Universitatea Politehnica Bucuresti

Proiect la disciplina Sisteme de Transport

Tema de proiect:

Transportorul cu BANDA

Coordonator proiect: S. l. dr. ing. Mihaela Dutu

Student: Melcescu Luminita Andreea,Nistor Angelica Laura,Josanu Marian

Grupa: 747 IPA

Bucuresti
2019
 Cuprins:

1.Studiul solutiilor constructive similare

-Notiuni introductive
-Solutii constructive de transportoare cu banda
-Constructia principalelor parti componente ale transortorului cu banda
2.Prezentarea si justificarea solutiei adoptate pentru transportorul cu banda
3.Calculul parametrilor principali, constructivi, functionali si energetici
 1.Studiul solutiilor constructive

1.1 Notiuni introductive

Transportorul cu bandă este o instalație de transport continuă. El este destinat pentru
transportul sarcinilor granuloase, a mărfurilor vrac pulverulente, a produselor agricole, cât și
pentru deplasarea sarcinilor individuale, pe direcție orizontală sau înclinată față de orizontală
cu un unghi de 5~27° în funcție de natura materialului transportat (spre exemplu: pentru sarcina
individuală 5~10°, cărbune și minereu în bucăți mari 18°, ciment 20°, nisip uscat 24°, nisip
umed 27° etc). Transportoarele cu bandă se folosesc la transportul sarcinilor atât pe distanțe
mici, cât şi pe distanțe mari. Ținând cont de rezistența benzilor, lungimea maximă a
transportoarelor cu bandă se limitează la 250 ~ 300 m. În cazul în care este necesar ca sarcina
să fie transportată pe lungimi mai mari, se va utiliza o instalație compusă din mai multe
transportoare cu bandă care se montează în serie și se alimentează în cascadă.
. Pentru transportul grâului unghiul de înclinare se recomandă 20-22o, porumb ştiuleţi
15 , saci cu grâu, făină sau crupi 25°.
o

In figura 1 este prezentată schema de principiu a unui transportor staţionar cu bandă. El

se compune din bandă fără sfarşit ce se înfăsoră peste toba de acţionare şi toba de intindere.
Banda este susţinută de rolele superioare si inferioare montate în suporţi pe construcţia metalică.
Încărcarea benzii se realizează prin pâlnia, în dreptul tobei de întindere. Descărcarea benzii se
realizează în dreptuł tobei de acţionare, materialul ajungând în buncărul, sau se poate realiza în
orice punct pe lungimea transportorului cu ajutorul unui dispozitiv de descărcare mobil.
Pentru asigurarea aderenţei necesare între bandă şi tobă, precum şi pentru asigurarea
unui mers liniştit al transportorului se utilizează dispozitivul de intindere al benzii cu greutate.
Toba este montată pe căruciorul ce se poate deplasa în lungul şinei. De căruciorul este fixat
cablul, care este trecut peste un grup dc role, la extremitatea cabłului fiind montată greutatea,
sub acţiunea căreia se realizează întinderea benzii. Organele de mai sus sunt montate pe o
construcţie metalică de susţinere, fixată pe locul dc utilizare prin şuruburi dc ancorare.
Antrenarea tobei de acţionare se realizează cu ajutorul unui grup motor, cuplaj, reductor,
transmiterea mişcării de la tobă la bandă realizându-se ca urmare a frecării dintre bandă şi tobă.
In funcţie de lăţimea sa, banda se poate sprijini în partea încărcată pe un singur rând de
role, banda având forma plată sau se poate sprijini pe două sau trei rânduri de role, banda având
formă de jgheab. Unghiul de înclinare al axelor rolelor γ1= 15o-30o.
Pe partea inferioară neîncarcata banda se sprijină pe un singur rând de role. Capacitatea
portantă a benzii transportoare depinde de unghiul de infăşurare al acesteia pe toba de acţionare,
acesta variind intre 180-480o în funcţie de numărul tobelor de acţionare sau a rolelor de abatere.
 Fig 1.1 Schema generala a unui transportor cu banda
1 - Carcasă evacuare
2 - Tobă actionare
3 - Bandă
4 - Role superioare
5 - Suport role
6 - Pâlnie alimentare
7 - Toba de intindere
8 - Carucior
9 - Cablu de intindere
10 - Rola de
11 - Contragreutate
12 - Cadru sistem 19 – Material transportat
13 - suport cap intindere
14 - Role inferioare
15 - Motor electric
16 - Constructie metalica
17 - Cuplaj ghidare
18 - Reductor
 Fig 1.2 Actionarea transportorului

1-Motor electric
2,4-Cuplaje
3-Reductor de turaţie
5-Tambur de acţionare
6-Bandă transportoare

Clasificarea transportoarelor cu banda se poate face dupa mai multe criterii:

 dupa destinatie : cu destinatie generala, cu destinatie speciala
 dupa tipul benzii: plane, sub forma de jgheab
 dupa materialul din care se confectioneaza banda: cauciuc cu insertii textile, material
textile, otel
 dupa modul de descarcare: cu descarcare la capat, cu descarcare pe parcurs
Transportoarele cu banda sunt utilizate pe scara larga in industria alimentara pentru
transportul diferitelor produse pe linia de productie,in industria miniera la scoaterea minereului
din subteran,in agricultura la transportul cerealelor si a fainurilor de cereale fie ca subansamble
ale unor masini mai complexe (mori) fie ca sisteme independente.
Transportoarele cu banda au constructie simpla, greutate mica, siguranta in functionare
si consum de energie redus.
Principalele dezavantaje ale transportoarelor cu banda sunt urmatoarele: unghi de
inclinare mic, durata de functionare si viteza de deplasare a benzii relative redus, produc praf
in timpul functionarii (in cazul transportului produselor pulverulente).
Transportoarele cu banda se folosesc la diverse masini si instalatii zootehnice: tocatori,
combine de siloz, bucatarii furajere, fabrici de nutreturi combinate, instalatii de distribuire a
hrane, etc.
 1.2 Solutii constructive de transportoare cu banda

a) Modelul Rushmore
Caracteristici:
-latimea maxima a benzii 600;
-banda este confectionata dintr-un material antiderapant;
-incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg;
-incarcarea maxima admisa 100 kg;
-viteza benzii 3m/s - posibilitate de reglare a unghiurilor de incarcare cat si cel de descarcare.

b) Modelul Annapurna
Caracteristici:
- latimea maxima a benzii 600 mm;
- banda este confectionata dintr-un material antiderapant;
- incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg;
- incarcarea unitara admisa 100 kg;
- viteza benzii 3m/s.
 Tabel de dimensiuni
Model Lungimea A B C D E
Maxima (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
(mm)
AN6 6000 760 3050 6090 3960 1372
AN10 9500 760 3050 7010 5130 1372

c) Modelul Snowdown

Caracteristici:
- latimea benzii 500-600 mm
- incarcarea maxima repartizata uniform este de 300 kg
 Tabel de dimensiuni
Model A B C D E F G H
(mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
S35/20 300 1200 1700 2100 1830 3600 1200 2870
S35/15 385 1200 1600 1600 1830 3600 1200 2870
S30/20 300 1200 1700 2100 1830 3100 1200 2640
S30/15 385 1200 1600 1600 1830 3100 1200 2640
S25/20 300 1200 1700 2100 1830 2600 1200 2410
S25/15 385 1200 1600 1600 1830 2600 1200 2410

d) Transportorul de alimentare (transportorul înclinat cu bandă)

Este destinat transportului de material granular din biomasă solidă agricolă sau
forestieră la diferite echipamente tehnice din cadrul liniei tehnologice de fabricare a
peleţilor/agripeleţilor. Peleţii şi agripeleţii sunt folosiţi în centralele termice pentru încălzirea şi
producerea de apă caldă menajeră la fermele mici şi mijlocii precum şi la gospodăriile
individuale în vederea asigurării unei independenţe energetice.

Fig. 1.3 Transportor înclinat cu bandă

 Transportorul înclinat cu bandă, transportă materialul granular constituit din
biomasă solidă agricolă sau forestieră la diferite echipamente tehnice din cadrul liniei
tehnologie de fabricare a peleţilor/agripeleţilor, având o capacitate maximă de lucru
de 250 kg/h. Deplasarea pe roţi la aceste posturi de lucru se efectuează cu ajutorul
roţilor de sprijin şi rulare cu care este prevăzut.
Alimentarea cu material a transportorului înclinat cu bandă se efectuează
manual, prin deversare în buncărul de alimentare a transportorului după care acesta
cade pe banda transportoare, fiind transportat către echipamentele tehnice din linia
tehnologică de fabricare a peleţilor-agripeleţilor.
Cantitatea de material transportat poate fi reglată cu ajutorul unui şibăr şi prin
modificarea vitezei de deplasare a benzii, care se stabileşte de la panoul de
comandă, în funcţie de debitele de funcţionare ale echipamentelor din fluxul
tehnologic (tocătorul de resturi vegetale, transportorul de alimentare a presei sau
uscătorul de rumeguş).
Stabilirea poziţiei benzii transportorului în raport cu echipamentele în care se
deversează materialul granular din biomasă solidă agricolă sau forestieră se
efectuează prin modificarea poziţiei elementului de prindere pe cadrul transportorului
şi prin deplasarea transportorului pe role, după care se asigură împotriva deplasării
acestuia.
După stabilirea poziţiei benzii transportoare în raport cu echipamentul pe care
îl deserveşte, se porneşte motoreductorul de la tabloul de comandă şi se reglează
turaţia cu ajutorul butonului convertizorului de frecvenţă montat în tabloul de
comandă pentru asigurarea debitului de alimentare a echipamentului respectiv.
Eventualele impurităţi metalice de natură feroasă, care este posibil să existe
în materialul tocat aflat pe bandă, sunt reţinute cu ajutorul separatorului magnetic,
acestea putându-se elimina prin curăţirea separatorului. Aceste impurităţi pot proveni
de de la maşinile de recoltat, de transportat, sau de mărunţit biomasa solidă agricolă
sau forestieră şi prezenţa lor în materialul granular poate provoca avarierea
echipamentelor din cadrul liniei tehnologice de fabricare a peleţilor/agripeleţilor.
Oprirea transportorului de alimentare se efectuează prin acţionarea butonului
de oprire sau a celui de oprire de urgenţ
e) Transportoare cu benzi din teflon

Benzile teflonate sunt benzi care au o structura de rezistenta din armatura de

fibra de sticla acoperita cu teflon. Exista diverse aplicatii dar aceste benzi sunt
folosite in special pentru transportul produselor la temperaturi mari (pana la 3000
Celsius). Materialul teflonat prezinta rezistenta ridicata la temperaturi extreme,
rezistenta chimica excelenta, stabilitate dimensionala la actiunea remperaturii si a
presiunii, coeficient minim de frecare, suprafata neteda si nelioicioasa.

Fig. 1.4. Transportor cu benzi din teflon

Aplicatii:
 conveioare pentru industria tipografica;
 conveioare pentru industria ambalajelor si a materialelor plastice;
 conveioare pentru industria alimentara;
 conveioare pentru productia vopselor, adezivilor si a rasinilor;
 conveioare pentruindustria aeronautica;
 conveioare pentru prelucrarea produselor din cauciuc;
 conveioare pentru industria textile.

1.3 Constructia principalelor parti componente ale transportorului cu banda

a) Banda - este organul flexibil de tractiune si in acelasi timp organul purtator al

materialului ce urmeaza a fi transportat. Ea se confectioneaza din cauciuc cu insertii din fire
chimice (polyester in urzeala si poliamida in batatura), simbolizate conform STAS 8983-75;
PES/PA 125; PES/PA 160; PES/PA 400 in care 125, 160, 250 si 400 reprezinta rezistenta la
rupere in N/mm pe o insertie in banda finite comform STAS 2077/1-85.
Insertiile textele au grosimea de 1,2-3 mm, iar stratul de cauciuc dintre ele este de 0,2-
0,3 mm. Insertiile cu grosime mare au urzeala formata din cord textile cu rasucire dubla.
Randurile de cord textile sunt legate intre ele prin fire transversale (batatura) comune. Benzile
cu cabluri din otel au de obicei pe ambele parti 1-2 insertii care au rolul de a prelua loviturile
din partea bucatilor de material, de a asigura rezistenta transversala a benzii si de a proteja
cauciucul impotriva taierii din material,de a asigura rezistenta transversala a benzii si de a
proteja cauciucul impotriva taierii de catre cabluri la trecerea peste tambure. Insertiile din
material textile pot fi formate dintr-o singura bucata infasurata in spirala sau reduse treptat in
zona centrala pentru a mari elasticitatea benzii. Numarul de insertii si grosimea invelisului de
cauciuc pentru benzile de transport cu insertii textile sunt indicate in STAS 2077/1-85.
Latimile nominale ale benzilor cu insertii textile sunt: 400, 500, 650, 1000, 1200, 1400,
1600, 1800 si 2000 mm (STAS10674-86).
Pentru a realize o banda fara sfarsit pe o anumita lungime, capetele benzii trebuiesc
inadite. Acesta operatie se poate face pe cale mecanica sau prin vulcanizare. Inadirea mecanica
trebuie sa asigure flexibilitatea benzii atat in sens londitudinal cat si transversal. Se foloseste
legatura prin eclise sau balamale fixate de benzi prin nituri sau suruburi. La acest mod de inadire
a benzii gaurile pentru nituri constituie concentratori de tensiune si micsoreaza rezistenta la
tractiune a benzii. Acest dezavantaj este inlaturat la benzile imbinate prin vulcanizare.
Imbinarea prin vulcanizare poate fi la cald sau la rece.
Benzile instalaţiilor de transport continuu îndeplinesc atât funcţia de organ de tracţiune cât şi
de aceea de organ de lucru.Pentru transportoarele cu bandă din industria alimentară se folosesc
benzile textile cauciucate şi în anumite cazuri benzile metalice. Materialul folosit pentru benzi
se alege în funcţie de condiţiile de lucru ale instalaţiei.
La benzile în construcţie tăiată,în unele cazuri,se intrebuintează în afara straturilor
intermediare normale,un strat special rar 2,ce înconjoară straturile intermediare fie numai pe
deasupra şi lateral, fie numai lateral,care serveşte pentru a mări aderenţa dintre startul superior
şi pojghiţa de cauciuc,precum şi pentru întarirea marginilor benzii.
Banda trebuie sa fie:
- sa fie rezistenta la tractiune si elastica
- sa fie putin higroscopica
- sa reziste la actiunea abraziva a materialelor transportate
- sa se alungeasca relativ putin in timpul functionarii
- sa se poata inadii usor in cazul ruperii

Fig 1.3 Secţiunea benzii cauciucate

Semnificaţia notaţiilor:

1-înveliş de cauciuc cu rol de suprafaţa de lucru

2-ţesatură de apărare (ce poate lipsi)
3-strat de resistenţa a tracţiunii
4-inserţii textile
5-strat de cauciuc cu rol de suprafaţă de sprijin
6-plasă de sârmă
7-strat de azbest
8-cabluri metalice

b) Tambure – antrenarea benzilor se face in general cu ajutorul unui tambur,mai rar cu

doua tambure de antrenare. Pentru marirea aderentei dintre tambur si banda, suprafata
tamburului se acopera cu un strat de cauciuc de 15-20 mm grosime fixat cu suruburi cu cap
inecat, in fig. 3 s-a construit un tambur dublu conic pentru a asigura centrareaa benzii.
Tamburele de antrenare se pot executa in doua variante constructive: normala si intarita.
Varianta intarita are grosimea mantalei si diametrul arborelui mai mare decat la varianta
normala si se foloseste pentru sarcini si momente mai mari decat pentru tamburele
normale.Principalele diametere ale tambure de intoarcere a benzii de transport, tambur de
deviere, in scopul maririi unghiului de infasurare a benzii pe tamburul de antrenare sau a
tambure de intindere. Aceste tambure se rotesc liber pe ax si nu sunt prevazute cu strat adeziv.
In fig. 2 este prevazuta constructia unui tambur de intindere.

Fig 1.4 Tambur de intindere

c) Sistemul de sustinere a benzii este realizat cu ajutorul tablierelor, rolelor sau

combinatii de tabliere si role.

1 – cadru; 2 – tabliere; 3 – banda; 4 – role.

 Sustinerea benzii pe tabliere (confectionate din tabla sau lemn) se floseste in cazul
transportoarelor de lungime foarte mica putin incarcata, este o constructie simpla, cu
dezavantajul unui consum de energie ridicat si uzura rapida a benzii.

Rolele cu suprafata lisa „L” se pot utiliza oriunde pe traseul de transport.

Rolele cu benzi de cauciuc „B” se utilizeaza in zona de incarcare a benzii cu material in
cazul alimentarii cu material cu granulatie mare care cad de la o inaltime.
Rolele cu discuri „D” se folosesc pe ramura de intoarcere in cazul transportului unor
materiale aderente la banda, cu rol de a curati banda.
b) Sistemul de intindere a benzii are rolul de a prelua deformatii permanente ale benzii si a
creea forta normala a benzii pe tamburul de antrenare.

Cursa sistemului de intindere este de aproximativ3% din lungimeatrasportorului pentru cu

lungime mica (30 -40 m) si 5% din lungimea trasportorului pentru cele mari.
e) Sistemul de incarcare are rolul de a incarca banda cu un strat uniform de material.
Constructia depinde de material incarcat pe banda.
Pentru incarcarea benzii cu material cu granulatie mica si care curge usor, schema este
reprezentata mai jos.
 1 – cos de alimentare
2 - clapeta pentru reglarea debitului
3 – placi de gidare a materialului

f) Sistemul de descarcare pe traseul trasportorului se realizeaza cu ajutorul carucioruui de

descarcare compus dintr-un cadru care poate rula pe roti de-a lungul trasportorului prevazut cu
doua tambure si jgheab de descarcare.
Dimensiunile caruciorului trebuie astfel alese incat inclinarea maxima a benzii αmax<ψ
(unghiul de taluz natural) pentru ca materialul sa nu alunece in jos pe acesta.
Scuturile simple sau duble sunt plasate deasupra benzii astfel ca materialul ajuns in
dreptul peretelui inclinat, aluneca pe acesta si ste descarcat lateral. Sistemele cu scuturi inclinate
prezinta dezavantajul ca produce uzura benzii datorita frecarii acestora cu materialul
transportat.

2. Prezentarea si justificarea solutiei constructive

Transportorul cu banda cu organ flexibil de tractiune care realizeaza transportul sarcinii pe
directie apropiata de orizontala sau orizontala. In cazul de fata trasportorul transporta sarciniile
pe directie orizontala.

Fig 2.1 Schema transportorului cu banda

 1 – banda trasnportoare
2 – tamburul de antrenare
3 – tambur de intindere
4 – role cu suprafata lisa
5 – role cu discuri
7 – sistem de intindere
8 – sistemul de incarcare
9 – sistemul de descarcare

Date: - capacitate de lucru: 4.8 kg/s

- materialul transportat: porumb
- lungimea tronsonului inclinat:11 m
- unghiul de inclinare: 0°

In cazul trasportorului de fata , organul flexibil de tractiune este banda doarece prezinta
avantaje mai bune in cazul materialului transportat de fata. Are o functionare silentioasa si o
viteza mare de pana la 2 m/s. Banda se foloseste numai pentru materiale cu granulatie mica,
uscate si care nu au componenti ce se lipesc de banda.
Banda este confectionata din cauciuc cu insertii textile avand grosimea de 3,5 mm, iar stratul
de cauciuc dintre ele este de 0.25 mm. Insertiile sunt de forma unei tesaturi. Numarul de insertii
si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu insertii textile sunt indicate in
STAS 2077/ 1-85.
Varianta cosntructiva a tamburului de antrenare este cea normala. Suprafata tamburului
este acoperita, prin vulcanizare cu un strat de cauciuc, de 15 – 20 mm in scopul maririi
coeficientului de frecare. Tamburul liber este de tipul tambur de intindere montat la unul din
capetele trasportorului cu rol de a intinde banda.

3. Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si energetici

Material transportat: porumb
Capacitatea de lucru: Q = 4,8 kg/s
Lungimea tronsonului inclinat: 11 m
Unghiul de inclinare: 𝜶 =0°

3.1 Calculul dispozitivul de incarcare

Din anexa 4 rezulta:

- coeficientul de frecare in repaus al porumbului este:
- lemn μ=0,62
- cauciuc 𝜇0 = 0,66
- otel μ=0,58
- unghiul de taluz natural in repaus ψ0=350
- densitatea materialului ρ=700kg/m3

Lungimea jgeabului de dirijare se calculeaza cu relatia:

 𝑣 2 −𝑣 2
0 22 −02
𝑙 = 2∙𝑔∙(𝜇 𝑏∙𝑐𝑜𝑠𝛼−𝑠𝑖𝑛𝛼)=2∙9.81∙(0.594∙1−0) = 0.17𝑚
𝑏

In care:
- 𝑣𝑏 [m/s] este viteza benzii.Viteza recomandata benzii in cazul porumbului este intre 2÷
3.5𝑚/𝑠. Alegem 𝑣𝑏 = 2 𝑚/𝑠
- 𝑣0 este viteza initiala a materialului.Deoarece materialul cade pe banda din cosul de
𝑚
alimentare v-om considera viteza in lungul benzii a acestuia 0 𝑚/𝑠.Deci rezulta 𝑣0 = 0 𝑠 .
- 𝑔 reprezinta acceleratia gravitationala
- 𝜇𝑏 reprezinta coeficientul de frecare,in miscare, dintre material si banda

𝜇𝑏 = (0.7 ÷ 0.9) ∙ 𝜇0 = 0.9 ∙ 0.66 = 0.594

Rotunjim valoarea obtinuta pentru lungimea jgheabului la valoarea: 𝑙 = 0.2𝑚

Unghiu de inclianre a peretelui cosului de alimentare se calculeaza cu relatia:

𝛼1 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝜇 + (10 ÷ 15° ) = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔0.58 + 15° = 15.65°

Constructiv se adopta jocul dintre banda si jgeab =10 mm.

3.2 Calculul latimii benzii

Unghiul de taluz natural in miscare va fi:
ᴪ=(0.4÷0.7)*ᴪ0=0.5*350=17.50

Pentru banda plata latimea benzii se poate calcula cu relatia:

𝑄 4,8
B=√0,16×𝑘 = =0.067m
𝑎 ×𝑣𝑏 ×𝜌×tan 𝜑 0,16×1×2×700×tan 17,5
In care:
-𝑄 reprezinta capacitatea de transport a transportorului cu banda impusa prin tema.
-𝑘𝛼 este un coeficient care tine seama de unghiul de inclinare a transportorului

k   0,9 din STAS 7539-84 ≈ 1

Din STAS 2677/1-85 se alege latimea benzii 𝐵 = 670 𝑚𝑚 .

Rezulta caracteristicile principale ale benzii PES/PA aleasa conform STAS 2677/1-85:
- latimea benzii: 𝐵 = 670𝑚𝑚
- numarul de insertii din banda:𝑁𝑖 = 2
- grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin: 𝛿𝑝 = 4𝑚𝑚
- grosimea insertiilor 𝛿𝑖 = 1.2÷ 3𝑚𝑚.Alegem grosimea insertiei 𝛿𝑖 = 2𝑚𝑚.
- grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin 𝛿𝑟 = 2𝑚𝑚.
3.3 Determinarea dimensiunilor principale ale tamburelor
Diametrul tamburului de antrenare se calculeaza cu relatia:

DTA  k a  N i  125  2  250 mm

Din STAS 2077/1-85 alegem 𝑁𝑖 = 2 si 𝑘𝛼 = 125𝑚𝑚

Lungimea tamburului de antrenare este exprimata in STAS 7541-86 in functie de latimea benzii
si anume 𝐿𝐴 = 670𝑚𝑚.

-Dimensiunile tamburului de intindere:

Diamentrul tamburului de intindere se calculeaza cu relatia:

𝐷𝑇𝐼 = 𝑘𝑖 ∙ 𝑁𝑖 = 100 ∙ 2 = 200𝑚𝑚

In care:
𝑘𝑖 = 100𝑚𝑚
Lungimea tamburului de intindere 𝐿𝑖 = 500𝑚𝑚

3.4 Determinarea dimensiunilor principale ale rolelor de sustinere a benzii si ale

suporturilor acestora:
Se aleg role lise tip L conform STAS 6788/2-86. Lungimea rolei va fi egala cu lungimea
tamburelor, adica L=500 mm.
Diametrul rolelor de sustinere a benzii se alege in functie de tipul rolei si de lungimea acesteia
conform STAS 6788/2-86. Astfel pentru lungimea de 500mm si role tip L vom avea diametrul
rolei D=89mm.
Rulmentii care se monteaza pe axele rolelor sunt rulmenti tip 6204.
Dimensiunile suporturilor se obtin in functie de tipul suportului si de latimea si forma benzii.
Astfel vom avea:
-suportul inferior tip SD,cu urmatoarele caracteristici:
C=700mm; h=115mm; 𝐿1 =500mm;
Pasul rolelor se alege constructiv astfel:
-pasul pe ramura incarcata ce material 𝑃𝑝 = 1.5𝑚
-pasul pe ramura descarcata 𝑃𝑖 = 3𝑚.

3.5 Calculul fortei minime din banda

Forta minima din banda se calculeaza cu relatia urmatoare:
(𝜌𝑙 + 𝜌𝑏 ) ∙ 𝑃𝑝 2 ∙ 𝑔
𝐹𝑚𝑖𝑛 =
8 ∙ 𝑓𝑎
In care:
− 𝜌𝑙 reprezinta masa dematerial pe metru liniar:
𝑄 4,8
𝜌𝑙 = = = 2,4𝑘𝑔/𝑚
𝑣𝑏 2
−𝜌𝑏 reprezinta masa pe metru liniar a benzii:
 𝜌𝑏 = 1.1 ∙ 𝐵 ∙ (𝛿𝑖 ∙ 𝑁𝑖 + 𝛿𝑝 + 𝛿𝑟 ) = 1.1 ∙ 0.67 ∙ (2 ∙ 2 + 4 + 2) = 7.37 𝑘𝑔/𝑚

-𝑓𝑎 reprezinta sageata admisibila a benzii intre role:

𝑓𝑎 = 0.025 ∙ 𝑃𝑝 =0.0375

Forta minima din banda pe ramura purtatoare de material, corespunzatoare sagetii minime, se
calculeaza cu relatia:

(𝜌𝑙 + 𝜌𝑏 ) ∙ 𝑃𝑝 2 ∙ 𝑔 (1.8 + 7.37) ∙ 1.52 ∙ 9.81

𝐹𝑚𝑖𝑛 = = = 674.68 𝑁
8 ∙ 𝑓𝑎 8 ∙ 0.0375

3.6 Calculul puterii necesare actionarii trasportorului

a) Calculul preliminar:
Forta rezistenta la incarcarea benzii se calculeaza cu relatia:

𝑄(𝑣𝑏2 − 𝑣𝑜2 )𝜇𝑏 ∙ cos 𝛼 4.8 ∙ 4 ∙ 0,594 ∙ cos 0

𝐹𝑖 = = = 4.8𝑁
2 ∙ 𝑣𝑏 ∙ (𝜇𝑏 · cos 𝛼 − sin 𝛼) 2 ∙ 2 ∙ 0.594 ∙ (cos 0) − sin 0

Masa rolei de sustinere este:

𝜋 2
𝑚𝑟𝑠 = (𝐷 − 𝑑 2 ) ∙ 𝐿 ∙ 𝜌𝑜𝑡𝑒𝑙
4
In care:
- d reprezinta diametrul interior al rolei
- 𝜌𝑜𝑡𝑒𝑙 reprezinta densitatea otelului

𝜋 2 𝜋
𝑚𝑟𝑠 = (𝐷 − 𝑑 2 ) ∙ 𝐿 ∙ 𝜌𝑜𝑡𝑒𝑙 = ∙ (0.0892 − 0.082 ) ∙ 0.5 ∙ 7800 = 4.65𝑘𝑔 ≅ 5𝑘𝑔
4 4

Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura incarcata cu material:

𝑚𝑟𝑠 5
𝜌𝑟𝑠1 = = = 3.33𝑘𝑔/𝑚
𝑃𝑝 1.5

Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura descarcata:

𝑚𝑟𝑠 5
𝜌𝑟𝑠2 = = = 1.67𝑘𝑔/𝑚
𝑃𝑖 3

Fortele rezistente pe ramura incarcata se calculeaza cu relatia:

 𝐹𝑖𝑛𝑐 = (𝜌𝑙 + 𝜌𝑏 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 + 𝑤 ∙ (𝜌𝑙 + 𝜌𝑏 + 𝜌𝑟𝑠1 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝐿𝐻
In care:
- 𝑤 reprezinta un coeficient de rezistenta specifica la deplasare 𝑤 = 0.03 ÷ 0.04.Alegem 𝑤 =
0.035.
Obtinem:
𝐹𝑖𝑛𝑐 = (𝜌𝑙 + 𝜌𝑏 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 + 𝑤 ∙ (𝜌𝑙 + 𝜌𝑏 + 𝜌𝑟𝑠1 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝐿𝐻
= (2.4 + 7.37) ∙ 9.81 ∙ 4 ∙ 𝑠𝑖𝑛0° + 0.035 ∙ (2.4 + 7.37 + 3.33) ∙ 9.81 ∙ 4 = 17.99𝑁= 18 N
Forta rezistenta din ramura descarcata a transportorului se calculeaza cu relatia:
𝐹𝑑𝑒𝑠𝑐 = 𝜌𝑏 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 + 𝑤 ∙ (𝜌𝑏 + 𝜌𝑟𝑠2 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝐻
= 7.37 ∙ 9.81 ∙ 4 ∙ 𝑠𝑖𝑛0° + 0.035 ∙ (7.37 + 1.67) ∙ 9.81 ∙ 4 ∙ 𝑐𝑜𝑠0 = 12.41𝑁
Unde:
𝐻 = 𝐿0 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛼
𝐿𝐻 = 𝐿0 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼
𝐿0 =4m
Forta rezistenta totala la deplasarea materialului este:
𝐹𝑡 = (𝐹𝑖 + 𝐹𝑖𝑛𝑐 + 𝐹𝑑𝑒𝑠𝑐 ) ∙ 𝑘
In care:
- 𝑘 este un coeficient care ia in considerare rezistentele datorate rigiditatii benzii la trecerea
peste tambur si rezistentele la rotirea tamburelor.
𝑘 = 𝑘1 𝑚 ∙ 𝑘2 𝑛
In care:
-𝑘1 este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe tambur
este mai mare sau egal cu 𝜋, m fiind numarul acestor tambure:
𝑘1 = 1.05 ÷ 1.1
Alegem 𝑘1 = 1.09 ; m=2
-𝑘2 este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe tambur
𝜋
este mai mic sau egal cu 2 , n fiind numarul acestor tambure:

𝑘2 = 1.02 ÷ 1.05
Alegem: 𝑘2 = 1.03; n=15
Obtinem:
𝑘 = 𝑘1 𝑚 ∙ 𝑘2 𝑛 = 1.092 ∙ 1.0315 = 1.851
𝐹𝑡 = (𝐹𝑖 + 𝐹𝑖𝑛𝑐 + 𝐹𝑑𝑒𝑠𝑐 ) ∙ 𝑘 = (4.8 + 18 + 12.41) ∙ 1.851 = 65.17𝑁
Relatia pentru calculul puterii necesare pentru antrenarea transportorului este:
 𝐹𝑡 ∙ 𝑣𝑏
𝑃 = 𝑐0 ∙
103
In care:
-𝑐0 este un coeficient de suprasarcina care ia in considerare rezistenta opusa de banda la trecerea
peste tamburul de antrenare ca urmare a rigiditatii benzii si a frecarilor din lagare, 𝑐0 = 1.25
Obtinem:
𝐹𝑡 ∙ 𝑣𝑏 65.17 ∙ 2
𝑃 = 𝑐0 ∙ = 1.25 ∙ = 0.13𝐾𝑊
103 103

Arborele tamburului de antrenare:

Puterea necesara pentru antrebarea benzii este:
𝑃 = 0.13𝐾𝑊
30 ∙ 𝑃 30 ∙ 0.13 ∙ 103
𝑀= = = 5.41𝑁𝑚
𝜋∙𝑛 𝜋 ∙ 229.18
Unde: n este turatia tamburului de antrenare
60 ∙ 𝑣𝑏 60 ∙ 2
𝑛= = = 152.86 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛
𝜋 ∙ 𝐷𝑇𝐴 𝜋 ∙ 250 ∙ 10−3

5. Bibliografie

1. David L. –Masini si instalatii zootehice,

 2.David L,Voicu Gh.,Rohan R.,Lisovschi A.-Sisteme de transport in agricultura,

3. David L. –Sisteme de transport in agricultura (1991)

4.Cheleman I. –Calculul si constructia instalatiilor si masinilor zootehnice.

5. Caproiu M.-Masini si instalatii zootehnice.

6.Filipoiu I.D.- Transmisii mecanice

7. www.Scribd.com

8. http://www.rotherm.eu/benzi%20transportoare.php