proiectarea conductei. Pentru aceste cerin"e trebuie
consultate alte specifica"ii.
Pagina 12 din 60
Figura 1.5 Distan"a dintre galeriile paralele trebuie s# fie destul de mare astfel încât
s# se poat# realiza o compactare adecvat# a solului !i în acela!i timp s# se ob"in#
suportul necesar din partea solului aflat între conducte.
Figura 1.6 Distan"a dintre galeriile paralele de tipurile B !i F, vezi figura 1.3, poate fi
acceptat# dac# a$0,6m. Chiar !i în acest caz, distan"a trebuie s# fie destul de mare
astfel încât s# se poat# realiza o compactare adecvat# a rambleului structural.
Diverse
Galeriile proiectate conform acestui manual pot fi folosite în principiu ca #i pasaje pe
sub c"ile ferate sau ca #i tuneluri pentru c"ile ferate. În aceste cazuri exist" cerin!e
suplimentare cu privire la spa!iul liber din jurul c"ii, spa!iul pentru semne, cabluri, #i
cabluri aeriene. Mai mult, trebuie luat în considerare #i riscul prezentat de locul de
amplasare a acestora.
Trebuie verificate #i înclina!iile perpendiculare #i longitudinale ale profilurilor
drumului de deasupra galeriei. Înclina!ia perpendicular" implic" faptul c" adâncimea
acoperirii poate fi cu pu!in mai jos undeva de-a lungul sec!iunii transversale în planul
profilului longitudinal. Deoarece influen!a relativ" a solicit"rii sub trafic cre#te foarte
mult, chiar #i în cazul unor mici modific"ri ale adâncimii acoperirii, trebuie luat" în
considerare #i o valoare de toleran!". Dac" s-a stabilit sec!iunea cu cea mai mic"
adâncime a acoperirii, atunci aceast" sec!iune va fi folosit" în calcule. Toleran!a nu
trebuie luat" în considerare datorit" faptului c" adâncimi de acoperire mai mari din
alte sec!iuni dau na#tere unor for!e axiale mai mari.
În ceea ce prive#te înclina!ia longitudinal" a drumului, modelul de calcul poate fi
folosit pentru înclina!ii maxime de 10%.
Arcurile galeriilor de o!el sunt formate de obicei folosind funda!ii de beton.
Capetele galeriilor vor fi în a#a fel proiectate încât s" se poat" ob!ine compactarea
efectiv" a rambleului structural înconjur"tor #i astfel încât solul din jurul capetelor s"
nu fie afectat de eroziune. Se presupune c" respectiva construc!ie este astfel realizat"
încât caracteristicile solului men!ionate în sec!iunea 1.2.4 s" fie valabile pentru
întreaga lungime a galeriei care este supus" solicit"rilor traficului #i s" garanteze
faptul c" solul nu va fi transportat sau erodat în întregime pe parcursul întregii durate
de via!" a galeriei.
2. Proiectarea galeriilor #i principiile acesteia
Generalit"!i
Pagina 13 din 60
Deoarece interac!iunea dintre solul structural #i galerie este esen!ial" pentru
capacitatea portant" a structurii de sol-o!el, întreaga galerie, incluzând rambleul
structural trebuie s" fie tratat" cu aceea#i grij" acordat" structurilor construite în
întregime din o!el sau beton.
În afar" de faptul c" are func!ia unui pod, o galerie poate constitui adesea parte
integrant" dintr-un drum sau un dig. Acest lucru implic" faptul c" restul cerin!elor pe
care trebuie s" le îndeplineasc" structurile respective se vor aplica #i acelei p"r!i
formate din galerie.
Planificarea galeriilor
Planificarea galeriilor trebuie realizat" cu aceea#i grij" ca în cazul altor structuri #i în
conformitate cu regulile #i reglement"rile aplicabile emise de autoritatea competent".
Investiga!ii geotehnice
Pagina 14 din 60
b) densitatea uscat" maxim", #i
c) densitatea uscat" dobândit" (test in situ dup" compactare).
Documenta!ia
Documenta!ia va trebui s" corespund" regulilor #i principiilor emise de autoritatea
competent".
Spre deosebire de alte tipuri de poduri în cazul c"rora solul înconjur"tor î#i aduce
contribu!ia doar sub forma de sarcini, e.g. culeele, capacitatea portant" a galeriilor se
sprijin" pe interac!iunea efectiv" dintre conduct" #i sol. Pentru un rezultat satisf"c"tor
este esen!ial ca munca s" fie efectuat" cu mare grij", iar excavarea, rambleierea #i
compactarea s" fie conform instruc!iunilor.
Principiile care stau la baza construc!iei unor poduri din metal cu deschidere mare ies
în eviden!" prin parcurgerea instruc!iunilor din acest manual #i trebuie s" fie folosite
în completarea instruc!iunilor autorit"!ilor locale #i na!ionale competente.
3. Ipoteze de calcul
Ipoteze generale
Galeriile #i arcurile din o!el sunt calculate conform BSK99 pornind de la ipotezele
complementare oferite în aceast" sec!iune #i în capitolul 4. Pentru galeriile construite
din alt material decât o!elul, cititorul este rugat s" consulte standardele aplicabile
materialului în cauz". Funda!ia din beton a unui arc va fi verificat" în conformitate cu
standadrul referitor la beton (BBK).
Pagina 15 din 60
Deterior"rile produse de coroziune pot reduce capacitatea portant" a conductei. Acest
lucru se întâmpl" cel mai adesea în cazul corod"rii locale a p"r!ii inferioare a
profilului conductei. Dac" apare acest tip de deteriorare, prezentul manual v" ofer"
posibilitatea de a efectua o nou" analiz" pentru a verifica rezisten!a galeriilor.
Galeriile al c"ror rambleu înconjur"tor, const" par!ial sau total din material de
umplutur" cu greutate redus" nu sunt incluse în mod special în cadrul acestui raport.
În acele cazuri în care se impune dimensionarea acestui gen de galerii, este necesar s"
se stabileasc" mai întâi caracteristicile umpluturii din jur, sub forma modului de
tangent"5 precum #i greutatea specific" astfel încât s" se poat" decide care este
parametrul de rigiditate al acesteia. (vezi sec!iunea 4.3). Dup" ce acest lucru a fost
realizat, conform instruc!iunilor din sec!iunea 4.3.1 #i pe baza principiilor din Anexa
3, se poate aplica modelul de calcul chiar #i acestui tip de galerii.
Limit"ri
Acest raport se refer" la galeriile cu deschideri 2m,D #i al c"ror parametru de
rigiditate este 'f,100 000 (vezi sec!iunea 4.3).
Se presupune c" sarcinile iau na#tere în urma diferitelor solicit"ri sub trafic, de
exemplu sarcini conforme cu BKR 94, BRO 94, BV BRO sau echivalentul acestora.
De asemenea se presupune c" materialul solului este nisip, pietri# sau umplutur"
u#oar" (pentru mai multe informa!ii vezi Anexa 3)
Propriet"!ile solului din jurul #i de deasupra galeriei trebuie s" fie caracterizate
conform indica!iilor de mai jos. Pentru nota!ii vezi figura 1.4.
5
Duncan (1978) folose#te conceptul de modul de secant". De aceea termenul respectiv s-a p"strat în
primele versiuni ale acestui raport. Cu toate acestea, în practic" acela#i termen se refer" la ceea ce
numim „modul de tangent"” #i prin urmare aceast" terminologie a fost folosit" pe parcursul prezentei
edi!ii.
Pagina 16 din 60
Materialele din zonele 1 #i 26 sunt caracterizate de urm"torii parametrii. Propriet"!ile
materialului sunt constatate prin investiga!ii geotehnice #i sunt verificate în timpul
fazei de construc!ie:
• În afar" de cazul când în urma investiga!iei se ob!ine o alt" valoare, se
presupune c" greutatea specific" .1 este .1=19kN/m3.
• Gradul relativ ce compactare este exprimat în unit"!i Standard Proctor RPstd.
Rela!ia dintre Proctor modificat7 #i Standard Proctor RPstd care se aplic"
materialelor folosite în jurul unei galerii este dat" în mod aproximativ de
rela!ia RPmod= RPstd-5%. Instruc!iunile pentru calcularea datelor geotehnice
sunt detaliate în Anexa 3.
• Mai multe informa!ii despre material sunt necesare pentru ca metoda s" fie cât
mai precis", vezi Anexa 3.
Materialele din zonele 3, 4 #i 5 sunt caracterizate de urm"torii parametrii. Propriet"!ile
materialului sunt constatate prin investiga!ii geotehnice #i sunt verificate în timpul
fazei de construc!ie:
• În afar" de cazul când în urma investiga!iei se ob!ine o alt" valoare, atunci
greutatea specific" .cv se presupune a fi .cv=19kN/m3. În cazul unor
densit"!i diferite ale diferitelor materiale, greutatea specific" se stabile#te prin
cânt"rirea greut"!ilor specifice care sunt propor!ionale cu grosimile straturilor
corespunz"toare lor.
• Unghiul de fric!iune, /, mai ales în zonele 3 #i 4.
Pentru galeriile în cazul c"rora se folose#te ca rambleu clincher sau alt material u#or,
vor trebui efectuate investiga!ii speciale pentru a stabili care sunt caracteristicile
materialului precum #i parametrul s"u de rigiditate, 'f. Acest lucru se va face în
conformitate cu principiile descrise în Anexa 3.
6
Pentru simplificare s-a considerat c" cerin!ele pentru materialul din jurul galeriei #i cel de dedesubtul
acesteia sunt identice. Cu toate acestea, în practic" zona 1 va trebui s" corespund" altor cerin!e cumva
inferioare celor men!ionate.
7
Proctor modificat =metoda de burare puternic" conform Vägverkets Metodbeskrivning nr 136).
8
Se aplic" sarcinilor în conformitate cu BRO 94.
9
Se aplic" podurilor dimensionate conform BV BRO, vezi Anexa 7, #i calculele de clasificare ale
podurilor –drumuri conform Vägverket (1998:78)
10
Pentru adâncimi mai mari ale acoperirii, influen!a sarcinii utile a traficului este mic", #i acest lucru
implic" la rândul s"u faptul c" reducerea efectului dinamic va fi mic" reducându-se prin urmare doar la
o chestiune pur teoretic".
Pagina 17 din 60
Ecua!ia (3.a) este ilustrat" în figura 3.1
Coeficientul de reducere, rd
4. For!e de sec!iune
Generalit"!i
Calculul for!elor care apar în sec!iunea unei conducte este realizat cu ajutorul
ecua!iilor de mai jos. Ca punct de plecare se folose#te a#a-numita metod" SCI
(Interac!iunea galerie-sol), care a#a cum s-a men!ionat mai sus este bazat" pe calcule
comprehensive FEM (metoda elementului finit). Metoda permite estimarea for!elor de
sec!iune datorate atât sarcinilor solului (în timpul procesului de rambleiere precum #i
permanent) cât #i solicit"rilor sub trafic (sarcinilor utile).
Pagina 18 din 60
Pe parcursul instal"rii galeriilor cheia se înal!" datorit" presiunilor solului ce apar în
timpul procesului de rambleiere, ac!ionând împotriva lateralelor conductei. Acest
lucru are drept consecin!" o adâncime redus" a acoperirii pentru orice în"l!ime
pozitiv" dat" dintre partea inferioar" a conductei #i suprafa!a drumului.
Adâncimea redus" a acoperirii, care va fi folosit" în calcule devine prin urmare
Pagina 19 din 60
Figura 4.2 a Rela"ia dintre for"a axial# rezultat# din sarcina static# a acoperirii !i
parametrii hc/D !i coeficientul deschiderii H/D pentru cazul în care greutatea
specific# a solului % este egal# deasupra !i dedesubtul cheii.
Figura 4.2. b Rela"ia dintre for"a axial# rezultat# din sarcina static# a acoperirii !i
parametrii hc, red /D !i coeficientul deschiderii H/D pentru cazul în care greutatea
specific# a solului % este egal# deasupra !i dedesubtul cheii.
Coeficientul Sar permite apari!ia efectului de arcuire a solului de deasupra galeriei în
cazul unor adâncimi de acoperire mari. Presupunând c" galeria este amplasat" într-o
Pagina 20 din 60
excava!ie f"cut" în sol natural sau stânc", atunci acest efect poate fi calculat cu
ajutorul ecua!iei de mai jos în care /cv, d este unghiul de fric!iune proiectat al
materialului de acoperire:
În figura 4.3 sunt înf"!i#ate exemple ale valorii coeficientului de arcuire Sar.
Sarcini distribuite
Sarcinile distribuite dau na#tere for!elor axiale din peretele conductei, dar în principiu
reduc momentele. Prin urmare o abordare conservatoare ar trebui s" ia în considerare
sarcinile distribuite la calcularea for!elor axiale, #i s" le ignore la calcularea
Pagina 21 din 60
momentelor. Sarcinile distribuite, care se presupun a fi distribuite în mod uniform
peste deschiderea conductei D sunt notate cu q. Pentru adâncimi mari de acoperire,
sarcinile distribuite pot fi reduse în conformitate cu principiile eviden!iate în sec!iunea
4.3.1.
Sarcini concentrate
Sarcinile în nod rezultate de exemplu din ac!iunea ro!ilor vehiculelor #i sarcinile pe
osie, sunt distribuite cu ajutorul metodei lui Boussinesq. Motivul pentru care se
recurge la aceast" metod" este pentru c", de pild" metoda 2:1 este privit" ca fiind prea
conservatoare în timp ce distribu!ia 1:1 produce valori care nu sunt conservatoare. Pe
lâng" aceasta, metoda simplificat" de distribu!ie a sarcinilor genereaz" discontinuit"!i
la nivelul presiunii verticale datorate solicit"rii sub trafic atunci când este exprimat"
ca o func!ie a adâncimii acoperirii. Sarcinile pe osie, #i respectiv pe boghiu sunt
convertite în sarcini echivalente liniare la nivelul drumului, ptraffic. Pentru mai multe
detalii vezi Anexa 4 #i Anexa 7.
4.3.4 Riscul de cedare la nivel local conjugat cu adâncimi ale acoperirii foarte
mici
Pentru a minimaliza riscul de cedare la nivel local sub o sarcin" în nod, modelul de
calcul ia în considerare o adâncime a acoperirii de minim 0,6m. De asemenea în
cazurile în care apar presiuni foarte mari din partea ro!ilor se presupune c" partea
superioar" a acestui strat este reprezentat" de o suprastructur" de drum sau cale ferat"
adecvat"; pentru detalii vezi sec!iunea 1.2.4.
Pagina 22 din 60
În Anexa 4 sunt date câteva exemple de calcul al ptraffic pentru sarcini pe osie #i pe
boghiu asociate cu traficul pe drum, iar exemplele echivalente pentru c"i ferate sunt
prezentate în Anexa 7.
Având aceste rela!ii ca punct de plecare se pot calcula for!ele din pere!ii conductei
dup" cum urmeaz":
Pentru
Pentru
Pentru
Ecua!iile (4.l) sunt ilustrate în Figura 4.4 de mai jos, neglijând efectul solicit"rii sub
trafic uniform distribuite.
Figura 4.4 Rela"ia dintre for"a axial# !i sarcina proiectat# uniform distribuit# ptraffic
ca func"ie a propor"iei adâncimii relative a acoperirii hc, red/D.
For!a axial" proiectat" în starea limit" a exploat"rii normale este dat" de:
Pagina 23 din 60
#i în starea limit" a oboselii, de rela!ia
unde factorii par!iali de siguran!" sunt ale#i conform standardului adecvat #i pentru
starea limit" respectiv". Exemplele din Anexa 6 ilustreaz" calculele f"cute într-un caz
proiectat conform BRO 94.
11
Nota 1 la ecua!ia (4.p): Ecua!ia (4.p) ia în considerare în mod simplificat distribu!ia efortului /gradul
de compactare prezent în jurul conductei. De un interes special este zona aflat" în jurul sau imediat
dedesubtul sferturilor de cart, deoarece flexibilitatea construc!iei în timpul rambleierii implic" faptul c"
gradul de compactare din aceast" zon" poate fi întrucâtva mai mic decât cel al rambleului structural în
general.
Nota 2 la ecua!ia (4.p): La calcularea constantei adimensionale 's, se vor folosi urm"toarele unit"!i de
m"sur". Pentru modulul de secant" : MPa, pentru modulul de elasticitate a o!elului MPA #i pentru
momentul de iner!ie m4/m. Se va utiliza valoarea caracteristic" a modulului de elasticitate a o!elului.
Nota 3 la ecua!ia (4.p): Pentru umplutura u#oar", se face o compara!ie direct" între modului de secant"
al umpluturii u#oare efective #i cel al unui material de rambleu nisipos, ambele având un efort vertical
real echivalent cu cel care caracterizeaz" sferturile de cart ale conductei. Ca punct de plecare pentru
calcul vor fi folosite acelea#i principii ca pentru materialul nisipos conform Anexei 3. În acest caz
prezint" interes doar zona de 2D/3 din imediata apropiere a conductei. Dac" doar o parte din aceast"
zon" este alc"tuit" din umplutur" u#oar", se poate realiza calculul luând în considerare propor!ia direct"
a p"r!ii de umplutur" u#oar" din cadrul zonei 2D/3.
Pagina 24 din 60
iar în starea limit" ultim" prin:
Pentru:
Pentru:
dac"
Împreun" cu
dac"
Dac" nu:
Pagina 25 din 60
Figura 4.7 Func"ia f2 ca func"ie a valorii flexibilit#"ii &f.
Pagina 26 din 60
Figura 4.8 Parametrii ajut#tor pentru calcularea momentului cauzat de solicitarea la
trafic.
Ecua!ia (4.x) este ilustrat" grafic în figura 4.9 de mai jos.
Momentul proiectat în starea limit" a exploat"rii normale este stabilit conform ecua!iei
Pagina 27 din 60
iar în starea limit" ultim" conform ecua!iei
Valorile codurilor sunt introduse în ecua!iile de mai sus cu coeficien!i par!iali conform
recomand"rilor autorit"!ii competente.
5. Proiectare
Principii generale
Calculul sarcinilor, conform capitolului precedent, a fost efectuat în general având la
baz" principiile oferite în a#a-numita metod" SCI (vezi Duncan (1978) !i Duncan
(1979)) cu anumite modific"ri în privin!a distribu!iei sarcinii, calculului modulelor,
plus influen!a adâncimii acoperirii. Suger"m verificarea capacit"!ii portante pornind
de la principiile generale aplicate construc!iilor potrivit metodei factorului de
siguran!" par!ial. Verificarea întregii metode de proiectare sugerate a fost realizat"
prin compararea cu testele de ansamblu efectuate #i prezentate de Petterson (2004)
cuprinzând #i înc"rcarea la rupere prin care s-a demonstrat faptul c" factorul de
siguran!" comparat cu aplicarea unei balamale de plastic este înalt în metoda SCI.
Pagina 28 din 60
Verific"ri necesare
Atunci când se realizeaz" proiectul unei galerii trebuie efectuate minimum
urm"toarele verific"ri. Verific"rile de la punctele 1 #i 3 vor trebui realizate chiar #i în
faza de construc!ie.
a) Verific"ri ale calculelor în starea limit" a exploat"rii normale
1) Verificarea siguran!ei pentru împiedicarea ced"rii peretelui conductei
2) Calculul locurilor de amplasare raportate la întregul volum de sol care
înconjoar" galeria (Pentru acest calcul v" rug"m s" consulta!i specifica!iile
geotehnice)
b) Verific"ri ale calculelor referitoare la capacitatea portant" a peretelui
conductei în starea limit" ultim"
3) Se controleaz" ca balamalele de plastic sau mecanismele de articula!ie din
plastic s" nu ajung" în partea superioar" a conductei
4) Se controleaz" ca în partea inferioar" a conductei s" nu apar" riscul de cedare
5) Se controleaz" s" nu fie dep"#ite capacit"!ile conexiunilor prin buloane
6) Se verific" siguran!a împotriva instabilit"!ii (flambaj / cedare prin rupere).
Acest lucru este f"cut în acele cazuri în care este necesar" o corec!ie, pentru
ajustarea punctului 3) de mai sus.
c) Alte verific"ri ale calculelor
7) Se controleaz" ca respectiva construc!ie s" aib" rigiditatea necesar" la
instalare, manevrare, etc. (a#a-numita „rigiditate de manipulare”)
8) Se verific" presiunea radial" a solului împotriva fier – col!arelor în a#a
numitele profiluri cu în"l!ime mic", vezi Figura 1.3 E #i în cazul profilurilor
folosite pentru pasaje pietonale #i de biciclete.
9) Se controleaz" capacitatea împotriva ced"rii solului (un cerc de alunecare de la
nivelul suprafe!ei drumului tangen!ial fa!" de conduct"). Pentru aceast"
verificare vor trebui consultate specifica!iile geotehnice.
10) Se verific" funda!iile din beton (doar în cazul galeriilor arcuite).
Verific"rile de mai sus sunt efectuate în conformitate cu metodele descrise mai jos.
1) Asigurarea protec!iei împotriva riscului de cedare în starea limit" a
exploat"rii normale
Efortul maxim din peretele conductei este calculat cu ajutorul ecua!iei lui Navier.
Pagina 29 din 60
În ecua!ia (5.b) se introduce urm"toarea valoare
Pagina 30 din 60
Figura 5.4 Nota"ie folosit# pentru aflarea distan"ei optime dintre buloane.
Pentru valorile razelor prezentate în sec!iunea 1.2.3, nu este necesar" efectuarea nici
unei verific"ri speciale în ce prive#te presiunea radial" a solului. În alte cazuri se
recomand" îns" efectuarea unor verific"ri privind presiunea p"mântului precum #i
riscul de în"l!are a pl"cilor din partea de jos a conductei.
12
Standardul sudez pentru structurile din o!el este folosit în acest caz doar pentru clasificarea tipului de
conexiune.
Pagina 31 din 60
9) Verificarea capacit"!ii de împotrivire la alunecarea p"mântului
6. Referin!e13
13
Referin!ele cu caractere italice sunt men!ionate ca referin!e #i în cadrul textului.
Pagina 32 din 60
Pagina 33 din 60
7. Anexe
Anexa 1, calculul în"l!"rii cheii în timpul rambleierii
În sec!iunea 4.2 de mai sus, s-a oferit o valoare aproximativ" reprezentând în"l!imea
cu care se ridic" cheia. Printr-o metod" de analiz" mai precis" avem:
Pagina 34 din 60
Figura B1.1 Diagram# ilustrativ# pentru în#l"area cheii în timpul procesului de
rambleiere.
Datele sec!iunii transversale sunt exprimate în unit"!ile de m"sur": m, m2, m3#i m4.
Pagina 35 din 60
Figura B2.1 Datele unei sec!iuni tipice pentru pl"cile utilizate în cazul galeriilor.
Figura ilustreaz" datele sec!iunii unei pl"ci de tipul 200·55 cu grosimea de 2,95mm.
Figura B2.2 Date sec"ionale pentru ondula"ii cu o lungime de und# (b) !i o în#l"ime
(h)=150·50 mm2 pentru diverse grosimi de metal. 2 Date sec"ionale sunt exprimate în
unit#"ile de m#sur#: m, m2, m3!i m4.
Pagina 36 din 60
Figura B2.3 Date sec"ionale pentru ondula"ii cu o lungime de und# (b) !i o în#l"ime
(h)=200·55 mm2 pentru diverse grosimi de metal. 2 Date sec"ionale sunt exprimate în
unit#"ile de m#sur#: m, m2, m3!i m4.
Pagina 37 din 60
simplificat" în care singurea informa!ie care trebuie introduse este gradul relativ de
compactare. Metoda B este o metod" mai precis" cere necesit" introducerea mai
multor date geotehnice. Prin metoda B se ob!ine în general o valoare mai mare a
modulului, dar în schimb necesit" o mai bun" cunoa#tere a propriet"!ilor solului
înconjur"tor.
Metoda A
Pe baza informa!iilor cu privire la tipul de material, gradul de compactate #i presiunea
datorat" supra-înc"rc"rii (exprimat" ca o grosime a materialului solului) se stabile#te
urm"toarea ecua!ie:
Pagina 38 din 60
Gradul de compactare RP din ecua!ia de mai sus trimite la valoarea standard Proctor,
vezi mai multe în sec!iunea 3.5.
Metoda B
Metoda B se bazeaz" pe o investigare detaliat" a materialului rambleului structural,
necesitând îns" introducerea urm"toarelor date:
• Distribu!ia granulometric" (d10, d50, d60)
• Gradul de compactare (densitate uscat" #i densitate uscat" maxim")
• Nivelul de tensiune din umplutura înconjur"toare calculat folosind presiunea
pasiv" a p"mântului la o adâncime egal" cu adâncimea acoperirii plus H/2.
Pentru aplicarea metodei B se presupune c" parametrii ale#i ai solului sunt verifica"i
prin m#sur#tori în fiecare caz în parte.
Determinarea modulului de tangent" se face în urm"toarele etape:
Coeficientul de porozitate este calculat folosind ecua!ia de mai jos:
În ecua!ia de mai sus, se presupune c" rela!ia dintre densitatea relativ" #i gradul de
compactare va fi exprimat prin rela!ia
Pagina 39 din 60
Dac" se introduce RF=0,7, pa=100kPA precum #i situa!ie efortului echivalent cu
presiunea pasiv" a p"mântului la nivelul imediat de dedesubtul sferturilor de cart ale
galeriei rezult":
Compara!iile între valorile ob!inute prin utilizarea celor dou" metode sunt detaliate în
Figura B3.2 de mai jos pentru date tipice introduse.
Pagina 40 din 60
transformat" într-o sarcin" liniar" echivalent". Acest lucru se face cu ajutorul
formulei:
În cele ce urmeaz" vom aplica formula de mai sus la situa!ia unei sarcini luate din
BRO 94, vezi figura B4.1.
a) direc!ie longitudinal" b)
Figura B4.1 Grup de sarcini de tipul 1 din BRO94.
Pentru a putea trata un caz mult mai generalizat, se presupune c" grupul de sarcini va
lua forma ilustrat" de figura B4.2 de mai jos. Pentru „ Grupul de sarcini de tipul 1” se
aplic" urm"toarele dimensiuni:
a=2m, b=1,5m, c=6m, dx=0,2m #i dy=0,6m.
Figura B4.2 Exemplul unei solicit#ri pentru care este calculat# presiunea într-un
anumit punct (x, y) ce se afl# la adâncimea hc.
S" presupunem c" dorim s" calcul"m presiunea în punctul (x, y) care se afl" la
adâncimea hc .Dac" lu"m în considerare sarcinile ca fiind sarcini în nod, pe baza
ecua!ie (b4.a) se ob!ine urm"toarea rela!ie:
Pagina 41 din 60
în care si este calculat ca distan!a înclina!iei dintre punctul în care se calculeaz"
presiunea vertical" #i punctul de ac!iune a sarcinii.
Vom vedea mai jos ce se întâmpl" atunci când calcul"m presiunea vertical" de-a
lungul axei x introducând valorile Grupului de Sarcini 1 din BRO 94. Rezultatul poate
fi observat în figura B4.3 de mai jos. În figur", sarcinile au fost transformate #i tratate
ca #i sarcini în nod.
Figura B4.3 Distribu"ia presiunii la diferite adâncimi hc de-a lungul axei x, unde y=0
pentru un caz în care sarcinilor pe osie li s-a atribuit valoarea de 1kN.
Dac" dorim s" vizualiz"m presiunea vertical" de-a lungul unei axe paralele cu axa x,
dar la o distan!" de 1m de aceasta, adic" imediat sub ro!i ob!inem curbele din figura
B4.4 de mai jos.
Figura B4.4 Distribu"ia presiunii la diferite adâncimi hc de-a lungul unei axe aflate
imediat sub un rând de ro"i.
Pagina 42 din 60
Dup" cum era de a#teptat valoarea maxim" este ob!inut" pentru x=1,5 chiar dac"
diferen!a este mic" între punctele culminante pentru x=0 #i x=1,5, vezi Figura B4.4.
Pentru cazul în care apare o presiune suplimentar" din cauza unei c"i de circula!ie
adiacente se studiaz" situa!ia în care y=2. Astfel presupunem c" o cale de circula!ie
adiacent" influen!eaz" eforturile de-a lungul unei linii aflate chiar dedesubtul grupului
de sarcini pentru care dorim s" calcul"m presiunile. Rezultatele pot fi observate în
Figura B4.5.
Figura B4.5 Distribu"ia presiunii la diferite adâncimi hc de-a lungul unei axe aflate la
o distan"# de 3m dedesubtul p#r"ii unuia dintre rândurile de ro"i.
Pagina 43 din 60
Ca mai sus, am tratat sarcinile ca #i sarcini în nod. Dac" lu"m în considerare
distribu!ia sarcinii, adic" faptul c" sarcinile efective sunt de fapt distribuite pe o
anumit" suprafa!" atunci atât presiunea vertical" cât #i sarcina liniar" echivalent" se
reduc într-o anumit" m"sur". Figura B4.6 ilustreaz" în principiu efectul pe care îl are
luarea în considerare a distribu!iei sarcinii. Dup" cum era de a#teptat distribu!ia
sarcinii are un efect redus în cazul unor adâncimi de acoperire mari.
Figura B4.6 Reducerea sarcinii liniare echivalente pentru adâncimi mici de acoperire
atunci când este luat în calcul !i efectul distribu"iei sarcinii.
Dac" lu"m în considerare acest efect #i folosim rezultatul de mai sus pentru a calcula
sarcina liniar" echivalent" pentru cele trei cazuri relevante pentru galeriile amplasate
sub un drum, se ob!in rezultatele ilustrate în figura B4.7 de mai jos.
Pagina 44 din 60
Figura B4.7 Sarcinile liniare echivalente pentru trei tipuri de sarcini luate din BRO
94 ca func"ie a adâncimii acoperirii. S-a acordat aten"ie !i zonei peste care se
distribuie greutatea ro"ii.
În cazul unei conducte circulare (R=Rt) care este îngropat" într-un sol ce se extinde pe
o distan!" mare în exteriorul conductei, for!a de flambaj, în condi!ii simplificate #i
ideale poate fi calculat" din ecua!ia (b5.a) de mai jos
Pagina 45 din 60
Observ"m c" cel mai important parametru este 3=hc/Rt iar rezultatul calculului poate
fi observat în Figura B5.1 de mai jos.
Pagina 46 din 60
Acolo unde
Dac" îns"
Figura B5.2 Factor de reducere a sarcinii de flambaj atunci când sarcina de flambaj
Euler este mare.
Placa de metal:
Coeficien!i par!iali
Pagina 47 din 60
Max Min
%n 1,1
% greutate-proprie 1,05 0,95
%sarcin", starea limit" ultim" 1,5
%sarcin", starea limit" a expl.normale 1,0
% geo, rezisten!" 1,3
% geo, module 2,0
A fost luat în considerare grupul de sarcini, din sarcinile de tipul 1,2 sau 4 luate din
BRO 94 care genereaz" cel mai puternic efect, incluzând factorul de amplificare a
dinamicii pentru zona cea mai intens solicitat". Nu a fost efectuat" îns" o reducere a
adâncimii efective a acoperirii, în conformitate cu ecua!ia (4.a). Prin urmare
rezultatele se refer" la situa!iile în care adâncimea efectiv" a acoperirii este hc.
Pentru acest exemplu st"rile limite ultime sunt schematice. Cerin!a în aceste cazuri
este ca valoarea de interac!iune s" fie mai mic" decât 1. Verific"rile legate de starea
limit" a exploat"rii normale genereaz" cerin!e #i mai pu!in stringente.
A se nota faptul c" nu au fost efectuate verific"ri adi!ionale (legate de col!are de
exemplu). Acest lucru nu ba modifica îns" cu nimic rezultatele prezentate aici, cu
condi!ia ca structura adecvat" s" fi fost respectat".
Figura B6.1 Rela"ia dintre valoarea de interac"iune, a!a cum e aceasta definit# în
BSK99, grosimea metalului peretelui conductei !i adâncimea acoperirii pentru o
situa"ie în care D=6m. Ondula"ia este de 200·55mm iar umplutura înconjur#toare din
nisip are un grad relativ de compactare, conform testului Standard Proctor de 95%.
Pagina 48 din 60
Figura B6.2 Rela"ia dintre valoarea de interac"iune, a!a cum e aceasta definit# în
BSK99, grosimea metalului peretelui conductei !i adâncimea acoperirii pentru o
situa"ie în care D=8m. Ondula"ia este de 200·55mm iar umplutura înconjur#toare din
nisip are un grad relativ de compactare, conform testului Standard Proctor de 98%.
Pagina 49 din 60
Figura B7.1 Sec"iune transversal# a unei galerii de sub o cale ferat#
Din motive de proiectare se aplic" acelea#i principii folosite în cazul drumurilor
supuse la solicit"ri sub trafic, dar se pleac" de la anumite ipoteze specifice pentru c"i
ferate #i în conformitate cu BV BRO, sec!iunea 221.21. La calcularea momentelor se
iau în considerare doar sarcinile în nod ale 221.2211 #i acestea sunt distribuite între
traverse potrivit principiilor din 221.2214 (sec!iunile la care se face referire aici sunt
din BV BRO). For!ele axiale sunt calculate pornind de la distribu!ia solicit"rii sub
trafic care este împr"#tiat" folosind principiul simplificat 2:1.
Pentru situa!ia în care avem o distan!" între traverse de 0,65m, o suprafa!" solicitat"
sub traverse de 2,25·0,2m2 #i o distribu!ie a sarcinii conforme cu înclina!ia 2:1,se
calculeaz" mai întâi efortul de dedesubtul balastului (adic" la de la o adâncime de
0,3m sub partea inferioar" a traverselor) cu o suprafa!" de 2,25·0,2m2 (vezi Figura
221,2214c din BV BRO). Diferitele sarcini în nod ale grupului de sarcini din figura
221.2211 din BV BRO sunt amplasate în a#a fel încât una dintre sarcini s" fie situat"
chiar deasupra punctului în care urmeaz" s" fie calculat" presiunea vertical".
Desf"#urarea sarcinilor potrivit principiilor descrise mai sus poate fi v"zut" schematic
în Figura B7.2 de mai jos. Dup" aceea, pe baza acestei presiuni se calculeaz" sarcina
liniar" echivalent" conform ecua!iei (4.j).
Pagina 50 din 60
Figura B7.2 În BV BRO se presupune c# sarcinile pe osie(Q) ale unui tren constau de
fapt din patru sarcini pe osie cu o distan"# de 1,6m între ele. Se consider# c# aceste
sarcini sunt distribuite peste trei traverse astfel încât traversa din mijloc s# suporte
50% din sarcina pe osie dup# cum este ilustrat în figur#. Sarcinile de sub travers#
pân# în partea inferioar# a balastului sunt de asemenea distribuite conform
principiilor descrise în BV BRO.
Potrivit acestei abord"ri sarcina liniar" echivalent" poate fi v"zut" în Figura B7.3 de
mai jos. Influen!a c"ilor adiacente cu o distan!" între cente de 4,5m poate fi calculat"
în acela#i mod iar efectul lor combinat este de asemenea vizibil în Figura B7.3. Poate
fi interesant de notat c" sarcina liniar" echivalent" calculat" în acest mod este în multe
cazuri mai mic" decât o sarcin" comparabil" a unui drum. Acest lucru se datoreaz"
distribu!iei sarcinilor prin calea ferat" #i traverse de#i sarcinile totale sunt, în cazul
unei c"i ferate, mult mai mari decât în cazul unui drum.
Pagina 51 din 60
Figura B7.3 Sarcina liniar# echivalent# în cazul unei linii simple !i respectiv duble
conform principiilor aplicate în acest manual, pentru poduri construite sub o cale
ferat# !i pentru sarcini pe osie de 330kN.
Figura B7.3 ilustreaz" sarcina liniar" echivalent" pentru modelul de sarcin" a unui
tren la care se face referire în BV BRO sub denumirea de Model de Sarcin# BV2000.
Pentru a ob!ine sarcina conform" modelului de sarcin" UIC 71 sarcina liniar" ar trebui
înmul!it" cu factorul 250/330=0,76 iar pentru modelul de sarcin" Tåglast Malm 2000
cu factorul 350/330=1,06.
S-a sugerat c" deschiderea galeriei D s" fie folosit" ca valoare pentru Leff în ecua!ia
(b7.a). Mai departe, în sec!iunea 221.221 c) se afirm" c" factorul de amplificare a
dinamicii poate fi redus în cazul unor adâncimi mai mari de acoperire prin expresia:
Pagina 52 din 60
Mai mult se sugereaz" c" solicit"rile sub trafic distribuite –care influen!eaz" doar
for!ele axiale – nu vor fi amplificate.
S-a observat îns" c" interpretarea de mai sus a sarcinilor #i a factorului de amplificare
a dinamicii, în combina!ie cu modelul de calcul propus genereaz" rezultate
conservatoare.
Dac" se iau cazurile analizate în Anexa 6 referitoare la solicit"rile sub trafic în cazul
drumurilor se pot efectua calcule echivalente #i pentru solicit"rile sub trafic în cazul
c"ilor ferate detaliate mai sus. Cu toate acestea în cazul respectiv se recomand"
folosirea coeficien!ilor par!iali de 1,4 pentru solicit"rile sub trafic.
Figura B7.5 Valoarea de interac"iune conform ecua"iei (5b) pentru diverse adâncimi
de acoperire !i grosimi ale metalului pentru modelul BV 2000 de solicitare sub trafic
în cazul unei c#i ferate, deschiderea fiind D=6m !i datele cunoscute acelea!i cu cele
din Anexa 6.
În figura B7.6 rezultate în cazul unor sarcini pe drum sau cale ferat" pot fi comparate
pentru aceea#i deschidere D=6m. Dup" cum era de a#teptat, grosimea necesar" a
pl"cii de metal este mai mare în cazul sarcinii pe drum unde sunt adâncimi de
acoperire mici datorit" faptului c" suprafa!a de distribu!ie a sarcinilor este mai mic".
Cu toate acestea grosimea necesar" a metalului este mai mare în cazul unor solicit"ri
sub trafic pe calea ferat" atunci când este vorba de adâncimi de acoperire mai mari.
Pagina 53 din 60
Rail t=cale ferat#, Road t= drum
Figura B7.6 Compara"ie a valorii de interac"iune în conformitate cu ecua"ia (5b)
pentru diverse adâncimi ale acoperirii !i grosimi ale metalului pentru modelul BV
2000 de solicitare sub trafic în cazul unei c#i ferate (deschiderea fiind D=6m) !i
pentru o solicitare sub trafic pe drum conforme cu BRO94.
Pagina 54 din 60
Proiectarea podurilor din o!el (Dimensionering av rörbroar)
Manual suedez referitor la proiectarea Podurilor din structuri flexibile de o!el
ancorate în sol
Pagina 55 din 60
În tabelul de mai jos se face o compara!ie între ecua!iile din a doua "i a treia edi!ie:
Observa!ii
Ecua!ia Referitoare la Edi!ia a doua Edi!ia a treia
(3.a) Amplificarea dinamic! - - Neschimbat!
pentru sarcini utile
(4.j) Nefolosit! - - -
Pagina 56 din 60
Observa!ii
Ecua!ia Referitoare la Edi!ia a doua Edi!ia a treia
(4.l’) – (4.l’’’) For"a normal! a - - Neschimbat!
sarcinii utile
(4.s’’’) - - Neschimbat!
Pagina 57 din 60
Observa!ii
Ecua!ia Referitoare la Edi!ia a doua Edi!ia a treia
(4.u) Modificat! pentru a corespunde mai bine
cu rezultatele testelor de ansamblu
(4.v) - - Neschimbat!
Pagina 58 din 60
buloane
(5.g) Factorul de flexibilitate - - Neschimbat!
(b1.a) Parametrii sec"iunii - - Ecua"ie nou!
ondula"iei
(b1.b) Parametrii sec"iunii - - Ecua"ie nou!
ondula"iei
(b1.c) Parametrii sec"iunii - - Ecua"ie nou!
ondula"iei
(b1.d) Parametrii sec"iunii - - Ecua"ie nou!
ondula"iei
(b1.e) Parametrii sec"iunii - - Ecua"ie nou!
ondula"iei
(b1.f) Parametrii sec"iunii - - Ecua"ie nou!
ondula"iei
(b1.g) Parametrii sec"iunii - - Ecua"ie nou!
ondula"iei
(b1.h) Flambaj local –moment - - Ecua"ie nou!
critic ultim
(b1.i) Reducerea momentului - - Ecua"ie nou! (obs: num!rul ecua"iei nu
încovoietor ultim este indicat în manual)
datorit! ondul!rii
transversale
(b2.a) Modulul solului, - - Cre#terea modulului solului datorit!
metoda simplificat! schimb!rii coeficientului par"ial al
materialului de la 2 la 1,3.
(b2.b) Coeficientul de - - Neschimbat!
porozitate
(b2.c) Valoarea modulului - - Neschimbat!
(b2.d) Granulometria - - Neschimbat!
(b2.e) Exponentul efortului - - Neschimbat!
(b2.f) Unghiul de fric"iune - - Neschimbat!
intern! (valoare
caracteristic!)
(b2.g) Modulul solului - - Neschimbat!
(b2.h) Rela"ia dintre modulul - - Neschimbat!
Pagina 59 din 60
lui Young #i modulul de
compresie
(b2.i) Modulul solului - - Neschimbat!
(b3.a; 4.a) În!l"imea redus! a - - Neschimbat!
acoperirii
(b3.b) Deflec"ia vertical! a - - Neschimbat!. Pentru profiluri de galerii
cheii cauzat! de cu funda"ii din beton deflec"ia vertical!
rambleiere poate fi neglijat!. Pentru arcurile concave
pe funda"ii de beton deflec"ia vertical!
poate fi considerat! ca un sfert din
valoarea calculat!.
(b4.a) Presiunea vertical! a - - Neschimbat!
solului datorat! sarcinii
concentrate
(b4.b) Sarcina liniar! - - Neschimbat!
echivalent!
(b4.c) Presiunea vertical! a - - Neschimbat!
solului datorat! unui
grup de sarcini
concentrate
(b5.a) For"a normal! critic! - - Neschimbat!
(b5.b) For"a normal! critic! - - Neschimbat!
(b5.c) Reducerea modului - - Neschimbat!
solului datorit! în!l"imii
acoperirii
(b5.d) Factor de reducere a - - Neschimbat!
for"ei normale critice
(b5.d’) Factor de reducere a - - Neschimbat!
for"ei normale critice
(b5.e) - - - Neschimbat!
(b5.f) - - - Neschimbat!
(b5.g) - - - Neschimbat!
(b5.h) - - - Neschimbat!
(b6.a) Amplificarea dinamic! - - Neschimbat!
a sarcinii c!ii ferate
Pagina 60 din 60