Fibre artificiale si sintetice

Fibrele artificiale si sintetice, reunite sub numele generic de

fibre chimice, au devenit alaturi de fibrele naturale, o baza
importanta de materii prime textile.
Fibrele artificiale obtinute prin modificarea polimerilor naturali
sunt : viscoza,acetat, triacetat, matase cuproamoniacala. Pentru
elasticitate se adauga fibre elastomere( l y c r a e t c . ) , c ar e a u o m ar e
capacitate de alungire (se pot lungi de cinci-sase ori
s u b actiunea unei forte de intindere) si de revenire rapida la lungimea initiala
Fibrele artificiale se impart in doua mari categorii :

• Fibre artificiale din celuloza regenerata ;

• Fibre artificiale din celuloza modificata chimic

din celuloza regenerata: Cel mai important produs de acest tip este vascoza.
Alt tip de fibra artificiala estematasea cuproxam.
-Vascoza :Vascoza se mai numeste si reion sau matase artificiala. Aceasta
este constituita dinmacromoleculele de celuloza aproape pura cu un
grad de polimerizare mai mic decat alcelulozei din bumbac si cu o
rezistenta mecanica mai scazuta. Fibrele de vascoza suntmai
hidrofile decat cele din bumbac.

din celuloza modificata chimic : Cea mai importanta fibra de acetat de

celuloza este matase acetat.

Matasea acetat :Matasea acetat este o fibra obtinuta din celuloza, iar tehnic
este denumita acetat deceluloza. Acetatul arde usor, cu o flacara licaritoare,
care nu poate fi stinsa cu usurinta.Celuloza care arde face picaturi si lasa o
cenusa grea, densa. Mirosul este similar cu cel altalasului ars. Aceasta se
foloseste la fabricarea unor materiale plastice.Procedeul acetat realizeaza
matasea acetat, folosind acetatul de celuloza. Solutiaacestuia in acetona este
supusa filarii la cald (uscata). Solventul se evapora si esterecuperat, iar firul
de acetat de celuloza coaguleaza si se intareste. Tesaturile de mataseacetat
sunt mai rezistente dar mai putin higroscopice decat cele din matase
vascoza. Lanoi in tara fibrele artificiale se fabrica prin procedeul vascoza la
Braila, Lupeni siPopesti-Leordeni.
În general, se utilizează ca materiale de bază pentru fabricarea firelor
artificiale polimeriiorganici extraşi din materiale naturale brute prin
procedee care pot implica o modificare chimică.
Principalele fibre artificiale sunt următoarele :
A) Fibrele celulozice
1) Mătasea artificială viscoză, care este fabricată prin tratarea celulozei (în
generalsub forma de pastă de lemn cu bisulfit) cu sodă caustică, apoi prin
sulfurareaalcali-celulozei astfel obţinute cu ajutorul sulfurii de carbon, ceea
ce are dreptefect transformarea în xantat (xantogenat) de celuloză; acest
ultim produs, prindizolvarea într-o soluţie de sodă caustică, se transformă în
viscoză; viscoza dupăepurare, maturare şi trecere prin filiere, este coagulată
în baia de acid sub formăde filament de celuloză regenerată. Mătasea
artificială viscoză cuprinde, deasemenea, fibrele modale care sunt fabricate
din celuloza regenerată printr-un procedeu de viscoză modificată.

2) Mătasea artificială cupro-amoniacală (cupro) obţinută prin

dizolvareacelulozei (în general sub formă de linters sau de pastă chimică de
lemn) într-unlichid cupro-amoniacal; soluţia vâscoasă astfel produsă este
trecută prin filierăîntr-o baie care elimină solventul; filamentele obţinute
sunt în principal formatedin celuloză precipitată.

3) Acetatul de celuloză (inclusiv triacetatul), fibre obţinute din celuloză

regeneratăîn care minimum 74 % din grupele hidroxil sunt acetil. Ele sunt
obţinute prinacetilarea celulozei (prezentată sub formă de linters sau pastă
chimică de lemn),care se realizează, în general, prin tratarea celulozei cu un
amestec de anhidridăacetică, acid acetic şi acid sulfuric; acetatul de celuloză
după ce a fost solubilizat,este tratat cu ajutorul unui solvent volatil, cum este
acetona, apoi este trecut prinfilieră, de obicei în stare uscată, obţinându-se
filamente în acelaşi timp cuevaporarea solventului.
B) Fibrele proteice sau proteidice, de origine animală sau vegetală, dintre
care:
1) Fibrele obţinute din cazeina laptelui; cazeina este dizolvată într-un alcal
(îngeneral, sodă caustică); după maturare, soluţia este trecută prin filieră
într-o baiede acid coagulant; fibrele obţinute sunt apoi întărite prin tratarea
cu formaldehidă,cu săruri de crom, cu taninuri sau cu ajutorul altor produse
chimice.
2) Din alte fibre fabricate prin procedee analoge, precum cele obţinute din
materii proteice cuprinse, de exemplu în arahide, soia sau porumb (zeina
fiind proteinaextrasă din boabele de porumb) etc.
C) Fibrele alginice care sunt obţinute prin transformarea anumitor alge sub
acţiunea produselor chimice, într-o soluţie vâscoasă, în general, de alginat de
sodiu; aceastăsoluţie este trecută prin filieră într-o baie; în general, se obţin
astfel fibre de alginaţimetalici. Acestea includ:
1) Fibre de alginat dublu de calciu şi de crom; acestea nu sunt inflamabile.
2) Fibre de alginat de calciu; ele prezintă particularitatea de a se dizolva cu
uşurinţăîntr-o soluţie diluată de săpun alcalin; deci, ele nu pot servi aceloraşi
utilizări ca materialele textile obişnuite; ele sunt cel mai des utilizate în
fabricarea anumitor ţesături sau articole textile, ca fire care se vor dizolva
după obţinerea articolului.

Cele mai cunoscute fibre preparate prin policondensare sunt fibrele

poliamidice, fibrele poliesterice şi fibrele poliuretanice.Dintre fibrele
poliamidice cele mai utilizate sunt Nylonul 6,6 şi Nylonul 6. Nylonul6,6 se
numeşte aşa deoarece materiile prime – acidul adipic şi hexametilen-diamina
– aufixaţi câte 6 atomi de carbon. Reacţia care stă la baza preparării sale este