Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Drept
Departamentul Drept privat
CURRICULUM
la disciplina
DREPTUL AFACERILOR
Ciclul I, Licenţă
Chişinău – 2018
1
APROBAT: Şef Departament Drept privat
la şedinţa Departamentului ________ Nicolae Roşca
din „__” ______________ 2018
2
PRELIMINARII
3
Prezentul curriculum este elaborat în concordanţă cu planul de studiu al facultăţii de drept a
Universităţii de Stat din Moldova şi este destinat studenţilor care îşi fac studiile la ciclul I (studiu de
licenţă), secţia zi şi frecvenţă redusă.
I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Ore total:
Responsabil
Forma de Codul Denumirea inclusiv Evalu Nr.
de Semestr
învăţământ disciplinei disciplinei Total area credite
disciplină C S L LI
frecvenţă S.07.A.057 Dreptul Nicolae VII 150 45 30 0 75 Ex 5
la zi afacerilor Roşca
frecvenţă S.08.A.054 Dreptul Nicolae VII- 150 22 8 0 120 Ex 5
redusă* afacerilor Roşca VIII
Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1 Introducere în dreptul afacerilor. Izvoarele dreptului 2 1 2 0 2 3
afacerilor.
2 Activitatea de întreprinzător (afacerile). Dreptul de a 2 1 1 1 2 5
desfăşura activitatea de întreprinzător.
3 Reglementarea juridică a activităţii de întreprinzător. 4 2 3 1 5 6
4 Subiectele dreptului afacerilor. Întreprinzători persoane 2 1 1 1 2 6
fizice şi juridice.
5 Noţiunea, clasificarea şi constituirea persoanelor juridice cu 3 2 2 2 6 10
scop lucrativ.
6 Funcţionarea persoanelor juridice cu scop lucrativ. 2 0 1 0 2 4
7 Regimul juridic şi componenţa patrimoniului persoanelor 4 2 2 1 5 6
juridice cu scop lucrativ.
8 Reorganizarea persoanelor juridice cu scop lucrativ. 2 1 1 0 5 7
9 Dizolvarea şi lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ. 2 2 1 0 4 7
10 Insolvabilitatea întreprinzătorilor persoane fizice şi juridice. 4 2 3 0 8 10
11 Statutul juridic al societăţilor comerciale: societatea în nume 10
colectiv; societatea în comandită; societatea cu răspundere 6 4 4 2 8
limitată; societatea pe acţiuni.
12 Statutul juridic al societăţilor cooperatiste: cooperativa de 2 1 2 0 5 6
întreprinzător; cooperativa de producţie.
13 Statutul juridic al întreprinderilor de stat şi municipale. 1 1 0 0 4 6
14 Sistemele societare. Filiale şi sucursale; 2 1 1 0 3 6
15 Supravegherea de stat şi controlul asupra activităţii de
întreprinzător. Răspunderea întreprinzătorilor pentru 1 1 2 0 3 6
încălcarea reglementărilor legale la desfăşurarea activităţii
de întreprinzător;
16 Administrarea şi deetatizarea patrimoniului public. 1 0 0 0 2 5
17 Reglementarea juridică a investiţiilor în activitatea de 2 0 2 0 3 5
întreprinzător.
18 Reglementarea juridică a întreprinderilor mici şi mijlocii. 1 0 1 0 2 4
4
19 Reglementarea juridică a activităţii de întreprinzător în 1 0 1 0 2 4
zonele economice libere.
20 Reglementarea juridică a activităţii băncilor. 1 0 0 0 2 4
Total 45 22 30 8 75 120
5
mobiliare, etc.;
5. Exprimarea viziunilor a identifica lacunele şi carenţele normelor juridice ce fac obiectul
proprii faţă de reglementări de studiu al dreptului afacerilor;
sau coliziuni de drept; a identifica cazurile de încălcare a condiţiilor de desfăşurare a
activităţilor de întreprinzător şi propunerea de a lua măsuri pentru a
evita comportamentul vicios;
a analiza opiniile doctrinaire faţă de lacunele şi carenţele
evidenţiate în legislaţie;
a analiza textele legale aplicându-le situaţiilor concrete, formulând
ipoteze şi combătându-le;
6. Utilizarea de tehnici, a identifica soluţii pentru litigiile dintre întreprinzători, dintre
metode şi procedee în asociaţi şi persoana juridică, dintre întreprinzători şi autorităţile
vederea formulării soluţiilor publice etc.;
interpretative ale normelor a elabora note informative pentru descrierea procedurilor de
juridice; înregistrare a întreprinzătorilor, de eliberare a licenţelor şi
autorizaţiilor, de convocare şi desfăşurare a şedinţelor adunărilor
generale a asociaţilor, a consiliilor, etc.
a compara experienţa doctrinară cu cea practică în vederea alegerii
soluţiei corecte a eventualelor diferende;
a utiliza metodele de interpretare a normelor juridice specifice
dreptului afacerilor prin prisma practicii judiciare a Curţii Supreme
de Justiţie, dar şi cea care derivă practica Curţii Constituţionale şi a
Curţii Euroepene a Drepturilor Omului;
a recomanda căi de contestare a actelor juridice, implicit cele de
contencios admistrativ (acte ale organului de înregistrare, şi
arganelor care eliberează Camerei de licenţiere etc.)
7. Formularea propunerilor a identifica normele juridice care conţin carenţe de ordin legislativ,
în vederea perfecţionării propunând concomitent variante de îmbunătăţire;
cadrului legal existent. a recomanda căi de perfecţionare a cadrului legal prin elaborarea de
proiecte de acte normative;
8. Îndeplinirea la termen, a întocmi în timp restrâns note informative cu privire la situaţii
riguroasă şi responsabilă, în juridice litigioase;
condiţii de eficienţă şi a elabora proiecte de acte de constituire pentru formele de persoană
eficacitate, a sarcinilor juridică cu scop lucrativ;
profesionale, cu respectarea a pregăti pachete de documente necesare: - pentru eliberarea
principiilor eticii juridice; licenţei sau autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii de
întreprinzător; - pentru eliberarea patentei de întreprinzător; -
pentru înregistrarea în calitate de întreprinzător individual, pentru
înregistrarea gospodăriei ţărăneşti; - pentru înregistrarea
persoanelor juridice cu scop lucrativ; - pentru înregistrarea
filialelor;
9. Utilizarea eficientă a a utiliza mijloacele electronice de comunicare pentru a face rost
resurselor de comunicare, a de acte normative naţionale, internaţionale şi străine, literatură
surselor de formare juridică specială, practică judecătorească naţională, internaţională
profesională asistată, atât în şi străină pe tematica interesată;
limba română, cât şi într-o a comunica cu eventualii beneficiari prin mijloacele electronice şi
limbă de circulaţie reţelele de socializare astfel, încât să fie asigurată corectitudinea
internaţională. şi confidenţialitatea profesională;
a utiliza bibliotecile electronice, bazele de date legislative şi alte
surse profesionale existente în variantă electronică;
6
IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Subiectul 1. Introducere în dreptul afacerilor. Izvoarele dreptului afacerilor.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de drept al afacerilor, • Noţiunea dreptului afacerilor. Definiţia „dreptului
principiile dreptului afacerilor; afacerilor”. Controversele denumirii dreptului
- să analizeze relaţiile reglementate de normele afacerilor. Locul dreptului afacerilor în sistemul de
dreptului afacerilor; drept al Republicii Moldova.
- să cunoască izvoarele dreptului afacerilor; • Obiectul dreptului afacerilor. Sistemul subiectiv şi
- să clasifice normele de drept după forţa lor sistemul obiectiv al dreptului afacerilor. Raporturile
juridică; patrimoniale şi nepatrimoniale. Raporturi între
- să compare între ele tipurile de relaţii ale întreprinzători şi organele statului.
dreptului afacerilor; • Istoria dreptului afacerilor (comercial).
- să deosebească normele juridice de drept privat • Izvoarele. Constituţia. Actele internaţionale. Legile
ale dreptului afacerilor de normele juridice de organice şi legile ordinare. Ordonanţele şi hotărârile
drept public ale dreptului afacerilor, dar şi de Guvernului. Actele normative ale BNM, a CNPF,
alte ramuri de drept; ministerelor şi departamentelor. Actele normative
- să explice: interconexiunea dreptului afacerilor ale autorităţilor publice locale. Actele corporative.
cu alte ramuri şi instituţii din sistemul naţional Uzanţe. Practica judecătorească.
de drept; necesitatea existenţei principiului • Principiile dr. afacerilor. Principiul libertăţii
inviolabilităţii investiţiilor; activităţii de întreprinzător; al inviolabilităţii
- să formuleze opinii privind utilitatea hotărârilor investiţiilor; al libertăţii concurenţei loiale.
Curţii Constituţionale pentru practica de • Tendinţele moderne. Dezvoltarea instituţiei de
aplicare a normelor juridice; persoană juridică. Internaţionalizarea normelor de
- să formuleze opinii privind utilitatea practicii drept privat. Intervenţia statului în activitatea
judiciare pentru stabilitatea legislaţiei şi pentru economică.
protecţia investitorilor. • Termeni-cheie: dreptul afacerilor, acte normative,
întreprinzător, relaţii juridice, principii, tendinţe,
comerciant, negustor;
7
(afacere), profesie liberală, genuri de activitate,
dreptul de a desfăura afaceri;
8
ocupă o situaţie dominantă pe piaţă şi/sau care • Publicitatea neonestă şi publicitatea neautentică ca
aplică măsuri descriminatorii faţă de alţi acţiuni care dăunează concurenţei.
întreprinzători; c) săvârşirea unor acţiuni de • Răspunderea persoanelor care suprimă concurenţa.
divizare a pieţei după teritoriu; • Obligaţia întreprinzătorilor de a plăti
- să poată întocmi acte prin care se solicită impozitele. Noţiune de impozite şi taxe.
eliberarea licenţelor, autorizaţiilor şi prin care • Legislaţia. Clasificarea impozitelor şi taxelor.
se contestă actele autorităţilor publice • Obligaţia întreprinzătorilor de protecţie a
competente cu eliberarea licenţelor şi mediului. Cerinţe pentru protecţia mediului în
autorizaţiilor şi cu drept de control în acest Republica Moldova. Răspunderea juridică pentru
domeniu. poluarea mediului.
- să poată întocmi petiţii, reclamanţii prin care • Obligaţia întreprinzătorilor de a respecta
se încalcă normele legii privind concurenţa şi standardele de calitate a mărfurilor, produselor şi
referinţe la actele Consiliului Concurenţei; serviciilor în scopul protecţiei consumatorilor.
• Termeni-cheie: intervenţie a statului în activitate
de întreprinzător; licenţă, autorizaţie,
contabilitate, sisteme contabile, concurenţă,
practică monopolistă, act de concurenţă neloială,
organul de licenţiere, Consiliul concurenţei.
9
gospodăriei ţărăneşti; - Persoana juridică de drept privat: a) cu scop
- să argumenteze necesitatea reglementării nelucrativ; asociaţia; fundaţia; instituţia;
statutului juridic al întreprinderilor mici şi b) cu scop lucrativ: societăţile comerciale;
mijlocii; societăţile cooperatiste; întreprinderile cu capital
public;
-Termeni-cheie: întreprinzător, persoană juridică de
drept privat, gospodărie ţărănească, patentă de
întreprinzător, întreprinzător individual; Registrul
întreprinzătorilor individuali,
10
Subiectul 6. Funcţionarea persoanelor juridice cu scop lucrativ
Obiective Unităţi de conţinut
- să relateze despre obligaţiile membrilor • Obligaţiile participanţilor la persoana
persoanei juridice cu scop lucrativ; juridică cu scop lucrativ (fondatorilor,
- să relateze despre drepturile membrilor asociaţilor membrilor) faţă de persoana juridică
persoanei juridice cu scop lucrativ; din capitalul social al căreia deţine
- să descrie competenţele organelor participaţiune.
persoanei juridice cu scop lucrativ; • Drepturile participanţilor la persoana
- să explice deosebirea dintre modul de juridică cu scop lucrativ (fondatorilor,
conducere a societăţii în comandită de o asociaţilor, membrilor) faţă de persoana juridică
altă persoană juridică cu scop lucrativ; din capitalul social al căreia deţine
- să aibă abilitatea de a întocmi proiecte de participaţiune.
procese verbale ale organului suprem al • Structura de organizare a persoanei juridice.
persoanei juridice; Adunarea asociaţilor (membrilor sau
- să consulte asociatul (fondatorul) privind fondatorilor) – organ suprem al persoanei
realizarea dreptului la dividend şi dreptul juridice. Atribuţiile şi modul de activitate.
de a participa la activitatea şi conducerea Administratorul (organul executiv). Modul de
persoanei juridice cu scop lucrativ; desemnare şi revocare. Organ unipersonal sau
- să recomande soluţii de protecţie a colegial; atribuţiile de gestiune şi reprezentare.
dreptului asociatului la informaţie despre Răspunderea administratorului.
activitatea persoanei juridice; Organele facultative – organul de supraveghere
şi organul de control.
Termeni-cheie: dreptul asociatului, obligaţia
asociatului, aport, capital social, adunare
generală, consiliu, administator, comisie de
cenzori, cotă parte;
11
bunurilor cu titlu de aport la capitalul social. Formarea capitalului social. Aporturi
social, inclusiv: a) imobile; b) valori în numerar şi natură. Modul de evaluarea
mobiliare; c) mărci de producţie; d) aporturilor în natură. Mărimea aportului,
automobile; e) partea socială din capitalul termenul de transmitere a aportului şi efectul
social al societăţii cu răspundere limitată; f) transmiterii aportului. Modificarea capitalului
întreprinderea complex patrimonial unic; social. Majorarea şi reducerea.
- Să recomande soluţii legale pentru persoana • Capitalul de rezervă. Modul de formare şi
juridică care are active mai mici decât utilizare a capitalului de rezervă.
capitalul social; • Termeni-cheie: bun, patrimoniu, capital
social, aport, aport în natură, bun corporal,
bun incorporal, capital de rezervă;
întreprindere complex patrimonial unic;
12
lichidarea persoanei juridice cu scop lucrativ; dizolvate.
- să compare procedura de lichidare a
persoanei juridice cu scop lucrativ cu active • Lichidatorul persoanei juridice. Definiţia,
suficiente pentru satisfacerea creanţelor cu desemnarea, înregistrarea, atribuţiile.
procedura de lichidare a persoanei juridice cu
active insuficiente pentru satisfacerea • Operaţiunile lichidatorului. Prevenirea
creanţelor creditorilor; creditorilor şi satisfacerea creanţelor acestuia.
- să compare procedura de satisfacere a Întocmirea şi aprobarea bilanţului de lichidare.
creanţelor creditorilor a unei forme de Repartizarea între asociaţi a activelor rămase
persoană juridică cu scop lucrativ cu alte după satisfacerea cerinţelor crediotorilor.
forme de persoană juridică, inclusiv cu scop
lucrativ. • Radierea persoanei juridice din registrul de
- Să recomande modele de procese verbale a stat. Actele necesare pentru radiere.
adunării asociaţilor (membrilor) persoanei
juridice care se dizolvă; • Redeschiderea lichidării: a) la cererea
- Să aibă abilitatea de a elabora note asociaţilor societăţii lichidate; b) la cererea
informative privind consecutivitatea creditorului societăţii lichidate;
operaţiunilor necesare de efectuat în cazul
lichidări persoanei juridice cu scop lucrativ; Termeni-cheie: dizolvare, lichidare, radiere,
- Să aibă abilitatea de întocmi acte de bilanţ de lichidare, repartiţie, administrator
transmitere a bunurilor materiale către fiduciar, creditor, debitor, lichidator act de
asociaţi în procedura de repartizare a repartiţie, creanţă.
activelor persoanei juridice în lichidare;
Subiectul 10. Insolvabilitatea întreprinzătorilor persoane fizice şi juridice.
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de insolvabilitate; • Noţiunea de insolvabilitate. Deosebirea
- să idenifice persoanele care pot şi care nu pot noţiunii de insolvabilitate de alte noţiuni
fi declarate insolvabile; asemănătoare, bancrută, faliment, insolvenţă.
- Să identifice persoanele faţă de care nu se Incapacitatea de plată şi supraîndatorarea.
aplică procedura de insolvabilitate; • Participanţi la procesul de insolvabilitate.
- Să caracterizeze condiţiile care trebuie să le Subiecte insolvabilităţii. Instanţele
întrunească persoana desemnata competente în materia insolvabilităţii.
administratorul insolvabilităţii; Administratorul insolvabilităţii (lichidator).
- Să caracterizeze temeiurile de intentare a Creditorii.
procesului de insolvabilitate; • Intentarea procesului de insolvabilitate.
- Să descrie efectele intentării procesului de Depunerea cererii întroductive şi admiterea
insolvabilitate; ei. Adoptarea hotărârii de intentare a
- Să clasifice creditorii societăţii insolvabile insolvabilităţii şi efectele ei. Registrul
după criteriile cunoscute; cauzelor de insolvabilitate.
- Să compare incapacitatea de plată cu • Procedura de restructurare. Propunerea,
supraîndatorarea şi să evidenţieze deosebirile admiterea şi confirmarea planului de
dintre ele; restructurare. Efectele juridice ale
- Să explice consecinţele juridice care survin confirmării planului de restructurare.
pentru creditori în legătură cu creanţele care Consecinţele îndeplinirii şi neîndeplinirii
nu pot fi saisfăcute din masa debitoare a măsurilor stabilite în planul de restructurare.
persoanei insolvabile; • Procedura falimentului. Desesizarea
- Să motiveze necesitatea încetării procesului debitorului. Determinarea masei active (masa
de insolvabilitate a societăţii insolvabile în debitoare). Regimul actelor juridice
cazul în care creditorii sunt de acord cu anterioare intentării insolvabilităţii. Stabilirea
această încetare; masei pasive (totalitatea creanţelor). Vânzarea
- Să aibă abilitatea de a întocmi cererea de bunurilor debitorului. Distribuirea sumelor
desemnare a unei anumite persoane în realizate din vânzarea masei debitoare.
13
calitate de administrator al insolvabilităţii • Încetarea procesului de insolvabilitate.
precum şi a proiectelor de documente Radierea persoanei juridice insolvabile din
necesare intentării şi desfăşurării procesului registrul de stat.
de insolvabilitate; • Descalificarea întreprinzătorilor persoane
fizice şi a persoanelor cu funcţii de
răspundere a persoanelor juridice.
• Termeni-cheie: insolvabilitate, incapacitate
de plată, supraîndatorare, restructurare,
faliment, procedură simplificată de faliment,
procedură accelerată de restructurare, masă
debitoare, descalificare.
Subiectul 11. Statutul juridic al societăţilor comerciale: societatea în nume colectiv; societatea
în comandită; societatea cu răspundere limitată; societatea pe acţiuni;
Obiective Unităţi de conţinut
- să relateze despre noţiunile fiecărei forme de • Societatea în nume colectiv. Noţiune,
societate comerciale; reglementarea juridică, fondatorii, actul
- să relateze despre drepturile şi obligaţiile constitutiv şi cuprinsul lui. Înregistrarea.
asociaţilor fiecărei forme de societatea Adoptarea deciziilor, administrarea şi
comercială; reprezentarea societăţii. Drepturile şi obligaţiile
- să descrie temeiurile de excludere a asociaţilor. Responsabilitatea societăţii şi a
asociaţilor din societatea în nume colectiv şi asociaţiilor .
societatea în comandită; • Societatea în comandită. Noţiunea şi
- Să clasifice formele adunărilor generale ale reglementarea juridică, fondatorii, actul
acţionarilor (asociaţilor) după criteriile constitutiv şi cuprinsul lui. Capitalul social şi
cunoscute; cotele de participare. Adoptarea deciziilor,
- Să distingă între atribuţiile exclusive şi administrarea şi reprezentarea societăţii,
neexclusive ale adunării generale a drepturile şi obligaţiile comanditarilor şi
acţionarilor şi asociaţilor SRL; comanditaţilor.
- Să relateze despre noţiunea de parte socială,
parte de interes şi acţiune; • Societatea cu răspundere limitată. Noţiunea
- Să relateze despre noţiunea de obligaţiune ca de societate cu răspundere limitată.
valoare mobiliară; • Constituirea SRL. Fondatorii, actul de
- Să compare obligaţiile asociaţilor societăţii constituire, înregistrarea SRL.
în nume colectiv cu obligaţiile asociaţilor • Capitalul social. Aporturile la capitalul social.
societăţii în comandită; Modificarea capitalului social.
- Să distingă drepturile asociaţilor comanditaţi • Structura organizatorică a SRL. Adunarea
cu drepturile asociaţilor comanditari; generală. Organul executiv. Organul de control.
- Să compare răspunderea asociatului societăţii • Societatea pe acţiuni. Noţiunea de societate pe
în nume colectiv cu răspunderea asociaţilor acţiuni.
altor forme de societăţi comerciale; • Constituirea societăţii pe acţiuni. Fondatorii.
- Să aibă abilitatea de a întocmi note Actul constitutiv. Înregistrarea de stat a
informative cu privie la transferarea societăţii pe acţiuni. Înregistrarea de stat a
participaţiunii (parte socială, acţiuni, parte de acţiunilor plasate la fondarea societăţii.
interes) la capitalul social de la o persoană la • Acţionarii. Drepturile patrimoniale şi
alta; nepatrimoniale ale acţionarilor. Obligaţiile
- Să întocmească note informative privind acţionarilor.
posibilitatea / imposibilitatea retragerii • Adunarea generală. Forme de a adunărilor
asociaţilor cu o parte din bunurile societăţi generale. Competenţa adunării generale.
din diferite forme de societăţi comerciale; Cerinţe de convocare, informare a acţinarilor,
- Să întocmească note informative privind deliberare.
aspectul comparativ dintre diferite forme de • Consiliul societăţii. Alegerea, membrilor
societate comercială în sensul alegerii celei consiliui, competenţa consiliului, convocarea
14
mai optimale forme de societate; şedinţelor şi deliberarea acestora.
- Să clasifice acţiunile şi obligaţiunile în • Organul executiv al societăţii. Tipuri de organe
funcţie de criteriile cunoscute; executive: Competenţa organului executiv.
- Să aibă abilitatea de a întocmi proiecte de Desemnarea şi revocarea membrilor.
procese verbale a adunărilor asociaţilor • Organul de control al societăţii pe acţiuni.
societăţilor comerciale şi a altor documente Atribuţiile organului de control. Desemnarea şi
legate de aceasta; revocare membrilor (auditului). Raportul
- să argumenteze refuzul societăţii comerciale organului de control şi aprobarea lui de
de a primi în rândurile asociaţilor persoane adunarea generală.
terţe, inclusiv soţul asociatului sau • Capitalul social. Formarea şi modificarea
moştenitorii asociatului decedat; capitalului social. Capitalul de rezervă.
- Să consulte administratorul societăţii pe • Acţiunile. Noţiunea şi clasificările acţiunilor
acţiuni privitor la consecinţele încheierii unor după diferite criterii.
tranzacţii de proporţii şi cu conflict de • Obligaţiunile. Noţiune. Clasificarea
interese fără respectarea dispoziţiilor legale; obligaţiunilor.
• Tranzacţiile societăţii cu propriile hîrtii de
valoare.
• Termeni-cheie:societate comercială, societate
în nume colectiv, societate în comandită,
societate cu răspundere limitată, societate pe
acţiuni, cotă parte, capital social, acţiune,
obligaţiune, adunare generală, act de
constituire, fondator, asociat, acţionar,
administrator, adunare generală.
Subiectul 12. Statutul juridic al societăţilor cooperatiste: cooperativa de producţie; cooperativa
de întreprinzător;
Obiective Unităţi de conţinut
- Să relateze despre noţiunea de cooperativă de • Noţiunea şi esenţa societăţii cooperatiste.
întreprinzător şi a celei de producţie; • Cooperativa de întreprinzător. Noţiunea şi
- Să descrie drepturile şi obligaţiile membrilor constituirea.
cooperativei de producţie şi a cooperativei de • Organele cooperativei de întreprinzător:
întreprinzători; • Drepturile, obligaţiile şi răspunderea
- Să descrie organele fiecărei forme de membrilor cooperativei de producţie.
cooperative; • Patrimoniul cooperativei. Formarea şi
- Să explice procedura de constituire a fiecărei modificarea capitalului social. Particularităţile
forme de cooperative; încetării activităţii cooperativei prin
- Să facă comparaţie între societatea comercială reorganizare şi lichidare.
de societatea cooperatistă arătând priorităţile şi • Cooperativa de producţie. Noţiunea şi
specificul unei forme faţă de alta; constituirea.
- să facă comparaţie între cooperativa de • Organele cooperativei de producţie. Drepturile,
întreprinzător de cooperativa de producţie obligaţiile şi răspunderea membrilor
evidenţiind specificul fiecărei forme; cooperativei de producţie.
- să aibă abilitatea de a întocmi proiecte de • Patrimoniul cooperativei. Formarea şi
documente necesare pentru înregistrarea, modificarea capitalului social.
funcţionarea formelor de cooperative inclusiv • Particularităţile încetării activităţii cooperativei
să a proceselor verbale, hotărări cereri etc. prin reorganizare şi lichidare.
- Să aibă abilitatea de a întocmi documente de
contestare a actelor emise de organele Termeni-cheie: cooperativă de producţie,
cooperativei sau de autorităţile publice în cooperativă de întreprinzător, capital social,
privinţa cooperativei; membru, consiliu, preşedinte al cooperative, cotă
parte, patrimoniu.
Subiectul 13. Statutul juridic al întreprinderilor de stat şi municipale
15
Obiective Unităţi de conţinut
- Să relateze despre noţiuna de întreprindere de • Întreprinderea de stat. Noţiunea şi
stat şi de întreprindere municipale; constituirea întreprinderii de stat.
- Să caracterizeze operaţiunile necesare pentru • Patrimoniul întreprinderii de stat şi gestiunea
constituirea întreprinderii de stat şi lui. Drepturile asupra bunurilor transmise
întreprinderii municipale; întreprinderii de stat.
- Să descrie structura organizatorică a • Organele întreprinderii de stat: Competenţa
întreprinderii de stat şi a celei municipale organelor şi modul de activitate a acestora.
referindu-se la fiecare organ al lor;
- să caracterizeze drepturile pe care le are • Întreprinderea municipală. Noţiunea şi
întreprinderea de stat şi cea municipală asupra constituirea întreprinderii municipale.
bunurilor ce intră în activul lor. • Patrimoniul întreprinderii municipale şi
- Să deosebească întreprinderea de stat de alte gestiunea lui. Drepturile asupra bunurilor
persoane juridice cu scop lucrativ precum şi transmise întreprinderii municipale.
întreprinderea de stat de întreprinderea • Organele întreprinderii municipale:
municipală; Competenţa organelor şi modul de activitate a
- Să aibă abilitatea de a elabora documentele acestora.
necesare pentru constituirea întreprinderii de Termeni-cheie: întreprindere municipală,
stat şi întreprinderii municpale; întreprindere de stat, patrimoniu, fondator,
administrator, stat, statutut, hotărâre de
constituire, consiliu.
Subiectul 14. Sisteme societare. Filiale şi reprezentanţe.
Obiective Unităţi de conţinut
- Să relateze despre noţiunea de sistem societar • Sistemele societare. Uniunile de persoane
şi caracterele acestuia; juridice, concernele, grupurile financiar-
- Să caracterizeze formele de sisteme societare; industriale. Noţiunea şi caracterele sistemului
- Să relateze despre noţiunea de filială şi societar.
caracterele ei; • Uniunea de persoane juridice. Noţunea şi
- Să relateze despre noţiunea de reprezentanţă; modul de constituire.
- Să descrie operaţiunile necesare pentru • Funcţionarea organelor uniunii.
înregistrarea sistemului societate prceum şi cel • Particularităţile încetării activităţii uniunii.
al filialei şi a reprezentanţei; • Particularităţi ale uniunii de cooperative.
- Să compare concernul cu alte forme de uniune • Concernul. Noţiune. Concerne verticale şi
de persoane juridice evidenţiind concerne orizontale.
particularităţile acestuia; • Grupul financiar–industrial. Noţiune,
- să compare concernul vertical cu concernul constituire, funcţionare şi administrarea.
orizontal evidenţiind particularităţile fiecăruia; Activitatea grupei financiar industriale..
- să compare statutul întreprinderii dominante cu • Alte sisteme societare. Holdingul,Trust,
cel al întreprinderii dominate evidenţiind sindicat, întreprindere multinaţională.
particularităţile fiecăreia; • Filialele şi reprezentanţele persoanei
- să compare filiala de societatea filială şi să juridice. Filiala persoanei juridice. Noţiunea
evidenţieze particularităţile fiecăreia; şi particularităţile filialei. Constituirea: actul de
- sa compare filiala cu reprezentanţa şi să constituire şi înregistrarea filialei.
evidenţieze particularităţile fiecăreia; Administrarea filialei. Patrimoniul filialei.
- să aibă abilitatea de întocmi documentele Desfiinţarea filialei. Reprezentanţele
necesare pentru înregistrarea uniunilor de întreprinderii. Noţiune. Constituirea: actul de
întreprinderi, filialelor şi reprezentanţelor; constituire şi înregistrarea Patrimoniul
- să aibă abilitatea de a întocmi note informative reprezentanţei. Actele juridice ale
privind răspunderea întreprinderii dominante reprezentanţei. Desfiinţarea reprezentanţei.
pentru obligaţiile întreprinderii dominate • Societate filială. Noţiune.
precum şi răspunderea întreprinderii dominate Termeni-cheie: uniune de persoane juridice,
pentru obligaţiile întreprinderii dominante; concern, holding, grup financiar-industrial,
16
întreprindere dominantă, întreprindere
dependentă, răspundere subsidiară.
Subiectul 15. Supravegherea şi controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
Răspunderea întreprinzătorilor pentru încălcarea reglementărilor legale la desfăşurarea
activităţii de întreprinzător;
Obiective Unităţi de conţinut
- Să relateze despre noţiunea şi tipurile de • Controlul de stat asupra activităâţii de
control de stat; întreprinzător; Noţiunea de control de stat.
- Să identifice tipurile de control de stat; Tipurile de control: Supravegherea pieţei
- Să identifice autorităţile publice comptente de privind securitatea generală a produselor;
a controla întreprinzătorii; Supravegherea metrologică privind
- Să definească noţiunea de răspundere juridice; reglementările tehnice; Supravegherea pieţie
- Să relateze despre condiţiile răspunderii privind protecţia concurenţei; Supravegherea
juridice; privind respectarea cerinţelor activităţii
- Să relateze despre tipurile de răspundere licenţiate; Alte tipuri de control: (financiar;
juridică; fiscal, sanitar epidimiologic, asupra utilizării
- să definească principiile proporţionalităţii şi surselor financiare publice etc.).
echităţii la efectuarea controlului de stat; • Principiile echităţii şi proporţionalităţii la
- să deosebească tipurile de control de stat; efectuarea controlului de stat asupra activităţii
- să deosebească tipurile de răspundere juridică de întreprinzător şi suspendarea activităţii de
a întreprinzătorilor; întreprinzător;
- să consulte întreprinzătorii privind procedura • Actul de control întocmit autoritatea
de desfăşurare a controlului; împuternicită de a face control şi decizia de
- să aibă aptitudinea de a contesta actele de aplicare a sancţiunii; Contestarea actului de
control efectuate de autorităţile publice şi control;
deciziile de sancţionare a acestora; • Răspunderea juridică pentru încălcarea
normelor legale la desfăşurarea activităţii de
întreprinzător.
• Noţiunea de răspundere juridică. Trăsăturile,
funcţiile şi condiţiile răspunderii juridice.
• Răspunderea civilă, contravenţională, penală;
• Contravenţii ce pot fi săvârşite de persoane
juridice ce desfăşoară activitate de
întreprinzător. Sancţiuni aplicabile persoanelor
juridice. Modul de contestare a Deciziilor şi
hotărârilor autorităţilor publice prin care se
aplică sancţiuni.
• Termeni-cheie: activitate de întreprinzător,
control, supraveghere, autoritate publică, act
de control, sancţiune, decizie de sancţionare
Subiectul 16. Administrarea şi deetatizarea patrimoniului public.
Obiective Unităţi de conţinut
- Să relateze despre noţiunea de deetatizare; • Noţiunea de administrare a patrimoniului
- Să identifice obiectele proprietăţii de stat public. Organele competente de a administra
pasibile şi nepasibile de a fi privatizate; proprietatea publică;
- să compare contractul de vânzare cumpărare • Noţiunea de deetatizare (privatizare).
dintre o autoritate publică şi o persoană • Subiectele ce participă la procesul deetatizării;
privată în mod obişnuit cu contractul de • Obiectele deetatizării. Bunuri nepasibile de a fi
vânzare – cumpărare încheiat în procesul transmise în propietate privată.
deetatizării; • Modalităţile de privatizare: reorganizarea
întreprinderii de stat şi a întreprinderii
- să consulte persoanele private privind municipale în societăţi comerciale; vânzarea
17
procedura de deetatizare a bunurilor statului acţiunilor la bursă; vânzarea bunurilor la
şi a unităţilor administrativ teritoriale; licitaţie; vânzarea bunurilor la concurs
• particularităţile deetatizării unor categorii de
bunuri;
• Trecerea dreptului de proprietate asupra
bunului privatizat;
• Nulitatea contractului de vânzare cumpărare
încheiat în procesul privatizării;
Termeni-cheie:patrimoniu de stat, patrimoniul
unităţilor administrativ teritoriale, deetatizare,
vânzare de bunuri, concurs, licitaţie, cumpărător.
Subiectul 17. Reglementarea juridică a investiţiilor în activitatea de întreprinzători.
Obiective Unităţi de conţinut
- Să relateze despre noţiunea de investitor, • Reglementarea juridică a investiţiilor.
investiţie, garanţii, facilităţi, noţiunea de fond Noţiunea de investitor şi investiţie. Tipurile de
de investiţii şi procedura de constituire a investiţii.
acestuia. • Factorii economici care influenţează volumul
- Să aibă abilitatea de a întocmi o notă investiţiilor.
informativă privind procurarea părţii sociale în • Garanţiile şi facilităţile legale acordate
capitalul unei SRL naţionale de către o investitorilor.
persoană străină; • Întreprinderi cu investiţii străine.
- Să consulte clienţii privind posibilitatea de Particularităţile constituirii şi funcţionării.
prelungire a unor facilităţi acordate Termeni-cheie: investitor, investiţie, bunuri,
investitorilor străini; mijloace băneşti, activitate de întreprinzător,
- Să aibă abilităţi de a întocmi acte prin care să investiţie străină, întreprindere cu investiţii
apere investitorii; străine, valori mobiliare, bun imobil.
Subiectul 18. Reglementarea juridică a sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii.
Obiective Unităţi de conţinut
- Să relateze despre microîntreprinderi, • Noţiunea de; microîntreprindere; întreprindere
întreprinderi mici si mijlocii; mică; întreprindere mijlocie;
- să compare avantajele acordate • Formele de organizare juridică a
microîntreprinderilor, întreprinderilor mici microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi
sau mijlocii cu cele acordate rezidenţilor în mijlocii.
zonele libere. • Modul de calificare a întreprinderii ca fiind
- să consulte clienţii privind modul de obţinere microîntreprindere, întreprindere mică sau
a statului de microîntreprindere, întreprindere mijlocie.
mică sau mijlocie. • Mecanisme de susţinere a micilor afaceri.
Termeni-cheie: microîntreprindere, întreprindere
mică, întreprindere mijlocie, facilitate, înlesnire,
prorgam de stat, fond de garantare.
Subiectul 19. Reglementarea juridică a activităţii de întreprinzător în zonele economice libere.
Obiective Unităţi de conţinut
- Să relateze despre zonele economice libere din • Reglementarea juridică a activităţii de
Republica Moldova; întreprinzător în zonele libere. Noţiunea de
- să compare facilităţile fiscale, vamale şi de altă zonă liberă. Constituirea zonelor libere în
natură acordate rezidenţilor zonelor economice Moldova.
libere în raport cu cele acordate investitorilor • Administrarea zonelor libere. Rezidenţii
străini, microîntreprinderilor şi întreprinderilor zonelor libere. Regimul vamal, valutar şi fiscal
mici; al zonei libere. Garanţiile de stat pentru
- să întocmească proiecte de documente rezidenţii zonelor libere.
necesare pentru a înregistra persoana juidică în • Particularităţile reglementării juridice a
calitate de rezident în zonele libere; zonelor libere în Republica Moldova: “Expo-
18
- să consulte clienţii privind posibilitatea de Bussines Chişinău”, “Tvardiţa”, "Valcaneş",
prelungire a unor facilităţi acordate rezidenţilor “Taraclia”, "Ungheni - Bussines" “Otaci-
zonelor liberei; Bussines”, „Bălţi”, Aeroportul liber
- să consulte clienţii privind modul de obţinere a „Măcruleşti”, Portul Internaţional liber
statului de rezident al zonei economice libere; „Giurgiuleşti”;
Termeni-cheie: zona liberă, aeroport (port) liber,
regim fiscal, garanţie de stat, rezident, regim
vamal, regim valutar, administraţie.
Subiectul 20. Reglementarea juridică a activităţilor financiare.
Obiective Unităţi de conţinut
- Să relateze despre noţiunea societăţii bancare; • Noţiune de activitate financiare si tipurile lor.
- Să relateze despre procedura de constituire a • Statutul persoanelor juridice care practică
băncii; activităţi financiare. Bănci comerciale,
- Să relateze despre activităţile de întreprinzător organizaţii de microfinanţare, asociaţii de
care pot fi desfăşurate de bancă; economii şi împrumut;
- Să deosebească banca comercială de o • Noţiune de bancă comercială.
societate pe acţiuni care desfăşoară o altă • Particularităţile de constituire şi licenţiere.
activitate; Persoanele cu funcţii de răspundere
- să întocmească note explicative privind modul (administratorii) a societăţii bancare.
de obţinere a licenţei de funcţionare a băncii; • Patrimoniul băncii: capitalul social, acţiunile.
- să aibă aptitudinea de a elabora soluţii pentru • Particularităţile de reorganizare, dizolvare şi
eventualele litigii; lichidare a societăţilor bancare.
Termeni-cheie: bancă, instituţie financiară,
organizaţie de microfinanţare, capital social,
actiune, administrator, licenţiere.
19
informative pentru
raportarea publică;
- analiza
circumstanţelor de
fapt a situaţiei - capacitatea de analiză a
La
Analiza unei soluţionate prin situaţiei;
seminarele
hotărâri hotărârea instanţei; - corectitudinea alegerii
pentru care
3. judecătoreşti - Analiza normelor normelor juridice aplicabile;
este
juridice aplicabile - capacitatea de analiză critică
discutată
cazului judiciar; a situaţiei juridice;
tema;
Pregătirea unui note
informative pentru
raportarea publică;
1. cererea de eliberare a
licenţei;
2. extrasul din Registrul de stat
al persoanelor juridice;
- să studieze actele 3. actului de constituire al
normative în domeniul; solicitantului;
- să studieze practica 4. procesul verbal al adunării
Formarea unui
organului de stat de generale de desemnare a
portofoliu privind
eliberare a licenţei administratorului societăţii
actele necesare pentru
pentru desfăşurarea solicitante de licenţă;
4. eliberarea licenţei
activităţii profesioniste
pentru diferite 5. actele bancare care Luna
pe piaţa valorliror
activităţi de demonstrează formarea octombrie
mobiliare;
întreprinzător. capitalului social minim;
- să elaboreze sau să
găsească actele 6. cazierul judiciar al
necesare de prezentat; administratorului al
solicitantului de licenţă;
7. alte documente necesare
pentru eliberarea licenţei;
20
cu scop lucrativ (după Camerei inregistrării juridice;
modelul unei forme); de stat; - Folosirea practicii judiciare;
reorganizarea Studierea practicii - propriile idei;
persoanelor juridice practicii judiciare în - analiza critică a rezultatelor
cu scop lucrativ (după domeniul constituirii descrise;
modelul unei forme reorganizării; - numărul de surse bibliografice
de reorganizare); - Studierea utilizat, inclusiv străine;
(5-8 file); bibliografiei relevante; - numărul de hotărâri judiciare
folosite la elaborarea referat.;
- elaborarea planului;
- raportarea referatului;
Procesul de predare – învăţare se realizează prin două categorii de interacţiuni ale profesorului
şi studentului care constau din lecţii teoretice, lecţii practice (seminare), activitatea de pregătire
individuală a studentului şi activitatea de evaluare a cunoştinţelor.
Predarea lecţiilor teoretice are loc prin sistem de actiuni si operaţii întreprinse de cadrul
didactic în scopul proiectării şi desfăşurării lectiilor prin care se asigură transmiterea către studenţi
într-un mod sistematic a cunoştinţelor ce se referă la conţinutul temelor incluse în prezentul
21
curriculum. Predarea dreptului, implicit şi al dreptului afacerilor, în sine este un gen de comunicare
pedagogică dintre cadrul didactic şi audient şi implică definirea unor concepte juridice, expunerea
într-un mod coerent a unor informaţii, proceduri, strategii precum şi explicarea acestora prin diferite
corelaţii şi exemple practice. Începutul fiecărei teme teoretice începe cu aducerea la cunoştinţa
studenţilor a subiectelor ce urmează a fi studiate, obiectivele pe care şi le propune profesorul să fie
realizate, lista actelor normative, iar uneori a normelor juridice concrete studiate la tema respectivă,
sursele doctrinare (manuale, monografii, articole ştiinţifice etc.) pe care profesorul le recomandă şi
desigur practica judecătorească existentă. Cadrul didactic îşi organizează activitatea de predare
astfel, încât folosind diferite modele ale expunerii materiei (analitic, soluţionare a problemelor
juridice, interacţiunea profesor - student) îl face pe audient (student) să recepţioneze informaţia
transmisă, s-o memoreze, s-o reproducă, iar în cazurile în care se cere, să opereze cu această
informaţie.
Lecţiilor practice au ca şi scop de a verifica cum studentul a înţeles teoriile, conceptele,
precedeele şi procedurile juridice predate şi în ce măsură ar putea să le aplice în practică.
Învăţarea este, dacă nu un efect al predării, atunci întregeşte conceptul de predare şi aduce
finalitate, or, prin învăţare se acumulează cunoştinţele şi aptitudinile necesare însuşirii unei profesii,
implicit, celei de jurist. Învăţarea dreptului afacerilor se face prin:
participarea studentului la lecţii teoretice în cadrul cărora are posibilitatea de a pune întrebări
şi a clarifica logica şi esenţa reglementărilor juridice studiate;
pregătirea subiectelor temei pentru activitatea la lecţiile practice. În acest sens, studentul
trebuie să studieze normele juridice relevante, bibliografia recomandată, practica
judecătorească existentă şi să soluţioneze speţele propuse de cadrul didactic. Speţele se
propun de cadru didactic a fi soluţionate fie în grup, fie individual de fiecare student.
Participarea la lecţiile practice, în cadrul cărora studentul de sinestător, sau împreună cu
grupul format, soluţionează speţa şi după caz, găseşte răspunsul la subiectele teoretice şi
practice analizate.
Îndeplinirea lucrurlui individual la disciplina Dreptul afacerilor în proporţie de 75 de ore
academice. Lucrul individual la dreptul afacerilor presupune îndeplinirea de către student a
unor activităţi de sinestător ce contribuie la înţelegerea materieie discipline predate.
Activităţile studentului calificate ca şi lucru individual include următoarele:
a. studierea individuală a temelor care nu se reuşeşte a fi analizate la lecţiile teoretice
şi practice;
b. elaborarea unui referat pe o temă practică pentru a impune studenţii să gândească
şi să acţioneze independent ca şi professional. Referatul (folosit ca bază de discuţie în
legătură cu o temă dată fiind menit să contribuie la formarea sau dezvoltarea deprinderilor
de muncă independentă ale studenţilor), este şi o posibilă probă de evaluare a gradului în
care studenţii şi-au însuşit un anumit segment al curriculei, cum ar fi o temă sau o
problemă mai complexă dintr-o temă. Temele referatelor vor fi atribuite de profesorul care
duce lecţiile practice, luând în consideraţie licenţierea diferitor genuri de activitate.
c. întocmirea unui portofoliu (set) de documente pentru o activitate practică care
rezultă din una din temele studiate. De exemplu, pregătirea proiectelor de documente
pentru eliberarea licenţei ori autorizaţiei pentru un anumit gen de activitate de
întreprinzător. Temele portofiliilor vor fi atribuite de profesorul care duce lecţiile practice,
luând în consideraţie diferite forme de organizare a persoanelor juridice şi licenţierea
diferitor genuri de activitate.
d. studiul de caz include soluţionarea individuală sau în grup a unei speţe (situaţii
juridice inventate sau bazate pe un caz real) elaborate de profesor pe una din temele
disciplinei. Profesorul atribuie fiecărui student sau unui grup de studenţi câte o speţă în
funcţie de tema studiată.
22
rezultatelor învăţării şi a competenţelor dobândite. La începutul studierii disciplinei studenţilor li se
aduce la cunoştinţă curriculum disciplinei dreptul afacerilor şi alte materiale didactice elaborate şi,
desigur se explică la general, modul în care urmează să fie predată disciplina, cum trebuie studentul
să înveţe temele incluse în curriculum, ce trebuie să poată face studentul la finalul disciplinei
respective, precum şi sunt informaţi despre formele şi modalităţile de evaluare, criteriile de
apreciere.
Formele şi modalităţile de evaluare sunt elaborate în baza Regulamentului de organizare a
studiilor în învăţământul superior în baza Sistemului Naţional de Credite, aprobat prin ordinul
Ministerului Educaţiei nr. 1046 din 29 octombrie 2015 discutate la şedinţa departamentului şi
aprobate la Consiliul facultăţii. Reieşind din dispoziţiile acestuia, evaluarea rezultatelor academice
se realizează prin:
Evaluarea iniţială se realizează la începutul procesului educaţional: a disciplinei; capitolului,
temei. Formele de realizare a evaluării iniţiale rămân la discreţia cadrului didactic şi sunt
determinate de finalităţile disciplinei şi specificul formării profesionale. Rezultatele evaluării
iniţiale influenţează elaborarea strategiei didactice. Cadrul didactic înregistrează rezultatele
evaluării iniţiale în registrul personal.
Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului,
seminariilor, activităţilor practice, consultaţiilor. Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează
procesul de formare a competenţelor profesionale a viitorilor specialişti;
Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare profesională: atât a celor realizate
în sala de curs, cât şi a lucrului individual. Rezultatele evaluării curente se exprimă în note în
conformitate cu grila de notare.
Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în
calendarul academic. Evaluările curente, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor
care includ sarcini de diferit nivel de complexitate, inclusiv de cunoaştere şi înţelegere, aplicare
integrare.
Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale semestriale şi au o pondere
de 60 la sută din nota finală la disciplină pentru studenţii ce fac studiile cu frecvenţa la zi, şi 50 %
pentru studenţii de la frecvenţă redusă.
Cadrul didactic are obligaţia să indice rezultatele evaluării curente în registrul grupei
academice.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi certificare şi se realizează la încheierea studiului
disciplinei.
Formele de realizare ale evaluării finale sunt: examenul scris (la decizia Departamentului
examenul poate fi şi oral). La examen studentul trebuie să răspundă la cel puţin 2 subiecte întocmite
sub formă de teste cu 3 nivele de complexitate.
Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de
promovare este nota 5) şi credite academice. Numărul creditelor academice pentru disciplina
Dreptul afacerilor este de 5 credite (150 de ore) şi constată realizarea integrală a volumului de
muncă pretins studentului care demonstrează anumite competenţe.
Nota finală la disciplina Dreptul afacerilor însumează rezultatul evaluării curente şi celei de la
examen, astfel, încât rezultatul evaluării curente să constituie 60 % din nota finală, iar nota de la
examen - 40%, respectiv pentru studiile la frecvenţă redusă raportul dintre nota evaluării curente şi
celei de la examen să constituie 50% la 50%.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în borderou (tabelul de note).
Evaluările finale, similar celor curente se realizează în baza testelor cu sarcini de diferit nivel
de complexitate, adică în trei niveluri: de cunoaştere şi înţelegere; de aplicare; de integrare.
Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia.
Sarcinile de nivel doi solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a
cunoştinţelor teoretice în practică. Nivelul trei solicită studentului rezolvarea situaţiilor de
problemă, aprecierea, evaluarea, luarea unor decizii. Studentul poate fi apreciat înalt, doar dacă
rezolvă sarcini de nivel trei, integrare, fapt ce demonstrează competenţe.
23
Susţinerea cu succes a examenelor curente şi atribuirea creditelor demonstrează că studentul
posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula disciplinei Dreptul afacerilor.
Literatură obligatorie:
1. ROŞCA NICOLAE. BAIEŞ, SERGIU. Dreptul afacerilor. Chişinău, 2011, 576 p.
2. CĂRPENARU, STANCIU. Tratat de drept comercial român, Editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2014, 839 p.
3. ROŞCA, NICOLAE. BAIEŞ, SERGIU. HÂNCU VICTORIA Dreptul afacerilor (scheme).
Chişinău, 2013.
Literatură recomandată:
4. ROŞCA NICOLAE. BAIEŞ, SERGIU. Dreptul afacerilor. Vol. I., Chişinău, 2004, 453 p.
5. ROŞCA NICOLAE. BAIEŞ, SERGIU. Dreptul afacerilor. Vol. II., Chişinău, 2006, 431 p.
6. ROŞCA NICOLAE. BAIEŞ SERGIU. Dreptul afacerilor, Chişinău, 1997, 400 p.
7. Comentariu la Codul civil al Republicii Moldova, volumul I, Chişinău, 2006.
8. CHIRIAC, ANDREI. Aspecte istorico-teoretice a persoanei juridice în legislaţia Republicii
Moldova. Ed. Cartdidact, Chişinău, 2001, 175p.
9. Lazăr, Tudor. Societatea comercială persoană juridică în economia de piaţă. Chişinău, 2000.
10. КАЛЕНИК A.Б. Коммерческое право,. Chişinău, 2007, 266 с.
24
11. BURAC VICTOR, Drept bancar, Chişinău, 2001, p.50-58, p.137-179;
12. V. Rusu, Ch. Focşa, Curs de drept comercial, Chişinău, 2006, 432 pag.
25
Tranzacţiile de proporţii şi cu conflict de interese ale persoanei juridice cu scop lucrativ;
26