Analiza psihologica a profesiilor

Valorificarea potentialului uman trebuie sa tina cont de oferta vocationala

constientizata cat si de diagnosticarea indivizilor si a disponibilitatilor psihosociale ale
institutiilor de a asigura un plasament flexibil , variat al fortei de munca,al resurselor
umane.

Eficienta este un factor de importanta maxima in societatea deosebit de

competitiva de astazi. Se cauta metode mai bune de a face ca oamenii sa corespunda
ocupatiilor alese. Acest interes a stimulat ceea ce se numeste orientarea si selectionarea
personalului, care se face tinand cont de relatia care exista intre tipul de personalitate si
interesele personale. Autenticitatea unui individ este rezumatul vocatiei sale al calitatiilor
sale psihofiziologice , stimulate si dezvoltate intr-o maniera distincta in functie de
contextul social sau de modele.

Principiul eficientei economice incepe sa recunoasca si sa asume rolul pe care il

joaca tot mai mult dimensiunea psihosociologica in rentabilitatea muncii. Este vorba de
atentia tot mai mare pentru sporirea competentei socioprofesionale fapt trebuie sa
preocupe deopotriva individul si institutiile de interes. Actuala maniera de a aborda
problemele de selectie orientare si promovare a resurselor umane deschide largi
perspective pentru punerea in aplicare a conceptelor si instrumentelor stiintifice de
estimare a potentialului si a aptitudinilor resurselor umane de care dispunem in contextul
extinderii europene.

Problema reperelor umane este foarte veche fiind presupusa sau instituita in orice
sistem de valori, aceasta fiind calea cea mai obisnuita de modelare a omului in
conformitate cu finalitatea institutiilor si obiectivele individuale.

Confruntarea permanenta a rezultatelor si a imaginii individului “vazute cu cea

autentica” elaborata de semenii cu care acesta convietuieste confirma utilitatea
procedeului de verificare prin metodele si metodologiile de examinare psihologica.
Etica profesionala a solocitat, continuu o stare de echilibru moral, necesara in
ciuda dificultatiilor ei de instalare, ce trebuie relizata intre dorinta de a fi un participant
activ, real, la procesul de optimizare si eficientizare psihosociala si realele disponibilitati
concrete sau generale ale psihologiei. “Modelul ideologic” poate afecta in mare masura
dimensiunea si aspectul aplicativ al psihologiei. Un model dinamic de analiza si selectie a
factorului uman, al conduitei luand in calcul si aceste “conditionari” trebuie sa
generalizeze, sa elimine accidentalul si sa obtina imaginea reala – rezultat al
metodologiilor, al tehnicii si instrumentelor de investigatie, sa puna accent pe preluarea
conceptelor moderne ale psihologilor indiferent de orientare.
Optiunea pentru un domeniu de activitate, de regula cuprinde cel putin latent,
mecaninismele vocationale si o imagine de sine deja structurata.
 Interpretarea psihologica a profesiunilor – Criterii

Din studiile recente rezulta ca criteriile de analiza sunt legate, pentru a fi cat mai
relevante, de un factor cu valoarea cat mai discriminatorie. Primul si cel mai cunoscut
factor viza distinctia dintre munca fizica si cea intelectuala. Faptul ca implicatiile
gandirii, inteligentei incep sa fie din ce in ce mai ample, in orice proces de munca
amplifica si reactualizeaza studiul si investigatia aptitudinilor cognitive.
O ierarhizare a coeficientului de inteligenta subsumat ocupatiilor este valida si
necesara. Ea diferentiaza indivizii prin evaluarea cat mai precisa a performantelor lor
psihoaptitudinale, pe diferite paliere ocupationale, profesionale, nivele de conducere.
Alaturi de diferentele de nivel, grupurile ocupationale se pot diferentia si pe baza
de interese sau vocatie. “The Strong Vocational Interst Blanc” arata ca persoanele cu
acceasi profesiune prezinta un sistem distinctiv de preferinte au o filozofie de viata
comuna care ii diferentiaza de alti oameni dar si de oamenii cu alte profesiuni..
S.V.I.B.(proces statistic de analiza factoriala) identifica sapte grupuri de
profesiuni:
-profesiuni in domeniul biologiei
-profesiuni in domeniul fizicii (realitate si materialitate)
-profesiuni tehnice (mijloace si instrumente de munca)
-profesiuni in sfera serviciilor sociale
-profesiuni legate direct de afaceri
-profesiun cu tangente in afaceri
-profesiuni verbale(dominanta dialogului si a comunicarii)
J. Holland(1973),dupa o metoda proprie arata ca indivizii,profesiile si chiar
mediile psihosociale din colegii se pot clasifica drept
realiste,intelectuale,sociale,conventionale,artistice si intreprinzatoare.
Aceasta identificare lanseaza un nou criteriu dominant de analiza care lamureste
intre anumite limite natura muncii.
Standardul De Clasificare Industrial identifica noua sectoare majore:
-Agricultura,industria forestiera si piscicola
-Constructii
-Industria miniera
-Manufactura
-Comertul cu amanuntul,cu ridicata
-Finante,asigurari,administrarea bunurilor imobiliare
-Servicii
-Transport si comunicatii
-Guvern
 Aspiratiile

Orice activitate umana in structura ei are si o latura cu ecouri in dimensiunea

aspirationala,dar si existential-sociala a indiviziilor.In masura in care se acorda o tot mai
mare atentie acestor aspecte,rezulta noi concepte fundamentale de abordare a sistemului
de selectie profesionala.
Necesitatea compatibilitatii intre trebuinta de autorealizare a individului si
conformismul la care trebuie sa se adaptezein societate este subliniata in terapia centrata
pe persoana.
Maslow a oferit sugestii privind modul in care trebuie sa abordam conceptul de
ocupatie,profesie,munca,activitate,aflate intr o continua dinamica si transformare.
Pentru Maslow experienta de a fi apt sa te vezi pe tine insuti in perspectiva se
afla chiar ,,deasupra’’ nevoii de autorealizare.
Un profil psihologic al persoanelor cu reusita de sine dupa Maslow:
-au o mare inclinatie spre spontaneitate
-sunt orientate realist
-il intereseaza problemele multimii decat cele personale
-au o mare disponibilitate pentru creativitate
-sunt autonomi si independenti
-nu confunda intelesurile cu finalurile
-sunt ancorati puternic in cultura

Interesele
Interesul fata de o sarcina ar putea permite unei persoane mai putin capabile sa
obtina rezultate la fel de bune cu ale unei persoane,mai capabila dar
dezinteresata.Cresterea sau scaderea performantei unei persoane poate fi influentata de
interes.Capacitatea poate determina nivelul de performanta,iar interesele domeniul.
Metodologia de identificare a intereselor trebuie sa fie una obiectiva,in asa fel
incat sa nu se confunde cu aspiratiile sau imaginea dezirabila.In psihodiagnosticul
vocational ,exista de cele mai multe ori ,o diferenta intre identificarea intereselor
exprimate oportunist de care o persoana si cele determinate prin masuratori.Unele studii
releva faptul ca un numar mare de persoane aleg profesiuni cu totul diferite de cele la
care s au gandit cand erau in liceu sau in colegii,fara a mai mentiona ca aceasta s a
intamplat datorita intereselor profunde vocationale .
Inventarierea intereselor sau masurarea lor dau o prognoza mai sigura a alegerii
profesiunii cu maturitate psihovocationala fata de preferintele declarate.
Exista o mai stransa relatie intre interese si tipul de profesiune aleasa,decat intre
interese si succesul in profesiune.
La fel ca si interesele prezenta unor factori care determina succesul sau reusita
(salariu motivant,mediul de munca agreabil,ocazii de avansare,etc) poate fi la fel de
importanta.
O teorie din cadrul orientarii vocationale ,foarte bine documentata si folosita in
practica cabinetelor de consiliere profesionala este teoria lui John Holland elaborata in
1969.Ea pune in evidenta existenta a sase tipare distincte de orientere spre anumite
activitati .
 Ideea de baza este sa se descopere tipul in care se incadreaza individul si acesta sa
fie orientat spre profesiunile care sunt in armonie cu propria lui personalitate si propriile
lui nevoi.
Predispozitiile vocationale ale unor tipuri umane (Cotica2002) :
-tipul ,,social”prefera activitatiile care implica ajutorarea si dezvoltarea
altora.Acest tip este preocupat de relatiile cu ceilalti,se implica in sustinerea afectiva a
oamenilor,dar care poate deveni si un manipulator,care profita de abilitatile sociale pe
care le are in conducerea semenilor.
-tipul ,,artistic” prefera activitatiile ce implica lucrul cu oamenii sau pentru
oameni.Cauta noi modalitati de rezolvare a sarcinilor ,respinge monotonia si rutina.
-tipul ,,investigator” este intr o permanenta sondare a realitatii si a descoperii unor
evenimente,fenomene noi.
-tipul ,,intreprinzator” este un tip sociabil si comunicativ,caracteristici care le
foloseste in conducerea si manipularea altora.
Consilierii din Israel folosesc pentru aprecierea intereselor vocationale trei
inventare de interes:Ramak,Courses,si Holland.Folosirea chestionarului dureaza 20min .
Chestionarul Ramak (liste de ocupatii in ebraica) este folosit pentru aprecierea
nivelului de aspiratii al subiectului si interesele sale vocationale in diverse medii de
interes.Folosind clasificarea bidimensionala a ocupatiilor (apud Roe)fiecare item al
inventarului reprezinta un anumit nivel social de trai si un anumit domeniu .Se omit
nivelele inferioare din clasificarea lui Roe 9muncitori necalificati ). Combinatia de 3
nivele si 8 campuri da nastere la 24 de celule de analiza .Inventarul Ramak contine 72 de
itemi (nume de profesii).Itemii au fost alesi de consilierii vocationali in mod
corespunzator ,reprezentand cele 24 de celule,fiecare celula este reprezentata de 3 itemi.
Subiectii sunt instruiti sa dea raspunsuri cu:da,ma indoiesc si nu ,care sunt
numerotate cu 2,1 si 0.Raspunsurile pot varia de la 0 la 6.
Rezultatele Ramak indica:
-nivelul de aspiratii al clientului
-domeniul de interes al acestuia
-nivelul de respingere
-anumite informatii cu privire la problemele de interes
Nivelul de aspiratie al subiectului poate fi evidentiat prin comparatia rezultatelor
la nive ,,1”(profesional si de conducere)cu cele la nivelulele ,,2” si ,,3”.Luam exemplu cu
rezultatele 17 ,3 si 0 cea ce inseamna ca cel consiliat are un nivel de aspiratii foarte
ridicat,iar obtinerea rezultatelor de 10,10,10 cel considerat ,,indiferent” ar avea nevoie de
consiliere pentru a-si dezvolta imaginea de sine.Un gol intre abilitati si aspiratii indica
necesitatea consilierii.Scorurile celor 8 domenii indica interesele vocationale ale
subiectului.Proportia rezultatelor indica interesul penttru un domeniu cu 12% din scorul
total,ca interes ,,intamplator”(expresia aspiratiilor).
Lipsa de interes o indica diferentele mici intre toate rezultatele pentru diferite
domenii.Scorul total pentru inventar prezinta dorinta subiectului de lua in considerare
diverse profesii:scorul de 20 sau mai mic indica o selectivitate mare, in timp ce scoruri ce
depasesc 60 indica o gama larga de interes si o lipsa de planuri concrete.
 Valabilitatea Ramak-ului intr un nr de studii (Meir 1975):
-valabilitate convergenta: au fost testate doua grupuri de muncitori din doua
domenii de activitate.S a observat ca cei ce muncesc intr un domeniu specific manifesta
un interes mai mare in propriu lor domeniu decat in orice alt domeniu.
-validitate de constructie :studiile versiunii ebaice ,germane ,spaniole seamana cu
rezultatele din studiile americane(Cole si Hanson 1971
validitate anticipata:s au gasit corelatii de 0,40 si 0,28 la 160 si respectiv 208
femei intre scorurile Ramak si satisfacia alegerii profesionale.Studiul a fost desfasurat pe
7 ani.

Inventarul Cursuri
Este similar Ramak-ului si se bazeaza pe clasificarea profesionala a lui Roe,R.A.
(1999)
Inventarul Holland
Este versiunea ebraica a trei sectiuni din holland (1973) cautare auto-directionala
Testul de interese profesionale
Un instrument de selectie pentru solicitantii de serviciu.Ideea testului este de a
masura partea de motivatii a preferintelor vocationale exprimatepentru a examina
implicarea emotionala din spatele acestora.Preferinta literara este instrumentul de masura.
Inteligenta
Exista o legatura intre inteligenta si nivelul de aspiratii.Elevii mai inteligenti
tintesc mai sus decat cei mai putini capabili si selecteaza scopuri vocationale mai
adecvate.Inteligenta coreleaza pozitiv cu tipuri de comportament care au o influenta
importanta asupra carierei persoanei.

Aptitudinile si succesul profesional

Paradigma inteligentei prezentata de M. Golu dupa G.A. Thompson demonstreaza

ca alaturi de factorul general exista si factori specifici .Se identifica cel putin trei criterii
care delimiteaza cu validitate existenta unor preocupari profesionale in care sunt
preponderente urmatoarele aptitudini:
aptitudini teoretice
-de tip verbal –conceptual
-de tip verbal-imaginativ
-de tip numeric –conceptual

aptitudini artistice
-sunt cele care solicita inteligenta imaginativa
aptitudini concrete
-solicita inteligenta tehnologica ce are ca preocupare reproducerea in practica a
unor idei sau a unui model logico-abstract.
 Personalitatea

Profilul de personalitate al salariatiilor sau managerilor se realizeaza in acord cu

unul din modelele clasice.

Modelul lui Harrison Gough s-a bucurat de o aplicabilitate mare.

CPI (California Personality Inventory ),are 462 sau 260 de itemi ,iar in varianta
moderna cuprinde doua scale suplimentare(independenta si empatia).Varianta cu 462 ded
itemi opereaza cu un set dde 20 scale primare,3 scale vectoriale,13 scale speciale.
Scalele primare sunt grupate in patru patru categorii principale:
Prima grupa cuprinde masuri ale stilului si orientarii personale,scale care indica
dimensiunile personalitatii ce intervin in afirmarea persoanei,imaginea de sine,siguranta
de sine,adecvarea interpersonala:
-dominanta ,capacitatea de statut, sociabilitatea,prezenta sociala,acceptarea de
sine,independenta,empatia.

A doua grupa cuprinde evaluari ale orientarii valorice si normative ,scale care
indica optiunile valorice si maturitatea interrelationala:
-responsabilitatea,socializarea ,aotocontrolul,toleranta,tendinta de a face o buna
impresie.
A treia grupa cuprinde masuri ale functionarii cognitive si intelectuale,factori care
indica nivelul motivational in sensul de realizare personala si al focalizarii pe valorile
intelectuale:
-realizarea prin conformism realizare prin independenta si eficienta intelectuala.
A patra grupa cuprinde masuri ale rolului si stilului interpersonal,trasaturi ce
modeleaza un stil personal:
-scalele de intuitie psihologica ,flexibilitate si feminitate.

Modelul lui Flieshman

Este un model complex al aptitudinilor umane care cuprinde mai multe categorii
de aptitudini psihosociale:
-responsabilitatea,flexibilitatea comportamentala,capacitatea de
coordonare,amabilitatea,asertivitatea,persuasiunea,conformitatea
sociala,sociabilitatea,receptivitatea sociala,increderea sociala,perseverenta,dorinta de
realizare,argumentarea verbala.
Pentru a decide pentru ce loc de munca este pregatit un subiect trebuie acordata o
atentie deosebita trasaturilor speciale,ale muncii si nu este necesar sa se faca o analiza
extensiva a tuturor aspectelor de personalitate.
 Invetarul tipologic Myers-Briggs (MBTI)
Este elaborat pe baza teoriei tipurilor,relevand profilele corespunzatoare celor 16
tipuri de personalitate,rezultate din combinatia a doua moduri de orientare dominanta a
personalitatii(introversiune-extroversiune) a doua moduri perceptie (senzorial-intuitiv) a
doua moduri de judecata ,de luarea deciziilor (sentimental-rational)si a doua moduri de
orientareatitudinala fata dde lume (planificata-spontana).

Studiile au demonstra ca ca exista multe cai prin care se poate realiza o sarcina cu
succes.Exista o relatie pozitiva dar modesta intre personalitate si performanta.Capacitatea
compensatorie a personalitatii functioneaza doar pentru nivelele mmodeste de adaptare
intr o profesie.
Roe.RA(1999) ofera un exemplu din care reiese ca concluzia ca personalitatea
este tot mai putin implicata in succesul profesional.El arata ca unele grupuri de
cercetatori care prezentau o anxietate de diferite grade ,aveau totusi cariere reusite.
Roe precizeaza ca anxietatea de performanta si ideal ,poate deveni stimul pentru o
activitate superioara daca are ca rezultat un comportament de reducerea tensiunii prin
mecanisme ca :efortul de a excela,devotament in munca,constiinciozitatea.

Psihologia pulsionala,dinamica e trebuintelor si investitiile psihologice pe cere le

face un individ vin sa confirme importanta legaturii intre structura vocationala e eului si
succesul profesional.
Oamenii sunt atrasi de carierele sau slujbele care le ofera oportunitatea exprimarii
preferintelor lor.Este nevoie sa ne cunoastem pe noi insine bine pentru a face o alegere de
succes a unei profesii .Acolo unde este solicitat senzorialul iar acesta exista in mod
natural aceea persoana v a raspunde cu succes activitatii solicitate.Acolo unde munca
prestata solicita felul de a decide de care o persoana dispune in mod natural ,atunci acolo
deciziile sale vor fi mult mai bune .