Printre crizanteme albe, parfumate, Să uitam că timpul este un hoinar, Tremurând când bruma-ncepe să se-arate. Valsul toamnei, pururi, va rămâne-n gând Ca un zbor de frunze, aripi peste mări… Prin văzduhu-n flăcări, cu nori fumegând, Urmând o chemare către alte zări. (Mircea Bucescu)