pera’ de vegeta CCercettea poste fl eects pe diferte ipuri de soldier speci soiui sau hibriei de plant, diferitetipurt de ngristminte cu macro sl mcrelemence. urate esperienfi porlonda de vegeta a planter cerctate 35. BAZELE FIZIOLOGICE ALE APLICARI INGRASAMINTELOR CCanosseres potcuasitiilor nutitel minerle «planter preznt 0 importans dowel, deoaece a dus la elaborarea bazelor ‘ziologice ale apliciltingeisamintelor sl a misullor care permit asigurareaplantlor de ineres economic cu cantile de elemente deere tenon caesar Truonalsnet dena pn ror re see toto nig 9 de cree ana van aon nt Fe i eee Jinan te pl wc nm sn ety eg coi chown een ao noe ee smges aon rie cow se oe Soe pea de me te 7 el pene Tenn es ft gir oe pt comune een ance pepe mee aie na periadl de wegetate: ‘+ rezervele de clemente minerle pe cae le confine slul sub © forma accesibil planter, ‘cabitatea de bomast ces eclteaz st compos nelemente mineral a acestla, puna stabil cantata de muting extras in sol cares ndepateas din acest in rin elt planteor ‘Studie gcereeisilefectaate au ds a concia cn fancied fertitatea stu planta cae va feutvats,aplicareaingriimintcor trebui fut dierent, n dependents de cernfele pantry, kind in ‘considera pefringele nor spell pentru dere forme de azo ide fosfor m cfr faze de vegeaie. Date find particulate nated mineral a planteor, nu est recomandabil st se adanisreze fn sol toate igsipdminiele necosre inant de seminal, decree cocficientul de utlzare a acestora de cite planteramsne foarte mi, ind de 1/3 4/2 dincanitaten administra Unizare redus a ingtmincor se datonszs foptlui cd unele ince ele formeaza cu dieriee substan exstnte in sol combinafit 474 soluble sau chiar inaecesbile penta pant De asemienea, le Ingeasaminte otf spate pasa din sol de cite apele de precipi Insite ca plantle aj stupa de. wea nevoie act de ee, (Ca unmare a ols uri asfel de procedeu de ingrtarea soul 5 croeazd tn solo concertaie mare in element miners tcmai in Pesooda cind plantle mu au nevoie de acsta, cess ce poste frina ferminarea seminfelor gi restore plantulelor tn primele faze de ego Ingrisimintle aplicate plantlor se clasfick in ingetinte Sngeisiminte onganice, preparate iotogice i amendamente In fancied elementsl de baz (ca element Iminerale (industrial, siniticn),telly) pe cave Sl conn, tngrntele mineate se clasiicd tm: Angeistenint cu azt si foo, cu pasa cu mcroelemente (Zn, Cu, Fe Co, Mn Mo) ingraznnte comple so iste Aplicaeasajonals a ingrehmistoorasigurd,alitrk de celle _niloace de sport a produce vegetal, crestor feta slurs practicarea une acl de mare productivitae + Togrdsamintele organic, spre deoseire de ele chimice, provin in resturi de plant sau animale ca din deporitele naturale de plate, care conn clomente nutritive sub forma de compust organic Trnt ca platelet pos asia elementlemutitve din restr, compusit organi tebuie descompusi prin acunes microorganismalor din sol, pein proesul deinezae,Acest proces depinde de mai mull actor, ca: temperatura, canitaea de aps oxigen, pal st namie rmiroorgansmelr din soles; {in consccngt, vteza de mineralizare este foarte variabil, or substanjele notte din rezidwurileorgance sunt acesitile plant pentru porioade de timp lung, dela le pin a Tun de ile, Acwast sitio nepevzut fmpldicdutzarea ofcent a IngrigSmineor, stil ct agicltori cae we bazeaz8 doar pe utlizaresingrsmintelor ongonice pot sufi perder mal mar dec ce ce aplc ingr8sSminte chimice Cu tate acesten tebulercinoseut fpr resturile organise mbundttjesc in mod real ructurafrch a majritii solr, sporind retengla api fn sol tn timpul sects flesind scurgerea opel in ercadele foarte poloase tea, 862, CCltuitehidroponice repeeina crete planer int-un medi control cu soli utsve, dar i utizaea amestecsor des ‘neu suport Rn plantelo pela apa lementee mineral tt ‘mod direct, compara cu metoxele de cretere convenionae fn care apa si clomentele native se aplich pe sl ar sistema radicular al planelor prea aceste clemente din sola sul, Plantole sunt ‘culivate direct in solfihidroponice, pe un suport structural sau th patur de cestere prin care solujilenutive sunt reciclate periodic (deren 1298. {Invariant cea mai simp, culture hidroponice se fac bazine, ‘cre confn soup nutritive care sunt acoperte cu o plas de stm, po fare se pune un strat de tubs, magehi sa pai, ce serves peu Inrcinareaplantelorsapolca suport de are a acestora. REdicinile planteor se gases in sola neti cre nivel se ele asl ca © parte sstemulul radicular 8 rimint densupra sole petra 3 {avoria esprajiaesutusilor root, 1206) 1a prepoarea medislat nati na se mal folosese ap silat, care ste costistoare, ci apa de conducts sau aps colectaté din recip Cind se tilreza apa din conducts, trbuieavut in vedere ‘a aceasta i ns coin ocanitate prea mare de bicarborai, ia in cz fotos pei de plose aceasta sna conn inpurtatiprovenite din pane industria Se impune, de asmenea, ca sirurle wtizate Ia. preparanea mediulunuttv st na fle ehinie pure, putindise recurge chiar la IolosresIngristmintelor chimice obigmite, Pentru asgurarss unt ‘gin de nutijie minerals optim planteor, mel de curt se Inlocieste periodic. CCulturitehidroponice ofersposbltatea objinert oe recoe mai Imari decit in cazal celor agricole (geoponice), prin faptul cA permit Alijarea sti regimului de mute a plantele, cos ce ma se poateealza in cazul cotuorgroponice din cauza complex solu sub aspect insusior sal ice, hiro, chimice sl Biologie, tuck ‘ind culture hidroponice sunt efectante In see #6 Instr presen touruieilor sl in bund parte, fectsle negative ale nor agen ftopatogent sau ale dsunttorilor animalimpisilecomercate ale acesor sisteme an fost repede observate, cx urmare, agriculture, horticutar, ela i gedit au eliza progrese pide (© alt alterativa este de a crete planta aeopni, ach cu rdicinle suspendate ia ser, fm inp ce sunt permanent stopite cu trent, Moda asigurd manevrarea uscar a mea gazos din aru ridin, dar neces cat mast de mutient sl, de aceon, tenica eroponic mete foarte mult pie [LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 3 1. Ceeste mineralizares? 2. Carecste forma de absorbie#azotuli dere paste? 1. Care sunt afiunile specie ale azotlut in plane? 44 Cesimplome de caren de azotcunoasei? 5. Cesimptome de exces de aztcunosstet? 6, Subse forme se ase fosforu in sol? 7. Ince comet ol energetic al fosforull? 18 Simplome de caren fsforluin plate 9, Desi aciuie specifi ale fosfrulunplante 40, Simptome de exces al potsiluln plants 11, Cesunt culture hidroponie? 12. Curse clasificd ingghmintaleapiat plantelor? 18. ce const creterea aeroponctaplantelor? EXPERIMENTE DELABORATOR -METODE FIZIOLOGICE DE STUDIERE A NUTRITIEY MINERALE Metole fsologce studiza rlul faiolagie al elementsior ‘mineral a plate [Experenfa, Metodafsilogid site u solu nutritive Princpin, Metoda se bazear’ pe wilizanea milo nutritive ficial (soll mutts), n care sont cultivate plane pe fot curs pevioadel de vogtaia. Acest procedeu permite elucdarea prcish a ‘lementslor mineral cerute de plante pentru crstere sdervotaea lor normals, stablind, totodst, rlul specie al fetrui clement, cu simpomele caraceristce de caren si ex, [Materiale necesare: vase de Alert capaci, soli nuteive complete s incomplete, plantule cu erstere uniforms, suport penta supinereapantlor ‘Moa de buer Se progitse spate de experimentare in vase de tied, porfelan sau polletlend, eventual parafinate tn interior gi scoperte cx pinaa sau haste neagrd petra a mpiedca dervoltaren slgelor gia asgurareparzarea uniform a sistem radicular fn vas, In paren infericars vasle vor avea deschider! space pent dren pentru renoiea solu, iar tn partea superoark vor avea apace emontabie, previzate cu orf pent trceres tulpini pant 5 ‘entra ssteul de aeisie, Crd plane sunt mic pot fi flosite vase 4e capactateredus (03-05), lar dups inline se transfer vase ‘nal mal cu capuctatea de 35‘veele de experimentare sunt impute cu solujit nutnitive complete, flologic echlibrate, care conn toate elementelenecesare planer. Aceste sou ao racic neutrsau slab act fu ut toxin, dooatece sare se gisese In anumite propor care anuleazt tonite seporaté a onlor, pe pincipiulantagoismlt ionic Princpalele solu nutiive article, elaborate de fer evettori(tabelul 33, prerint uncle ciferenjet fie ele, fonctie de cementle mineral componente s de specie petra care sunt indicate. ‘Penirs menfinsea vertical a plantelor se poate flo ca substrt nip de cunry picts, granule de dior, mairgele de stil, turhl, root spongicast Pe taza ull sluilor nutritive a fst laborata meted cutive plantelor pe mei artifice (Coltri hidroponie) fn bazine nar de ciment sistem automat de aroie continu se orf de ‘evacoare si uimpete pentr seine soli. Solin mutatis este pomp pein joi din-anrezervor colctor, ar pera evita aciuea ‘Giunitoae a soluilor acidifante sx aleainizante face coretrea reacii soli! a 8-10 ile, prin adgaren de ces, mars su pets de acl sulfuric sas relmprosptenz8 cu at soi Rolil fiiologie al fcckral element mineral si simplomele coracternie de carenjs sa exces pot fl demonstrate prin metods flog’ sine, eliinind taplat cite un clement din soluit complet, fe8 a deregla chiral fonic in soli, Prin compare planter cultivate in solu complet gi incomplete se pot determina simplomle provocate de carenja difetelor element, cunoscute sib ume do ae. Fee aoe Interpretarea,Pevcipalle proce frolgiceafectat de carn unui anumit element sunt ereeres gi fotosntra In lps diferitelor lemonte, frunzele Se ingilbenese in mod specific, sezultind book uit oo, 1 Simptomte de ete a crest expickprin rfc at itor eomente. De expo, acest apar Ops esa, dere ete acpi element de constitute dia lien pratenlr ioplsmate curl ennai, su pst posi, doer ar ol seta ahora pl de citer i.) Clos apare inca coon otal i magnesite iy 98 a, rete componente ale stracturi lari, der si past ferclement ctl osnte cool. 60 lense elo vera a Caren fora se manifest prin onto spin epaitia coli ro, provoatt de pment anti, rela dn dgrarnglucilr i 280) rata experienti peroada de vegetati a planteorcercetatepdaBIBLIOGRAFIE SELECTIVA 1, Audessk G. and Audesik T, 198, Te ects of tong lad or lagers ellam camels dior among cll pes and arong hel subtypes Neutotonicolgy, 4, pp. 259-26 2. Blevins DG and Lukaszewski, KM, 1984, Props puss ction of boron i plauts pertinent anil a rman metas, Environ Heath Perspect 102Suppl 7}: pp31-33 3. Bould Cand Campbell, AL. 197, Virus fiir and ron'sok efits a the nuttin of youn applets. J Amr. Soe. Hort. ei, 5: pp 287= i. Bourn 1, 1983, Dingo of mineral defies using pln! Bess I Inorganic Plant Nation (Encyclopedia of Mant Physiology, New Series vol 15 B) by L Liucht A, Bleski RL, eds. Springer, Belin pp. 120-146, [5 Brooke L, 1986, The onganic hytopnicdetut. The Growing Ege, tp www. genhydo.com artic tm. 6 CastignettiD., Smarrlli Jy 1986, Serpe, the row atriion of plants nl irate ractase, FEBS 4278, Volume 28, rurber 2, pp. 7, Dascilu C, Toma, LD, Vacar-Opris M, 1986, Mypilcal searches inebed nv some Finite for aprciton of arc ratucton, Loci sce, Seria Horieultor, vol 30, SSN O97. 7, 8 Engvild K.C, 1987, Nodlation and tegen fation mons of pen Pisum sation, Theoretical and Applied Genetics, Volume 7, Issue 6, pris 9. Hanson A.D. and Barnet M, 198, Felution and tae nginringof esmoprotctant acumuation bh pnts, Blochemal and Celular “Mechanisms of Stes Tolerance in Plants. BH. Chery, Springer- Veriag, Bein pp. 291-302. 10. Harley JL, 197, The importance of coors to colnising pls Journal Transactions ofthe Botanical Solty of Edinburgh, 41(), pp. 657. 1, Helmisaari, HS, 1992, Nutrient retansocation within folage of Pinus pees. Tre Physiology, 1045.58 12 Hepler PK. and Wayne RO, 1985, Calc and pint deeapment, Annual Review of Plant Physiology, Vol 36 pp. 357-439 18. Hu Hening Brown Patrik H, 1997, Asopton ofr yp! ls Plant and Si, Volume 153 Isue 1-2, pp 49-58 AA Jenny H. and Oversteet R, 193, Surfice migration of ons and owe change, J. Phys. Chom, 43), pp. 1185-1196, DOF ro /s13969010 AS. Jensen ES, 1996, Grin yd, symbiotic No fat and intrpecc ‘competition for ingore Nin prbwiey intercrop. Pant a Soi, 1820, pp. 25-38 16 Jin. W, G.¥. You, ¥.F. He, C. Tang, P. Wu, §.J-Zheng, 2007, ron een nducel secretion of phen fits the reuliton fot ‘poplin in rl lve, Plant Physology, Vol. U4, pp. 278-285 V7. Lagatu H, et Maume L, 1929, Le diagnostic fie es degré de suit CRA, Des Sciences de Franc, 18, p 1062.18 Marschner 1, 195, Mineral suriton of higher Plants, 2 Eli Academic Press, London 19, Metzler, 2003, Biochemistry 2 Volume So): The Chemica! Resctions of Living Cells, Academic Press, New York 2 Mili CA, i cola, 1982, Fille vegetal, Blt. Didactics si Padagogit, Bocurst 21 Milled CL si Toma LD, 1985, Cover privnd abrir wor cdemente mineral la panse de pum (Zo mys L), Actual 5 perspctv in biologie, Ecofiziologe vegetal, pp. 153198, 22, Nakabayashi, K, and Matsumoto, K, 1997, Digs of muita sores in pnts seo tebe spectrum. Bull. Fae. Age. Mel Uni. (13: pp. A116 BB Olsen R.A. Bonnett J. H, Denise Blume & J.C. Brows 195, Chemical aspects ofthe Fe stress response mechanism in tomatoes, Joural of Plant Nuttion, Volume’, 1961 Issue 6 24, Robber PJ, Jacke J Lock, abe Stoffberg and L.A.Coetzer, 1980, Elect of boron on directionality of pollen tube grow in Petunia nd Agapanthus, SAFC, Bot. 6(0: pp. 487492 Ross C. Ws, 1982 Mineral nutrition, Plant 25, Salisbury FI Physiology, Wadsworth Publishing Comp, USA; California 26 Sanz M. and L. Monta, 195, Flower analy «new appro 0 ignosing the nutritional stats of the pec te. Journal of Pant Nution, 18), pp. 1667-167 27, Smith D, and Rominger RS, 1974, Distrtuton of elements mons india ports of tora grass shot ond inlaence of to ei levels, Canadian Journal of lant Science, 54): pp. 485492 2% Stocking C. Ralph197, fr dfn a te srt and physilgy of maze corpo, Plane Physiol, 55, pp. 625.91 2, Sutcliffe, J.B, 1962, Mineral ats absorption plants, Is Elton, International Series of Monographs on Pure and Applied! Bilogy ‘lant Physiology eBook ISBN: 9751485186481, 20 p, 5, Sumalan R, 2006, Filo ee, El, Eusoit, ISBN 973-420:299- 6 Timisoara 31 Tale L, Zeiger E, 1996, Pont piysigy. 2! Editon, Sauce Asccstes,Ine,Publischers, Sunderland, tp /ebedo org/101071/ Pess4036 32. Tals L, 2002, Pont Pisilgy 39 Eaton, Sinaver Asocates, nc, ‘Senderiand,p. 555-97, ISBN; 087853823, do:101095/a0/meg079 38 Toma Liana Doina Jéreanu Carmenica Doina, 2000, Fzcgia lair. Et "lon Tones de a Bro ai 4. Tardea C, Vacarw-Opris Marla, Toma Liana Doina, Cojcaru N,, ‘Tardea Angela, 1988, Absrbyo Zu i Fe din ingle foe a uncle plant rte, Luca Sinpiiee, Seria Horiclturs, vol. 31, Massachusetts, Int. Age. ap 3% Ranger. Turpault Marie-Piete, 198, epu-onput nutrient des 18 0 dingnostic tal for sustainable frst management. Forest Ecology ad Management 122(-2) pp. 139-154, 1% Romheld Volker, 1987, Balanced frlization fr ergs Be feglect of potmsium, Intemational Symposium on Balanced Fertilization, p. 25 97. Rominger ELE, 1975, Infected de tr amr asipra nore rected fut, Ter de doctors, Inst, Agta"Franca verde. guntee microscope de clorfilaeste un fear ct al spatula wiversa in care intl energia solar ta care fae originen toate manifestirite viett pe Pamant” (Moghileski, 1949, Datorits ftosintere, plantele versi sunt consderate organisme cu utrie autotrot (autos = singst, trophein = a se hein, singuele ‘apabile ssi sntetizeze fran din substnje minerale si ener laminoas solar “Importanja ftosinteze este vitals pentru evolata gf menpinnes hit pe Terra 51 Fotosinteza este singurul proces prin care se sntetizess FOTOSINTEZA substan organiceasniabie pentra tate organismele vl, 2. Ftosineza punficsatmosera terest: prin consumul de COs CAPITOLUL4 spin degajarea Oso ceaz8 confi optine respira serbe. \/ ga. DeFiNrf1A SUIMPORTANTA FOTOSINTEZEL Oxigenal elberat de fotosinteza renoigte sic rezervele din _atmosfora terest, care se menfin in linieleeptime pentru respi plantolor sa animalelor. Pe dreptcuvdn, jangle Amazonull, cel msi ‘vost teitoru de vegetayi de pe plants, este consierat"plimnal de ‘oxigen al Tere" fn momentul de fa, acumlaten exces a COs ferul stmosierc, care determin ‘lectal de seit, ce poste avea ‘consecingeecolgicecatastroale la nivel planer, poste fi prevent ‘numa de fotsintezs 8. De asemenea, fotosinteza are an rol cass, find singurul saben organic sintetizate proces de captare a energie unui corp extsersiru gi rasformaea sa a In energie chimici, utlizabils fn actvttes metabolicd a tuturoe \, Coy 1.0 + substanfe minerale —— substan organice +074 “nganismetor vi loro Fotosinteza este procesul fixiologle prin care planele ver sintetizaza substanteorganice din CO:, HO st sirurl minerae, tn ‘prezenfa lumii solare xa lof, cedind in media Op, Teemenal Ge fotsinterd fost dat de feologul Pfeffer (1877) de la cuvitsle _grecest photos = lumind synthesis = sinters Ftosinteza este cles Dilogict de captare a luminol prin care plane vert transform energiaradiont solar In energie chimict potent, nmagazinats th42, ORGANELE $I ORGANITELE FOTOSINTEZET OF > Franz, ea organ al fotosintezel, Des otsinteza are le in toate organele vezi (ulin erboase, frac nore ee), fotosntasi este func. “Limba franze st fit, rein supra mare 0 grosine ic core permit caparea cu ugurinft a eneepat luminoase gi COs din losters acces aestor la cloropante Abra COs are oe prin prinepall organ al stonute, int prin intermedia! fesciclelor conducitoare din. mera, frurva este permanent aprovzionala eu ap i strut mineral din sl Frunza resin an parenchim asimilator, mumit mez, bogat tn loopaste. Merial poste ave dfrt pur de tractus bij cerns n parechim pls spre fa superioars ‘si parenchm locunos pre fa invertor a. 41 - eulcns,care prevints parenchim palisadic pe ambele fe ale rani de exempt Ia garoat mage, neifernyat fm parenchie plisadic sf lacunos, de cexempl a porun aA, sect amt pre np ere (Sistine Hoi etch sees wun tral ep er dimcdion cose op opus narors Schimbul de gaze (CO si 03) cu aera atmoseric in timpul {otosintezei ese realizat prin formafiunile epiermice, suite stomate, ‘epatizate n mod difrit pe cle dows fee n func de specie. Pein Aispoiia for pe taping, franzele sunt adaptate pena fxarea unei ‘onttafioptime de lumina necesars ftosintesi Aste, cispociia item se realize dup o line dispue in pial ar dispoiia opus | dou noduri consecutive se eaimazA crus. In mozacul folie, frunzele de virste yi mam! dierite sang toate la acelayi nivel. Se {nfatr asl posbiltatea umbrn eciproe a franzeor. Prin migearea de crstre, numittfotowopism,frunzsle se avienteazt epee sursa de Jumins prin curharea peiollui, care expune limbul franz Perpendicular pe deja rector solar, > Cloroplastle seprezintd organitele fotosintee. Ele au 0 sthitecturd extrem de complex care le permite s8ndepinease roll sor ater solare miniturizate, mierouzine biosinteti', in care are lee fotsinteza. Studiul intrelajei dintte structira si funcile Cele mal importante santofile sunt Jatin, voltantina gt esxantins,Raportlpigmeny ver/pigment allen! = 4/1 a4 PROPRIETATILEFIZICE 51 CHIMIICE ALEPIGMENTILOR ASIMILATORE Propet plgmenilor fotsintetict pot studiate cu jatorul estrotl lcoliesau al solu de pigment >> Proprictitile zie ale pigmentilorfotosintetc sunt: Culoarea, Clorofila a are culoare verde-albsstu, clorofila b verde- _gilbulcarotinele galben-portocali si xantofilele- galbe-verzu Sotubilitaten. Pigmentii ftosinetci sunt sofubili tn solvengt organic, dar sunt insolubil naps. “Fluorescenta este propretatea solujiei de pigmengi de a avea ccloarea verde, prvi in lumina directs prin transparens si culoares rosie, privits prin reflexie. Datrit fluorescent, clrofily transforms radial cu ungime de unda mic tn radia eu lungime de und mare, ‘Fluorescena clocoplastelo din frunzele wit este mult mai redust docs ‘cena solufiei de pigment, deoarece, tn stare vie, numa o mic parte din pigmengi se gisesc In soli, cea mai mare parte sunt abeorbif su {formeazi combinable cu substan proteice “Absorbfia selectiow a radiator. Solia de pigment fotosintetit bsoarbe in mod sslectv radiapile spectre viabi i anume radii ‘ogi si alhastre, indigo st violet, Nu sunt absorbite radiaile vert tlbene si portcai, care epreznts culorite pigmenfiorfotsiteti CClorofila @ prezints 0 absorbjie maxima radisilor fn angie 6 und 672,683, 70 s, respect, 435 nm. Corofila b prezints o absorb} maxima a radiailr in lungimile de und 64 si, vespectiv, 459 ne iat Pigment carotnoisi prezints -absorbjie maxims a radii in Ingle de und 40-480 no 49 ‘Spectro de abrorbye coral pot state ls ypctoscop = Ia spectrootomstr > Propestfle chimice ale pigmeniloe deeurg din scfiunen seestora cu ai cu hiro Foran foie elt din eae loll eu scat organisa inert Totaenexiretuni alcool de pigmensi eprabeth cu ene dilata de ICI determin brniicares soli. tn reac cu Acid, atomal de Mg in moleclaclorofiei ete inact eu doi atom lH, enti feofting «substan de cloare brn Soponifaea clr reat din recta cu hidroxi Tratarca aed de clorofila cu NaOH determina desfacerea’ molecuei de fis aciicloroflinci@ sib alcool file sf metaneL. Aca filinki formeazi cu atomul de Na stu, prin react desaponifcare. Clrofla sapnifet ft schimb solubitates tn solvent organic fn soll In aloo et [LUCRAREA DE VERIFICARENR.1 1 Defi ftasinteza 2, Careeste important ftosinteei? 3. Caractersicle franzei ca organ al fotsinteze 4. Descriei constituent principal a coroplstelor 5. Care sunt constitueni secundaria clroplastlor? 6.Cam se casifisplgmeni fotosnteti? 7.Cemetode de separa plgmenfilorfotosinttic cunoaste? {8 Care sunt propre iie ae pigmeniorfotsinteic? 9, Care sunt propreie chime ae pigmeniloefotsinteti? EXPERIMENTE DE LABORATOR PIGMENTII FOTOSINTETICI(ASIMILATORI) Fotsinteza ate loc in eluele organelor vera expuse Ia lamin. ‘Acestea contin in clroplaste un complex de pigmenh ftosntetis (osrator} pigment clorofiien, vers (lofi at ors 6) pigmenficarotenoz,glben (csotint i afl) xtragerea pigmentilor otosintetich Exporienta. Metoda estragerilpigmenilor fotosintici In solvent organich Princip. Pgmeni fotsintetict din coropaste sunt insolubill {naps Esteagerea lors face pris solbilizare, Ia rece sa a cal #9 liter solvent organic (aceions, aeool eile, alcool metic, akoot ull clorofoe, eye sala ra de pigment. isposttice balan eh. Materiale necesare:fronze prosspete sw wscte dea dite spell de plant (In special ura), jar cu pis flacon Exenmayer, pilne desta ciinde grat iri de flr aloo etic 90% Mod de ter. Se cintSrese 5 de fanze prosspete st 2 g de ranze uscate $8 se mopreas adaundese 1-2 pict de 9p, c 10) de desfaere a pigmentior de pe substrata prot, Se adaugs 25 mt aeool elle, Rationst in 2 reprve, morn in continsare, Dup ‘omogenizare,efiltreza amestcul print hart de ilu usa Pent determine cai ve se utlieaza © pomp de vi, care extzageintrenga cantitate de pigment ar esol resin ncooe, Intepretarea. Prin distragereantegitiicellelor,solventul organic solbiiara si exrage pigment din cloroplaste. Prin frre, ‘sx bine extractl alcool de pgmen, numit slid de clr fn afara de extragerea la rece, se poate face gextagerea la cald, rin orberes franz in lcol ele 9, la adn i in-un lon Evlenmayer, provazut cu eefegerent In acest mou, extrageres igmenilor face total, pn I dcolorane functor. aratnexperientl: 20 de inateintr arts vt pecs epee crnatioce Sepaareapigmenlrfotosintetich, Separara caltativs si canta a pigment fotointetit din france ne bacon ye grade di de labia oust ongnih le gra ifr de adsorb « pigment pe hte de flr sap nce mere ners, insoluble in solvent organic es diferenfiats a pgmentilor in Experienfa: Metoda Sorby-Krauss Princpin. Metoda const in separavea pigmenile din soluia aleoolics de pigment, pe baza solubliii dferenjse in ako si enzins. -Materilenecesare: extract alecole de pigment, eprabes, pipet, benz ‘Mosul de Inert ep se oaen 3m soe alcooi de pigmenisse adauga 5 ml bonsina. Dupagitarepeteric,amestec ‘las in repaus pe un stalv. Se consatsseparaes 8 dou stati lstnce: strat superior, de culoare verde, cmtine clrfila 38 9 ‘ating in benzin, iar sat inferior, de caoare gaben-vereul, compe tala In aloo! fg. 48). Pentru a favoriza seporaves color ous stratur, se vor adauga 12 plettur de ap care dileaztaleolul st reduce miscible cu benzing no arenes aye,Interrtarea, Separaea xantoélei de celal pigmensi din extract alcooie fost posbla pe bora solvisti diferente « componentelor in alco} su in benzins anata experinti 15 mite xpesienj, Metoda K.A. Timlsazew de separae 2 pigmentior carotenoid ei lrofilent ‘Principie, Meta const tn separareapigmentr ver Je ce lent din extract aleootc. de_pigmeng, pe besa saponlctri reversible a corolla. Materialenecesare: extrac loolie de igen eprubet, pale de tics arti de ltr aloo ei slaie de hidroxid de brie N/10. ‘Mosul de era Ine epee ton’ 5 ml extrac alcool de igmeny 15 ml sole de Ba(OH2N/10. Se ss aston peta 30 de minute, agit la ante interval, apol se fileaza, Pe ta de fitru ramin toi pigmeni, care au precipita in preznfa Ba(OH lorfil trecnd tn stare saponiia Pia cite se tree pe oats eprobe ge toad 3. alos! tlc, cu care se spelapreiptatul. In prezenja anol sint olubilizati pigment carotenoi, pigment clorofiieni_ amin sapoifca tn stare levers, de precipita, sub forma de stride Bt se aczlor orolinici «gf b (orois saponifcat), In fiat de ‘culoare galbend re carting gant, dzovate in ako ‘este fra se agua 5 ml de bensig se agit puternic. DuP 1-2 minute, se sepoet out stati distil: strat superior de benz de alre glean cone rain ie sal inferior de alcool de aoe glen er conpine antl Intepretarea In presenta idronidulel de bariy are toe prepare ices a plgmenfier clo! in procen de sponta, coca ce pormit separarea pigmenlrcartenozs carota 5 sant, fue deslvitea lor diferent in aloo bensins Darataexpeventel 45 de mine nana MEOH bate pe are det pigment pe medi Esperienl. Metodacromatograic pe hte Princip Meloda const tn separare pigmenilor din extractul levoie pe bara adsorb dferentste pe hie cromatograi, sub sefianea unl amestee dala Materiale necesare: vas clinic de ceomatografe, amestoe Aizolvant din slveni organic (20 pj enzind + pare aceon + 023 pet alool mete), extract alooic de pigment, pipet gradat sa baghet, hte cromatografic ip Whatman su Schleicher Schuell, Mou de ier, Se nef de Mistiecromatografic cu lngiea 4025 mg ies de 3 em. La unl din capete wie iil sub forms Ae ungh acu rf, Pe esos traeaz8 cu cron ine transversal la 3m de fe are constituie zone str, s pleura succes, foosindo pipes grodats cu vif fin sau o baghet, extract alcooie de Pigmengi asl ca lajimea spt (pete 8 nu depsgeas Vem. _Dupa cepunerca Inte canttilde soli pe linia de tag ‘evaporate slventlul se ntoduce comatograma inu-un vas clinic Ae cromatogral, ce conpine un rat de 2. cm din aestaculdizolvant (tenzins + acetont + alcool metic). Se inchide vasul de eromografifinan cromatograma in poe vertical sels repous ip de 30 ‘mina, Prin inchderea cilndelu, in interior se formeara 6 atmosters satura in vapor solvenfilr organi din amesteculdizolvant. Treat, se constat ci solvent din vas migeaz fn sens ascendent, ante lament fotosinetic.Acelia sunt separa pe Mita cromatogafs, funcie degradal deride adore pe moleculele de elon Bensile dle adsorb, obwervate de jos fn sus, prezints urmitorilpigmen loroflab, de culate verde-albwie,clovofila a, de culoare verde: baste, santo, de culoare gabenverzue si carotina, de culoore tsben-portocalie 47. ae 47. Seen pgerprpn mets come er Interpretaren, Adcrbjia dilerenfiots pe hala cromatorafck, ub acfunes unl solvent organic, 44 posbliata separ in benz linet a pigmniloe din extractalalcoolic brut pe baza deren de RF (an fon front fg, care reprint dstana parcurs de care ‘component al amesteculul dea fina de start Darataexpeicnte: 45 de minute Propsietsie ice yi chime ale pigmentilorftosintetic A. Propeettile zie ae pigmenilor Principle propries fixice sle pigmengilor sunt: culoares specifi, solubilitatea In enum solveni organ, fluorescens gi sbsorbyasletivsadiferitelor radii ce lin din spectral ve [Experien’ Fluorescent (cris) Princip Fuaasconte ete proprtts sla factce de @ 0 aman euler Fa tami dit pi trnapren al cues unt fc Pigmeni clorfienpreinaculoarea vende th hind frst gL culosren osu rubins fn Kind reflects, sub un anumit lung fat de raze incident, Aceast propriate este carat {ututor solitor adevaeate, micromolculte, care daw ea lumina anurte ea fotochinice, Materiate necsane:exractakoolle de pigment, eprubats, surst de Tumins Qe eet). ‘Modal de ern Intro eprubetd se pun 5 ml extract aoc de Dlgmenji care se eaminear in fafa unui be electric pin tansparens 1 prin reflexie. Se observa cd extracel alcooie din eprubetd prezin fulosrea verde sau rosu-rubiniy, fanfic de unghial de incdengs al razor de lumina «8semecenomigeneinines 9 Smee seri Feat Pomme Interpretarea. Corfe su proprctates dea absorb radaile de lumin cu lungime de und maine ga le transforma in oii ‘eu Tungime de und mai mare Durata experienti 10 minote Experiens. Absorbs select #adapilr din spectral viibi Princip. Pigment osmiltor! din sola alcolics absorb tadiailelrinoase in ed sletv Apanate: spectosop. Materiale necesare: extract sloolc de pigmenyi, ows sa pubet, srs de lumina (be electric) ‘Module cra Ine eps se toara 5m extrac aloe de pigment care se examinescl la spectroseop, In ffs unei sure de famind. Peivind prin ocular, se conetatl eB pe spetrl de fumind (ROGVAN) apar dou benz intuneeate: unt In zona radi 5H (650-680 nm = benile BC Fraunhofer) alta tn zona radiator alasiu-indigo-ioet (AV) Intepretares. Benzle sntunecate corespund cu radiate abworbite in mod seleciv de citre sola alkoolicd de pgm, in rmomentultreceri ascicolu de lamind prin solu Lijine becilor de asorbie dope de concerti soe Ceh patra pigment fotosinttci prezins bensi de sberbc specie forall are o ban de aborbie nro (aia 689 nm) so banda deatsoren AIV (maximum 435 nm); sloroflla b are, de azemenes, dou benzh de absorb, dar leplaste spre drepta fn rail op (aximum in 64 nm) i spe tanga in adie AL (main in 453). ‘Sa consatat el nace poli din molecu de cloroils absorb rma activ adil rs, iar radical tole absorb ina activ rail aw. Rediaile absorbite din spectral de lumins seprezins cuore omplementare pentru pigment fotos ops penira pigmenfi vers AIV pene pigment gale portocali ig 49) rata exprinfi: 10 mie1. Proprictaite himice ae pigmentilor Pigment clrofen prernt eat spcifce in mei acide stu leave ‘Experienf, Formareafefitine in medial aid Principia In reactie cu solu dilate de act organist sau mineral, cloofilee din slufa alcooi de pigment tre eon rare culo din verde n bran crimizi “Materiale necesare: extract alcooie de pigment, solute de HCL 2N, acetate cup sa de in, dows eprabets “Molde nee ln dou’ epee se pun cte3 ml exact aeooic de pigmenj peste care se adaugh cite 23 plcitr’ de soluie de HL ups o agitare wjoard spare culorea bruni. © jumatate din soluia trun se tone alts eprubes gi se adauga un wif de ac spatula de ‘acetate cup su zinc, Prin fierbere usoar se consat ch sluia se ecoloresz8 in verde Interpetarea. Prin reac chimich In medul ai, moleculele de oro pind atomel de Mg din cee nuceulltetapiroi are va fi inoceit cu doi atomi de HF, formandu-se feftina, © porn de caloare branciimiee, Dach se acauga cristae de acl de cupra at rine tn locust de H* din null tetrapizlc al fottine int cation Cu stu Zee recoloreaz sluia n verde 1 Obserot fo sus de lind, extract verde nape In onomenal de forest, carci mui rset cation Mg it loot 410) Darataexpevientt 20 de inate 20 418 Fre etn bed peste cere ac asta Espesiens Saponficates clorofilie in medial alealin Principia Inse-ur media alain, sub ajianea unt hiro (KOH, NsOH, se produce saponifcares gruptilor esterice ale molecule de elorofils, determinate descompuncres mole ince tre components acd cloofilinic leoal lle 5 aloo! mete, In continuare, atomii de H' de la grupanle carboxiice ale acidulut toroflnic sunt ioc cu cation) K* sau Na, formindse sro Iuzice clorfiinic sa loro saponifcats -Materiateneesare extract aleooie de pigzenfi rane de KOH Su NaOH, benzint dus epeubee Modul de Iuer, In dows eprubee se toarn cite 3 mil extract colic de pgmenp 5 ml bezins. Dp aitare puter se const separa a dowd statun distinct: statal superior de benzind are loarea verdes confine orale «gp carting ia tral infrior Ge aloo! are culoare galben- verre confine xantofila, Inteun din eprubste se adaugi o granu de KOH saw NaOH ise agit puter {ins fa diztvarea total a grant In mes slclin cea const Separarea a dout strate di te, dar coorate invers af de callspoet, mas rept contol, Interretaren, Prin sponifiarea clorofetor in medial akcain ae Joc foemaea sSeullorclorofiinic Brice, mal soluble tn alco! dest ‘ncn In acest 22 clorofilele tec din strata superior In cel inferior, pe care i colored tn verde, Ast, sratul superior de berzint de culoacegalben portoale cone carina, far strat inferior de aloo} ie culoare vente canine clorofleeg 6s xantofila g.410 In reaeile de saponifcae, structura muclulu erapeoli mine nelterats ee cedetermind pisiraren cur vea sa propre de fluoresce cota rere sob hb b Gast sapeon ae in a A Mestre hii oct aoe rata expevientt 20 de mine «44, MECANISMUL FOTOSINTEZEL Desi le In descopricafotsintezl au tecut mal ine de 30 de ni mecanismal acest proces a fst elcid abia fn ultimele decent ale ecollut XX, pe baza utiliza celor mal inate descoperi ale sini # tehnict in domenial chimiel, Biochimie, biofircl, microscopic ‘lectronice In special prin utillzareaotpiorradoaciv al carbon, hidrogenulul st oxigenalu, Cercetiie au dus la descoperizea a tre {puri de mecanism a fotosinezl, $f anume tpl fotosinisic Cs, tpl fotosintetie Cas tpul forsinclc CAM, > Tipulfotosintetic Cs In acest tp fotosintctic;fotosinteza repress un gr de reac ce lettuesc un mecanism foarte complica O parte dine act esis esfgoard Ia lumind, iar alt parte, I ntunerc, Din acest cauz, forosintezacuprinde dou faze fe dein gf deter, Reacfile fans de Intuntie a fost elucidate de etre cerctitorul american Calvin gi colabortor i (1961), Reape faze de lumina ms sunt in pe deplin elucidate, find clrifeate numa pafal,necestind Fara de lumind a fotosintezel(pumit 9ffara Hl) este fara ‘ocfilr fotochimice. Acesta se reallzeazs im grana cloroplstlo si ‘uprinde proesle de capare a energie luminoase si ransformares ct In energie chmic,stocare energie in compu organic fli api. Tot Ia Tumind are loc patrunderea CO» in celulee fotosinetizante ale merofiull franz“Avworbtia energie minonse i tvansformarea i in energie chimic, i faza de lind, energia solar este transformats in energie chimict planta verde find omit Yea mal buns maint de converse ‘euantcs, Aceasta se realizeaa tnt peocescomplict de tater de cleciront gi tnt de hideogen leo anus substangs chim de nati conpaich, mam rictin-amideadenidinuctetifoxtt, at tn sare ‘oxida (NADP). Lanjul transfor de electron’ cupeinde, ca element esr rmolecula de elorofilé 2, singural component ftosennibil, st est decangat de acfsmea cunnie de lamina hy asupre scsi, Trsegul proces a transferuu de elctonis hidrogen ete puternc endergonie (domagerinator ce energie). Energia se tnmagazineas prin treerea NADP* din stare oxklatt in stare eolust NADPH: st prin sinteza eidulut adenozintefsforic (ATP), un compus macroerpe din ack ndenorndifosfrie (ADP) gi un radical de fost organic (P). Sintra [ATP in timpul prooseulei de fotosintea este numitt_fosforlare fotosnstios au fotofosortare ‘pt Arnon (19541960), ecuain acest faze ete: w 2ADP+2P + 2NADP! +2140 —> 2ATP +2NADPHL: +O: Abworiia energie minoase si tansformares et In energie himich prin declangarea transports de eletroni energizan # foafriarea fotosnttic se relizeaz8 cu pariciprea a dou sistem fotosintetice (SF), mumite sistmal ftosinttic 1 (SET) si sistemul {otosinttc (SFI. Sistomul fotosintetic (SF) este alcstult distnsn complex de Pigment asiator constitu! int-un cen de aries centr de refi, eformeazs agama unitate de fotos Contra de absorb este format din molecule, ce functions ca rise antene. Acestea au rol fh coptares energiei luminoase. transferare seer de reac, Cental de absorb eprein circa 99% din pigmenfiisistemulul fotsitetic. El confine molecule de loro ,clorfil si pigmen carotnoii, care au propritatea de a sso din specrl vial adieu langimi de unt ma mic de 680 rm, Aste, se ealieazambuniitres aprovzionri corplastul cu ‘energie slar din zona spectala care clorfia aan o absorb lab, Conta de react este eprezentat de coro 3h anu pentre SP, specia de lrota «cx absorbs maxim tn lungimes de und 700 fm, numit gi lorofi 700 seu Paya n SU, speci de clorfila cu ssorbje maxind in lngimes de und 6S nm, manits icloof 68) su Pa. ‘Sub acumen cuante de lumina pgmnengicentrelo de reasie Po Pa emit electront nergizanji & yi ate, moleculacloroilel se oxides, primind sarcina + (oroila a) pent un timp foarte seu ups acest, moleculacovolel se reduce imedit prin primes uni slectron normal en centrl de racist de pigment Pos Pa trebuie 58 existe un acceptor si un donor primar de electron. Sab ‘xjiunea lamin, cle dous sisteme fotosinttice funcjionesz’ ca ‘ndevaratepompe de lector, emit continu electron’ energzani,12 papmsnae sha at ce ne ces ete togetmae xe crona sobs cores iand “ean apenas acon Se aah vette ce iets Popo asc Peri ch sont ave “pers =o megan sense aa Funtia clorofiled in umiatea fotsinictis este un fesomen coopera, sl anume un are numa de molecule, de ordinal sutelor, coopersaz pentru conversia energie unl singur foto, nt-un electron cenergizant, Aces fenomen reprezins 0 reaje ce adaptare a planter ‘in vederen utiliza cit ma eficinte a eneegelsolare sa objner nu anvdament ftasnttc et mada. Funejionarea color dows sisteme fotosinttice, ce declares ‘ronsportul de eecton tn redacerea NADP” fosorilares fotosintetich ‘ste ceprezntt de schema fn 2, concepts de Hil ane Benda (1960) moss, ‘Conform acest’ shes, n SFL, sub ajiunea cua de hin ow cacea un electron energizant « unul acceptor X cu strut ecunoscut care apo tl cedeazs uel substan, nami feredoxins (iar aceasta molec de NADP, cae se seduce, Imediat, molecula ‘de Paw reve la stares normal prin acceptazea una electron normale de Ia o substan, uma ctocrom f (ot 4. Lanfl tansferuul de lectron pare ast: t ca Chance “> MAA 4 STU, sub acfunea cuantet de Iumind hy asupea pigmenilor sccesoril, energia absorblts de copia este transfert la Pay care ceenz un electron energizant ni compos neientifatY. De a, etromal & tece de-e lungul uni lang de compusi, ce cuprinde plastochinona (PQ), itoeromi b gf (tb 0 platocianina (PC) hos ‘Pu si relace deficit de electron pe seama ftoize ape, letonis proven din ftoliza apet sunt transport la Pan ex ajtoru uel enzime ce conn Mr Langa ransferulu de electron apae asl: on Seay fe Pa Sey Soro Seah Shot “bee Se Re DDeoaree prin fotolia apei se dapat Os se considers cA SFIt artic la dogaareaO:fetsitstic, Dintrecomponentele laulu de transfer de electron, citocromi sunt enzime ce contin in molec fier. Acesta rized transfert e Prin reac: Fe" 3 FoFernoxna canine, de asemenes, grup frosulurice ce permit transfert eletronioe {th procesul tansferulsi de electron energzanfi are Toc si {fosforilarea fotosintetict sau fotofosforilaea, prin care plantele ‘nmagazineazao parte dinenergia solar absorb sul forma molecule de ATP. Dups cum rezulth din schema i Z, fotofostorilare poate icc lack. Fata cit se realizes cu partcgarea SFI, care co entra de reacie Pon, Sub scjiunea cuantel de mini, acest lclangeaz un circuit nce de eectron:-cedat de Pye aceptorul X poste reveni la molecule de clorofit « 700 prin intermedia cit f Plastocinina, Energia absorbits se acumuleazt sub forma une singure molecule de ATP, reaultind ftofosforlarea ccc. Renomentl are loc far partciparea ape, fra degsjrea Or rd reduceren NADP Fnofrilaen acl se ralizeazd cu partipares SEI s1 ate ca centru de race ao, Sub acumen cuanto de lumins, acest cedenzt electron energzani la clorfila @ 70D din SPL prin intemediul Ianjull cle transfer de electrons primesteeletronil neces revi 1a nivel inal din fotolia apt, Energia absorbs se acumuleazi sub forma a dout molecule de ATP, revaltind ftofsfriarea acc Fesomenul are loc simltan cu degajsea nel molecule de Org pric a reduces NADP Din schema in Z real transport eletronloe se bazea pe rearea in decutsl lanl de sec fotochimice «wel dferene de potegial lect Fotolia apet si degujarea O: reprints fara cea mat pujin cunoscat cea mal ipotetics din adr fotosinezt. Mult timp 5. consderat ct oxigen degajt tn ftosntezs provine in COs Abia tm 1990, van Niel sugereaa dees ch Os fotsintetic provine din aps care se descompune sub ajunes energie uminoase absortite de clorofil prinino reac numit lis. Acast pated a fost confirmats in anu 961 prin ulizares iotopul adioatv OM De ‘semenes, pin wtilzareaizotopuluradioactiy HP arat e811 din ap! serveste a recuceres CO» Detail chimic le cibertel Os sunt he jpotetice foto find ‘consierats o ea de oxidar a pei sub afin um. w wv LO —s 2H #264120: saw 210 —+ 4H e+ 05 Separares hidrogenula de oxigen din moleculs apei si degsjarea (Ossunt permise de structura lala coropastul Produceres une! molecule de Or in ftosinte necesté opt foto, lect patra ftoni in fecsre unitate de ftosintez8 In acelas imp, 2 beStat cla generareaunei molecule de Os fxarea une! molecule de COs coopereass 2400 de molecule de clorfl 4, Dec tn fecre unitate Ae fotosinters, 1200 de molecule de cotofils particips Ia captarea fergie! a potru foto, coea ce reprezité 300 de molecule de orfls/foton. Agadar, 300 de molecule de corofls contibuie 1a leansportel unui singur fton in fcate unitate de ftosinted. inte estes, mumal o singuri moleuld de coro # in fecare SP este ‘apa cle transferlfotointetic de electron, cllaleserese numa la 2ptarea energie cedar ei a Py-Absorbfia COs fn cloroplast. Tot fara delle eral ncreat « COs ptrunde prin ostolelestomatlor care sunt deschise,trece th pail lercoulare 4 ajunge Ia pereiclulelor mezofluu In meal tamed din peretele csr, CO: este daolat In pl pol tece fh ac carbonic (H:CO}), care dsolard ate: HeCOs -» HY + HOOr su C01 2H" + COs onli HCO 91 CO¥*ptrand in ctoplasms pans In oroplast aza de intuneric a fotosintezet(numit i faza Blackman) 2 realizes tn stoma cloroplasteor, Acasa cuprnde un gir de resi oghimice sau metabolic, care au fst eluldate pe baza cercetiilor cfectute de Calvin si colab, prin wtlizarea izotepuluradioactiv entra aceste cere, acest colectiv a peimitpremil Nobel pent (Chimie i anal 1961. ‘Moteiul de cecetate utiliza a contt din alge werziunielore (Corea, Sconadesmas)eescute In clr imbogaite cu COs, n condi ‘constant de lemperatus lamind st pH. Suspense de alge tatate co (CHO au fost expuse Ia lumi perionde foarte sure de timp, cuprinse tne citeva secu gun minut, Material vegeta fst fia rapid tn alcool metic Ia ferbere. Dupt extragere 9 tacinare, produsi fotosntezei au fost aralizali pln cromatogafi bidimensionall ps ‘haste, iar iotoplredioactiv fost identifies compus! intermedia si final prin autoradigrafie, La plantele superioare, msjoritates experienelor au fost efectunte pe feunze de spanac Cerceitile au demonstrat « reaile fazei de tntunerc estigoard Gig ia dup namele descoperitorlu, acest cia «fost demi cll ut Cl Reacilebichimice ale cca Calvin sunt caalzate de ence pi se cadre inti grupe rt de cota, de rece enc eegenere 419. React de carboilare const tn Snarea CO» stmosrc pe un sccepor organic incorporarea acestla nto substan organic, CCeretrle au stabilit ct acceptoral COs este © pentoed lifosforlts, si anume 1Setifsforibuloza (RADM, care freaz8 0 ‘molecu de COs atmesteric sub acumen ensimel ibulza 15ohit carkiee(RUDP cara au Rie). Aceastsenzima ate o greutate ‘moleulors mare. Ea repreznt jumtte din proteins confnute tn roms cuprinde opt subunit ma ew grevtats molecular 56 KDa, ‘intetzate tn cloroplas opt subunit mic, cwgreutatea molecular 14 KD, sneizate in citoplasm FE conte [eon | an a a Settee quel ale Fp. 430 Ee cothecai (sie an 2, 202)Prin accepts CO; se formeaz8 un compus istabil (Lift, 2eatboxi, Sctorbitl), care sub acumen enzimel aruximutal sito ‘prezenjaunei molecule de HLO a8 nasere la dous molecule de ai 5. ‘felcerc (APG), Acest compos apare numal In edleva secunde si repress prim compu lai al ftoxintn a 4.4), sage iomana ass ote Formaren acid 3-ofigleric te 0 rte capital, dare fectuenah incorpo COs dn er into molecu organic din coral Plant Reatile de reducere costa rdaceren carbonulu cu stor Hs omer acumulat in faa de lumi, ieagainarea energie in molecule orgaice sl sinteza prods primar ai fotsinte In aceasts eta, aida fonfglicric (APC) este radu a alehid SMfosfopicercs (AMIPG) sub acumen enzimei_3,oigicrat bidagentn cw sjutoral NADPH, format tn faza de lumind, care repreindreducstorul direct al COs in fotosintezs, Deoarace putrea reducitoae a NADPH: cu potenfal elecvic E =~ 035 V nu ce sufcents eafa necesitind E = 051 V, surplus de energie est fei be ATP, format, de asemenea, in ara de faing Acs rei repeintd moment cma ingot de inireae a lool organ snttiate c nergie. Aldehida Sfosfogierics este © tion Cs fosoriat 5 eprezinta cel ma simpla compus glide sintetizat in fotosinez, a stl bara inlezei tuturor produslor primari at folosntezei, Aste, prin Feomerizare a Sosfodihidrosisestond sub axiunea engine ‘wiorofostatizomerazag prin condensare sub acfanenencimel alla, ae oc snteza prime hexoze difesorilate, 14 ifostofructoz (ester arden Young. Prin defosorilarea acetui eformeaca Glosfofuctoza sterulNeuberg) la prin iomerizanes acestla se formeae’ 6 ‘osfoglacors (steal Robinson, Prin defostoriare eon pacoza 49. Pentru sintza unei molecule de glucozd sunt nocesare sae ‘olecle de COs, 18 molecule de ATP gi 12 molecule de NADPH deci port cde consum energstic ATP/NADPH:= 18/12 =15, CConcomitent are lc sineza acco organic pravi, gcolic ‘malic, care par la nomal 5 secunde de expunere Ia Tumins, st a sminowiellr alanind acd asparapc, care apar dup 10 secunde ups 20 de secure aparzaharoza, aid circ si aminoacta glcind, erin acd ata Reacfile de reenerae constau in refacerea acceptor COs Acestereaci au ta baz formarea unce compu! intermedia cu patra omni de C- fosteritoza sap atom de C- sedoheptloca, care daw ‘oper Sfosfribuloze sj utlizeas4 de asemenes,energia acum faza de fuming,rn 415 Retowes sgt ofa cuNADr mit peoarece primal compu glicdie sntetzat In fotosintrd in timp cculut Calvin ete otros, cubstanp cu rel atom de, aces cic afost dent ipl fotositeticC “Tipu fotosntetc Cs ese caratersic pentru majritatea plants, fn epecal din zona tempera, Dine plantsle de cultura, scestu tip paring ore sfecs,ertful, tun [HUCRAREA DE VERIFICARENR.2 1. Cae sunt tape faze de lumina fotosntere? 2, Coest sistema ftosinttic? 5 Dice este format ental de absobyiea wai sistem fotos? 4. Deine este reprezetat central derectie? 5, Care sunt reac bochmic ale citi Calvin? {6 Ce reprezt reacia de reducere din cic Calvin? 1. Canecate prnvl compos stabil ftosinterei? 45 FOTORESPIRATIA Specialigth apeeiars 700 nm, inure acestea, nomat radifile vse sunt active fotosintetic, seprezentind 45% din totale rest sunt inactive, Dinte radii care ead pe plante sunt absorite dil ce ajung pe scar terest, ‘8%, Dinte acestea, numa 1% sunt floste in fotosinerd. Plante precints adapt! pent 9 absorb o canta eit mai mare de radia, ‘cum sunt mile de cretere, namie ftstpione,frunzle orientate perpendicular pe tesa razelor de Iumins sau deplasorea cloroplstelo jn interirulcelull pentru 9 absorb o cantitate ct mal rare de humins Infivena cet se zor I intenstten Hum, In fancie de Intesitotea Tumin planele se clases tn plant lif, adapt la © Intensitate huminoas dint (is = soare), gt plane ombrfle, _adaprate no intestate laminas siz Dintre panel ole, cltivate in zona tempera fa parte grt porumbul, loores-scarelui gf vij-dewie, La acest plant, fotosinteza Incepe Ia o Intenstate Iuminosss de 80-100 de luc Interstates i: | fotosintece reste proporional eu interstate mill pi In 50.00 de Ics. este acest valoare are lee plafonare a fotsinteze pn a 100000 de fucp. Lao interstate luminossh mai mare de 100000 de lug, intestate fotointezl seade at In 140.000 de lg fotosinteza tnceteacd iy 419). Fat de itenstatea lamin nto 2 nso de vaek de 100.00 de lucy se consti pantle hl potvlorifia 50% alin amin soln diet | j "tages seamen Depot crs uproce at a {Laplante etoile, punetul de compensa, espetv intensitaten lumina care canitaten de COs absorb fnfotosintens ene eglé cu ontitatn eliminat in resprje, are valoares de S00-1000 de Tacs Frunvele plantelor heliofle prezin earacteristicl mrfoanatomice § Fiilogie, cum sunt grosimea mare, numirul mare de stomete, Potenchimul palsadic bi sau tistratifcat,reeaua denst de ners oroplastele mci, cu cantitate de clrofis ma edu, reportul reds Ine pigment vera pigment gabent, Planele ombrofie sunt planele din plu, dsiuri su plants foramentale de apartament, La acete plant, fotosintea incepe la 0{nteritate laminoass de #10 lui i reste proporjona eu testa Fin pn la walazen de 10.000 de luc. Pst aceastsvalare are oe ‘ plafonae a fotosntezs pint Ia 15.000 de lus, dup care intestate fotosnteze cade Se consal l plantele ombrofle pt valoriticamumal 10% din uma solar directa {a plantee ombrofil, punt de compensa este do 10-30 de uc, Frunzee a grosime mic, numa redus de slomat, paenchim, palsadic unisraifin, fen tart de nervur,clowoplaste mai, c# 0 cantitate mare de clorofis iar raportl dine pigmensil vezi ce saben ete ideat. Planisle heliolle sunt, in general origiare din zonee suc, ‘Plantele ombrofile sunt orignare, in general, din zonee temperate 5 hoedie, Conoayrea inensitsit Iam care asigrs) 0 fotsintezt ‘optima are © importa practics deosebia In stabiires densi altro att in condi ce cmp, spoil prota Tnflenya calito se refers ln compute stall a tami, Randamentul fotosiniwzei ders. in farce de culoarea_ kumi monocromatice, Sia consatt ck radifile og, portcali i galbene favorizzs bosintezaglueidelor, lr radial aes, indigo si violet favorizeassinterasubstanelr protice Floss luminii monoeromasce, rosie sa abst, poate wilt in spoil protgjte tn dinarea Mosntezei substanjelor orgaice a in fotosinterd dup Jegea maser, conform crea nreacile chile vitera de reac ees proportional cu concentaiasvbstanel, Valorie optime ale COs pen fotos sunt, tm medi, de 02413%, Pantele helioile desfsoart fotosnteza mania Jao concentrate de COs de 23% ar cele omibrofile I ocancenzati de 05-1%. La wide, fotsinera maxim are oc 8 ‘concentrate de 10% CO> este seste valor intenstaten fotosnteze seade prin mirirea concentraie COs iar valores de 3.10% este toxic fp. 429, Actiunea tovick a exceslui de COs se poste datora acide citoplasmel 5 schderilpl-ui, Ast fenomen determin tnchideresstomateor. La griv, excesul de CO? aint aetvitatesctocromul 4 Sporiteaconcentrail de COs in atmasfera mediluipoate stimula fotosinteza cu eet de spore producti la fete plane de cult ‘Acest Ira este posibil a cltrlelegumicole rile, reaizate tn pai rotate nchis, sere sau sai. (47s. TEMPERATURA {is mojortatea spcilor de pant, fotsinteraIncepe la OC. La cereale de toamnd de exempl, Ja gr poate ave oe sa -C. De ‘valorile termice minime, intensatea ftosinterst spoeste dati cu ceytrea temperaturii pind Ia valrile optime, curbs evolaiei fotosinteze! respects legea Tul vant Hoff, dupa care crstere a temperaturl cx 108 provoact osporze de 15.2 of a vite reacilor himice dec ga intensti fotsinteei. Temperatutite opie petra fotosintezs sunt cuprinse Inte 20°C gi SSA, de exempl, 2% la caro, 30°C Ia tomate 1 39137%C la eastrave i alte cucuitaceae ~ plate terme, Lacastrave Ia temperatura de 35, intestateaftosintze, ‘tivities RUDP carbowlasel,greuttea plane gi frucelor sunt ‘maxime, Valorile optime ale temperaturl pentru fotosintezs sunt Inert de inensttea lamin, La o interstate Tuminoos slabs temperatura optim sade, ajungand la 101, in timp ce ao inenstte ‘uminoas ridcats temperatura optima crete. 0421) Pete valerie de S59 intestate ftosntzoi sade a la 484 fotsinteza reals devine ‘ult, deoareerespiajia deptseste valor ftosntze parentroc aemerteeneneme ‘ect nega aemperatusilor dicate ete a Taeput eversibi, poi devine ireversb. In aces cont are loc vtimarea protoplasm, degrodanea cloroplastolor sl inbarea sctiviti enaimatie. Diferite relate experimental 1a plontele demonstreazi ca leguminoase, fol, mare 4 bob, temperature de de culos 23/29 sion rents pn dear “loro apecit prin sciderea faoresconel acest (Nera 208. a7a.ara [Apa este indispensabils procsul de fotointers st manifest supra acest o acjuneinditet yo afiune directs, Aetune indirect ‘const in portciparea In Snchierea 61 deschideren stomatelor sit hidrataren optim’ a colulelor din mezoful funzei prin asiguaret tuegescenelelulelorstomatice, Prin acest eciune, apa favorizeset acces) CO: la elovoplaste, Acianes dict const tn feptul aD constitute ssa de elberat prin ftlia,necesar reducer CO: Ht procesl de sinter a ucieor. Valorte optime ale confnutulai de aps al frunaslor pentw fotosinters sunt de 87-92%, lar ale unit aerului de 70.90%, Pes sceste valor are lee impiadicarea accesului CO: la clroplaste pein Inchideres hidropasivs stomatelr,fnandares spafilorinerceulare «in mecofi,diminuacesresprail a acesull sirurlor mineale prin ‘cares absorbjst On fn ipsa ape, in mpl sete atmostxice Ia wmiditaten de 95-00% sia scetel solu are loc sceren intensii fotosinteel, lar la cooicientul de ole, Incetares complet (rerhge 208) Fotosnteza este unul_ dine procesele cle mai sensible La deshidrotare, Toate deterioraile provocate de deshirstare in clue se ‘reflect in activates aparatlul otosinttic. {La porumb, Mos and Musgrave (1971) au aria cn condi de sects, frunzele prezint 0 interstate ftosnetics sedzutt, de’ mu ‘manifest seme vzibile de ofiize. La gy, in cn de defi Nec, Jtesitatea fotosinteze este maxima I intestate huminoas sla, it In condi! normale 1a intestate Iumlnoass puteric. Sects redace ‘opactatesplantlor de ¢wtilza Intent lumina solark. La congnutul, hide de 40.50% tn rune, ftosnteza sparen este mld La pom Schneider and Childers (1941) au consiatat 0 scidere a Intesitaifotosintze cu pin a 50% I mi, prin seerea mili ln sl La nu, ranspirfa inten a cht intent foosinteel Mecanistnul reducer ftosntze sub acumen streslul hii se Astorepte ner factor stoma si unorfactol nonstoatic.Ftosinteza ‘ste inhiats de sresulhidele prin nchidereastomateloe. Conducts Somatelor repreintd vera de ifuziune 2 CO: prin stomate Mocicaesconductanflstomatsor a stele apd modeatpeernts‘un mers paalel cu modifcaea flasintzc la bumbac, tomate, poru, ‘8a, foe, sia si mie Factor nonstate conta tn degradares strucuritcloroplastelr, mivirea viscozti protoplasm, activates hidrotzants a enaimalot, de exempl, a bub, sau fn dstrugeres sistemului de tlacoide Ja flooree-soaretui, tm degradares structarit sronale si apariia de vacuoletn strom 4475. NUTRITIA MINERALA, lementelemineraleparticp irc indices Fotos “Azotul inte tn componenja clorfile, tn alestires proteneor structurale ga enzimelor din lroplate, a NADP si fs componens aminoaclallor, produst primar ai ftesnteze. Lipst N/a provoeat micgorare intent ftosnteze la porumb, bumbac si fasle sha sctzut coninutul le pigmenf fotesinctic la inal pentru lel. La castes sf nul de ul, n lip azote, 2 avut Toc degradares itastractst! lamelare # lroplastlor aparjia de pastoglob Fosfor partcps ia structura lamelari a cloropastelor, tn steactura ATP si NADP, in fosfrarea computor intermedi ai fotosintezi Lipse Pa provocst In floaea-soarelui dezorganizaea stractrit membranare a cloroplastelor, Crctii efectuate cur a rita a flores soatet pea P inhib transport asian ‘Potasatpreznts 0 fncie importants f fteintez8, elm are ‘ol seucurl, rin cracterel ss osmoregulator partici a deschideren stomatelor,favorizind absoryia CO> K prezinti un important cl catalitic. in formarss oparatlui fotosintetic sl in deslguroen fotofosfrilelor, inesiich absorbiaP,sinteza sh transport ‘similatelor. In ipsa K; la floares-soarelai gil pentru le are fe lgradarea stractuii lamelare a cloroplastelor prin diltri ale taco. Magesint partici in componensa claro. La fsa, defcenja de Mg a provocat nchideres stomatelor,scideres coninstului de lor reducers intent fotosntze Sulful parcips im sinteza_proteinsior din cloroplaste, a aminoaczlor eu sl, produ a fotosineze! 4 glatatonui cu ol acl de oxido-educer.§catalzer8blosntersclorofile, In lps 8, feunzee sunt clortice cs nervar de culos deschis Flora! catalizesz8 biosinteza nucelor pirat din molecule loro si patcps in structura ctocromilor gi a feredoxio, care sfectueart transferul de © in faza de lumind a fotsintezei. Tia 53 Djendov au att nips Fe, la Boarensoarelul ae oe dstragereo sistema lamelar al cloroplastlu, feagmentareadiscutitr granale si apara de vesicle, La plese, deficienja Fea mlesratconfinatul de oro,» determinat apa fenomenulal de clooz8 yi inhibarea eaclloe din itm ftosnttie H (SFI, 4.8, VARIATIILE CIRCADIENE $1 SEZONTERE ALE INTENSITATII PROCESELOR DE FOTOSINTEZA Mosifictrile circadiene ale fatrilor mediuluitncojurator Aetermind reac adaptive din partes planteloe(modifcareapresuni smote, Inchiderea sau deschiderea slomalor ct) Toate acste ‘ois reflec ntensifcareaprocesulul deftonesIn carl plantelor siatfil, In care lumina gi temperatura na presnts varaih excesive, se constt 0 dinamicS caraceristicd a intenstiiproceselor de fotsintext, Acest proces foeepe diminesfa drome, ces intertaten pnd In ora 12, dupS care se conta o scdere pind sear ind proces espectv se opreste. Dinuazea procsulul de fotsinterd dups orele ami Aatoree, fm mare masurk, scumalirit substanflor asimlate tn loroplaseintensitiilumlnoase sizute Comte ta, 230) In cazul plantelor fof, varaia circadian’ » procesu de fotosnteza prezintt modifi fg de cole umbrofile, ta perioada miei, in cauza temperatura a uit relative a aera scizute din ipl amzilor de wars se produce inchideres stoma i cregtorea defctulul de aps din franze, proces care conduce La limiouares intent proces de fotosinerd va frecvet, ca wemare a sodificirifactrilor exten: ex nor, ai civcadiene ale proceslut de fotosinte8 se constatt encesiv mint intense, fn perioadele nefavorabil,intenstaten ‘acemaliit substanjlor oxganice este mai mich fof de consul ‘acetora nprocsul de respiaie fotrespirfi (Ds ta, 20, ‘Vari ale procesull de fotosintza se constas si pe pores ‘unui an. Asi primavara, cin franzle sunt mic ftosinteza ae 0 Intestate reds. Pe masur ce franzele eres in dimensis, sporeste rnumiral de clowoplaste #2 cantitaea de clorofls, se consatt Jntensifcaren procesulus de fotointers, eae atinge valorile maxine ‘aint de maturates eunzeor. “Aceasth perioadé cu interstate fotsintetics maxima corespurde formate frunzelor la sia, period dnte Inspleat i fflont fe ‘rea rane de nor a srg s lnep s n smpl oil flares-soatlu. ‘Acestnivel fotosinetic se menjie in np formats ample seminjelor sade spre frst pesoade’ de vegeta LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 4 1. Cum se clasifitplanele rn funsie de intense lamin? 2 Care sunt suse de COs petra plans? 3. Care sunt temperature optime penteuftosiniecs? 4. Cre sunt elementele mineral cae parti direct indirect Ia fotosintzs? 5. Explea inant laminin floaters 6. spllaiinuenga COs ape in otsiner 7 Descee!inuenatemperstut nutri mineral IotosintersBIBLIOGRAFIE SELECTIVA 1. Audesisk G, and Audesink T, 1985, The ofts of inorganic eal ov lagesensiice cals chanel afr among cll pes and among ant subtypes, Neurtonicology, 14, pp. 259-266. 2. Bowes G, 200, Cé Plast ond Relited CO> Concentrating Mechaniss pp. 68-80, Chapter 5 Single-Cell C4 Photosynthesis In Aquatic Plants. 8. Black C.C, Je 1973, Photosynth orton fats relation ome COs pike, An, Re Plat Physiol, 26 pp, 253-286 4. Black CC. and Osmond By 2003, Crsulcam acid metabo phatasyness "working he nigh sift; Photosynthesis Research, 7p. 20. 5, Borzo L, Toma $, Ciaclun C, Volcan Viorica, Dobeescu Aurela, Delian Elena, 1999 Fisilginpletlr de cult, lnweprinderea| itrial-Poligrafes Stiga, Chisinau 6, Calvin Melvin, 1961, Quanta coreson in potosyntess, Journal of ‘Theoretical Biology, 12), pp. 258-262 INLIN2, pp 26-287 17. CovshotfS, Burgess SJ, Knefova J, Kampers BM, 2 the most out of natural variation nC, photosynthesis, Photosynthesis Research, 111-2) pp. 157-167, dois 101007/s11120-013. 98728, 18 Dodd ALN, Kusakina J, Hall A, Gould PD. and Hanaoka M., 2018, ‘The cicaton regulation of potas, Photosynth. Res, 111-35: PP 181-19, Gating 9. Edwards G, and Walker D, 1983, C3, C4: neces odcllar and ‘environmental regulation, of Photasytess, University of California Pres, lachvell Sceniie Publications, QKBS2.1'3542 §2.09-298 10 Ehleringer JR, Sage RF, Flanagan LB. and Pearcy RW, 1991, Climate change end the evaution of CA photsyntesis, Trends tn Ecology & Evolution 6(3)pp.95-99 1M Ehleringer 205, Te inuence of atosperie COs, tempest and ter onthe abwndinc of CYC: tea, A History of Atmospheric CO: ad ts fects on Plats, Animal, and Ecosystems, pp 214-23, 12. Evans .R, 1998, Layfastoy mbes mare eal ees fight and CO2 ‘retawrclorplass, The New Phytologist, MOA: pp. 98404 13. Gutierez M, Gracen V.E and Edwards G.E, 1974, Bacher! en oi lions in Cs plans Plats, 194); pp 279-300 1A, Hatch M.D, 1988, Ce pltosytiis: « wnigue cond of malik cchemistry,anaomy and ultstrctre, Biochimica et Biophysica ‘Acta (BBA) - Reviews on Bloonergetics,895(2: pp. 81-106. 15, Hatch MD. and Osmond C3, 1976, Conportmenttion al insport 1 C4 postoeytess, Transport in Plants pp. 14-184 16 Hl, R. and F, Bendal, 1960, Faction of to cyto components in chloroplasts a working bpotess, Nature, 186 pp. 136-137, 7. Korschak HP, Hartt CE, and Bure GO, 1965, Cir die fisation in sugarcane lees, Plant Physiol, 402): pp 208-21, 18 Lea PJ, and Mifin BJ, 1980, Troyrt and metabo of apa snd ther witrgen compounds within the plat. BJ Mf, ed, The biochemistry of plants, Vol. 5 amino acids and derivative, Academic Pres, New York, pp. 559-607419, Mohr H, and Schopfer P1995, Photoyathis as a chorplist function Plan Pysiology.pp. 19-18. 20, Mohr H, and Schopfer Py 199, The nf as «plotosytetic sytem, Plan Pysiology, pp. 225-28. 21, Mohe H, and Schopfer P1995, CE plants end CAM plats, Plant Physiology, pp. 295-257. 22. Moss DIN. and Musgrave RB, 1971, Photsyties’s and crop pratcton, Advances in Agrononny, Vo. 23, pp. 317-386. 23, Nelson T. and Langdale JA, 1992, Delopmontal genetics of Co otasyties, Anna. Rev. Plant Physio. Plant Mol Bo, Vol. 43, pez, 24, Nelson T, 201, The gras lay deeopmentalgraden a. pla fr a systems soderstanding of the anata speciation of Cees, Journal of Experimental Botany, 6209), pp.339-2088, 25. Opren E, and Oquist G, 1984, Photinhbiton of photosthess fx Lena ita induced by the intercton ete ight ad epeatre 1 Photosynthetic electron tansport, Pysilogia Panta, 62 pp 17-10, 26, Opren Ey 1991, Preficton of ptinitio of photsyntes fo rmssanoments of fonscence quenching components, Panta, 1848: pp sane 27, Ogren E, 1988, Phtsinhitton of potato willow les under {fel condtion, Panta, 1752}: pp. 29-236 2 Osmond CB, 1961, Photospnton and pltoiahiition: same Inpitions forthe energetics of phtsyattss, Biochimica Biophysica Acta (BBA) - Reviews on Bioenergetics 635(2)pp.7-8. | 2%, Salageana N, Atanasiu L, 1981, Foosineze, Edit Academici Becurest 30, Schneider G.W. and Childers NE, 1941, Iyfaence of si stre on Patsy, repintion end tanspntion of apple lees. Plant Physiol, 6: p,555-58, 31. Taiz Ly 2002 Pon Physiology, 3 Eaton. Sinaue Associate, Inc, Publishers Sunderland, Massachusetts, USA, 32.von Caemmerer . and Evans SR, 1951, Determination of tear Portal presse of COs in chorpasts from lees of seal C3 plans, Australian Journal of Plant Physlology, 18}pp, 257505, 58. von Caemmerer §, 2000, Bloke! madelsof teapots, [National Library Cataloguing in Publication ete, ISBN 0 613 04979x, 34 von Caemmerer S, Evans JR, Cousins A.B, Badger MR. and Farbank RIT, 2008, CK phoosyuss ad CO? difision. having New Pathways tot Rice pp. 9-115, 3% Walker Land Oliver DJ, 1986, Ligh induced incre in the glycine -tecrborlse malienzyne comple rm po af itachoi, Archives of Biochemistry and Biophysics, 282} pp. 62663, 36, Zeliteh I. and Ochoa 8, 1953, ridaton at ron of lctc ond slong acit in plants: 1. Gly aid aides J. Bil. Che, 201: p. rns,Fotosinteza utlizeart energia rants solar pent sinteza elimina cau de Or absoeit del date din iteratura de specaitate oer exemple tn care canitaten de COs degpat ru Sar corela mereu cu intense respira, deoarce 0 pate din CO; rind tn metabolism, prin proces de ftosintert ‘ricipalele metode canttative utilize pens determina ‘ntensitilroxpzi aerobe sn “Metoda mavomerict Warburg const tn determinaren COr PE ale direct urmrind modifiarea presiunlscestuia tn-un spate fnehis Metodele ttrinetrice constan tn determinarea CO: pe cle indiest pin tare -Metoda Pettenkaer const in deterinares CO: dintran core oaee ‘Metoda Boysen-Jnsen consts in determinatea CO> dineus spin ita Incare espe plantlets, 207) "IATIEL AEROBE Sutstanele organce oxidate in reeprsie consiuie subst respirator. Acesta este eeprezentat, in prim nd, de glide, dar ms pot fi folosite Iipdele i ais organic, Proeinele sunt fooste in respirapie mama in ca de nfometate san cazui paolo, Inte volumul de COs degaat sca de Op absoeit in respraie vst un anumlsaport, mit oeficen respirator, Q = COyOs In caval unui strat rexprator gsc Q=1,darece ‘6coy60:=1 fn cazl substrotlul respirator ip, ma pin oxida Q <1, iar ‘in earul substrtulul espetoe,reprezentat de acl onganc,putenie oxida, Q> 1. Prin detrminateacodientall respirator l nor clue, jsut su organe,rezlat dia masurares COs deg a Os absorb, se poate deduce natura chim a substrata respirator uit. Substratul respirator glide ese hidrlizat pnt a ghucozs Metabolizarea gluconal are lo in faa anaerob go fz sero, Din punet de vedere chimi, rence metabolic din fazaanaeroi constitule glicolica, iar cele din faza aero constuie eclal Krebs si Tanta respirator. 52:‘sz peomengerait apemaice mote = ranaanee zon azn anaroitsau glcolize cont sx wansfrmares glucozel In dou molecule de cid piruvi, Accast fark ms neces patcpares ete pes cgeniemest feat ot mec way oe ote nt fos : : {nicotinamid adenin Ps reducerea a dou molecule de NAD ATP si Atle, ener inuceotd) 1a dows molecule de NADH + 1 rogen sunt isponib ete lcaizatd in ATE, iar patra atom de Nirogen teanaferay una agent redustor (ve, 87: Laban 208) rincipaele faze ae glcolizei sunt; 4) fosfrilarea glucozei are loc prin consum de ATP in prezenja Joris, cu formare de glucozo 6st, iomerizare fn fructozo 6 fosft prin izomerizar, transformarea fn ractozo 6 clifofat 1) scindarenfructozo 1.6 costal sub ajunes edz into ‘molecu de aldehids 3fsfoglcei una de dioxiaetonosat © oxidarea aehidet Sfosoglcerioe fn acid $osfoglceric, care rece tn acid 2osfogliceric sub atanes flict, 4) transformareaaidulu osfoglicere hac 2-osfenolpeuvi, ‘ore apol sub afunea fsfmalprusethians, tee in acid lew formarea ATP, ‘lanl energticalglcolze este urmitoral dint molecu de lucozi rezuls dou molecule de NADH +H? si patra molecule de ATP. Recare molculs de NADH + HY corespunde cu tet molecule de ATP. Energia bochimics produss se acumuleazd, dec in 10 molecule de ATP din care dous se consums pent fosforilres ghacozel sh feuctzei ty 89. (Citigul neta acest etape este, dec, reprezentat de ener ‘scuiulatd n opt molecule de ATP, even ce corespunde cu 240. Control glcalize este realist, in principal, prin activates 8 dus sisteme enzimatce, sl anume:ofrctins i pirethinnsn. Faza acrobat cuprnde celal Krebs 5 lanfl respirator. Acca faz ve destagara numa in prezenja oxigen atmosferi are lx -itocondti, Ea este cea mal important din punct de vedere energetic si onsts intra sir de esti de oxdo-reducere ctalizate de enzime, dincares dei Tent engl, dae are oes snteza unor aca organic foloss lor sinteze, a Picton BaaR oS In cel Keb ail pre ste metab prin tered acielor “henserbonici (aid cri, tzocivic, oxalsuccinic stall ctoglutarc) si tetracarbonlel (acid succinic, fumaric, lic ‘xalilcte sub aciuneaenznelor.Enzimeledacaoxilaze catalizeort eliberarea CO; iar enzimeledehidrogenane calles transfor H Din punet de vedere chim, faza acrobat consti tn degradaret cial pruvi pa la COs, HO sl energie. ‘Cc Krcb este preodat deo cearboxlaeoxiativa a ail plruic, care cons fn degafres upel molecule de CO: si oxdareh substatlat prin debidrogenare. Compusul rezutat duce 1a sitet | ‘sce CoA, in urma unui proces de atvare,caalizat de enzime, eu ons de energie 4) Acell CoA serveste a sinteza acl cle, lor poote fi utilzath yi Ia sintza aczlor grag si @ aminoaczlor, corlin, ssf metabolism guid cel iid protee Cela Krebs eeaizeard metabolizara aciduli circ, nami “moors acidull ire, Aces cela const Inteun lang de reach de ebideogenate s decarboxilare,catalizate de enlmle dehidrogenaze gi ecarbolaze Reacilechimice din celal Keebs implcs partcparea elilor ‘carbonic (cu tel grupdei COOH), st anume aidul circ ioc, ‘nalsuccnie 1 cetoglutarc. Din aceats cowed, cial Krebs a fost denumit iit ecsiortrcurbosiic. Pe nating a ee nas rater)‘Prin rscile de decarboxlare, cu liminaea a dou molecule de (CO lanjul de sea chimice se coninaa cu partkipares oczior Alicaboxlel (cu dou grupiri -COOH, gi arume acl sci fume, malic i exaliacetio. Acid xailacetc contribute ta sinters acidului civic eu ajutralaeetil CoA, sub acumen enamel ‘sin reacile de dehcrogenare are lo oxidaneasubstratul in care eel degajarea rela a energie Energia hii eliberats prin proces de fosforlare oxidative este inmagazinat in molecla de AT? 5 determing sinteza #30 de molecule de ATP. Aceasth energie va f za pein hdroiza ATPin ADP +P, sbayiunea enzimel ATP. Reoefile de oxidare @ substrata fn ecu Krebs determina formarea dle Hs electronic: H este ansportttemporarpe NADP 3 [FADP*, dein la formares NADPH: si FADPH, lar electron e sunt ‘ronsportai prin Inj espiatr. In anja respirator ar oc ansfrul de electron e, proven din cicll Krebs in la oxigen atmosferic Oss actvarea acstia prin teansformarea oxigen) molecular ia oxigen atomic. Transfer de clectron este catalzat de enzimele oxiaze arume citeromi abe 9 itoromonidaza ta. 58) Formarea apei determind eliberarea unei cant de energie himict de 52 Kal/ol NADPH, Surat respirator pit etehirolizat pnd a gles gi ce frase care sunt oxidafi pat a acid piruvic, lar apot acsta st rotaboliza in lll Krebs a) Fn 8 concn sen woman “neon Zr 20) Subst respirator prota ete hidrolzat pind la aminoactet, ‘Acetia suferd 0 dezaminare oxidativa, find transforma tn aczt loeganic si respetiv, aid piruvic, car ete molabolizat incl Krebs (aa, 208 '523, INFLUENT DIFERITILOR FACTORI ASUPRA RESPIRATIEL > Factri extern Temperatura. In tmp ie, pantlecespek ils temperatur ‘egative. Gril de tourna espe cep dela temperatura de 4°C— PC. Conierele espe a femporaturt molt mal ete, de exempl, il pn I-39 iar enopiel pn 40°C In seam de vegeta, Praia ncepe a circa intensities oat cu ceterenfempeturit devine maxim a 35, care reprints optim trical respi. re vaorite de minim gi optim, actunea temperaturl_asupea Pail se manifests conform leg lui vat Ho, dup cae o este«tempers de 10°C determina o dublaea intent respiapie (Qs = 2), Resprsia este inhib la 49° SING, cid ae le depeadaven itoplasme mitoondlilor inactivate enzimelor Lumina infoenjezd eespirajia in mod direct, prin creseren temperaturi, géindect, prin funizarea sutstratul respirator gf reglarnschimbul gazos prin stomate Ftorspiraia ete procul de respiafie efectunt Ia lumink. Este caracteristicd plantlor de tip Fotosnttie Cy, care tees fn 2ona temperat, 5 absent I pantle de Up fotosintetic Cy din zonele troplae. La aceste plane, efciena fotosneti este mai mare Unitas, In sol, crores unital detrmina seerea Intel respira ar sciderea amit determind inensifiaren respiale, Un contnat ridiat de ap tn sol determing reducer respira aerobe rin reducereacantittit de Oss apart espa anaerote, nsufcena apel in sol determind wilzaen inficlonts « erg in procesul de absorbjiea ap gta substanflor mineral. In er, lumen ride determindscideren intensitit respinai, pen Inchidereshiropasivi a tomaelrs perturbore schimbul de gaze Concentratia Ossi COs Respizajia este maxima 1a 0 concentraie ‘de 10.20% Os Sub concentrajia de 3% Os respirayia aero nee find inocu eo respite anaerob, Sere concentraje de Osa Joe slur tse, nelocrate imp indclunga sau in sour aopert ou asf. fn mod natural, sideres concenzaie! Odin sot are lac poral cu eoseren concentraje! CO, datos espa! eSdscin Planieloe sau a resprai microorganismelor. Cele mai sensi plant sunt artful gf faole, dinte plane legumicole, vin, ire pom rtf, Plante de ap ce exempl, one ni eit ps Ec $fepird normal aerob,datoritd uni parenchim erfr, le chiperosul de bl are ci respirator namie peumatofor (Crestereaconcentajei de COs tn sol pan Ie 35% na modifos ‘spina aerobt, dar a concentafia de 12-15% CO respira este nti Sitrurle mineral, Ni" partcp I sinteza NADPH ct rol in Yransportal de electoni. K* menfine structure mitocondsilor $i ‘imuleaz8sinteza ATP. Fe ints in structure ctocroilr, le PO nr tn molecula de ATP, > Factor intern Virsta ponte. La plantee tine, rspiraia decurge mal ints ect a plantole mature. Asflrepiajia este ferte intr tn fara de revere merisematct de elongaie i scade tn faa de diferejiere svlulard. La fruncele de floarensoaresi tn vérsts de 22 de zl, Intnstaearespraiel este de 3 mg COs /g subst, uscat/or, timp ce ncelen vrs de 13 de ze intent respira este de nama 08 1 COr/s subet,usati/or. La funzle de varzd in vars de 3 ile, Imtenstatea respira este de 32 mg COx/g/ort tn timp ce In cele in itt de 70 de ile este de 0.27 mg COs// or, Respir se intensifea Ain now in fza de imbstrinice a organlor plant, Organ i fest. Respzaia este minim ta s8dicin gt se Ienstcd Ie tupint gi farce, Respiraia este maxims le flo Sar la esica ete anim la gineeu, Tesuturleiolgic active, de expla, ‘eistemele, respi ma inten deat suture diferente ‘Stare deactiitteisiologit. Onganele de repas, de exempla, mingle, tuple subterane, icine tuberzate gi mugusi au 0| _respiaje fate scaut, care se intense la germina sau a ponies 2.Ceeneckt Kmtet tn vegeta, La cereale de tnormd sl ramurile plantar lemnoase, intensitatenseizuts a respirajet in tmpul lem constitute un Indice 8. Ce sunt factor itr cate infuenfeazarespiraia? 9 Care sunt factor exter cae influnjeaz espe? {iological exstenel la gr. Confira de apt al ceutelo esti rele cx intents respira, La seminele cu un confinat de api de 7.14%, respiajia este foate redusi. Prin creserea confinutalai de api, respira se Intensifics, deoaece apa favorizenz8 activates enzimelor.Cunosstrea _EXPERIMENTE DE LABORATOR Assit ete proces file de dara xii subtenflor orgie prin care eel neg nessa desi procs se rele dire cong de ap al seminelors intensatea repiici [La plntelesupeiore,respiajia este aerob, sli numa in ae o importa deosebitl ta mpl germina semlajetor incl gin | prezenja oxigen atmoser Kespiatia aerubs se realraazd in fecere cluld ls nivelul timp pst n deposit Surea sonitrt « plane La plntsle tolave, ntenstatea | dloplasme! a consoconi, ia ta exterior se manifests sub forma respira este lt ma ict deet Ia plano snstose Infecia ca caper sau virusri intensifies activiatea enzimelor respira, ‘raumatismele, iivea, ditrageea mecanich a jesuturilor fnjepiturile provecate de insecte intensified respirafia, cee ce avorizeaa formarea unui jsut de calusare, Dups aceasta, respira unui schimb de gaze: absorbje de molecular din se i eliminare de co (C0.4+ 603 = 6C0: + 61.04674 ke Meiodecaintive de “Metodele de punere tn evideng «proces de respi aula tors determinavea COs elimina sa de Os absorb revine Ia normal Lamba ond Rbse- Carb. 205) LLUCRAREA DE VERIFICARENR.1 Fxperien, Puneres_in_evidentt a respira 1. Defnia proces de respraie 2.Care sunt orga celular implicate espiaie? Principia Mets const in fraren CO> degajt tn 4.Ce forme poste ls ener eliberat din repre? ‘epraelpe 0 sole de Ca(OH) cu formaren unui precipita: laps, conform reac: 4, Goete subteatal respirator? — 5, Care sunt principle racial glicoiei? ~LMOHI# corm CACO HHO {6 Cecuprine faze aera respira? 26ine near vn con su ned 1, dp a @ eprint Gotlestpr stiles hin 2206 mpl respleafie seminfloe germinate Princip. Metoda se bazea28 pe capes COs, depaat in couctue perfrat,previzut cu o pine de sti stub lateral, pohar ‘erzlis,seminje germinate de grb, porumb sau de Mloare-soare, sated Ca(OH Mou de tur, Solos un vas conle sau lind de stl ca capactatea de itr, chs cu dop de cauiue, prevazut exo panes tun tu lateral informa de U. Vasl se smple pe jumtate ex seminje germinate 4 e iene pul de caucive. Dp 60 de mine caps tubul lateral se introduce int-un pohar Berzeliys sau © epeubel ce confine o sou de Ca(OH). Pin pli se toa In vas ap de rabies. ‘Se constat cf, pe misur8 ce apa ptrunde In vas, aerul Ince rin tabu tera i babotesz8 i sla de Ca(OH formind un precipitat fi, allotiptos te. 58, “Interytarea Bioxidal de carbon liminat prin respiraie se scumeazd fn vos, iar prin tecerea tn solujia alias formeaza ‘espiraiaseminfeor pe o soli hideous evidenierea canta de ‘oxigen absorbs ca urmare a schimbuluigazos, prin depresiune cost tran repent inchs, Materiale necsere: isporitval Govlewskt, crisaliator x mercur sau alkssru cle mete, capsule tc, seminje germinate de 18, porumb, oor soa sou mate sa ‘Modal de tru Se floss un disposi de tl, alctut dtr © ple prelangts cu un tub In dispositiv se introduc semine germinate (2/3 din capacitate) go capsula de stil cu soli de NOOE 30%, Onfildisporivuluisenchide ermetc cu un dp de auc, iat tremitates tubulul se introduce ine-un cristalizor cu mercur sau solute de alastru de metilen, Dups acurt tmp se constatt wrearea precipita alsliptos stabil de carbona de cali, Ms wept une coloane de mercur sou de sluie cola tn tbl de Durataexprinti:60 de inate. sts, Interpretare. Prin rspraie se degaii COs, cave este imestiat fiat de soluta de NsOH, cu frmare de NasCOs In parle i interior sul nshis, Or este absorit de cre single germinate prin roma deepal ach In cet mod se ceo dase cae eer urcare coloanel de mercur sa de abstr de metien in tb. olumlcoloane crespunde ex volumul de O:shsobit de sening esl de respite. 1 ex fsiritsenngorgenmnae de gris porumb, ere oft bit respira capsule eu slut de NaOH, schinbalgon efi rlume ple de COs Os snl se adi prsunea intron ss, fn acl fs semintlo germinate de farensari, Care oft un substat respira pili, cantata de engen sort in respite mai mare det atitnde CO> gt. 87) Darataexpeientel:20 de mints 57 end Ci saben sin ts mr QD. Perens osdul de carbon, rerait din sepia “eminflor, modified pH-ul unei solutit alealine cx formare de carbonal ‘Materiatenecesare:eprubel, vat, slupie de NaOH 1%, sae de enofaleind 1%, vein germinate de get, dap de nui. ‘Mou de uc Ins epee se toad o salle de NOOH 1%. coloeats in rox cu ceva piciturt de sous de fenoltalent 1%, 1 stan de Tem deasupe sluie din eprubet se pune un dap lax di ats pete care se aga seine de gu germinate. prubeta se atop cron dop de auc sls fn epaus: Dp 60 de minute se consi 2 oluia de hidroxid se dacoloreac. Interpretara. COs des in respi este ma gre dec sera trove prin dopul de vata inte in reactie cu slufa de NaOH, frm [NaxCOs Sou aleling din eprabets devine nets poi ai, iol In prozen enolftaleine 58) Durnin expeviontl 6 de mite. it Fe Bevan st pag sms oat [Experienfa. Punerea in evident a energie cae ‘esptatlaseminflor germinate Principia. Energi chim ice degajate in smagazinat tn substnjleonganice fe dgradat in proces! respi ae transform in energie caloric poate pus in evden folsin vase termolzol, Materiate necesare: vas cu pers dublitermoizlai, seminje inate, capsule stil, sluie 30% de NaOH, de caoModul de turn, Toten vos se asa 0 capsuls de sel, cae conjneo soluie de 20% de NaOH gi se acopers cu un fon, pest care te pind la umpleres vasutui fn mass ce pun seminjle germ seminjlor se introduce un termomstr de mare sensbitate # dessupra se acopert cu un expac de carton, Dupt 2 de ore se constats eeserea tr din vase ctova grade tnterpretare In prezenfa capsule eu NOH are lc cape CO> proven din respiaie,prevenind sutintoicaren semineor In acest temper ‘mod, proesle respiatori decurg ct intenltate maxima, Cestrea temporal din vas se datoreste energie calorie, degen tpl espa’ seminfelor prin degradare onidativs a mats organic, in special glucldeor 9 69) 5, 0 :ninare a ntensi Totensitatea respirajel se misoard prin canis de COs, timp, pe uritatea de degjth tn timpul sespiraje, fm unitates de timp, pe @ Experients. Metoda BoysenJensen pentru deferminarea Antensitsirespiraieh Princip, Metoda const in doratea siti a COs dealt de seminele germinate In proce respira sh captat de o solu de ‘Bo(OH) nts vou linia de ar. -Materiatemecesare: dos tacoane de tls de acceosicapacitat, lopuri de cauciue prevzute cu cli s plied sic, copula din ps8 metalic, seminje germinate de gris, solic de Ba(OH): 7%, slate de acid orale 28686 %, solu aleooles de fenolfaleint 1%, ‘Modal de ter. In dou Nacoane de s8 introduc ete 10 ml | solute de BO. 7%, La in Nacoane se last drept conto iin al lita se atid de eiligul fiat tm dopel de caucuc un cope din plas metalic, care confine ocanttate de 5g de seine germinate ‘elas operon do 30 minute petra respiraiaseminfeor,timp In cares agit facoanele periodic pentru a sparge crusta de BaCOs, formats din fxcarea CO> I supra solide Ra(OH), Excl de Ba(OH): din acon se titeazs cu sli de acid ovale 28696 % in prezenfa ctorva pcstrt de solufiefeolftalend 1%, ca Indicator. Sola de acid oxalic ete ate calcula ca 1 mil (COOH) 58, forespund Ia 1 em? COs fiat de Ba(OH)s. Tirarea s face pid “area (dispar) calor oe 10, Se const od Ie tirarea probel cu seminge se va consuma 0 tae ma edule solic acid oxalic Ia probs contro| @ xperiens. netoda Pettenkoter cu fiarea COs intun curent descr Princip Metoda costs in dozareatsimetric\ a COs, depot de ‘eminjele germinate in proces respira si capat de © solute de Ba(OH): dnt-un caren de ee Dispositive: disporiiv Pttnkofer,aletut din: va aspirator sau Pomp de vd (A) regulator de presse (Bin car se pss un sat de mercur gi un strat de aps, pieptene de ramificaie(C),tuburi de absorble-tubusiFetnkofer (D,cameck cu material vegetal () 31 Fm Semon adh connin rho see Pare Interprtare. Diferenta (a) dine cole dout tri reprerinea cantata de CO, deg in respiatie de cee 5 g de seminj n 30 de Iotentatea respira, reports la untotea de greutate a semingeloe (grams) i unitatea de imp (8, va f dat de ea: (ab) xFx x60 rd spore (F,n cre exits solic de KOH 20% panty tec camera de respi, unde se fares eu CO, proven din respiaia seonnflor. La tree tn tubul de absorbie, COs este splat de sli de Ba(OHs cu formazes de BYOOs, sab forma unui precipita a Pent calcul intersitsi respraik se face dferenja dine name de ml solute ai ova liza nitrates Ba(OH dn probe de i din proba scoost de Is dsportival Petenkofer. Se raportenrs ‘nates de tmp (or) sta unitate de eeatat Dierata experiete:45 de miowte S3.RESPIRATIA ANAERODA Respinaanaco ve modal de epi ns pale Inferoae, bcos cupe, cam deur " ‘moleclar_din_atmosird. Respraia anserobieste_cunoscult ip Pact ub uml deferment cons in dgadre icomplen 2 subtanflor nde nd Ia der compust mpl opal in neg Ca urmae canis de netic eset ete mult mal sict dec tm sepia aero. uber “epee cee mB Sct In resprafia ato. Substrata _fepisor este reperent in principal de glue imple, de exemple, cor, frctra sanozs,glactrs de amidon st sora in uma diz ‘Pup natura produsilor final, feementafia poate fic alcool, cto, bt proponi acti, Fermentatin alcooi const in degrades gh n degradarea glacosi pind la ool il COs enenpe Ea represntd modal de rep al unor oper nferoare,uneulae, num drojdi, din genulSucharomy, ar 1a] unorciperc pluriculare, din genie Macs, Penicitin 9 Aap roses! fermen kool se pote exprima pin ec sya: Amol CaisOs > 2mol CH-CH-OH +2 mol COr+25 Kealtn ncn proces de fementaialeoaic siting it cue jim eae: fe re 1 cella do redo tre, goa s wasorma pe cle woh cm tic, tre in mai multe reactii chimice in glucide fostorilat pon Mien eit ted pin a a nego won \ tenes tn preven fall anorgank ene eh, din cr se ie 7 formeazs Lfosforglucozi (esterul lui Cori) care, sub acfiunea ‘ Ho “ofc, oteanfor in ftglacor8 esters Robison “ences wofon {rn continuare, prin reaa de fosforilare sub afianea each = ae bine L6ifosofractoza (stra ul Handes-Yourg) 872) re = aa 2 tap i ere sca certain ostrncaea, ) 3. Molecule de fosfatroze se transforms pin exidoreducee cu formare de aid 3-Fostopicere 5 fosfatlicerind. Resa este catalizat Tar how de o dehidrars,capabiltsa la hidrogenal prin dehidrogenare si stl fie ‘cedere pe alte combina chime. Actvittea dehidraei ete legal de ‘Coe aciunen nei coenzime,o nucloti crslizabls mits coded. {In etapa» treia apare glerina, co produs secundar fn ferment leo, 514) 0 9 a, 1962, seauogcrs —SEarngocrd—60Hotstns 52. Pra so forte seamen sn es He, 12) 2. Prin depolimerzae, in prezenja aldol, ester Harden chow tose Bfore i Young tice tn este fosforci de tioze (osfoiihirosinetont st aldehite S,osfoglicei, Cole dot molecule de fostatrioze pot Teor ‘rovaformate una in alta, peintean proces reversibil in cite tote _foerozfestizomentainervine etait, pentru a asgara un ecii fete woz 819)4. Prin estrifcare intramolecular acid 3fosfglicerie seb cjiunes reversibl a fizomates, ve formeaza aca 2fosfoliceric, Sub acfunes enol’ seajunge Ia aeidl 2fosfoenotpivc, care, pein efosorilar,trece tn acid enolpiravie gapoi in ack pisuvie. Pin intervenya carbs, aed piravie se decarbouleazs st tece In dei acetic 5.818. inst fates a2 5 fn ultima fazi a fermentaio loli are loc reacia ‘Cannizzae, i care lds rect cuplaza aldehidaSfosfogicrca ‘ev aldehide acti, dnd a formaneaaleoolu ilies acid fostopliceic 576. ge we EN. Ew ee vette ‘ite 618 Cape achces meni ale fomans lite) Fermentatialctct const tn descompunezea coz in glacors 1 golatoz, lar apoidegradarea glacoza pn la ald lactic i energie Aceastareprezints modul de resplaie a bacterlrfermentaii lacie din genurile Simptcrmus, Lactbclus, acter, Laci, euajiafermentaie atc este Iactass ChOn + HO C204 + CaO, Incr ‘lucoza "galators iO, > crts-CH(OH) -COoH + 225K lucas cic Ferment ace are lee prntan ln} de rei chime, simile cu cele din ferment slot, pnt ls acidul prvi Deoarce hace ementael ace mu a enzime arboulaze, eet roots me elimind COs Aciul piruic ete reds bk aid lst Sjtoral reat a lei sub acne encod Fermentatn_tutred const in_devcompuneea_gltisor comple (edulx8, hemicelulorS¢lsublaje pete) pnd ln aca btn, Acinstaresprezin modal de respiaie a unor bacterin genre sri Groce. Celulora, hemiclloza 3 aubwanole pecice sunt hidrotzte zmate pi a gucord galactod respect abner, car pol sn supuse fementai but, Besa fermen but ese: CatlOs > CHy-CH,-CH.COOH + 2C0.4211, +18 Keal exord cd bute GiHivOs > CHs-CHs-CH:COOH+CO:+1E0 pentoza acid bateErmeninppinint ese cosets © comin teen ne sed pri format ingle transfor “Fa decrbona Nace care, pln Hdsogen, ufc © ae, dag Io ropa Fre produ fia ale ferment propinice st ‘rezone acid acetic, dioxidl de carbon spa scatte04-9 ACH, CH -COOH +2CH,- COOH +200, + 2910+ Energie ert acid propionic acidic fn fermentaia propionic tervin_bactrile:Baterie Pe rrnnih Aceste ncidpropowic, Propawictrim tcnicam, Pr. fuente ‘ieoorganime fermenissz8 vjot acl lace si unele hexose nd Fearon Eermentayia tecerle sexe im atm “Fein mob lll eli ai ace, conform si (City CHOH +0: > CHs- COOH +10 Sleoot etic acid acetic {In prima fae acetal proces, prin oxarea aero a aloo tile, e frmeazd aldehida aetic, care funcionears ca donator de idrogen se transform in acid actc. Procesel de ermentaie act ae loc cin vin eres sunt Isat in contact direct eu aera Dap crea iptéming,vinul se transforma tn ald acetic. ‘La plantele superoare,respirajiaanserobit spare in condi de isufcents in atmosfers, dar ma ales i. sol, st determing ert lntoxcaresdiferitcororgane cx produ de ferment, cre sunt tox (aera iC, 2008 54, IMPORTANTA CUNOSTINTELOR DESPRE RESPIRATIE + Respiraia aewobs. In tinpel vegeta planteleatlicea’ tn respaia arab oxigen molecular Concentra O: in aeral atmosferic este reltiv constant, corstituind © sursh permanent pentru rspiraia Concentra Ox din sol poste ff mult micsorats prin tastes soll Aceastaprovoac redacerea respira serobe a organsorsubterane; de ‘vemplu, ridin, seminele in cuts de gertsinare, bulb, tuberculi, rizomil adic tberizate n racer avis activ Pentru prevenirea acest fenomen este neces fctuarea const 4 Iurllor de afanare a solulu. O bund sersite a solu asgur8 0 Inensdespiaje aerobi,necesard in Simpl germinape sesh semlojelor,precum go bun sorbic @ apts a elemento mineral de Stee rind ntimpulperonde de vegeta {In timpal pastas conserviri produselor agricole, de expla, seminje sau lero furyje, este necesaré.mengineren activi ‘metabolic 12 un nivel elt mai scout, caracterlat printe-o respite aero foarte redus, Aceste con sunt realirat,n prim rind, prnt-odeshidrotare foarte promunjas, yi anume un conjinut de ap8 de 7.9% la serine eaginoase, 124% I semingle de cereale si 115% la seminele de Ieguminoase, Reducerea respraiel este fvorizatt. de temperature Scicuts gi de aersveasominjeloe. Acete condi mpiedck sporesamidst seminjlor si aparila proceelor fermentative ale unoe micoorganisme aneerobe, fermafle, care provoscd sutogprinderes seminjslor su null ‘Pista tuberelilr, bulb i reiiortubeizate,ongane ct tun confinut de api dat, este asigurats de evaporarea ape de pe suprafaje acestora, pera a evita dezvotaren microorgaismeor, De asemenea, este necesit Indepstarea organelor rite, care, pin _espiraentenst favorizeaza dezvoltarea microorganismelorpatogene (© bun pistrare a tubercilor de carta a cinonselor (el, feling, moteo) ese favorizattdeanmite varie temperators “Temperatura de psirae a tuberellor de cart ete 4-7: Inte 0 6 4C apare fenomensl nedorit de indulcire, datrat_actvtit ‘drltice @ enzimei amilaza, care duce la acumularea de zaharush soluble, Pete °C, inesificaren respiaiel determin deprcires tubecullr prin consumal subsanfelor de rezera. La ridicincose, femperatura de pastare este de °C ‘Acjiunen temperaturit supra respirajel poate fl utllzath controll ifersloe process iiologce La caro, produepile rite de tubercle obfin in zone unde stele ale alterneaz cu nopfile rel. Aceste condi sigur un rapt ‘optim ine fotosinezt 9 respiraje. Temperatura scizut din timpat opt menjne o intestate seat rospirafi, lar asimiatle sunt irate spe formareataberculo, ‘La clturle din ser in tmpol eral Intestate fotosinteei ete foarte sett, datrité intents luminoase saute, Replaret teaperaturt a ita infeiour a optimal temic pein fotosite reduce npr eieazt aint spre depositors Aceast aig nesta penta cee nore frase + Respiaiaanaerobi este cunoscutt in prac din ele {nur subnumee de fementai. Natura mcrobinacestl proces «fst descopritt de Paster, aban secollal XD. ena au sat la Baza modula de preprare» sor produse slinentae sa altor tunes -Fermentajaaleolich prodush de cuperieSicvaromees ceria de bere) glides (Sr ina) tu Ie baa Preparir biturilorakoolice,datortspraduceri alcool etic si ospn pa prin producees CO> _Fesmentatia lactic, produst debater Latscis lg gi Spouses tI baza ferment pt 9 preparst anor produse lactate jar cea produ de Bactrim bse, 8. csumers fren Later peteron sa ba preparsi mara. AcidulInetc proves coagulrea laptal sditrmind caracteal recht Dea lungul istorii, ert pur see antiseptic gconservant in zara de muri, Fermentaia buries prodush de bacterilefermentaiel bute, 8a baza topitulelinala i alcnepel, Hiri cimentulu celular de ectat de Ca determin’ iolarea fiber esulorice din tulpne de ins inept. -Fermeniatis_propionich are aplicafii proctce in prepares ‘caval. Lactoza din laptele prepara se transform in acid lactic, ‘are sub influenjabacterllaepeopionce, tec fn acl propionic sac Acetic. Preznfa acestor dol aid gust pei al exsavalrilo,Destiguarea optim a proeselor fermentative este aiguratt de menjinerea condor de anaerobes [LUCRAREA DE VERIFICARENR.2 4. Cie tipur de respiraje anaerobscunoasei? 2.Care unt apiaile practice ale fermentaieialeolce? 3. Care unt apiaile practice ale fermentaie lactice? 4, Care sunt apical practice ale fermentaii baie? 5, Car sunt apical practice ale fermentaie propionice? 6, Care unt apiaile practic ale ferment acetic? 7 Desergiimportanjacunogtnelor despre respira sero, 8, Desreiimportangacunostinelor despre respira anaeroba | BIDLIOGRAFIE SELECTIVA 1. Duca Marla, 1997, Sstome i mame de autre la plant, Eli UUnivensitai de Stat din Moldova, Chins, 2 Jitteanu Carmen Doina, 207, Fiidose penser, Eaiura “on Tonescu dele Bra las ISBN 978-973-7921-805, 3 Lambers Hand Ribse-Carbo M2008, Plax espeaon: fom cl enstom, Advances n Photosynthesis an Respiration. Publier by Springer, ISBN-13.978-1-40003588.3, 4 Mich CI. colab, 1902, Fcogic sept, Bait. Didactics i Padagogis, Bucuresti 55 Toma Lisna Doina, 1955, Fssioia planter omumontil, Et. Yon Tonescu dea Brad lst 6 Tale Land Zeiger E, 1958, Plt Physlgy, Edit Sinauer Asocates, Ine. Publishers, p68, IBN; 0387985464 7 Tale L, 2002, Plat Phsiogy, 3 Eton, Sinauer Associate, Ine, Publishers, Sunderland, Massachusetts, USA, Suman R, 2006, Fiiogie vegetal, Edt. Eurobit, Tiina ISON 673.620.1996,CAPITOLUL6 CRESTEREA PLANTELOR Planta adult se formessi in uma processor de crestere st dezvllae dint-un go, tec printro serie de etape intermedia, ‘controle genetic in mod diet, deo sri de factor inter ext Ccesteea este procesal demise stabild gi ireversibils = volumulué st greuijt celulelor, fesutullor “i organelor plant, torts spoirit continue a canitl de substan uscat, ca uemare a ‘anor proces biosintetce, de transformare st depunere a substanfelor organic prop. Proces de crest incep de I o celal ou care, prin diviune Imire tn yolum si greutnfe i dlfernyjere tn esuturi at organ formeaes carctrele specie, In Senpul cresteri ate Toc moefogeneza onganeor vegetative ridin, tpg, runzse ee ‘Cesteea planter poate aves foc in ft curse vs, datonta _rezanel unor puncte de crestere ce conn jesutuel meristematic, care fanjionezi continu, formand organe no 61, ETAPELE DE CRESTERE CFLULARA In procesul de morfogenest a arganlor vegetative, celulele planclor parcurg rel eape de crstere: etapa creter embrionate, apa restr prin exten tap dferenei celular. > Blapa restr embrionare sau de dvicune ave loc in esrile reristematice, tn care principale force fiilogis cellelor este lvieiune, Prin acest procs celulle se inmules, mind marl, dar nu si dimensiunile. Celulle au diesiani mit gio membrand calulosieS subj; raporal nucleo-plasmatic este rds, cul ae Posie central, lar vacuole sunt mii si numeroase, rapndite tn Potoplasma. Actvtaten firiologic de formave protoplasm const {n primal rind, n proteosintezainens,favorizts de prezenjaacalor rice, unui echipament enzimatic bogat si a unor hormoni Stimulator din grupa auxinelor ctochinineoe vet. 200) > Blapa cresterl prin extensie celular, de alungte sa slongio are loc n zone cu poze subterminals Prin acest proces, clue care isi nett diviziunaa i matese voluml nla tle noe, in Secil pein slunglr. Marira volumulul se face pe baza ptrunderi pe in calule prin fenomenul de osmozd. Vacuolele mic ft miresc ‘oluml sf fuzioneas intro singurd vacuo, dspust conte fa sacal Wocwolar se acumuleaza glicide soluble, aciot organic si struimineral, Noceul ao posiiepesferc, lar ctnplasma apa a un srat pier, ecaptuseste membrana ‘Ca urmare a cose nvolum »peotopasne are lo reierea tn supra a membrane celulare elulorce prin proce de ieterprundere su intssscpne,Acestproes cont inecalar in spafilestructuell reticulate» membranl cesloice de no ible de ‘elulors peoduse de protoplasm este favorizat de prezenja actor fruleci si a nae hormoni stimalatorl din grape auxinlor si gierefnelor. Auxinde determind larga ochturtor din refesus Teulorics, cae devine last si depune noi ible celulorice, Ser membre ece Pate Keogst, 2008, ‘La clue din var cin tpl cresteren prin extesie ete polars, pe cla celle din france erepterea prin exes ete uniform pe oat supafap, > Ftapa diferente celulare, Din etapee anteriare denice ca form’ st fancy, care, im etapa de diferente, ve specilizear8 moro-fzilogc,rezultind jesus organe. Protoplasmna sufee transforma importante prin apsritia unde “ongarte de ipl pastidelo (vera op-prtcaliinoloe),< une frilogice dntincte, de fotosnters,depociare es, Membrana clu raul clle ces in grosime prin depuneres de celuloa, ‘ete Fenomenu de depunere sus posite are loc tn sens centr lt sens cenriet Ia fsuturile conducts esuturile acopertoae ssw in lemnnoae sa mecanice Et 207 ‘ensul diferefiri organs este contol de raportl rormoni endogen’ din grupa asnineor gta citchinnelos. Ainjpar rizogonora,respectvformare dic, pe cnd coh tn, ligt, subi caulogencza, respect formaces lpn, Dierenjierea celular ete stimulat de spsrijia hormonal biter, cial, elit (lta, 2007 62. MECANISMELE CRESTERIL ‘Cresterea plantelor are loc ca urmue a unei complex de process feioogice sk Miockimice, determinate de acivitatea_jsutuilor meristematic, de carctersicile biologice sle fice spell $1 de acunesfatorilor exer, natural so artifci, Crteren ete rls, 1m special de balanja hormonal extents in plant a un moment dt. alana hormonalareprezints raportal dint stimulators inhibitor de cretereendogeni. Dac acest raport ete fvorabilslilatorilor, ou loc procee de restr, lar dac est efavorabi restere ete oat Inprocesl de organogenez exist trl etape, anus: = etapa crestert lente, cind are Joe sinteze hormonilor endogen + etapa crete sioneaz lent = etapa ersten finale, cd inenstates crepe se reduce pina ancetare ‘mame, cind hormonii endogent 6211, RESTEREA ORGANELOR ‘Gresteren organelor se efectuesza prin crsterea elullor gi 3‘culelor formate, numita auvesis geste terminate dflerenieres steucturti anatomic tpce, Crete organlor se face fn langime sin rosie. Crestrea in langime se datorete maritemelorprimare, tar restre in rosie, mertomelo secure restore sistemalal radicular La toate Sipurlle de sisteme radiculare (pivotant, fesiculat restores in fungime este ssgurats de jesuturile.meitematie, Teclizate tn zona ested, Acete fesutri sunt protpte de acfunes mecanics a particulelor de sol decate ilorza sau scfie ‘Castres in langle a ridin este asguratt pinto zon co tote de 5-10 mm gl prernt cel tel rgiun crete: mers (eons ce asigued reser prin divizlune), auness (ena ce sigur regres pin elongafe) zona de dferenire celular ty 4. ‘Festal meristematic apical ete surst de nol celle tt penta pllorz,ale ee celle mor repode, datovits facil cu particule de ‘so, dar mat ales entra asigravescresteril rin prin elongate pot pein diferegire (Tian, 197, Meistemele apicale ale #idcinit sunt poaifonate sublerminal gi sunt constitute din, meristem primordial saw embriona, compas din celulle inal, tn genera treat 9 dervatee lo, Celle no formate se lunges, i mies wolumal, se speclizeaca, devin definitive, deerminind formaren structs primare a sein ital de divine a celullor meristomatice icin et destul de lent (1 diviiune/ord), dar mumirul de ridicini care foraeac’ tno 2i este de 400-600 la Vici faa st 21000 ta Zen (eye 190) | entra creteres ridin, plana alocdaproximatiy 3.40% din nlusele fotsintetiat produsee f dln care 16-76% sunt folate jn procul respirator, Cegtre tulpini Tulpinite cese att tn langime, cit 9 in dame. Crestrea tn ime a tupin poate de to tpar uni de porn mecstmelor ventve ‘restereacopetal, terminal st subterminal fp. 62) ‘reser ineclar, ee are le prin merisemele state la ‘za Bc in fected grains ba i mrt)ersten lina fare le e tat anges tui st 2 interno. yi HH § 2. Seca ner pn ive ace ab amin bm Spe deoabie de apex radicular, apexel lpn ae o structs pai complex, determinats de dezvoltares accent meristerslat primar Principala erenioe strctraltntre stem radicular tulpin epresinprezena vel tupinilor a mgurtor de df tipo lateral, apical, fla! ou oie), La viel etre tpn 0 Iisa se gisete un mugore apical care define un meristem, ce reprozins sur de ole pent cestra n ngie a tui CCesterea In gresime a tun este asigurata de meristemele secundare, portonate ater, cami localiza la nivel iil logon, din scr, Coster apis tcepe primar cent i durears 24 has fancied 110215 zie de Ia deschiderea maguor, specie coil climatice, Specie pom au ocrestere in amet ‘ai est npn 34 ai (Crexterea frmnzeor CCesteren aparatulal fis al plants este diet influent de rolul complex pe cate i indeplinese aceste organe in cadrul ‘organismal vegetal, As, pe ling funejia ftosntetic,frunzee egleazschimibarie hee garoase sa po fl ongane de deporte a substanelor organice sas a apel, Plansle, asemenea tutor ongansmelr, sunt into permanent competi iar doco plants poate Aeterna reducerea capactifii fotosinttice a ceorate plane Snvecinae prin intereeparea uminl ea poate pela din slo cata sai mare de apa i substanfe mineral, asigurind atl intnsifcares "3 ont sey rt ttn CCestere frunzeor se face i angime gi spats se datoreste ‘nor meristem bazale la monocotledonate noe messteme intercalre 1a fergi sa cep tats suprafaa Ia diotledonate 83)Cesees in grosime are fo ri une esta meristems situat sub epiderma sopeionr’. Ffilul funzei prezint sone meristeratce pe toat suprafas Cresterea frctelor ase Loe 4 ieregiere,Diviiunen doreazaciteva sipimani tn elapele succesive cunoscte: iviaiune exten tps poleizar, ar eseea in vou rts tore acini “simultrior de crete endogen,snttizal Ix nivel seminglo f lisuzaiin pulp ‘Procesl de crelere a frustlor ar la baz diviiunen cellar varuly sau a altar organe rae si erstenea In dimers, pe baz extensor Cette ructeor ae oe tn dows faze: “taza divi eelulre, cu dats ert 10 ile la Cos iy 21 le ta Malas i Persea, 28 de ile I Prams, 42-56 dete le yrs 145 de alle a Vis "fara exten iferenferl celular cep cu pup inate de tas vent gi ress pin la ajongers factor Ta mata, Acoust far este timate aciznea auxnelor din sein Coptr astral “Listaral reprezinformayiunen de crestere La pla pin subterane si plants lero ine sezonal meric rile porns Plane ferboase perene pin tl parcurgsezonul favorbi ret eub form de isa, pefavorbi sb forms de sug. Listaral are struct meta aracerstich tpi formats in numeroase metamere. Un 1M ‘ste un nterod, care la parte superlorare un ax u franz, rors s aft mgr, Coster stra este besa In primal any are loc mosfogeneza istarull in interior rugutelu nfaza de creer embronars sa intrmugural fn acest faa, se formeaza elementle structurale ale Istarului, prin infers ‘rimordilor de franze sl magari tm centrele de crestere, crestreo primordilr yi diferenioea festa conductor. La exterior are loc rirrea lum, ags-numia crete de primivars si vard a ugule. Morfogeneza primordilor Uistrul este inci La stars ves prin ntrara mugusior in reps Desi primordile listaralst vegeta sunt formate, pe porcursu faze intramagurae, mugarlt na pornes in cere, dart inhibit comlative, exrciatd tit de magurele apical, prin. manifestaea oie picale near strut de franzacorespunaitoare ‘mugurea Prin exeotarea timpurie « operafici de tiee saw prin efoliere, muguri vgetatvi ala pot porn in vegtaie npr n, forming lista antipasti. La via de we sari antcpai sau copii se ‘devolt n aeeas perioada de vegetaie din moguritcescy in ail Iranseor, Faza Iniramagurala cuprinde fenofsasle inile ale cesteri Isstarlul vegeta (rca, 200, Gera te, 208) nal doies an, dupa tnseraperea sti de epaus stra ined tn fara de creytere vib sau extramugural, In acess fa’ are loc ‘tensa elementelor formate in magure recut psteapreformett a Usarutui si, uncor, adSugarea de elemente noi, rezultind partea oformat asta aca exramugurall duresza 15.3 lun, di tun mat pn ia ss, cuprindeurmatorcefenofaze= decmugurital si iceputul eestor, care constau in _lungioa x dferenfieesprimordilr formate n mugs “cegtren inten a star; = nceintes sf opines crests, care constau fn sere, rita de erestere « interodurilor,wrmats de opire crest iste ga frunzsor de definltvarea formar mugurio: = matuteren jesulurilr 6 progities pent fermare, care consi in procesefiziologce de natu tock st hormonal, ce pregese tara pent erate Fara extramaguralt constitu fnofazele finale ale crests Mstaruli vegetativ(Gessra, 200 CCreqtrea istaruli se face Ia nivel tuturor elementelor sale componente: a frnse, mg “+ Crgtren axa face lunge rosie CCegterea tn lungime poste 6 iternodal, prin aungiren Intersodurlr, si apiala, prin formarea de clemente noi, Dupt moment ori restr sal = ipa 2 = cregterea se opreste dup ce istarul sa format parte preformats 0 parte neofrmat, cu un numit mare de iternode(metamere) = tinal 2» cresterea se opreste dupe listarul sa format prtea preformat io parte neofrm, eu un mame mie de metamere: = ipa 3 creteren se opreste dup ce Istarul st format mal partes preformats: = inal $= exstorea se opreste taints ca parse prorat complet oma sta pot (et, 808) Aceste tipi de listari sunt caracteristice, special, plantlor lemmonse, arbor sau arbuti,cunoscateca start lung (pul 2. jes (pul 2 313) 5 scum ipl 4 fans de tpl star, lunges cestora poste fi cuprinl ine 23mm gi 1-2m 84) Dintre specile pomicole, 1a mie, pit gutui se manifest ominanys apical putemict, care determing formarea unt singue "astar apical ung (de tip 1) ar majoritatea liste alan sunt cur (de ipl). La ie, vgn, prun ais e manifesto dominangsapiealt Slab care determin formarea mai multor isting at apical, ct sl subapical iar uncor formarea de star antipa. CCresterea tn grosime a axull se datorestecambius are le id oamoa *Crestere framceorUstaruli se face prin extensiaprimordilor ‘reformate tn muguri sl pein apaiia de primordi ni, rezulate din ctivitotea vf strug reser acestora. Ca i axl frunzele ot apatine piri preformate sau pei neoformate a Lstarulu, La arbor arbusticu fun cAzatoare,toamna are lo dere funzeor + Crestern mugurilo se electaeac4 pin alangirea primondior Preformate, ars prin frmarea sl restrea primordilor neofrmat. fn Imterioral mugurlor se realizea2s morfogeneza primoxllor unui no lista (Toma teen, 2007,(922, PERIOADA MARE DE CRESTERE [METODE DE MASURARE A CRESTERIT ime ou sa op mw Sta mest pc et artes © dik pce ot moi eS prods md sre atnapt cote tele oe inti crete tment er ga cee sr sresmetsrnu arte dfoma ie 49 Tween pe ma ee oe snipes eine 88 ie Tinie ance eli ane se sd unos pe, pman mae cee ct AN vec giro peer gl ws ln me de pee ete pre re Gm {nteenodlr gi supra foie sunt maxim. CCrestere planer sau a diferitlor organ se acestora poate fi maura prin motode ometrie pi metodegeavimetie Fi 5 cannon sencttyce "ane See et Fg ata neti + Metodele biometeice maisoars masificarss in timp a imensirilr organelor; de exempl, lngimea Ia tulpik gi ricing, volumal ls dacina grosimea a tupind saa supra la free, + Metodele gavimetrice mascard modifica in tmp a great onganeorn plant Ona an Hels, 1975, LUCRAREA DE VERIFICARE NR.1 1. Definipiaprocesuel de ereptere 2. Cae sunt etapa de restre clus? 3, Cae sunt tipuie decree tn nga atin? 4, Care sunt face de cretre a frac? Sc const asa extramagural de coger a stra? 6 Ince const faa ntramugurald de crestere astral?17. Care sunt fenfuzele faved extramugurale de crestere a taster? | Prin ce metode poate misuatt creserenplantlor sau Aliferielororgane ale acestora? 663. INFLUENTA FACTORILOR EXTERNI ASUPRA (CRESTERIL FLANTELOR 6.31, TEMPERATURA, ‘Temperatura este unl dinte et ma importa! factor lima, care inflenjeazdcresteenplantelor st controlar iepndires ‘vepetjet pe glob. Temperatura acfoneazi asupra plantlor prin puncte eandiale de minim, optim si maxim, specifics cre plant five limitele de anim si maxim se afd valorile preferendumals termi fn afara punctelor cardinal, creqtarea planer este opr > Temperatura minim de crestre este numité gl minim de creptere, zero de crstne sau 22r0 blog: Aceata preint velo lore, cuprinse Hnte OF si 19°C. Valovle minime, de OSI sunt caroctersie, tn general, pentru speil de oxigine nordic n timp et rorle maxime, de 104%, sunt caracteristioe specilor de orgint sade. Temperatura minim de crestere este de °C la gr 2, ie legumele clin zona tempera, de 6-89C Ia poi de TOXC In ia de vies de 10-15 la tomate, adel, vnete,eastavfi- pepe, foe, Dine spell lemnosse, calc, plopul arial prezint valor ale mini de cegore de 0" 5°C in tmp ce ste cul, platanal ssc predotd valost ole minimal de 10%C. Sub valle minime temperatura, plank ncetea ceestores da nu mor Plate ler a sa et spt nt lo ‘minimal de crestere, “ enn in ng ee a el de specie. mene Trapt pk ps he ace te 2G tang de 0 app pi conte ot 19a ne We heal pean see ton, $F a tis set eae te dove 29cm pp peda In fancfc de cernjle termice optime, plantcle fructfere se asi i speci pun pretnpoase; de exempla, méeul, prunal, inal, agrgul, oaciou, meu cappunul: spec cu ceria: moderat; de exempt, cru, gutial, nocul igus et SI ME He ec > Temperatura maxim de crester este cuprins, in general, nce S286. Pane pt rv ps mai Mande ase din ona. temperaté suportd mult mai grew temperatiile idicate decit pe cele ctzute. Petru supraviejuite sunt necesare ‘ecanisme biologic speciale de adapare eaten Aciunes tempersturi asupea crest plantelr pe toza puncelor Minale se manifest att ln nivelul organismulittnteg, pe tot fae decrestere, cit ia nvelal utuorongancor, pe deci os Ral cree ll ee isnt earl intesit termopradiom. La Pius tempertura sll $i nop fenomen mumit Remo 1 are loc atunct end deren dint tana, crete con mal activ ae I 2a co se explct prin emportura ile gi a nopi este mai mare pict zea acest coi orgies n zone noice, unde se eliza i 632. LUMINA ‘Lumina manifest asupre crest plantelor 0 ociune direct 3 0 cine indie manifest > Aefiunes direct este lumii prin rata ick de saminae, amit opera Ttensitatee lamin condionenzsparcargees normal 8 tele. In funeie de acest ttt pri inentats sl calitaen sestert plan faosior de vegetaie, deci gi a ctstrt pl : factor, plantele sunt aptate Js dente intnstayi de Hamint si lasiichinplantefbitoare de min sou ile gi plate fbtore de ‘umbr sa odefle J ‘Dinire plant de cutur,specile hlifile sunt reprezen oars. soarels, bumbec, pom vipa de ve iar specie cero sunt reprezenate de fase inul penta fur. q ‘hn funcie de ineltatea lamin plane legumicle se prt pat catego plant prteniose ta luming; de exemple, tomate, aril vinetele, ppeni ver gabe e ante payin petenyoase ta amin de exerpla, spa smorcovul pitta giana plantenepetengjoas Ia kumins de exempla, mazes ce pent una ; ~ plane care nu au nevoie de lumina pentrs prouce oxgane ‘vegetative comestiie de exemply, andivele sparanghelal In nee de cerinee ft de fuming, plantleractfere las tn = plant cu coring mari: de exempl cl persica calsul plate cucerinje moderate de exempl, marl, prul, puma isin: ~ lante cu cere meduse; ce exempla, smeuru, cosets gs. La nivel celular intesitaten fuminoass optim reduce extensia ‘clulelor si favorizea clferenjierea acetora, Prin acest fect este redustcrestreatulpnlor sa lists gi este inlenifiat cesterea idScinlor, ese stimults difereniere fesstrlor conductoore mecanie cee cdi nastreunor plant viguroase 6 mice rezistenja tulpnilor la eidere, de exempl, la cereale, Frunzee sunt groase, de iloare verde Inenstatea mini exezeit8 asupra planelor un efec, morfogeneti. La intenitate luminossl slabs sau in lipsa lumi, lintel sufers procesul de eiolare, caracteizat prin modifies de rejtere, numite fotomorfore. La plansle dictiledonat, to ipsa Jin, alpine se lunges, ar frzlerimin ci uneor se rede sold tn timp ca plantle monocotionae, tuple im seu, franzcle se sungese. In lipsa Tumint este favorizata elongasia celular, simulate ‘sjiunea auxinelor endogene, Interstates huminoast sl provoach ecolorarea planieor. Panteleetolate pier colores verde si rimin orate n galten pal deoarec lumina favorizazi biosnteza clove‘De asemence, a intestate luminoass slabs, planele devin fragile ‘Tesutucle mecanie sunt slab dezvolate,deosrece Luring stimeles28 lierngior celular Calitaten luminiéilventeaza cresterea tn mod die, As, radiate rgi fvorieazextesia greduedviztune celular, ep co roijile albste, indigo, volts ullsavolet un eft invers regiuite nde in care lumina dur ete sirack radia alte indigo 4 violet, arbori tes I tli considerbile tn timp ce pe ‘plmourile alpine, tn care lumina este bogats tn acest radia tin planteor este edu ‘sa constatate8 rail roi simulesa8 sinters unor stimulator de cote (ausnele, giberlinele ¢ cltohininele) sf rede sinteza eidului abi, Lumina abstr stimulearsblosnteza proteneor si Gdetermind modifide! structurale la nivel subcelular Aciunen stimulatoae a radio albostre este perceput prin intermedia ‘havonoidlorscartenozilr,plgmengicuabsorjie mama in zonele 490470nm, La plane feguminonse, sade eo timulenss creteres Fe ‘za intensifies iosnteze substanoor glue. La saat, spanac ‘var’, radingle afboste, indigo st violet stimuleard morfogenezt feurselo pe bara sims fotosintze Rall ultravioete degradeaza jesturile, dar tn concent nick stimulea biosinteza vitamincor, Radial ifaroit au eft gay pen cantata rial de eld. La ula de legume in sere 2a constatat ch stl reine radial ultraviolet nao Durata de iluminare sini sau fooperoasinfuentaray de wemenea, cetera plantelo, In general, aceasta este stimulatt condiie detopertnslng nam de ang de 1418 or ee Ina de condi de etapa cu rum del rt de 10- 12 or de Hlupinae snc. Din aces nua, ceteres planter anil, tale sa 2 tal pls pene atl timp pie ve noe inept ome! duces ceri con de sur I cpt one favored norm a rcelr de utente cers tanec deter na mgr in psa pene ijn condor de unre a cult planter epost ce ‘spun prin ele leis alt amin precum densi de ent rcp prin nar jal in err amples pe erie exon al patel de en. rete clair neo nods, tne de seria a de plate, comers spel concur > Aeines nde 4 lumi supa cele reals in perp mil ss de nerg sinasutstanor ope Infoline Rod tines eprint east mater pe es cine accrer 633, UMIDITATEA AERULUIS1SOLULUT ‘Apa este un alt factor climate, are controle rispinirea ‘rgeatet pe glob, deoarece este indispensabils vei planter. Cas lj factor climatic, apa exercitd asupea cresteriplanielor un fect orfogenetc, crest find ijt de cantata de ap din medi. La ‘vel celular apa asigura creterea prin extense a clulelr,Crestrea ‘orfologa ridin depind de cantitaten de api din sl far creer simorfologiaorganelor aerene depind de canttatea de aps din aeral stinosteri CConfnutu de aps din medi asfioneaz8asupra crete planelor conform punctelor cardinal, minim, optim gi maxim, In afaravaloror de minim exesterea este opt. Valosile optimal sunt fa genera, de 5.0% umiditate rela a seul 6% cin apace total penta fps in sol Peste valolle de maim, cresierea plantelor este, de aseiencs, opi In cars prion de vegeta, consuml de ap al planiclor est vali, Fazele tn care consul de apa este maxim 56 ums faze eric. La cereale, de exempl, gr, 2 oi, faz citi ste imptieres. La planele pomicole, fazale critce sunt cresteres Iasarlal infor, ar I a de vi rtere istarlu care neces oumiditaten sera de 75.80%. LUmidltaten atmosferei este deosebit de Importanta in cura Iegumelor, neesaral find de 90-95% Ia eastravei 80-90% Ia slat, panac si vara, 7D80% la more sl maze, 60.70% In ar vine feaole 50-60% la tomate 45-55% la pepe veer gaeni si davies fn funetie de cevinjle fap de apa, plantle pomicle se lsificd i pt categri anume: «= spcit foarte exigent, dé 700 mam precipita; de exempls abu rtf least comes; specie cernje mar de 600700 mm precipita de exempin uf mira # pram «speci cu ceringe moderate, de ica 600 mum precipita: de cexempls, pul sculls viginal; = sea cere fete sb 00m pcp eee pieesicul, caisul si migdalul. " Inna pls apne ete coi de emia i nn ec Infuse de act acre pur grape elo d ae Pha hdr mel eae ane hols ne es cree nen a co umidiaerea Pantele mesofle sunt plant tress, care ties ntn media cu umiditate moder Plntle erie sut plate teres, lane terse, care es Int-un media cu uma fare set iran et 64, INFLUENTA FACTORILOR INTERNI INTERNI ASUPRA ‘CRESTERII PLANTELOR CCrestere plantlor este contolats de ante substane endogone, ‘are fac prt din grupa hormonilr vegetal Hormonit sunt substane endogene, transportable st active tn contisfi foarte mic, care favorizeach desfiuraree processor rmelabolice, Actin au fost descoperii pentru prima dat la animale enix atare, de Starling (1906) (hormacin =a stil). Laplante, exstnja ormonilor a fost presupus inc din 1675 de etre savant ‘Malpigh sub forma unel substan cu olin replarea reste pe care a erumito "materia ad radicespromovendas’{42. HORMONI STIMULATORI DE CRESTERE Horan stimulator decree sain ain, iberelin sitocinine. > Auninele au fost descoperite de ceretrleconcomitente ae Ia Went si Hole (1928) in coleoplilal de oviz (Ac sae). Went 2 demonsrat prezsnja. auxinel in veal coleoptill, powitatea eesteia de a difuza pe agaragar st rol auxinel in curarea ‘oleoptiual spre sursa de lumind én migcaea de crestee, mami fototropion. Sosa de auxind ete vial coleoptiuil ar zona de regi, care provooccubares, este subterminal Precenta tn plante. Ceretrle de extagere, puricare si Mentifcare chimict au pus im evidenf preznja euxinelor indie congane ale planer, in special ele cu crelee activ: wf ale tpi si ridcini, muguri lor (plen, ova) seminje in curs de germina “Aocna natal ost sentfeats chim eu aid betoinoliocetio formula CuO notat prscurtat AIA Biosnteza auninclor porneste de la un precursor, care est aminoacid rptfan, Aces se transforma succes fn rpm ack ‘etoindolipiruvic, betadndolacealdehd acid beta-ndoliacetc Biosintra este un proces metabolic, ctalizat de enzime ate are Toc in france ‘in franz, auinele migrszA fn sens ascent acropetal, spre sure cin tli sub forms de proteauxins inactv,legatt de protene In zonee de viet re loc actvarenausneor prin destacenet ‘acertora de substanfele protec, In forma activ, ouxinee crcl Plante n sens descendent, bape, spre bara ridicn ga tulpin, 20a cole Cireulatia awvinelor tn plant se face prin fesutul conductor erin, pe haz diferenfel de potenil electric ne viel organo, cx sarcing elected ~ 5 baza organslor, ew sarcind electrics +. Aun, find electronegative, ciculd in plants in sens boipeal. Vitex de ‘ransport a auxneor este de 4 mim/ord fn riding 10-2mm/or8 in tulpin. Transport polar al ausneor instar de mira foe detect rin fosrea izotopululradiouctiv Hn AIA (Blakesley, 1994). Inactivarea auxinlor. Ausinee sunt degradate In plante sub scfiune Juminl,peinte-un proces de oxidare In care auxina activi ete Jransformati tn forma inate amit lm - auxin acon {S Actin fctotogee. La nivel olla, ausinele controlenz cresterea Celulelor In concenraii mai scizute,stimuleacA diviivnes, Sar tn concentra maida, extensia elas {n etapa diviiuni colulae, auisele stimuleardsintera aclalor Incl tn special a ARN-m (esager, cu rol in sinteenproteneoe. ‘Acestefet a fost pus tn evden in edict de sfc de za, in ‘ipocotial de soa in serine de asl, ‘Mecarismul de scjune a ausinelor in biosinezele organice “uprinde urmatoarele ape In plasmalem, asxnainterasfonesr8 cu nseptoral specifi iar ‘complewal AIA - receptor activeas funtionarea pomp protonice de gi stimuleaz processle de absorbieaclemenisloeminerale; In nucleoplasm, auxin formeaza complexe protic, ce indue Procesel de tanscripfic, ar ARN-m ptrunde fn citoplasm, unde ActveazAbiosinteraprotsnelor,fn citoplasms euina intesacioneazat cu receptor localiza i Imembranele reiculului endoplasmatic si actveartlosnte=s fosfolipidelor sa altorcompusi structural P¥et 201 fn etapa extensiei cellare, avnnele stimulaza crestren in suprfsji, clastic, platiciaten si permeablitsten,membranci, precum absorbia pei sa clementelor minerae ‘Mecanismal de acfaneaauxinel asupracresteri membranel saa perstela culr este urmilora suxinele actveazspompele protnie din plamalems si transport protnilor de Is citopasma ta peetele Celular. Transport lorilor H* favorizeaxs absoryiacationior, In special K* gi Ca™, ars eeea HOOr. Ca resulta are Toe acres perfor celular, fxarea Cat intesfcares acti envimelor idrolzane. Aceasta modifi component polimer ai membranclor Celulares dace la sabia lgstuilor din perf cella, Ca ware, sab acjunes forge de turgescent are loc creterea prin exensie 2 fcesora, Direia extensiel depinde de orientares microibrilor de celulcd din membrance celular ‘Degeadaen auvinel sub acumen fuminih contolars eaporal inte eapee de extense gl ferent cellact [Aqiunes ficologich & auxinelor este demonstrat de spor confnuts acestoa in impul difertlor procee de crestere din plants ‘eum sunt germinarea seminelor, porirea mugurilor,rizogenezs, ‘morfogoneza fesutului conductor lemnos,crestres 19 Tungime & rosie a star formarea lresleres ructeoe. ‘Asti, tn tmpal germinajek semingclor de fasole, conceit oinelor erste fn jurul embrionufu, oven ce determind atageres fubstanjelor ca rol plastic spre aceasth zon, La tomate, auxinele fendogene determint hidroliza substanjelor din endosperm, cresteces combrionuul gia plantale La fa de vie, confnutul de auxine dia rmugurl este minke in timpul nepousulu,Interuperea repausulut ‘rodus o crytre a confnutlul de auxine fm muguri de pn, coe ce ermitereluarea capaci decestne a aestora Aunlnlestimuleazaformarea leresorea rico Rlzogentza butaior de crizanteme ga tubero-bulilor de Frisia fost aso restrea aus inzonele de formate a rcirioe La porumb,confnutl de auxin din france este main in pul resent vegetative, La Teguminoase, biosintera aux! din tipofan ‘ste stimulats de formarea nodose, iar la tomate, prezenja suxinelor si a formelor ntermesiare de biosinters a acetora in Irptofn a fost pus tn evidengs intone organele cu creer infest, ‘Aurinele contoleazi cresteres in ngime a lisarlsi In plantele Jemnoas,confnutl find maxim tn timpul peioade! mari de restere, precum si crsteea in grosime, stimulind acivittea cambiulul 5 rmorfogenszafesutulalcondcitorlemnos. Absorbs AIA instar de tir, tests cu HD, in FPAIA este masim in timpul perioadel de ester CConjintal de auvine crete ia flori in timpul_polenizsri, favorit cretreatubull plenie nteraciunen acest cu ovaral 51 ovulul in timpul funds, Dups fecundare,embrionul semingei repreznts sursn de aunine, care stimuleas crete fructuli, Acest fenomen a fst pus n evident la porumb la pon arb frie 1a via de ve, conpnutl de auxins Sn boabe est nim in faza de leg; ipsa auxneor, numa fecunde se formes race fick serine4 > Gieretinle a fst descopete de Kuro (826 le pane te ore, bolnave de boala"bakane” sau boa lista Lgl, pros de ciperca Gibran acest plate, Yabuts (1909) azlat © cubsanja activ, pe care a denumito gibercing. Ulterior, au fst dontifcate umeroase tip de gjberling, asec in prezet, este eanoaut un mun al mal are recena in plant, Gibeslinel au fost iketfate intr-un ume are de spo de pant, in diferite organ cum sunt veal tap icin, mogul lor, sein n.curs de geminare ‘iosintezagiberelinelor pomeste de ls un precursor, mumit aid mevatonig, care se tansforms, succesi, Inte-un dierpenoid tric rami kauren spot Karenol acid Knurenk ac jbl, Process de vinteza necstsprezenja ATP sa iorlor de Ms ate loci frase tinere, de wade giberelinele migreaz in vrfal cin lal tpn In acest. rome, jteretnele simulesz’ produceren al transporte descendent al auxinlo. ‘Cirewatia gibereinelor in plate se face prin esuturle conducitoare lemnos siberian, cuo itz de 5 em/or “L Actiunt fiziologice. La nivel celular, mecanismal de aefiune & iherelielor eons fa apotea conn de aoxine, att psn timlateabiosntzc, ct si prin frinarea degrade acestora, Ast tuhersinele manfess 0 acfane complementart auxinsot fn etre vii dar al ales tn etapa exten colare CGiberefincle stimaleaza bisinteza accor nucleic, tn special [ARNem, cu rol tn snteza proeinlor.Accasthactiviate a fst pus evident runzele de ores n muguritbercuilor de cart Cerceti recente demonsteazi ci, Ia nivel cult, gibersliele intensifies procesl de transripfc, ‘Mecanlsmul de ane a giberlinelor asupra induct genslor a {ost pus in evident in tmp germina seminflor de Goarea- soe, In lonpalacestat proces giberelina tece din embrlonul In crete tn endosperm, nde inijiacd biosintezs enzimelor hidroliznte, li ial, potas, fefton, betetuconas, ribnucees, Enziale ‘ldrolizausa rezervle din endosperm, ar produ de hideoli sunt tani la crqtorenembrionui, Acjianea gibersline determina, mai Inti, modifica nivel etiulullendoplasmatic lal polizomior, ce dletermins sinteza alfeamlazel, urmate de cxenea coninatlsi de ARN, Actiunes fiilogict a giberelinslor este demonstrat, ca iin cal xuxincor, prin sportea conginutl endogen al acestra in impul unr rocese de cretre, Adel, confinatl de gerne ret n seinen timpul germina. In seminjle germinate de gr a fost evideniat fibereinele Gy, Gs, Gy, Gi i Gx $i Gn. care contoeaza sinteza alfo- amilazel in emtion. La fase conn de gibereline endogene ces tn timpul germinajic Ia 34 zle dupa tmbibore, find mal dit in “embrionscoedoane, 1a tuberculi de cartof, coninatel de giberlins crete la Intreruperearepausulul mugurilor, find creat cu slemal de cregtere tulpinilr dupa planar. La via de vie, conpinutl gibercinl endogene ‘to minim in muguei tm dinpul repausulal profand si crete spre farsi tart de repaus.Coninatul de gibercineendogene crete $818 uguril de Salt von 9 Retalepabecns, a ntreruper sit de epaus,‘Ls porumby gierlineleendogene deering slungire tlptilor si mira connutlu cde auxin encogent. fn rela fst pute In ens Gr at Gy gierlnete stimuli actvtatenenziel mat — fost pe in eviden mittee, edcaca, La trate mpl crepe intense, ‘pumoroase tipuri de giberlind in frunze. La por flere simular cretrea tn angie a Isat, confit ‘axim ln n impel peroadel mari de cresere Mecanisml cle ecfine a gibetlinelor const tn stimula slungiii iteroduror. De asemenea, giberelinele timulesrt fcivitatea cambiuu si morfogencra jesutlul conductor Jemnos Lull and Loyd-Jones (1960) rat, la mar giberelinasinfetizat in runae migrarS acropelal tn apewsl stra, unde stimulenss tranoportul bazietal al axnelor, Aceastn intensiGet stvitaten ‘metabolic stimulearA morfogenaza nolo elemente ale stars Ta Ille,conjiutal de giberclind este corlat cx infesitatn reser strut lorie. ln timp tao, crestere connate de feeling lor stimulea ereterea corel de exemph a Mirai Jitpa sh Paris nil. Acumularea gerne are Fo eal In in fandroceu, apo in pineeu, fvorizsnd polenzares a fecundaren, Dupt fecundare, jberlncle provnite din embrionul seminjei stiles pel inl le crest rata CGibereina su stimuleazd rizogeneza, datos olu sca bt stimulates divilun celular, > Citchininele. pre deoseire de auxine si giberelin, cae a fost descoperit, main n plants, pe baza efector de stimulae 8 ‘reser pot idntfcate din pant de vedere chim ctochiniele a font mai inti, sintetizate pe cale chimlct, ca substanje cx rol stimulzeadivziuni eulare. Miler (1955) »obgnat un compus, amit aminopurina, ore a stimula dvisianes cela tn fsutule clus, rovenit din mauve tpi de ttn, Abia fn 1963, Letham extrage si purifies ctochinina natura din boabelenemature de porum zahars, pecanto mumeste zeatind Uteror, a fost identical a plate gate «itochinin, cum este izopentens-adenina recent tn plata. Przent ctochininelor fost pus in evident 1s o serie de plante tn fsutur cu divirome celular inlens, cum sunt seminfele germinate, dsc, star rctle ine Biosintesa clochininelor se face pe baza degradinit acilor ruclec, avand ea precersor acl mevalonic, Sintra are Toc th ridicini, de unde citochininle sunt tansporateascendent, oats co seva brut prin esl condor lemnos, (Actin fisitoice, La nivel celular, aefures flock a ‘tochininelor se manifest prin. stimulareadivisianit_celulte, ‘Gochininele stimleszabiosinteza ackallor nucle, special & ARN: rm. cu rol in sinfeza_proteineor, stimulears bioineza ARN: Polimerszelor si intensified activates funcional a nuceulul. In ‘itoplasm,citochininele detrming intensfcaea dezvoliel etic endoplasmic, sporitea numirulai de riborom, in special, al polizomilr, neni tarsi. fn cloroplaste se formesz8 noi gare amet, arn mitocondei exepte namarulcrestelraocondtiale, Prin acest fet itochinnele itieie mbites 1 provoseh intnriea Jesutuior {nplant, rol ctochiineor este relevat de confinutlaestora In timp dfertelor proce Srologice. Ast, confit de ctchinine ft ridcat In seminjle incurs de germiare. La magurti de Pops *robusta, continue etochinneor ete foarte sizutf timpul epee dar ert la prniea acesor, ar lugar de Ros brid, la oes din repous, confinatl de cochinine crest, principals forms find mtinriborl st zeatinriborktsmonofosatul. fn franzele tire de owt bride a fost denifcatsinpenteni-adenina a nist tne prot font ca rol in sineza citchininelor. Coninutl de TGtohinine este ridiat tn semings, dupa fecundare, in perionda de crete prin divine a rtlor (ave, 1867; Livaok, 08) ‘642, MORMONIT INHIBITOR DE CRESTERE > Acid abecisc ene considerat principal! horman cu acfone Inibitoore asupra crete platsor In modul sie de afune, ack bese manifest o activate competiva stimulatror de crete, xine, giberelinegcitchinne fn anal 1963, Addicott a dessopeito substan’ care aceerent cicero sa aca fratlor de bum, pe care a denumi-o aback Uy 1964, Woreing a desoperto substan inhibitoare, care induce repausol au dormanja mugurir, pe ca & denumi-o dori Prin determinazea compocijie! chimice, aceste substanje sau dovedt entice, ar tn aml 1967 au pimitdenumizea de ai abscisic Procenta tn plate, Acidul abscisic a fst identifica in organs ‘vegetal Ia diferite spec, in legit ca diferte proces Holos “Ane, confnutul de acid abscisic exe rica in seming si magus! Bt timp str de repeus. Acil abc se acumlen in plane ana tn peroada de tmbtrinie sau sence determing opin crete tiotarual a platee prene, De asemenea, produce cideeafranzelor stimuleaza concer fructeor, Cercelisi recente demonsteazd attipare sci absisic n mecansmele de resin plano a conde deste, ‘Biosinteza acl abscisic ate lo in ranze, avin ca precursor cid mevalonic CCirewapia ce face prin fesutul conducstor liberian, find mal Intent in sens descendent dect ascendent, dar unoris prin jsut conductor lemnos. A Aetnnea fisiotogied La nivel cellar, scl abscisic manifests o Sefiune comptitva stimulator. El inhibs divizionea si extensia celulolor, dar favorzeas dierenters cellars, Acidul abs inhi sinteza ausineor, giberlineloe si itochininelor sa acelir nucle, in special ARNe-m, curl sintesa proteneon, ‘Acidul abscise @ manifestat 0 ane competivl cu suxinee gi agiberelincle in germinarea seminjelor de ore gi cu gibemlinele gi sitchininele in germinareaseminjolor de saat. Acisnes competitivs cu giberlinele ya manifestat In timpul repausul la eartof, iar i auxinale fs pal inncinsi baal. ‘Acdul abcisic se acumulesz in seminfle de grdu in repaus gt sade in timpul germinal De asemenea, se scumuleszA In mug flan tare de repaus la plese, nie svt de vie, Ack abscise {avorienecoacerea facts de tomate, mi iim ‘Aciul abscisic coneoleazh resistena In sacet a cereale, La fu, confnutul endogen cele pe soli asa, a a porual menfine Potenyalul de crestore a rc In tres hrc, La grt gf porum idl atscisle endogen mirete reristena Ia secelh prin seglaes conducanelstomatale. La gr, acidulabsclse induce acumulnesainabutiratul necanisen implica fn ersten a streslaaporum proeinelor specific rezistenfel la controled biosinteza ARN-an 9 secet,prcim si acumulaea praise [Acidul absctsc endogen induce rezistnf lange} I pantle de tba, favoriind acumulare de zaharus proeine soluble substan scat, 4 pote plantulele de porumb de degradares provocts de ricire. La ge, acumulareaasidu abscisic a redusefctele negative ale clini solu asupra prover de substan usa tenstit transpire 9 conpinatu de clorfise sb, ‘La poi fuer, confinutul de acid abscisic endogen controleaat recital sce la peri prin mveorarea condutane! stomatal, tae ta mie prin reducers ftosintezei gf traneprail La. vitdevi, fotosneza gi tarspinaia sunt reuse de ite aid abscisic endogen prin micgorate cndetane stomatal (ves 1997, 6643, SUBSTANTE BIOACTIVE SINTETICE "Etragerea 4 separares ormonilor natural din plans paisa 4 stailieastructuri chimige @acestora au creat psbitaten snteze ubeanjlor hormonale sa ltr substan, Ivudite pe ale aril CCunoasterea moduli de acjune fsiologicd a difertlor grope de substane sl utilizes Tor in practic deschid perspective nel arg posts de diane a procslo fiziologic la pants ups modul de acfune, eubstanfele bioactive sinfeice sunt stimulator Inhibitors etrdang.Primele dood eategort reprezinl sinteze apificle ale unor hormonl natural sau ale unor substanfs nui ara telacategorerepresinta 0 grupi de substan inexistonts ‘tm mod natural tn plant, dar care au rl tn dij diferitelorprocese Allologie tn general prin intrsiene reste tae = a nt). > Ausinee, In Iborstor,auxina naturals fost identifica ex sill etna. Auxinee sinttice sunt derivagi al indo, ‘aftalenlu,acidului fenoxicoic ete Acestes sunt acidal bela- Indolibatiic (AIB), acidal betz-indolprepionic (AIP) acidul alfa: saftoxiaceic (ANA), acdulalfefenosiaetic (AFA), acdul 24 Ailrfenoactc (4-0), acid 245 tlortenoxinceticQ45-) > Giberelinele naturale au fost ientifcte ca avid tn struct ‘an schelet, num gi, 1 care se ancteass diferite grup lateral Diferenjeledinire difertle forme de gibereine const in amploarea rupinlorhidrowilice, metic $f carboxticeInterle, prezenja anor duble legiturt gf a rdicluul actonic ete, inte toute formele de sberlin we utlizesz4 mal ales, GA, aciul gibereic > itochininele au fost sinttizate mal iil in Inboratr, ca minoparin gi alte substane cx acfune similar, A fot identifate a Plante sl forma de zeatins gf izopentenit-amino-purns fn prezent sunt ligt compusi sini Y-bnziLadenina (BA), 6-benzlaminopurina (AD, 6ferlaminoparina (FAP) 5 s2cchinetina, > Acidul abscisic (ABA) a fost satetisat pe ale chim In fara scetuin au fst snttizais all compas chimicl cu tol de inhibitor ‘metabolic, cum sunt hidazida malee,actinomicinaD, puromicin si loramfenicalul. ‘Simulators gi inhibitor sintetict manifests asupea proceselor Aziologce aan simile hormonior natura. > Retardant manifests un rol fcologle important, deoarece ‘duc pe oanumittperioad, tmalproeeelor de diviziune si extenscee in ee demi an 9 et nine Sur ben nan 98 a os tin oes mgs Net cajun wun vu fot ep. pe Spc ne pe Cetin nt CA tent er oat wi ene cota gt ™ [Actiunea fiziologict a retardanfilor consti tn modificares csi Kern nn ce nine ‘Nip alae po ee ngit ren Desens ‘te nee tur or gid we seen fearon por i conde sree pn eres exe arr ees Fre cu tigate aon! et et ws gos ce tena cu de dvs fat dept rates, find cr set Hon Ba ceca pep pn le sgt ctr nse bint pinnate ere pent nat 34 nmin in decomp Seite Toon nln Ajuea gt 9 CCC ct ates cnr gue hig a, pt oe cea amighoince CCE fis Benes wine Tet snipe nc in dens mi opted tn oi a |Alar-85 (B-9, SADH, daminozid) a fost descoperit de Dahlgre snd mr (9) i ei en administrate plant prin sop foie, nto gam foarte Lrg de concentra (1005.00 ppm, Prin aplicare nso duce la une eect de toxictate, Aine fiiologck cons de asemene, tn edna restr Ustarlor 9 stimularea dierenferii florale, froctfceli, dar si a itorenger esutrilr. > Eahrel(Ethephon, CEPA) a fst descoperit tn anu 1967, find ‘idl 2 clooei fsoi. Este amine la plane pln stop foie 3 sot aponse. Acumen fiilogict const tn frtnareacrestri fn lungime tlpini stasor, dar stimlarea tori, foci ‘maturiifracelor pe baza descompunei in tilen. Bela ae aciune antgierlin inh biosintza gl ranslocarea sl grtbetedegradacea sberlin > Comput tiazotil au fost descopenii in anit '80, find substan ce conjin heterocell ew azot. Cel mai cunoscuft sunt paclobutrazolul,uniconazolltsispentenoll > Paclobutrazal (33) a fost desoperitde Lever eal (182), > Uniconazol -33007) fost descopi de eum et a (1984), > Teapentenol (RSW - 041) a fost descopert ce Laersen and Reiser 1887). Acjiunes fizilogih » acestor compu const, de asemenea, th reducerescreteri tulpinil si Istarulu,stimolarea frctifitih gh a ‘ersten plantelor a condi de te, Mecanismul de acfane const, 1m special, Im actvitatea antgiberelincs, prin Blocareabosineze aiberelinei endogene. Spre deosebire de compusil de tip CCC, cae ocheazs bosinteza giberclinlInante de kaure, compu triazole inhibs reac oxidative dintre kauren gi acidul kaurenoic (Cue and enots, 200).LUCRAREA DE VERIFICARENE.2 1 Cae sunt actor exter care ffluenyoar xesteren planter? 2.Care sunt hoxmoni simulator de reste? 23. Aciuifologie ale auxineor 4. Aciunfcclogic ae gibereinelar 5. Aci Riologice ale citochiinelor 6 Acidul abit: prezena n plant actu izologce 7. Cae sunt principale sustane bioactive sntetice? | Retaranisclascare gain iiologice (65. FENOMENE LEGATE DE CRESTERE (651. CORELATIA + Covelyia reprezints fenomenul de interaciune inte organ plane cate asigurd ocrestre armonioash aceseia, ps modul de anifestae, corel poste 6d stimulare gi de inhubare (competi, concuren CCorelafia de stimulare este fenomentl prin care creseren wnat organ stimulaza cresleres alt organ. Cel ma tpi exempl este celia inte cestrea edict gulp In plantele onsale sau 2 Issa Ia plantele perene, Cu ct crstrea ridin este ma ntens cu attcesterile alps le starr sunt ma intense, [Aceatt coelaje se baraacd pe interacunea de tip tre ‘hormonal dine din i formasiuil de cresere a nganelor serene. ‘Asfel eidicina aprovicioneazi orgmelé serene ct! apt, siru ‘mineral, aminoocai 1 substangestimulatoare, in special citoehinins ‘organele serene, aprovisioneazd ridicina cu asimlate, in special lucide si substanje stimulate (ausie, gibereine, vitamin) Disistbuirea optima a subsanfelor nutive ine racing st organle serene, din care rezultsraportalecilbat de cresere a acestor, este fectuata prin patlparesstmslatollor de crestere. CCorclapa de stinulare dinte ridin si organeleaerene ae un Indutia florald seprevinsd totalitateatansformarilor metabolic, biochimice fsologice, eeavacterizearatrecerea plantelor dela etapa vegetativs lace goneatvs > Intiere florals este ansamblal ransformaor morologic, pe cate le Sufersmvstomal vogettiv incurs tansformael sae tn loare su iaflrescena, din care aparprimordile orale de sepae, pelle, dracon 9 gine Induct $4 initeen florattformesza, Ia wn loc, proces de Aliferenfere florali, care este desivirsit prin formarea pilor reproducitore (sen and Ses, 1072), > Dervoltares florlé conett in extensia primordilor florals rmaturizareaelesentsor sexual nflorina props 7 INFLUENTA FACTORILOR EXTERNI ASUPRA INFLORIRI “recera plantelor de a etapa vegetativ lnetapa generat este ondijionas de actanestempersturlor seats portve, Sind dena \peralizare stu aorzare (venus, arvoi = de primivard). Fenomens se vervaizae a fost desrs pont prima dat de Klippat (1852) a ‘cerealele de toomnd, de exemple, gry, seca’, ov, cate mi epi semnate primar, numal dacs seminjle sant eapuse la temperaturh searste (Ceres ulterioar au pas tn evidenycerngs de emperaturi sefute att a plantle anual it la cle bina perene Vernalizarea planetor anual ete evident la plantele anual de ‘ama, care germineaz la sig oar sunt vernalizts fn acest stati lets peste am sub forms de plantle, Din acest categorie fac parte cereale de toamnt. Ast gu) ove yi scara de touts ‘neces penru veralizaeo temperature OFC. Duta vemalisrit depinde de originea diferitlor soit. Lari, solute noedice, ‘orignare din Suedia, necsitt 7O8D sie de vemallzare, in timp ce solurile suc, orginare in Kala, recess mum 25-0 deze ang et 1095, (Ovazul de toamnt poate inspica dacS este semit primivaa, uma dacS seminjle germineacd Ia temperature de OFC. Secara de foamnd, seminati prindvara in ser a temperatura de 28; inepcs uml in fara de 20-25 de feunss dackseminjele germineszs la 2, fpicare are Toe i faza de gapte france, I fl ca gi la secara de Primavars, Prin veralizam, forma de toatnn§ devine foe de rimavars Anas, 200 Plato legumicole si floricle anuale nest pene a tort Yemperatursoszte In prime faze ale rele. Acstes sunt asigate ‘rin germinajie seminfelor In temperaturl de 1820C, uemats de 0 Pstrare plantelor in risa sau sere rec in lane fbruatemacti, ‘aint de plotarea In cimp. La mars lint, veralizarea semngeloethet nflorieafractificae, far la tomate, veralizaeaplantllor dupa aparia cofiledouneor, de asemenea, gabeste procerul de Fotoperodismal este reafa plantelor Iso numa langime 2 pperioadel de iluminare din timpul zile, numitt fotoperioada. Ia [PRET de denvoltare, fotoperodismul este fenomenul prin care plane inflorese numa dupa ce au sueré © anu dura de timp efiunen anes anumite fotoperiode, respective anumitt Induce fotoperodich. Fotopriodismal este coratristi, in speck, plantsor Ferboase. | Primele dover experimentale,refrtare Ia eft lingimi ie ssupra flor, au ost date de Tomas (192 la plate de cep la ‘re nflorrea se face nual dupa expanere lao sear cu o dura de Huminace de 6 ore/2i. Kap (103) ara c, impotrva, Solum fan Frflorete numa in luna iunie cd ziua ese lungs (Gamer an Alas, 1929, ‘Termenal de fotoperoism este ret de Gama an Ao (188) Et ‘s8 ch plntele de tutun cu feunse mari, sol Marland mammoth, fnflresc numa tn ser toamna, in condi naturale dei scutd. Dock Plane sunt tatate afin mpl veri cu 2 cut Inloreea are Joe i tm acest sezon, Durata de lunind a sil a fost denumita {lotoperieds, fn fancied aciunes lor supra elo, fotoperiondle otf induct, care determing iors, sninducv, care menyin ‘tare vegeta Toms and Vine Pr 197) Actinnea ftoperionde asnpra tflrti. In fancio de rein fotoperiodics, plant se impart in cine geupe. © Plantele dei scurtdinlorese mums dup o expunere lao fotoperoodl scurtd, de 6-12 ore/zk. Dink plancle de cutur, din ‘seethgrup fac porte speci de ovigine sud, de exempl,porumbul, ‘rez sorgul mela sia, fasolea, alate de partnt,trestia de ate ‘nepsirdntre planta frsere, Cora aria i Sti hie. Dine planele Noricole, din aeast grups fac parte plantele cae inflorose toanna (cu Infloiee autos de exempl, Daa, Cente lle speci originaze din zne suice, Experience efectate la Rudbein clr arta i nducis fotoperodics se face prin expunere la o fotoperioadt de 8 ore, iar la Chrysonthemuye ind, tnflriea este timulat de fotoperioads de 7 ore(© Plantele de 2i lungs fflrese numa dup’ 0 expunere ao {otoperoadt lng, de 14-18 ore/al, Dnte plancle de cults, din sceasth grup fa parte gril, orzul, oval, secara, hg, mazes, Tinea, seca de zahit, icin, nl, hamelul inte legume spanacu, rmustaral all, xian, riichia, i dine plantle furaere:Iucera, tefl, Meats aus Lt perenne, PHeum pratense, Bromus ineris, Vici sat, Alopecus pratensis Dini plinisle orice, din aceasta grups fac pate plntele care Infloresc in timpul ver (cu infloie etal) de exempl, Phir, Pt, Dims si ake spec origisare din zona temperatt. In diene experenje la plante crmamentale, in sop obiner! nel tors csalonate in tot pul anu, cera ndacerea lori a plant de ai Tanga in timpul feral pe cale artificial, prin tuminarea suplimentar flosind Limp de sodiu de inal presume. La Petunia brid, uminaeasuplimentas a 26 e/a shout ipl de rie {afb de tatamental cu fotoperionds cura, de a 105 ls 66 alle la a Rest, cutvats nse, ioiera suplimentard la 20 ore/2i a stimulat poriea augur ga coscut nmr de lor (one 200). (© Planiele_nevtre sii indferente tnvloresc independent de ungimes ftopericadol. Dine planted culturd, din acest categorie fac parte floaes ‘soareli,bumbacul 9 tutunl, ar dinte legume, tomate gcasteavei Dinte plantelefloicle, din acastgrups fac parte spec exotic ca ‘Aloe blir, dar si plante cave inflorese primtvara (cu noire ermal; de exepl, Sila ite gt Nerisuspeadonarissus. Aceste plant dei nvlorescn condi de 2 scot a ieepatalpimtveri sunt indlerente din punct de vedere ftoperiodic, deoarece, in condi | ‘efile, tnflorese sn nga ioe lor este condiionata numa ste ajumea empersturifor ze. Garo ete a orgie o plant de 2 Jungs, tatorind mai va In momentul de fa, garoae este ‘onsieratdinsensibils sau inderent le fotoperoads,inflcind tot {pel anulu, Anmetiorarea garoafi tn scopul bjinert unor altri continue © fost posibils deoarece 2 arital ct fotoperioada nu Influenesedineres Aol intestate rida alumi fn pul ‘ver stimuleaz, ins, dezwltarea florals (© Plantle de 2 lung ~2i sew, Unele speci neces pentru a Infor fotoperoade tungi, urmatedeftoperoade cute, Chiat la nele specil # slur de crizanteme, plantatal devreme, fn luna hie, sau “xpunezes planter fa conde lang imp de 30 a2 an up lantarea stimelatformarea Morir, irimea 9 reutate flor, © Plantele de ai scurt «2 lang. Alte spect neces pent a Info fropriode Sete urmate de fetoperioade lng, de exempls Campout medium Cine, Reaciafotoperiodics plantelor pote f calla, cénd plaice ‘nu floese deloe in floperiada neinductivs, si cntitcd, cn Plante tlre in fotoprioadeneinductv, dar cu mare interore ¥ prezints numeroose modifictel morologice. Ast celzantemele care Inflorese tot anal tn ile tropa frmenzhealatidt mic, cu pese Alora deformate, Modiicarea numauluipieselor oil este produst Ge varia fotoperiodice lao sere de plane, de exempl, Dinh ‘artusionorum tradi 'Numarul ftoperiosdelor inductive poste f dient, anume: la Plantele de 2 lung exist, de obice o sngurfotperiond inductiva, ‘m timp cela plate de zi scurts poste exista 0 singur fotoperiondéinductivla Oryza sat, rei a soa, pat la canep 12 a erzaeme, 1520 ln Cine, 25 la Ponag lente. Diferite ape ale ino rocesitt un numar dlferit de fotopevoade inductive, Numirul fotoperoadelor inductive necesare inition rae este mai redus dct al celor necesare denvotii floral. Astel, Ia Chysanthemn, sunt rnecesare 15 fotoperoade inductive pent Hera florals gi 25-28 entra dezvaltare foal Une spit sunt sensible In afumes ftoperonde, att pent Inerea, ct si peiru dezvoltaren florals. La sia nerea oral are loc n coi de floperoads nga, ir devoltare floral in cont Ge fooperiada scars. Alke speci prezintsesbiittefotoprioich ‘uma pentru inifine florals, de exempt, porumbul aged, prioada de a nine florals Ia ante este prelungts de condi de 2 curt (pen ta 2010, Aciwnen periondet de tntuneric asuprn ifr. Cescettile xperimentale oft nflorres depinde nu numai de lungimes Periosdei de lumina zl cis de pesida de ttunerc nop din interval de 24 oe al une zie. Plantle de 2 lungs necesito peroals cut de intunese, ind denwmite si plante de noapte sur iar Plantele de xi scurlh necests 0 periods lunga de intunerc, find dlenumite si plane de noapte lungh. Aceste plante au inloresc, dact petonda de intunerc este interupts de 0 surtspesoads de lumina, dar iofloresc, dact o perowd lungs de lamin este inzeruptl de © peso cunt de ntuneri Diferij autor conser ftoperondele de lsmind gt intunerie sefionsazk Impreund, Ali autor! au remarcat cA in fotoperiodisn sefioneazi mal mult fangimes sop dectt cea a ze Intreruperes evioade’ de tanec asia, plant de 2 curt co lamin alba sou rosie timp de? minute sau chiar 12 secure, inhib infloie,f imp ce {ntreruperea pevioadel de intuneric aor, plant de kang, sileach Inflorres, fnterapeea are efclengs masims dupa primele 8 ore de Intunerie tm Wap nop de 10,12 16 sa 20 de ore g ete pain fet rained 3-4 oe dup 16.20 de ore de tnuneri 1a plntele de 2 sur, reacile de intunerepreznt te tpuct reacilcare se petrec in primele 23 ore ale nop lung: eeci care se etre pina jumatate = nop reac care ale in a daa mate 2 nop, Lungimenpesiadel de intuneric determing Ia plate o aune cali, anume iniierea priori floral, in tin ee lunginen Pevoodel de lumina determin 0 acune canttatv,s anime numa) primordlorlrale Actiunen temperaturt asipra racic fotoprodic. La dierite ‘pect omamentale florcole, acunen fotoperoadel in stimslarea sliferenieritlorale se manifest tn relate cu vemallzares. La cicoae (Chri ngs) stimulare ner lorale sais ie ing ma Poste aves loc decstdupi o expunereantevosr a vernlizar, tmp de ‘£6 siptiman lo temperatura de SC, Se presupune ct venaicarea sentbilizears plantele de lungd prin sinteza unui precursor all hormonal de infor. La celle de ton, cernele de veralizate pot fl nlocuite de tile cute, sestea devenind plante dex scurt 2 langh. 1a alte speci, rac fotoperodics se modified sub infuen femperatunit ridkate. Ast, ons purge la temperatura de 13°C ‘se plant de i lungs la 7%-189C este inferential 20.25°C este lant de 2i curt. Euphorbia pulcerring, la 19 ete planta de 2hJung a 17S este plants de 2 cuts at a 218254 ma lr (Sumer ota, 1865) ereepeenexcittil fotaperodice eso veaizata decir franz, in care ia naytore un simul fotoperiodi. Acesta este wansportat i vf vegeta, unde declangeaz8 inducia gt inijerea floral. Seimutul fotoperodi este un mediator chimic, unit nator floral endogen sa florigen. Exctaia ftoperodic este perceputd nu numa de funza Intreags off de poriunt din suprafja limbulul, Acest pt a fost demonstrat prin experenteefectuate pe Pra ecyoids, plants de 2 sorts La dows plate cx sng runes, o jumstte abu a fost, cxpust Ia condi de 21 scurt ar coals a condi de uminare contin Dip 15 sl ana ne plants indeprat jumtaten exp 1a A scut, Jor Ia cent, jumtatea expust I fuming contin, Pe tulpnieseyonate a fst alti vel nei plane de Peril, eescut In Tuming contioud. $2 constatat 4, dinte cle dous plane, aol a tnflort numa la cea la cae a fost pisvat jumatatea limb expush terior la curt, [La planele perene Jemnoose, arbor gt aru, Inflortea este benalt. Acjimea fotoperoadetasupra infor pote 1 consideratt prin fetal acesteiaasupra crete, In primul an, fotopeicada lungs stimalears cepteres vegetaties im prima jumitale @ sezonulul de ‘vogetaie. Sub acfanes fotoperondet sure, in a dows jumstate a sevonului de vegetaie are loc incetare crete, ceea ce favorienza Inactia ini loral. DDiversle pride cerine de mis penta inflorie sunt legate de conde de medi n care plantle de cultura au evluat a care at ‘dapat. Surmerels oa (1885) rat cee mai mute plate de cult, ‘originare in climatul tempera, sunt de2 lng sau indilerente, cu sau ‘e8cerine de veralzare, iar cae de oigne tropical sun ce scart ‘2% Indien, fr cernge de vernal. Excepie fe soa cepa, ‘re sunt plante dz scurt, provente din limatal tempera. In cimatul tempera, us lung ete siernizats cu cea mat ‘dict radio solar tempersturd favorable car le uiizeast Pentru inflorke si frctifcare, fn clinatl topical, szonil plios favorable tering la sryiul veel geste urmat de sezonul wscat, efavorail. In aceste condi, ua scurtsfavorzese8 tlirea ‘rctfcarea inaintesseronuluinefavorabi In climatul tempat nde spa ou este un foctorlimitant, za scuttsfavorizeas infloiea si fracficarea nantes ingle tang iam Asti, spinel de lnflorre a plantelor Ia dlievitelungimi ale ziei poste fi considera » soliticat ratogie de adaptare la me, > Caltatea amin. Fotoperodiml este contolt de energia wminoas din zona de rou sau infargu a spectral. Ect cel mai temic asupra inflori are lumina rosie (60m), Aceasta este fl de ficient ca 3 fuming abd in inhlbarentnlorrt la plantele de 7 ‘curt stimularea inflovirleplantee de lng acd este dat fa ioc peroade’ de intunere. ‘Aceteefcte sunt anual, act imedit up lumina rope este sats © iluminare de cfteva minute de lumind inearoyie sais rop {ndeparat (730 am). Accastscomportare se exp prin partcipaea Pigotentululftocrom, care contoleas florea ali a plantele do curt cit la cee de ung‘tocromal ext tn dow forme, st anume Pao gi Pon cate se ‘ransfoea una in alta Pa este inact lar Presto activ ilog In tiospul zie, Pro se acumoleard fm plant stimula tnfloriren planteloe de 2i lungs, dar o inhib I plantle de 2iscurt, fn timpul opti Pn se transform in Pa, cre stimulenz nfloriea la plane de i scart go inhib Ia cole de 2 tang Blocromul acjoneazt a un mediator fn tansmiteresinfluenfei lumini asupra repli activi gener In acelasi mp, consattc lamina rose mart connate de giereline tn frunze, Cerotrle efectaate Ia mir au aritt ci iterenyierea Horilor este favorzatt de lumina rogie si inhibots de amin albsts > Intensitates fuminitprsiot un rl deoseitasupr infor ‘ombes (910 arta Ia ameoase speci de plant, In intestate Tuminoast ica se formes cele mal multe flr, iar torre este bial La intestate Luinosss see, fvlorven ete redus si est tmpledicats formarespolenuli,ovullor sl gametogeneza Sensbltatea plantelor la intensittes lamin tsi are orginea tn conte eologce ale zanelor de origin st expe seriitaten unor spect sud In climatal nord Le plantele floriole, sciderea infensiii luminit produce avortarea dere floor. La Ros hybrid wien tn timpal ile sirut mumirul de maguri forall s| de inlorescenje;fenomensl este reds prin micjoarea peroade’ de umbrie. La Radeon, umibrisea eu 30% a eedus inflorces In 696%, lar umbriren cu 6D% a reds Infor la 12%. La plantle pomicoeinenitatea luminl favoriey2 torre ct sured de energie. La mel tine umbsirea pnt In 37,25 91 11% din 6 lntersitatea lin solar a reds Iioree cu 40, 56, espectv, 79%, ‘comparatly eu pomil neumbrii, Rezulse simile a fost objinut la ‘is pr Aceste reulate plaza pent respectaren une densi ‘optime de seminat la plantare sau penta wtilzaren uno forme de ‘oroan cares asigut interstate uminoasdneceser info Intersitatea Iuminoast prea rdiesta im zone sudice determin fecte negative Ia plants, care duc le ciderea frunzelor si wscaea Iastanilor si respctiv la reducerea difeenfiel rae; de exemple, Ia bol de cafe, de cacao sau de vane, Pentru a evita aes fet sunt ubllateculturtinteraate cu baranir, cane tnicgoreazIntensatea Juminoas prin umbrire, ‘Se artat ct zona de percepere a acini intestines franca, Scidereainteritilumini micjore ntensitateaftorinteel 1 eansportul asmiatlor sf perturbi gametogeneza i infloies planer 74, INFLUENT FACTORILOR INTERNI ASUPRA, INFLORIRI lovlorre plantelor are un detersinism tof unl hormonal. 74.1, DETERMINISMUL TRON Determinismal trofle este reprezentat de mutritia inert, continual de laces contnutul de apa > Natiis mineral. Rolu! azotui, Detemisisoal totic at Inflorint este susfnat de tori rapotuli CN, emish de Ke (100)‘Conform acess! tori predominazen glucidelor in plane favorizesz8 teflorres, iar predominaren compusllor cu N favorzeard creserea -vegetatva spied torres. cous Kyo (188), n experiengeefetuate Ia tomate, prcizeaza norte ete simalats de un raportritiat C/N, i condiile ane doze moderate de aot. At dozlereduse, ets drele sidicate de N eft nog asupa inlri, Aplcarea feria ce aot stimleazs teflon la difeite spec, Cecetie experimentale Ia diferiteplante ‘culivate au aetat ch aluncl cind este aplcat n doze sf moment potrisite azotl avorizeszkformazenoegancor vegetative tn special a paral fotsintetic Ftosinteza ete surs de compusi cu ean, in pocal lce, necesare iii lorle. La gr gore, ertilizarea cu doze moderate de N mete num de spicules or La dferte spect a fost demonsteatt corelaia pozitvs dntre portal fla ior. Aste Fertizarea co _grtl de dezvoltare zo aspect numiral de frunze clea loro a Dis wri precum si producerea de iflorescene a lai, La tandafi,formarenflrilr este stinulatt de confnatul de N din mes, La pomit fructier, aplicarea Ingrgimintstor cx N favorieae8 tnflories, Cea thai fvorabilt perioada de Festiizare este Efectl formelor de azo este diet La plants Iemnoase zotal tse stimuleacd nflorres prin males confinutulul de aminoacis arginin gi lieind, tn timp ce azotul monica inhiba tnilrcen prin maize coninatulul de proeine, La pom fact de exempla, mare pra ness floral a fos asocat cu ceastorea comput de azo folubil i plant, fn special ainoacizi arin, iin, acl asparg acid glutamic i glataming, a contnutul de ail nucle In special ADN in gu Arucon an fe (188 au studiatformele de protelae la Creare 1m timp trecerit de 1a faza juve Is fara de competena, in care Plantsle sunt capable reayioneze Is stilt cate indi iifierea Moral, sf anume veralizares 3 fotopesionda scurh.kntimpal fazei juvenile au fost identifcatedous forme de proteine, unite jen care Llspar tn timpultrcer la faza de compton, find ilocite ca alte fous tipuri de protene, numite mature sau compeiente, Proteinele jveile acfoneazi_ ca inhibitor, iar protelnele competente ca “stimltori al gonalor fern. Se presupune cs preinelecompetente ar avea $0 funcie metabolic, enzimatlc, favorit’ aprovizionarea cs glacde a apexula Rolul fosforulu. Datoritd aunt sale morfogenetice,fosforl stimulear att moefogenezaorgansor vegetative (runze,rédcin), ner florals, La lal ertllzares x fenforastimulat morfogenera follars si floral, 1k trandafir, ormarea ridicinlor gi dferenieres ‘oral, iar a gladole a stimulatinloriea gia sport canittes 53 caltates producfiel de for, Datoritt roll sw tn inne oral, invers cel manifestat de exces de at, emis ola iflorrea te stimula de roportl rida P/N, La pom fructlerl sa consatto acumulre a fosorfui in plante 1m perionda premergitoae deren mal intent in muaguri lorie Acestfenomen poate fi creat cu metabolism aisilor nice erie ceretel demonstrind cf interes lord se caracerizaaz’ priniro ‘scumulare de ADN gi ARN sau cu metabolism glicidelor, substan important in iijere oralRoll potasin,Poassl presi de asenea, un ol stimulator lino. Se considers nda gl inijeres floral ar depinde de aportul idiat K/N i fuze. Valoarea ridiatd a acetal raport Aevensifis dferenfier florals In mie, Sa arta cd fertizarea co potasiystimuleazs infos I gaat, efct ce se poate expica prin stmlarea fotsinezi ‘Rot eaelun, Conginutl de cae crest in plane tn egatra ct Ia diferite speci lemnosse, Formarea muguilr de rod ine floral amie est sens legate prozenga Ca tn asta. Ca este prezent 1a nceputl diferent in caniate mai mare tn feunze lar in tmp jeri tn canttate mat mare fn ugar > Coninutul de glucide. Glucidele constitu produ primar at fotosintesi, cu rol deoscbit in efor. Teovil mai veehi susin eS Anflorva plantelor este stimula de crstresraportulei C/N. Ls Cann ic, © bund dfereniee floral la ciferite soiuri este siguratt de 0 acumlareintenst de glcide ante de intraren fn sepaus Cel mai rida conn if deine amidonu, care se depositenz, Inspec in rizom alorile riicate le raportulat C/N se bin prin_diferte testament cate stimuleaza proces de fotosintes. La diferite speci fectl frtiztii minerale de stimolare a morfogenezet apwatlu {ota «procesulal de fotosinez8 sa transportulu sinatra ds a ‘oaimolarecorespunzatoare a info. “La plone lemnoase a fst demons, de asemenes, coreaia postiva dinire coninatal de glcie gevlorre. Congintal de ge crete in al ital lorfer,pralelcusederen acest fn run. Role feunastr fn iniirea florals Ia pom 9 fost demonstrat prin Yrataren acestora cu COs Dup watament radioactivitates a fost pista tn canitate mare n mug, Dupt croctowsa (1879, formele de glace din plants sunt un Indicator al disse procselor metabolice. Determine efctute Ia ‘ir aati a, tn impul induce Morale, fm microblastele Horfne si mogul are lo o activate arabolies de depunere a amvdonl ia in timpul infest lorale are Toc 0 activate catabolic de hidoles a ‘scestula In zaharuri soluble. Aceste transformiri se datnese anor Infuenge hormonale, ce provin din franze asupra actvtisenzimei anilaz8. Revultate similar au fest bjt apg. [La trandafial de ser, oo! al (187). propun clivare unor plante cuun singur Lister baal, Aceasta fvoriesss crestrea Aiametrale si greuig Ustruhi, dezvoltarea fsutull conductor lemnos, si permite acumlares tne canst porte de gluidecu rn formarea fotilor. Gaozes Benen Gala oto (1885) identifica in bulb de tuberoze zaharur soluble, cum sunt fracors, glicora sh _zaharoza, pe care le considers indicator bichiic a ir orale > Conpinatul de apa. atte induci i inieres floral sunt {avorizate de reduceresaproviconii cx api planelor. Aces eee cexplcs pla eprzen reste vegetative aceon (8 art ck fetal aproviriondri cu ap este aseninsor ‘aul al formelor de azot, 1 anume Kips ape, ca gia azo iti, stimulesz8 iniferea orl, tind confinutul de amino liber: sprovirionarea cu aps, cag azotul amonicalInhb ineres lores, mivind conynutul de prteine. Dups chande, educeressprovironsih 9p determing tncetarescresteri i marieaeaportls C/N, datos scam aint.Difrite cercetiri ara roll ape tn alana hormonal a planter. [Ati o bund aprovzionare cx ap favorizeas aciunes stimulator de cutee, pe cin lps apel determina apart nkbitorlloe Din acest net de vedere sciderea conjnutull de apn tmp induct orale poste fi cola cu aviv. friar hormont smc in acest proces 1742, DETERMINISMUL HORMONAL Determinism hormonal al inl «fost studi Im special legitur cu necestates elcid mecanismalal react fotoperodice a planter. Se considers cl, sub actunea fotoperioadel inductive, planes formeaz8 un tml al ino care actveuz gente ilo. Sul infor fost dent de Chailakan (1986 lorign In experene efectuate pe plante de Chrysanthemum mort, el demonstat A frunzsle reprezinis zona de perepere chun fotoperiodie, ar viefol vegetativ(martemul apical) repreints zona dle reafe. Sub acpanea ftoperoadel spectc, frunzle sntetizeazt forigensl, hormonulstimiltor lies, Acest horman este transporat nape unde stiles induc giniera flor Florigensl este tonsportat prin fesutol Uberan, eros sat parenchimatc i se poste transite prin alte. Viteza de circu Ia Phar, plane de 2 scut,este e283 manor sete ma mare a lumind. Sarita ck floigenal mu este specif, el este transmis la speci diferte, Zeevant alot planta de x lungs Salu specie pe plana de zi scurt Kalanchoe Bsns, Soum a flor tn condi de 2 scurt. Dact a altot planta Kalenchoe Nosydiona pe Sedum specail, aloha into in condi de ang wa 205). Natura chimes lrigenafu nu a fos identi, Se presupune ‘lorigenl prezints dous componente, anume giberctina sl antezna. Inflovicee este contrlati de schimbirile canitetive le acest componente, Plantele de zi lungs produc anterine in. toate Fotoperoadee, dar giberelins numa ia zi lang. Pantele de st scurta ‘produ gierlins in tate fotoperioadee, dar anterine numa in zi ‘curt Lumina induce formarea unui compus snteizat tn tmp ze, Poste gibereing, care stimlesza florea la plane de 2 lang gi 0 Inhiba i plane de 21 scurtd la tmpul opti se sntelzears un alk ‘ompus, poste acl absisic, care inhib nlorirea Ia plantele de 2 Jungs stimleaa a plano dex curt (ang oa, 207; sa 2000), Psticipares.giberctinlor cao component a Aorgenulat ta inducia st ieres floralé Ia plantele de 2i lungs a fost confimatt Uiterior de o serie decercetael experimental, cesta aac pl fotoinduci are loco sporte a conjnutuli de gbecline endogene gi <8 acfanen fotopericadel lang in ineres floral poste f tacit de ‘uatamentul cu gbertine xogene. la plantele emnoas, de exemple a pom rte lif de ve, se const tratamentul eu gereli inhib iirc oral Ifluenya Inbibitoae a gibereline’endogene asupra init lore ete creat ci Influenja stimulatoare asupa crepe vegetative; de exempl, a ma, lr si peti. Inhibitors ndogen, de exempl, acid absise, nkis roptres vegetativs. gi stimuleard ineres floral. Aste, iifereav forala este contolats de aciunen stimulatorlor gi inhibitorlor endogeni Dave, 210 Lac, 205 Yang ox, 207: Salto, 2009) LUCRAREA DE VERIFICARE NR.1 1. Ceoestedezvoltares? 2. Caresunt etapee ciculi de dervltare? 3. Care sunt etapee nor plantar? 4. Ince cont vernalizare pantelo ale? 5. Jn ceconstvernaizareaplanteorbensle? 6. Jn ceconsts dtorminismul toc hormonal al vernal? 7.Coest fotopriodsmul? 5. Clasificarea planter fancied fotoperiond 9, Desrei determinism wot al nl 10, Cae sunt Factor inten care contoleaz iors? 75. NFLORIREA PROPRIU-ZISA Intorea propisast ete o component 8 ders orale Dervis fll conti in creteren primorilor orale, matrzareselemenlor eal! lorie propa Momence ele mat importante alo devote ont ome ple moral. FormarerPolGnalul sau miceeporogeers include mort (Gvieonea recon clsor mame ale poet, lear tncoeporor din membrana cello mame gi tanfomare lef polen, Formarea saculsiembrionar sau macrosporogeneza include, de ‘ssemenee, melora in cella inal a saculul embionar i formarea seculiembrionar, ce confine gametul em! -osfera, 751. FENOLOGIA INFLontat Irie propre const in deschideres nveliul oral ase ‘cit organelereproducitoare din loae rin bere. Ls plantete anual, dezvoltare floral succedeimediat neg Inert orale 9 se incheie ex nflortea pe porcursulacliag an La Plansle perene, dezvoltarea Norlt are loc numal dup pacurgerea Petlosdei de repaus a mugurilorreproduciori sau lorie a Spl Jeri, ate net inflorzea ae loc in anu urmdtr indy ner orale 1a plantele perene cu mugusl Horie total sexaliza. num ‘maguti orl sau tp baton, tn cate meristem este tn tntegime !ransformat in primondilraleinlerre are lac imediat dup porn {n vopptatie « mugurlr, Din mugarirezuts fla oltre, de exempl, Ja Forti, pers eas su isorecene; de exempl, I ii, lie smascule de nic La plantele perene cu muguri floret partial sexsaliayi, num ‘mugesi mic tn core meristems este numa paral transforma 18 rimerdi flrale, pin poriva in vegeaje 8 muguilor ia nagese un lista lorifer, cu o parte vegetatva cate frmenz rune, iar ioe ‘are loc dup creer astral. Din bobo lorll ez lor soitaze, de exemplu, la trandafir gut, sau inflorescenj de exempla, la Spiral Patus coos[ ‘ses wis roc lms anes pire engl _iocela,wioreous alaaua, bujorl, cls leg, rl, pl, gta; spect ou infloie eel care florese tn tmpul veri; de xemplu crn randairal, petunia, gel orl sear, ovazal + speci inflorie auto, care inflones tara; de exempl, ial crizantemele, fata de nfloie une plante poate seu de cteva zl; de xem alae, mei, de 23 siptmn a Sarbucas wea sau lungs Ia eizanteme,hoetenso, amide si chiar de 34 Tun ls Helintimun, Dnata ane flr Iuaté individual poate de 10 ore la Portalca rmdir, de dou’ lela Paper somifrin, de ge ile La Lilie ‘condi char de 1-2 ania une thie tropcale, Dura ilove st dort unet flor presnts e deosabiti Importanfa pent plants cultivate fn sop ornament Unele plants a¥loreseinainte de Infunai, Acesteplante au ugar floriferi tp buton, iar pomizea acestora are loc inainte de pornirea mugurilor vegeta st nls I as plese gl mig, fer asbust! ornamental, de exempl, Magnolia, dar sf ta dior arbors de exemnpa,slcia,plopul si nacul La ace arhon, inlorea ‘nalnte de infuncite fvorieazapolenzareaanemofls, cares ac pin ‘it gf cre ete uguata de lisa fraser. La alte speci inorea vind cu Infrunzte, de exempls, la mi, pr, fag si sali, sau are Joc dup ineunzte; de exempl, la so, astan tel ig de ve i | (Cele msi multe lor se desc ntl ze ceva fn tnorese noaptes, de exempluy Cestrus nacurnim. La multe spec, fone se Inchid in Simpul nopfil gi pe vreme de ploale, deschisindu-se end ‘condi de medi sun favoraile poles La unele speci ri esc Sera se inchid dina, ea a regina nop (Nitin la lara alte se deschid dimes ls nchid la alae, de exempl,la -2orele(pomaet rubra) 752. RZIOLOGIA INFLORIRIE 4m timpol inovsi, ecare pies floral tree prin etapele de Aiviciue, alungire, maturitat mbstsnire sa senescena. Sepaleleindepinese un col protector, ma ales in faz de tbo. Petlele tneplinese un rol in polenizarea entomofi, dar sh in ‘ranspimfis flor sin translocaia substanflor organice spre ovr. CCloarea petalelor este dat de deri pigmens din eromoplaste gi vacuole. Figmenji carotenoizt sunt carting si xanoflele, care daw ‘laze galbend sau portocalie a flrlr, de exemplu,vilaxanina la Voie si crizantemmsantina Ia crizanteme, Pigment glcosidic sunt flavonic i antocianicl. PigmeniiNavoncl da culo galben gals «le exemp, rbinina la sal tagetina la Tages. Pigment antcianici dau cuore rope gi alba; de exempt, elergoidina I Peagni, peonina a Paonia, antcianina I Petia, Saniina a Conteren si defn Ja Delpinio Cerces eco specrocolorimetrie 3 microspecrootometrice au pus in evienjs erie substan de natura Navona sau enolic, care acon ca ‘opigmenft pentru pigment antocianc, Amestecrile tn propor}liferite ale aestorpigmenfstau la bazaculoilor variate ale floior de Dias sr In same, dezvltaenanterelor esto orl cu crore grout sete, sclerea confnatulal de glade sl creserea conpinutulul de tipi «i aminoacix, ar formaren polenulul este corlata cu creterea conjnutu de ADN, Petalele gt stamincle a cea mal scurts duratt de viaj,m timp ce in pit, dierent ines din faza de primordiy, Aiviztunen are loc gi dup fecundare, Dezvoliares Factori trofic. Sa constatat ca diferite speci, conjinutul de ai este minim in bob, maxi a infloie sade dp acundare. SL. Apa este neces ait elongafelprimoniloe Goal, cae are lac tnptioadapremegatoae lori ct neocor procs metabolic, de natu caabl cin inp acetl proces, Desens tn np Ino coal de glcde tn orl exe maxi, Dina forlor de luclde represni un indy al direct procelor metaboloe ‘Atl a lel gua fs conta inn achat metabo tn fara de boc, relevall de un congint ida de amidon st 0 Inet atv ctaolke i tpl flr, caacterats nro ree pronenal cout! de zaarut soluble, Acre -substage conti subtratal proceslor energetic din mpal nl, dooarece acest presse cracerizeas pinto replete farte ners ‘La Ros yi in timpul inl n lor a fost evident zaharora, Jar In alte spect de exemple, Ie ple gi gutul, glucoza, frucoza si aharoza, Zaharurile soluble au nustere tn fli prin hidotiza amidonal CCretoreaconpnutulul de glucde soluble fn impul tore se datoreste si concentra rdiate a acestorsubsanje pe sigmat si lichidl stigmatic. Aceasta favorizeazsgerminatespolenulal i cresteres tubulatpolenie pe stgmat. Cercetiiefctuate "in vitro at arta ch ‘exminarea polenuul sl erstereatubulsi polenc pot f bjinte prin cultvorea polnufui th camere unde pe un mediy de glicozh au zaharoza in solu de concentaitcupinse ini 350%. La diferite spect de Cinema, germinaia polenull depinde de concentra ‘sole de zaharoz, find optim la oconcentraie de 15%. La Petuni, Zaharoza reprezinid compusul de cate depinde snteza anocianin, Pigment care dt culoarea loilor Inflortea este insoit de cregtre insemnaé a conginutulsi de sminoacai Infor Crestresconynutului de aminoace este neces Pentru formares polenulu La Amaryl titata sa constatat 6 cel mai sundent aminoacid din polen este prota, Acumulaves. acest aminoacid asigurs gorminares polnulsi In temperatulle de sires, coborite sau dicate. La Ialele, cal mai ridicat coojiut are minoacdultiptofan,urmat de acd asparagic erna gl ghicna. La alte speci, de exmpla,picul s1 goto, au fost evidefia arginina, lcocolu, acl asparigic, acidul glutamic, isting, cise 5 asparaging Diferit elemente minerae manifests un ol important fn contol [erminafet polenului i crosterittubulul polenic tn flor Aste a Paper shoes, cai sub Forms de Ca, controlead cetera tubulpolenic, ar sirule de Na 91 K inhib creterea tubuls polenic prin inhitarea respira, Microslements resi bul pond a Lim lngiforiom, Aciunesstilatoare a B se manifests prin intesiGcare processor energetic sa activi de esto un stimulator af geminayekpolena $i transport prin membrana plasmatcs, Pn metodatasorlorredioactii, folosnd PX, constatat in np nll are oe 0 uliizare foarte intenst fosforului necenar proceselor energetic, sitezel ATP sau a sislr nuclei cu ol diviiunes ecard > Fastorii hormonal, Inflorea este conkolatt de ausncle sintetzate in ovar,Acetea simuleseAcreterea peduncullal fora. La Frain 2 arstat ot dezvoltarea pedrculst oral presins dow rmaxime, care coespund cu maximeleconfnatul de auxin i aname luna apse Insintes descideri ie clit dup descheres fori Pincipala sus de auxid est psi. ndepsrtarea ovarian impal Infor provoaci caderea flor, La Coles, eBderea loi este determinate indepitarea stigmatulul, Matraia polenuli 5 crestreatubulul polenie mares, de asemencn,conpnutul de substan stimalatoare din loa. La Amarylis tai este marit conginutul endogen de axing, gibwrelnt i ctochinint din pon, Aplcarea exogent de AIA 1 pg, GAs 5 gsi ABA 10 yg stimulat cesterea tuburilr polenice, Crcetiri efecuate "in vito Ia diferite speci de Campanas, cultivate pe medi de zaharoz, demonstreazt ch ‘eatamentul cu ALA si GAs 10 ppm a intensificat germinareapolenului si crejtreatubulul polenic, Auxinelestimuleas reat catabolic din fp ilove, de deol a amidonulul la zaharul soluble sia proteinlo a aminaaca, De asemencs auxineleintensifi proces de resplraje st actvtatea enzimel catalarA In timpul tno, Dap fecundare,ovull fecundat devine nous surs de auxin ups polenisare, tn fri se scumulese8 substan hormonal, ct rol in maturzar s mbit, tn special etilen. La foie ce Petia, ‘est! hormoniacfonesz8 mal tnt asupeaanterelor g coro, kr in Pst, ma ale in stigma Tratamentle cu GAs a Petunia contolenzd expres genet biosinitice antocianinel si stimulearh atsorjia Zaharozsi, de care depinde biosinera pigienjilr, lar tatamentse ca ‘etardani la rizanteme au stimula ntensifcareaclor floor. Dintefatori extern, norte este control primi rind de temperatura mina. > Temperatura esto fctorol climatic cel mai important in Lumina contolearA expresia genio de sinter a flavonidelor ‘ entcianilor, care dau culosres petalelor, La forile de Petuni, acfiunea lumini este perceputs de Seunze si sepale 1 stimuleses pigmentja corole, La ohidees Cattle, snteza antcianilor care dat clare floor ete stilt de insane de temperatura joss de 128Cfn ipl nop 116, FIZIOLOGIA FRUCTIFICARI 763, OLENIZAREA §tFECUNDAREA > Polenizarea constitle prima etapa procsul de fructiiare Polenizarea reprerints fenomenal mecanie de transport al polenslsi de la anterlestminelor pe stigmata gineceull,urmat de procesele Firiologice de germinare a polenta de ereslere a tubal polenicin stil pin la ova. up proveninja polnulul, polenizares poate fi direct gi Icrucigatt Polenizarendivct se face cx polenul acelin! flori gi se mal neste extopotenizare sau autogamde Plesizare direct eines 1a file hermaroite Bomogame, la care acrocel gineceul aang 0 ‘maturitate fn acelag tmp, La gramince, de exemple, la gr si re polenizarease produce inant ca eflorecenfele st as din taca franz, lara leguminoas, de exemplu, la marie ¢ fosle,polenizarea are foc Ininte de deschiderea Horilr. Forte clestogame, de exer, Vite odorata Arachis typos, desc icodat, Polenzareaincrucigata se face cu poten proveit de lao floare de Pe wn alt indivi ise mai mumeste alegante aes = atl). Poenizare Incrucigotd se fnttneste la flrle uniseate, dar si a flor hermafrdite dichogame, la cate androceul si gineeul nu jung ‘maturitate tn acelaltimp. Flore dichogame pot fi protandre la ere ‘sndrceul ange 12 matutate fnintea gineceull, de exempl, la Maleacen 5 aba au protogine, la care gineceulsunge la maturitate Insineaanoceull de exemple la Solace, fn fence de factort care resiznazd transportal_ poenulu, polenizareatnerucgatd poate i anemf 9 entonyl Poleizarea anewofila este ofectats de win, Plantele anemofte Pot fi lerboase, de exemple, graminee $1 Cyperacae, sou lemnoase; de cexemplu, conifer, Btulasne, Fegoom,Juglandaie. Adapts lorie polenizarenanemofils sunt lips tnvliurlloe oral, ocanttate mare de polen,previzat cu sac cu aer Ia cone, taming canter ons i gineceu cu stigmate prose I grotine, Polenzareaentomofld est feta dle insect, Adapt farilor 1a acest tp de polenizare sunt: prozena nvliguilorflrale< orms 3 colost foarte vara, prezena glandlor nectavifere, specalizate in scrofa ce nectar, prezena puplelorsecretoare, care sare leu ‘volatile crac. CGorminazea polnelui pe stigmatul flr ete favorizats de sacul dulce de pe lehdul stigmatic, Germinars este continusts de reste fubululpoleni in ti pn Ia ovar, ovals atculembvonse. Crete =.tubulut polenic antrenesrA cei dot gamelt mascul, Creterea tubul pole este apical ise poste fae prin lumenal conta al stil, prin pale Sntercelulare sa prin festa compact. Tamelele mediane ale celular aunt dizolvate cu ator nor ensine hidrolzante COnientanes seca de crestere a tbl plan are lo pe baza hemotroplsmulul datos nor substan secrtate de ovar. Crestrea fubulut polnke tn sil necesits prezega Ca qi este stimula de B. esters tubululpoenicdeclangeva 0 inten activate Slog In sil sf over, Are Ioe 0 Intnsfcare a misses protoplasmic, a espiaje ia melabolsmull lucie go sinted inten de auxin ‘Asti, poleizaes, prin fecal stimulator, datort mai int, polenal 5 apoiintrauni dite polen ovat, reprzint prima sure de noxins ecesr forme crepe fact > Fecundaia In seul embvionar are loc dublafecunda, prin cae un gamet masculsenet cs gametul ome-osfera, rezltind oul su sgotl principal, iar a doilea gamet mascl se uneste cu nucleut sccudaral sucul embrinar, reli got sccundar 1742. FORMAREA SI CRESTEREA FRUCTULLT [arma proctsulldefecundate, ovull se transforma in ses far oval in frac. Prin divi epetate, oul sau zigoul principal rnagtere embrional semingel,2fgotul secundar da nastere jesutull uti, ramitendosper, ia intogumentle ovuluul se transform in tegumental seminjs: Sab acianenstimulatoare a auxnelor proven de In poten, in interactonea acestuia cu ovarul gt de Ta embrion, eretele varus transforma in percarpal uct ‘neor evar se poate transforma tn frct tn lips focus ‘Aceste fucte se numese partenoarpice (prions = feos) si aint Upsite de seminge, Partenocarpia apre in mio naturale fractele cu in confit ridiat de substanje stimulate, cum sunt borane si ‘andarinee, saul vijade vi, a sole penta sade (Cesterea fructus dtoret restr ceullor periearpull care tre prin tape de dvziune, elongate dfereniere.Acet proces se realizea23 prin actunea talanfei hormonale dine stimulators inhibitor. Dinamicacresteri fructlor niente speci se pote reallaa dupa (© curbs sigmoid simpli, caracteristct Ie mae, omit, cpsuni, sau ups o curbs dubla sigmoid, caractersic la vita de ve, smochin 71) isi, pun,Dezvoltaea fact la magpuprinde cine eape: etapa de dviziune, care ncepe cup fecundare gi dure pint ‘ind fructl atingecimensianite une lunes etapa de extense celular, prin care fact crete pn la imensunile normale, pe baza absorjict apst si a acum de lide, sustanfe mineral ail organi etapa de difereajiere, ind facta frmeaza cosa sau epcapal, lp sau mezocarpulseminele: «etapa de matritate, unit scoacere: + etapa de imbitrnire, ais senesen Dervoltares fractal a via de vie cupeinde, de asemenea, cnet tape: + prima staps de creqtere, care incepe dupi fcundare s| dureaza pin la ping. Acestetap ete nomi i fertay, datos prezenel loro tn epicrp si este stimulbti de auxinee, gierelinele st cltochiniele proveit in seminys; pga, In care crgtren fuctlui icetazA datorth sees considerable a acta stimuttorilorendogeni; dows tap de crestre care duress de In pangs Ia mata, ‘Aceasts etaps este nuit gl tmnslucl so cracerzeaa prin cresteres ‘ procdere a picarpulu sl pulpe ructuul, cider conpinatlui de ‘loro i aparitiaantcinioe la solu rs, pein ipsa de crestre 3 seminjelor, insole seerea completa stimulatrlorendogen si cumulates aeidull abscisic 9 eens -tmbitrnirea sau senescent 1763. MATURAREA FRUCTELOR (Cea mal important taps din timpul dervolttit frst este taps de maturare su coacere. Ea evolves spre strea de climate, faza de maturare comercial a fact n cate acesa prez cele mat ‘bune cali petra consum. Din punct de vedere fiziolope fn faza de climacteric, fuctl prez ewloare, gust i mirosl specific soi 0 interstate manima a proces de respsai, Intensitatea maxim ‘espiaiel in timpal ste de climacteric ete crea cu ees mal intent fosfrilawe ovidatva, proces care oferi sursa de enegie necsart reacillor Biochimie cin tnpul concer fn tpl mardi fructelor are loc dezageegarea teptts a ritocondir prin proces oxidative, cx liberate de energie. Bain st (1980) au constatat 0 scdere a confnutull de ATP; de exempla, de 13.095 a 062 mg/100 fact proaspst la piers de 1.30 Ja O8t m/100 4 ftuctproaspat Ia tomate, Din aceasts cauz8 au propus ulilzaea conjnutulul de ATP ca indice bioehimic penta gradu de maturare 8 fouctelor In timpal mature feuctslor are loc 0 serie de transforma Siiolgie sl biochimice care modfick nsussle de coin structs ale scestora Contnata i fomele de guide Consinatl total de glace reste la fructle de ce, del 22a [58% in timp do 30 zle de mature pe pom. tn fazele de coger, tn fracte se scumleaztamidon care i pl matures hidolzat la In timpul matarsifracalor, de everpl ‘aharutsolbile, Conpnatul de amidon reprecni un indice filo al gradului de mataraze a fructlr, de empl la specie pomicoleseoninjoase, Prezenja amidonslt este foarte redust In simburoase Zabacutile slubile se acumsleaed intens In fructe pe parcursu rare. fn frctele de me, pr st prun se acumuleaza fructza, la stragusi glucora, far tn frutle de piersle se acumolears zaharora {pet ca, 200. ‘Acidittea este dats de coginatel de ace organic de exempli, acidl cite gi malle n fructle de mir i cele, acidu tartic tn truguri, acd mali ny rte de cres. Coninatl de act organic ‘ste riicat in tpl exer gl cade a maturtates feuctull, dato consumatit acestora in respite. In timpul maturSel, tn facte se acumuleaz acid ascorbic (vtamina C), Cel mai dient continut se leeste In fructsle de couctz negra (177 mg/100 3) i cltice (45-59 mg/100 g). Report diate conginutul zaharurilr soluble $1 ony de acie organic eprint un indice frolic al gradu de smaturareafractelor Substanfele pectice, sub form de propectin inclu inc in sHructurn lame meine, au rol de clment celular i realieazl fermitates pull frutui tn fara de eee. ln tmpal maturdit are oc hideliza substanelor pectic sub acfuneaenvimelorpectinestrazs si poligalcturonazt, gh anume tansformazea propectnel In pectint solubils, Aceasta seduce fermittea pulpei si dS aspectal moale a fractlui cop. La tomate tn pl nrg recta, atittea peti. etereazei se intensifies 20-40%, La pee, maturaea peste lara so atoreste crest petinesterazel cu 50% In OC, La banane in mpl ‘maturii, in timp de 11 alle, propectia sade de a 058 i 0.2%, la pectin ceste pt a 0.40% (Ghai, 880, ‘Pigment dn epcarplfructlu gl mode cont in impal ‘atari In np rete, epicarpal cone pigment vee coro 41514 La mature, pigment clorfilent sunt degrada sl acfunes fenzime! clorfilaa, find locuti cu pigmenjii carotenoizi stocianc. Sa arstat ct rut de ma, timpul maturity {4230 de ile, confinatel de cori a ct de a 0142 a 0,006 mg/m? Bupa de crestere a seminjlor ncepe cu divtunea euler. Divs sorte complet dup 21 dese del fcandare fle 3 Sop 2 dese dela poleizar a poramb. Lalita vise series ume mason de cele ale embvonull areca a fle a 1.2 x 10, Cot rl importa compusl in acest etap sunt ADNAN, special ARN, rol insntr protnlor matali active sacral einai, ‘Coster n volun a semineleste ealizata prin extensia ouloor din nosy ¢ cotndoane, Ultartuctra calle psn corplte ct stractrs gral bine dervollo monde ozam sta pe seul endoplasmat vacula mare cena Aetitatea floed ine crassa pint grad iin at epic Biositest item a prteinlor metbaic active, © ites sore a ape cae ange a 9 I sense de porumb un apr iat se zaharr solute aminoace.In toa de creer, seminfle contin 0 sare canitate desta, ine, gibecline gi citochinine. > Hapa de maturare a seminjelcuprinde modifi etlogice, Biochimie iciologic, care asigur scidenen mii pin a 2-5, ‘3 mengintea vablitai embrionel Stull de ultrastucurs arats ck in elule dispre reticulul cendoplasmatc gf ribozoml gf are fo degradarea structs! lamelae a ‘Joropastelor si mitocondsior. Componentle celular tree de la stivttes metaboliet Intent Ia o state nefuncjonal. Din punct de ‘vedere biochimic are Ioe 6 reducer a sntezei protenelor metabolic tive, reducerea coninstulu de aps elaceren inensii respira, ator setdert sctivitfi mitocondile, incapable fosorlare coxidativa, a conpnutului de enzime oxidorsducttore, de exempl, ‘Storomoxidaza, gi de ATP, Din punct de vedere Aziologic are lc o intens activate de

S-ar putea să vă placă și

• Baza Energetica 1

  

  Document88 pagini

  Baza Energetica 1

  Dare Spartu

  Încă nu există evaluări
• Stanciu M-Psih. Ed.-Curs 1-2019

  

  Document15 pagini

  Stanciu M-Psih. Ed.-Curs 1-2019

  Lacatusu Vasile

  Încă nu există evaluări
• CHIMIE

  

  Document80 pagini

  CHIMIE

  Olimpia Buliga

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Fiziologie Vegetala Manual Studiu p1

  

  Document102 pagini

  Fiziologie Vegetala Manual Studiu p1

  Lacatusu Vasile

  Încă nu există evaluări
• Orlan

  

  Document20 pagini

  Orlan

  State Neagu

  100% (1)
• Indrumator Zidarie GVP

  

  Document94 pagini

  Indrumator Zidarie GVP

  tepes00

  80% (5)
• Ghid Infiintare Asociatie ONG

  

  Document23 pagini

  Ghid Infiintare Asociatie ONG

  Gogu Vasile

  Încă nu există evaluări
• Calendar Sesiuni PNDR 2012

  

  Document1 pagină

  Calendar Sesiuni PNDR 2012

  Neox Carbon

  Încă nu există evaluări