Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nevrozele copilariei
Persoana care sufera de nevroza manifesta lipsa de energie si elan, traieste o permanenta stare de neliniste
interioara, nesiguranta a memoriei, incapacitate de concentrare a atentiei, insomnie si un disconfort general pe plan
biologic.
Nevroza
Nevroza este o reactie psihogena la o stare de conflictualitate psihica, in care conflictul este de intensitate mica
sau medie si de durata lunga.
Acest conflict perturba echilibrul cortico-diencefalic si ca expresie a acestei perturbari apar tulburarile neuro-
vegetative (traite ca boli organice) si o scadere a randamentului si posibilitatilor generale.
Principalele particularitati ale nevrozei sunt:
Este o boala de intensitatea cea mai mica, nu perturba calitativ constiinta si personalitatea, nu presupune
niciodata o leziune biologica (este pur psihogena si are o reversibilitate absoluta), in timpul manifestarii ei nu
apar tulburari de reflectivitate (halucinatii, delir, etc.).
Individul are aparenta de normalitate, dar cum a intrat in conversatie se plange de suferinta lui, mai exact se
plange de tulburarile vegetative ce sunt numai expresia dereglarii vietii psihice si nu tulburari organice propriu-
zise.
Bolnavul isi amplifica suferinta, dar are constiinta bolii.
Este necesar sa tinem cont de faptul ca dezvoltarea personalitatii copilului este neterminata.
Deoarece nu stim cum se va dezvolta in viitor, nu putem stabili nici perspectiva nevrozei decat cu mare
probabilitate, prin raportare la mediu.
Nu o putem considera caracteristica pentru o anumita simptomatologie nevrotica.
La copil, spre deosebire de adult, tulburarea nevrotica nu constituie izvorul primar al suferintei.
Apare rar sentimentul de invaliditate pe care il traiesc adultii in raporturile lor sociale, determinat mai ales de
scaderea randamentului.
Simptomele nevrotice la copil sunt mai putin inchegate intr-o structura unitara complexa ca la adult.
La copil nevrozele evolueaza mai sarac, adesea monosimptomatic.
Cauzele nevrozelor la copil:
Exista trei categorii de cauze:
Declansante: conflictul
Favorizante: tin de conditiile mediului in care traieste copilul. Aceste conditii, prin insuficienta
lor, cauzeaza o anumita epuizare a sistemului nervos central, creand conditiile pentru posibilitatea decompensarii
nevrotice a copilului.
Predispozante: tin de constitutie (sensibilitate exagerata, tip slab de sistem nervos, copii timizi, care se
ranesc sufleteste foarte usor sau copii cu leziuni encefalopatice,etc).
Notiunea de conflict
Cuprinde toate situatiile care presupun o tensiune psihica negativa determinata de concomitenta a cel putin
doua motive de mare semnificatie subiectiva pentru individ, care depasesc capacitatea de adaptare a copilului si
il pun in imposibilitatea de a se elibera de aceasta tensiune.
Conflictul (tensiunea) dureaza o perioada scurta si este de intensitate mica sau medie.
Varsta determina semnificatia mai mare a unora sau altora dintre conflicte pentru dereglarea activitatii psihice
a copilului.
Fiecare varsta isi are conflictele caracteristice.
Nu toate conflictele duc la nevroze. Exista mecanisme de compensare. Esuarea lor duce la nevroza.
Cele mai frecvente mecanisme de compensare la copiii scolari se localizeaza fie la nivelul fanteziei (cauta
solutii in fantezia sa), fie in planul realului (da vina asupra altuia sau fuge din situatie).
Situatii conflictuale se pot dezvolta la copil inca din primele zile de viata extrauterina.
Mecanismul de instalare a nevrozei infantile
Putem vorbi despre nevroza numai atunci cand dezvoltarea personalitatii copilului a atins un asa nivel, incat
este capabil sa reactioneze nu numai la tensiunea conflictuala, dar si sa traiasca subiectiv aceasta tensiune, sa o
interiorizeze si sa-si elaboreze mecanisme de aparare impotriva ei. Aceste lucruri sunt posibile abia dupa 7 ani.
Nevroza apare cand mecanismele de aparare au esuat.
La copil putem vorbi despre trei forme ale nevrozei:
Anorexia mentala
Pe fondul subnutritiei cronice tulburarea psihica initiala se accentueaza: pacientul devine apatic, depresiv (idei
de inutilitate), umil si pierde controlul constient asupra starii sale, fapt ce complica posibilitatea de redresare a
functiei alimentare.
Are la baza o stare de conflictualitate, mai ales cu parintii. Merge la 25% mortalitate.
Copilul isi controleaza tot mai bine motivatia de foame.
Este mai frecventa la fetite in perioada pubertatii (11-15 ani).
La prescolari
Stari prenevrotice
Au un caracter paroxistic, constituind dezechilibre psihice de scurta durata
Ridica mai mult probelma diagnosticului diferential cu epilepsia sau cu alte tulburari cu substrat organic.
Forme la prescolari (sub 7 ani):
Spasmul hohotului de plans
Crize de negativism, furie
Fenomene de tip anxios
Manifestari functional-isterice
Ex: se naste un frate si nu-l accepta
Ticurile
Sunt miscari sau vocalizari involuntare, bruste, rapide, nonritmice si stereotipe.
Aceste miscari apar in starea de veghe fara a exista un scop care sa motiveze actiunea.
Sunt repetitive, localizate si pot fi controlate prin concentrarea atentiei.
Ticul este experimentat de copil ca irezistibil, dar poate fi suprimat pentru intervale variabile de timp.
Ticurile pot aparea fie in urma unor traume de natura psihologica, fie prin imitatie, fie prin fixarea unor
mecanisme de aparare.
Ticurile pot fi de doua tipuri:
motorii
vocale
La randul lor, fiecare dintre acestea pot fi
simple
complexe
Forme
Ticuri motorii simple sunt clipitul, ridicatul din umeri sau grimasele faciale.
Ticuri motorii complexe sunt gesturile faciale, comportamentele de curatire, autolovirea, muscarea, saritul, etc.
Ticuri vocale simple sunt tusitul, dresul vocii, murmuratul, etc.
Ticuri vocale complexe sunt repetarea de cuvinte sau de expresii in afara contextului, utilizarea de cuvinte
inacceptabile social, chiar obscene (coprolalia), repetarea ultimului sunet auzit (ecolalia), etc. (DSM-III-R).
O forma particulara de tic intalnita destul de frecvent la copii este tulburarea Tourette. Aceasta combina ticuri
motorii simple cu unul sau mai multe ticuri vocale.
Enurezisul
Sau discontrol urinar poate aparea la copii de peste 2-3 ani, cu pierdere involuntara de urina.
Cand enureza se manifesta la un copil de varsta scolara, ea este o regresie pe scara achizitiilor generata de o
situatie conflictuala.
Este o forma de aparare patologica, o modalitate prin care copilul incearca inconstient sa atraga atentia
anturajului asupra unei situatii pe care n-o poate tolera.
Atitudinea anturajulul are darul de a intari simptomul. Astfel, pe masura ce toleranta celor din jur scade,
manifestarile copilului castiga in complexitate, aparand elemente astenice si obsesiv-fobice ce se reflecta in
personalitatea copilului (devine timid, nesigur, si chiar fricos).
Enurezisul poate fi diurn, nocturn sau mixt.
Encopreza
Are o perturbare a deprinderilor complexe, pirederea scaunului; poate sa mearga in comun cu enureza sau
separat.
Fragilizeaza psihicul si devine ca un handicap producator de rusine.
Balbismul
Este o deteriorare in fluenta vorbirii caracterizata prin repetari frecvente sau prelungiri de sunete sau silabe.
Este o problema mai ales daca apare dupa o perioada de dezvoltare normala a limbajului (3-4 ani).
Copilul traieste dureros aceasta disritmie, deoarece pana la aparitia tulburarii el isi formase deja o relatie cu
lumea, relatie pe care o vede acum clatinandu-se.
sunt cauzate de tensiuni conflictuale proiectate pe aparatul cardio-vascular, respirator sau digestiv.
Cefaleea
sau durerea de cap manifestata cronic este considerata un simptom al nevrozei infantile;
ea se rezolva atunci cand se descopera starea de conflictualitate care a generat-o si se solutioneaza.
La puberi si adolescenti
Nevroza astenica (neurastenia)
Nevroza obsesiva
Nevroza isterica
Nevroze mixte
Nevroze astenica
Forma cel mai des intalnita
Stare de epuizare psihica, nervoasa
Apare atunci cand tabloul clinic este dominat de trepiedul:
Astenie
Cefalee
Insomnie
Fara sa apara alte manifestari tipice obsesiv-fobice, motorii sau isterice
Mai frecvent la copiii care au crescut foarte mult in aceeasta perioada si in special la fete
Astenia
Simptom esential
Are doua componente (laturi):
Prima latura se manifesta prin:
Epuizare rapida a potentialului nervos
Fatigabilitate exagerata la efort fizic si intelectual
Senzatie penibila de oboseala permanenta, care nu se amelioreaza la repaos ci, dimpotriva, este mai accentuata
dimineata
A doua latura
Pe fondul de sleire psihica descris apar:
Excitabilitate pe plan vegetativ si afectiv
Iritabilitate crescuta
Este vadit deranjat de tot ceea ce se intampla in jur, ca si cum ar solicita de la el un efort de adaptare exagerat
Pe plan afectiv - aparitia unor reactii emotionale cu caracter exploziv, cu mare tendinta de generalizare si
exteriorizare, asupra carora nu-si poate exercita controlul
Cefaleea
Variabila ca intensitate si localizare
Caracter variabil de la o zi la alta
Se accentueaza la emotii si efort intelectual
Contribuie la scaderea capacitatii de concentrare a atentiei
Cand atinge valori mai mari este acompaniata de intense fenomene vegetative sau chiar de varsaturi, dupa care
are tendinta de ameliorare partiala
Insomnia
Astenia si cefaleea urmeaza de obicei insomniei
Adesea constituie semnalul de alarma
Se manifesta la inceput prin tulburari de adormire, urmate apoi de un somn superficial, agitat, cu multe vise,
somn care nu odihneste
Dimineata are senzatia de oboseala mai mare decat la culcare, cu o traire penibila de vap greu
Visele au caracter neplacut
Perioada de somn se reduce treptat
Adoarme greu dar se trezeste foarte usor si devreme
Acest trepied se asociaza cu o alterare progresiva a starii generale:
Inapetenta
Labilitate vasculara cu tendinta la colaps
Tremurari la extremitati
Transpiratii accentuate
Cianoza extremitatilor
Reflexe osteotendinoase exagerate