Sunteți pe pagina 1din 11

Psihologie revistă științifico - practică, 2018, nr.

3-4 (33)
ISSN 1857-2502; ISSNE 2537-6276. Categoria B

DEZVOLTAREA RESURSELOR PERSONALE - CONDIȚIE A SUCCESULUI ÎN


ORIENTAREA PROFESIONALĂ A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI
DEVELOPMENT OF PERSONAL RESOURCES - CONDITION OF SUCCESS IN
PROFESSIONAL ORIENTATION OF PERSONS WITH DISABILITY
Angela CUCER
dr. conf. cercetător, Institutul de Științe ale Educației

Cuvinte - cheie: orientare profesională, resurse personale, autonomie,


capacitatea de a lua decizie, stare emoțională, încredere în sine.
Rezumat
Articolul evidențiază rolul, necesitatea dezvoltării resurselor personale la persoane-
le cu dezabilități ca condiție al succesului în orientarea profesională a acestora. Conținu-
tul articolului este un demers de constatare a cercetării experimentale referitor la resur-
sele personale ale persoanelor cu dezabilități. În final sunt propuse unele recomandări în
vederea formării resurselor profesionale.
Keywords: professional orientation, personal resources, autonomy, de-
cision-making, emotional status, self-confidence.
Summary
The article highlights the role, the need to develop personal resources in people with
disabilities as a condition of success in their professional orientation. The content of this
article is an attempt to find experimental research on the personal resilience of people
with disabilities. In the end, some recommendations are proposed for the training of
professional resources.

Dezvoltarea şi formarea competenţe- problemelor persoanelor cu dizabilități


lor profesionale a persoanelor cu dizabi- în procesul de orientare ne va permite să
lități constituie o oportunitate de valorifi- înțelegem dacă persoana și-a păstrat și
care şi actualizare a resurselor personale posedă capacitatea de adaptare socială,
ale acestora. Pornind de la faptul că ori- de muncă, autodeterminare, relațiile înter-
entarea profesională ca și componenta de personale.
bază a procesului de integrare a persoa- Din acest considerent, documentele
nelor cu dizabilități pe piața muncii este de politici în educaţie, dar şi proiectele
un proces complex determinat, odată cu de cercetare ştiinţifică promovate, impli-
promovarea procesului de învățare pe tot că optimizarea asistenţei psihologice în
parcursul vieții, devine actuală orientarea orientarea profesională a persoanelor cu
și reorientarea profesională a persoanelor dezabilități prin:
cu dizabilități, conștientizarea și dezvolta- a. dezvoltarea personalităţii în învă-
rea resurselor personale ale acestora. ţarea pe tot parcursul vieţii;
Cunoașterea resurselor personale, b. fortificarea şi dezvoltarea resurse-
22
Psihologie revistă științifico - practică, 2018, nr. 3-4 (33)
ISSN 1857-2502; ISSNE 2537-6276. Categoria B

lor personale a fiecărei persoane implicate lui; Inventarul ”Maturitatea profesională”


în cadrul învăţării; (Чернявская A.), adaptat de A. Cucer;
c. răspunderea la nevoile şi proble- Testul: Încrederea în tine însuți (Liviu
mele cu care aceștea se confruntă. Chelcea).
În cercetarea dată am reieșit din faptul La alegerea metodelor de cercetare
că orientarea profesională – este un sistem ne-am bazat pe principiul integrităţii, de-
de activități psiho-pedagogice, științific oarece caracteristica psihologică detaliată
argumentate, care vizează pregătirea a persoanei o putem obţine numai în re-
persoanelor cu dizabilități pentru zultatul folosirii mai multor metode ce
alegerea profesiei, luând în considerare se completează una pe alta. De asemenea
caracteristicile psihologice individuale ale la alegerea sarcinii s-a prevăzut gradul de
individului, cât și nevoile societății. dificultate de îndeplinire, accesibilitatea
Cercetarea problemei abordate s-a re- ei. Aceasta ne-a oferit posibilitatea de a
alizat în baza conceptelor cercetătorilor, aprecia nivelul de dezvoltare a persoanei
I. Bontaş, G. Tomşa, O. Dandara, A. Lo- la moment şi ne-a permis să depistăm po-
zan despre procesul de orientare profe- sibilităţile proxime ale persoanei. Totoda-
sională; conceptul de ghidare în carieră, tă s-a luat în considerare vârsta persoanei,
Bocsa E., Munteanu R, Овчарова Р.П.; interesul, particularitățile individuale ale
pe lucrări și cercetări de valoare în do- subiecților. S-a ținut cont ca conţinutul
meniul dizabilității, ale autorilor: A. Bol- metodelor de cercetare să contribuie la
boceanu, N. Bucun, A. Cucer, D. Gînu, formarea contactului cu subiecții, formân-
O. Paladi, V. Rusnac, M. Vrînceanu, A. du-le emoții pozitive. Totodată, pentru a
Racu, N. Mitrofan, A. Gherguț, C. Neam- exclude neobiectivitatea în evaluarea re-
țu, E. Vrăjmaș, V. Oprea, D. Chiriacescu, zultatelor obținute în cercetare, s-a luat
E. Verza. Analiza aspectelor psihologice în considerare influenţa sferei afective a
privind orientarea profesională a copiilor subiecților asupra rezultatelor activităţii
au la bază lucrările în domeniu: C. Per- acestora. Sarcinile propuse au avut un ca-
jan, M. Vîrlan, C. Platon, A. M. Filimon, racter intuitiv – empiric, iar selectarea şti-
I Manolachi, M. Jigău. Lucrări care abor- inţifică a metodicilor a contribuit la creș-
dează teoria compatibilității tipurilor de terea validităţii rezultatelor.
personalitate, intereselor cu traseul cari- Cercetarea s-a desfășurat pe un eșan-
erei care oferă satisfacție profesională J. tion de 56 de subiecți cu dizabilități: 19
L. Holand, D. Golland, teoria dezvoltării adulți (13 femei și 6 bărbați, cu studii:
imaginii de sine implicată în comporta- medii - 7 subiecți; medii speciale - 5 su-
mentele specifice alegerii profesionale D. biecți; superioare - 7 subiecți; 8 subiecți
E. Super. cu tulburări de auz de la Asociația Copi-
Metodologia cercetării a vizat apli- ilor Surzi din mun. Chișinău; 7 - subiecți
carea mai multor probe: Testul: Valorile cu tulburări intelectuale din Centrul Co-
profesionale (D. E. Super), adaptat de A. munitar pentru copii și tineri cu dizabi-
Cucer; Inventarul intereselor profesionale lități fizice, mun. Chișinău; 4 subiecți cu
(adaptat de către Centrul de Informare și tulburări de văz mun. Chișinău); 37 ado-
Documentare privind Drepturile Copilu- lescenți (20 adolescenți școala specială
23
Angela Cucer

internat pentru copii cu deficiențe de auz chipuiri despre particularitățile și condi-


din orașul Cahul; 10 adolescenți din Cen- țiile activității, cerințele acesteia față de
trul de Reabilitare și Integrare Socială a persoană);
Copiilor cu dizabilități de intelect ”Cul- • Operaționale (posedarea mijloa-
tum”, Stăuceni; 7 adolescenți din Centrul celor și metodelor de activitate, cunoștințe
de pedagogie curativă Orfeu). necesare, aptitudini și abilități);
Scopul urmărit în acest studiu a fost • Volitive (autocontrol, capacitatea
identificarea resurselor personale și barie- de a coordona cu activitatea, îndeplinirea
relor psihologice în procesul de orientare obligațiunilor);
profesională. • Evaluative (autoapreciarea pre-
Maturitatea profesională la persoa- gătirii sale și corespunderea procesului de
nele cu dizabilități. Vorbind despre matu- rezolvare a sarcinilor profesionale cu mo-
ritatea profesională a unui subiect, avem delele optime) [11].
în vedere starea persoanei/a subiectului ce În cercetarea noastră au fost analiza-
reflectă sarcinile puse față de ea, condițiile te unele componente/resurse: autonomie,
de soluționare a acestora, ce este o condi- informare, luarea deciziilor, planificare,
ție pentru realizarea cu succes a oricărei atitudinea emoțională. Prin ”Autonomie”
activități. înțelegem ”capacitatea persoanei de a se
Maturitatea este un concept care are în supune legilor și normelor proprii, de a
primul rând o conotație static- descripti- dispune liber de propria voință” [7].
vă, referindu-se la atingerea de către unul Doar 36,8% dintre subiecții adulți cu
sau mai multe subsisteme biologice a unei dizabilități au indicat/manifestat auto-
stări de optim funcțional [1]. nomie. Rezultatele obținute pentru acest
Apariția stării de pregătire către acti- indiciu/item pe grupuri de subiecți adulți
vitate cu alte cuvinte maturitate profesio- cu dizabilități sunt: 50,0% subiecți cu tul-
nală, începe cu determinarea scopului, ce burări de văz; 37,5% subiecți cu tulburări
reiese din necesități și motive, conștienti- de auz; 28,5%- subiecți cu tulburări moto-
zarea de către persoană a sarcinilor puse. rii. Privitor la adolescenții cu dizabilități
Apoi are loc elaborarea planului, modele- au manifestat autonomie doar 43,3% su-
lor, schemelor activităților ce vor urma. În biecți, ceilalți 56,7% nu posedă autono-
cele din urmă persoana implementează în mie.
practică cunoștințele sale folosind diferite Persoanelor autonome le putem atribui
metode și mijloace de activitate, compară așa caracteristici/resurse ca: autodiferenți-
rezultatele activității cu scopul inițial, face erea de mediul înconjurător, deci posedă
corectările necesare. capacitatea de a separa scopul lor de cel al
Maturitatea profesională, pregătirea părinților sau a altor persoane importan-
pentru profesie, are o structură complica- te; înțeleg integritatea personalității sale,
tă. Au fost evidențiate următoarele com- a comunității sociale căreia îi aparține;
ponente/resurse: conștientizează cărui tip de personalitate,
• Motivaționale (responsabilitatea mod de viață ar vrea să aparțină; tind să-
îndeplinirii sarcinilor); și realizeze/promoveze posibilitățile sale
• Orientaționale (cunoștințe și în- în practică, să posede cunoștințe profun-
24
Psihologie revistă științifico - practică, 2018, nr. 3-4 (33)
ISSN 1857-2502; ISSNE 2537-6276. Categoria B

de măcar într-un domeniu, sunt orientați tulburări de auz.


spre succes, își asumă responsabilității Capacitatea de a lua decizii este o re-
pentru acțiunile proprii; acumularea ex- sursă personală ce ne vorbește despre ma-
perienței. Experiență proprie în rezolva- turitatea personală. În orice situație este
rea problemelor și planificării acțiunilor important ca subiectul să posede această
în timp. Odată cu acumularea experienței capacitate, condiția importantă fiind auto-
apare aptitudinea de a coordona activitatea nomia și independența persoanei, asuma-
lor cu cerințele societății; capacitatea de a rea responsabilității pentru decizia luată
prezice creșterea profesională; inițiativă și consecințele acesteia, competența de
și ingeniozitate în oportunități. Prezența a propune și evalua alternative. Este im-
inițiativei proprii și activitate în probleme portantă cunoașterea algoritmului luării
de carieră; nivel de realism în luarea deci- deciziei. John Kumboltz a evidențiat șase
ziilor privitor la carieră. Compromis între etape de bază a luării deciziei: [10].
dorințe și capacitate, de care este capabilă a. Colectarea soluțiilor posibile de
persoana. Conștientizarea necesității aces- rezolvare.
tor compromise. b. Cercetarea șanselor de succes în
Pentru ași alege profesia persoana tre- fiecare alternativă.
buie să posede capacitatea de a se informa c. Culegerea informației privitor la
despre unele profesii sau grupuri de pro- orice variantă a deciziei.
fesii concrete: cunoștințe despre condițiile d. Legătura fiecărei alternative cu
de lucru (fizice, social-economice); cerin- scopul și valorile persoanei.
țele profesiei față de persoană (particu- e. Elaborarea planului de activitate
laritățile psihofiziologice de dezvoltare a și determinarea factorilor ce contribuie
persoanei, particularitățile sferei cognitive sau împiedică soluționarea problemei.
și personalității), față de nivelul de cunoș- f. Elaborarea planului de activitate
tințe și locul obținerii acestor cunoștințe; pentru dezvoltarea ulterioară.
perspectivele de creștere profesională; Datele cercetării ne demonstrează că
cunoașterea surselor de informare despre din numărul total de subiecți adulți cu di-
profesii. La itemul informare au indicat zabilități, 36,8% au capacitate de a lua de-
47.3% din numărul total de subiecți adulți cizii: 14,2% subiecți cu tulburări motore;
și 43,3% adolescenți. Pe grupuri de su- 62,5% subiecți cu tulburări auditive; 25%
biecți adulți cu dizabilități au indicat acest subiecți cu tulburări de văz.
itim: 71,4% - subiecți cu tulburări motorii, Din numărul total de adolescenți cu
12,5% subiecți cu tulburări de auz; 75% dizabilități 43,3% subiecți: 0% subiecți
subiecți cu tulburări de văz; în grupul de cu tulburări intelectuale; 65% subiecți cu
subiecți adolescenți au indicat acest itim: tulburări de auz. Deci putem concluziona
25% subiecți cu tulburări de auz și 15% că din numărul total de subiecți adulți și
subiecți cu tulburări intelectuale. Aceas- adolescenți cu dizabilități, subiecții cu tul-
ta ne vorbește despre faptul că cei mai burări de auz au o capacitate mai mare de
informați despre profesie sunt subiecții a lua decizii.
adulți cu tulburări motorii și tulburări de Un rol important în dezvoltarea ma-
văz, mai puțin sunt informați subiecții cu turității profesionale a persoanei îl are
25
Angela Cucer

și capacitatea de a planifica. Rezultatele ității/competenței de orientare profesion-


cercetării ne-au demonstrat o capacitate ală și integrării socio-profesionale a per-
de planificare la 57,1% subiecți adulți cu soanelor cu dizabilități. Cele mai multe
tulburări motorii; 50,0% subiecți cu tulbu- studii arată că o persoană cu dizabilități
rări de vedere; 12,5% subiecți cu tulburări prezintă o modificare în mod particular a
de auz ceia ce constituie 31,5% din numă- structurilor de personalitate fiind rapor-
rul total de subiecți adulți cu dizabilități. tate următoarele elemente: încredere în
Printre subiecții adolescenți doar 10% din sine diminuată, complexe de inferioritate,
numărul total de subiecți posedă capacita- de intensitate variabilă, stări depresive,
tea de a planifica. tendinţe de retragere socială, etc. În func-
Este cunoscut faptul că starea emo- ție de nivelul încrederii în sine se formea-
țională a persoanei afectează luarea ori- ză acel sistem de scopuri, astfel o persoa-
căror decizii inclusiv a deciziilor profe- nă cu o încredere în sine diminuată, nefi-
sionale. Factorul emoțional include în ind conștientă de adevărata sa valoare, nu
sine nu numai atitudinea față de diferite se va dezvolta corespunzător potențialului
variante în procesul alegerii profesiei, dar său. Evident, efectele negative ale nedez-
și atitudinea față de planificare, legate de voltării încrederii în sine asupra persona-
responsabilitatea deciziei și de planificare. lității persoanei cu dizabilități apar ori de
Numai 5,3% din numărul total de subiecți câte ori vorbim de trăirea stării de handi-
adulți cu dizabilități cercetați au manifes- cap, adică atunci când persoana este în si-
tat atitudine emoțională. Spre deosebire tuația de a face comparații dezavantajoase
de adulți la adolescenți această resursă în ceea ce o privește între limitările im-
personală s-a manifestat la 36.6% din nu- puse de deficiență și independența afișată
mărul total de subiecți adolescenți cu di- permanent de cei normali.
zabilități. Încrederea în sine se bazează pe
Componenta emoțională a maturității conștientizarea propriilor cunoștințe și
profesionale se manifestă în starea genera- competențe într-un anumit domeniu, pe
lă de spirit a persoanei și este strâns legată rezultatele pozitive obținute anterior și
de componenta emoțională a maturității este întreținută prin abordarea treptată
persoanei ca un tot întreg, care se mani- a altor experiențe în scopul de a fixa și
festă în starea de spirit emoțională poziti- transfera competențele, precum și pentru
vă, optimism de viață, echilibru emoțional a descoperi alte competențe de care nu
și toleranță, eșec. eram conștienți [4]. Rezultatele cercetării
Luând în considerație că doar 25,0% încrederii în sine la persoanele adulte și
subiecți adulți cu tulburări de văz și 10% adolescenții cu dizabilități sunt reflectate
subiecți adolescenți cu tulburări de auz a în figura 1.
manifestat atitudine emoțională, putem Datele obținute în cadrul experimen-
spune că la unii subiecții cu dizabilități tului nostru ne-au demonstrat că doar
s-a constatat o nedezvoltare a sferei emo- 36,8% din numărul total de subiecți adulți
ționale. cu dizabilități au un nivel înalt de încre-
Nivelul încrederii în sine ca resursă dere în sine; 52,6% subiecți - au un nivel
personală inflențează mult asupra capac- mediu de încredere în sine și doar 10,5%
26
Psihologie revistă științifico - practică, 2018, nr. 3-4 (33)
ISSN 1857-2502; ISSNE 2537-6276. Categoria B

60

40 nivel înalt
nivel mediu
nivel scăzut
20 nivel scăzut
nivel mediu
0
nivel înalt
Adulți
adolescenți

Figura 1. Nivelul încrederii în sine la persoanele adulte și adolescenți cu diza-


bilități.
subiecți - au un nivel de încredere în sine un nivel scăzut al încrederii în sine; 0% su-
scăzut. Din analiza datele pe grupuri de biecți au un nivel înalt al încrederii în sine;
subiecți adulți cu dizabilități constatăm că 7% subiecți cu tulburări intelectuale au un
un nivel înalt de încredere în sine îl au su- nivel de încredere în sine scăzut (fig.1).
biecții cu tulburări de văz - 50,0%, urmați Valorile profesionale la persoanele
de subiecții cu tulburări de auz - 42,8%; cu dizabilități. Valorile reprezintă con-
și cu 25,0% subiecți cu tulburări motorii. vingerile bazale ale unei persoane, referi-
Respectiv la nivelul mediu de încredere în tor la ceea ce este important în viață, în
sine pe primul loc sau plasat subiecții cu relațiile interpersonale și în muncă. Con-
tulburări de auz - 62,5%; apoi subiecții cu stituind aspecte importante în orientarea
tulburări motorii - 57,1% și 25,0% subiec- profesională, valorile pot fi ca o grilă prin
ții cu tulburări de văz, iar la nivel scăzut al care persoanele pot citi sau interpreta
încrederii în sine s-a constatat doar în gru- oportunitățile de orientare profesională.
pul de subiecți cu tulburări de văz (25,0%) Valorile de muncă devin valori generale
și cu tulburări de auz (12,5%). care ghidează persoana pe întreg parcursul
În comparație cu subiecții adulți cu profesional. Se știe că fiecare persoană are
dizabilități un nivel înalt al încrederii în o constelație particulară de valori în care
sine s-a manifestat doar la 2,7% subiecți cele intrinseci coexistă cu cele extrinseci,
adolescenți cu dizabilități, nivel mediu valori care suferă modificări pe parcursul
al încrederii în sine au manifestat 45,9% dezvoltării oricărui individ. Valorile in-
subiecți adolescenți și un nivel scăzut al trinseci reprezintă acele convingeri care
încrederii în sine s-a depistat la 43,2% motivează comportamentul persoanei, in-
subiecți adolescenți. Analiza datelor pe dependent de o recompensă externă.
grupuri de adolescenți cu dizabilități ne- Exemple de valori intrinseci pot fi: au-
au demonstarat că printre subiecții ado- tonomia, exprimarea creativității, compe-
lescenți cu tulburări de auz 85,0% au un tența profesională. etc. Valorile extrinseci
nivel mediu al încrederii în sine, 15,0% au motivează comportamentul individului
27
Angela Cucer

prin recompense externe ce pot fi obținute Analiza rezultatelor în baza testului


în urma realizării unei activități. Exemple valorile profesionale după Super, adaptat
de valori extrinseci pot fi: statutul, presti- de noi, ne-a permis să observăm că dintre
giul, avantajele financiare, securitate, etc. toate valorile profesionale/factorii plasati
Este important ca între aceste valori să ca importanță la cel mai înalt nivel de că-
existe mereu un echilibru și convergență tre subiecții adulți cu dizabilități au fost:
spre aceleași scopuri [9]. altruismul în 36,8% cazuri; reușită obiec-

creativitate
avantaje materiale
UHX‫܈‬LWDRELHFWLYă
PRGXOGHYLD‫܊‬ăSHFDUHvOLPSOLFă«
relații cu superiorii
LQGHSHQGHQ‫܊‬ă
stimulare nivel 3
varietate nivel 2
altruism nivel 1
relații cu colegii
prestigiu
VLJXUDQ‫܊‬ă
simț estetic
DWPRVIHUDGHPXQFă

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00%

Figura 2. Valorile profesionale (adolescenți).

tivă, varietate, modul de viață pe care îl ușita obiectivă, siguranță, independență


implică profesia în 33,3% cazuri; presti- în 33,3% cazuri; creativitate, modul de
giu, relații cu colegii, avantaje materiale viață pe care îl implică profesia, condu-
în 26,1% cazuri; conducere, stimulare in- cere în 21,0% cazuri; relații cu superio-
telectuală în 5,2% cazuri. Adolescenții la rii, altruism, varietate în 5,2% cazuri.
acest nivel au plasat așa valori profesionale La acest nivel subiecții adolescenți cu
ca atmosfera de muncă - 45,0% cazuri; dizabilități au plasat următoarele valori
simț esthetic - 25,0% cazuri; siguranță profesionale: relații cu superiorii - 15%
- 10,0% cazuri; prestigiu- 15,0% cazuri; cazuri; relații cu colegii - 15,4% cazuri;
relații cu colegii - 30,0% cazuri; altruism modul de viață pe care îl implică profesia
– 10,0% cazuri; varietate – 5,0% cazuri, - 5%; altruism - 15%; siguranță - 25%;
stimulare - 5,0% cazuri; independență – prestigiu - 25%; reușita obiectivă - 5%;
5,0% cazuri. stimulare intelectuală - 5%; simț este-
La nivelul 2 adulții au plasat urmă- tic - 15%; atmosfera de muncă - 35%;
toarele valori profesionale/factori care varietate - 5%; independență - 20%.
au un grad de importanță medie: relații La nivelul 3 subiecții adulți au plasat
cu colegii în 36,8% cazuri; prstigiu, re- valorile profesionale/factorii care au un
28
Psihologie revistă științifico - practică, 2018, nr. 3-4 (33)
ISSN 1857-2502; ISSNE 2537-6276. Categoria B

grad de importanță mai nesemnificative: taje material-5%; creativitate-15%; relații


relații cu superiorii, conducere, stimula- cu superiorii-5%; relații cu colegii-10%;
re intelectuală în 33,3% cazuri; prestigiu, varietate-20%; siguranță-15%; indepen-
relații cu colegii, altruism, siguranță, re- dență-5%; reușita obiectivă-5; modul de
lații cu superiorii, atmosfera de muncă în viață pe care îl implică profesia-15%; sti-
10,5% cazuri. Pe când adolescenții au pla- mulare intelectuală-10%; prestigiu-15%;
sat următoarele valori profesionale: avan- atmosfera de muncă-5%; simț estetic-5.

VWLPXODUHLQWHOHFWXDOă

DWPRVIHUDGHPXQFă

LQGHSHQGHQ‫܊‬ă

PRGXOGHYLD‫܊‬ăSHFDUHvOLPSOLFăSURIHVLD nivel 3
nivel 2
relații cu superiorii
nivel 1
altruizm

UHX‫܈‬LWăRELHFWLYă

prestigiu
0 5 10 15 20 25 30 35 40

Figura 3. Valorile profesionale la adulți.


Reprezentarea grafică din figura 3 ne a unei specialități de învățământ [5].
oferă rezultatele obținute pentru subiec- Pentru o analiză aprofundată a intere-
ții adulți în cadrul acestui test. Observăm selor profesionale ale subiecților cercetați,
interesul și importanța sporită acordată ne-am propus să aplicăm Inventarul Inte-
de către subiecți doar în cazul a 2 factori reselor Profesionale adaptat de către Cen-
predominanți: atmosfera de lucru și al- trul de Informare și Documentare privind
truismul. În cazul factorului conducerea Drepturile Copilului. Datele indicate în
caracterizată prin posibilitatea de a plani- tabelul 1 prezintă 6 domenii de activitate
fica şi organiza munca altora, constatăm spre care este orientat subiectul în raport
că pentru subiecții cercetați nu este rele- cu interesele sale profesionale. Din numă-
vantă, deoarece aceasta este confirmată de rul total de subiecți adulți cu dizabilități ce
nivelul scăzut de interes demonstrate prin au participat la cercetare 8 (42,1%) sunt
punctajul minim. orientați spre exterior, fapt ce denotă că
Interesele profesionale la persoane- ei înregistrează indici înalți în următore-
le cu dizabilități. În opinia E.D. Super le domenii de activitate: inginer, antrenor,
(1962), interesele joacă un rol important, pilot, fermier, medic veterinar, tâmplar,
împreună cu alți factori (aptitudini, situa- pompier. Alți 5 subiecți (26,43%) demon-
ție socială, trăsături de personalitate), ca streză interes sporit și sunt orientați spre
determinanți în alegerea unei meserii sau detalii și domenii de activitate ca: progra-
29
Angela Cucer

mator, contabil, bancher, bibliotecar. Cu de școală, paznic, au fost remarcați 6 su-


interes sporit față de domeniile de activi- biecți (31,5 %).
tate de genul proprietar de firmă, director
Tabelul 1.
Repartizarea intereselor profesionale

Nr. Adulți Adolescenți


Interesele profesionale
d/o % %
1. Orientat spre exterior 42,1 70,3
2. Orientat spre detalii 26,3 16,2
3. Orientat către influiențe 31,5 16,2
4. Orientat către oameni 21,0 27,0
5. Orientat către arte 10,5 8,1
6. Orientat către cercetare 21,0 16,3
Au prezentat interes profesional față dintre acești subiecți manifestă interes
de activitatea cu oamenii, anume spre ur- față de următoarele domenii de activita-
mătoarele domenii profesionale învățător, te de genul proprietar de firmă, director
doctor, reporter la ziar, asistent social, de școală, paznic; 28,5% au interes față
casier, vânzător 4 (21,0%). Rezultatele de domenii de activitate ca: programator,
înregistrate în cazul a 2 subiecți (17,9%) contabil, bancher, bibliotecar. Câte 14,2%
reflectă interesul lor către arte, anume dintre subiecți manifestă interes față de
către activitatea actorului, artistului, mu- cercetare și oameni. N-a prezentat interes
zicianului, scriitorului, arhitectului, foto- pentru acești subiecți specialitățile ce fac
grafului, pictorului. Interes sporit către parte din domeniul artelor.
activitatea orientate spre cercetare (cerce- b. Subiecții adulți cu tulburări de văz
tător științific, detectiv, psihiatru, meteo- (50,0%) manifestă interes sporit față de
rolog, notar, avocat) a fost înregistrat doar oameni: învățător, doctor, reporter la ziar,
în cazul a 4 (21,0%) persone. După cum asistent social, casier, vânzător; 50,0%
vedem cei mai multi dintre subiecții adulți dintre acești subiecți sunt orientați către
din lotul de cercetare, au un interes sporit influiențe: proprietar de firmă, director de
față de următorele domenii de activitate: școală, paznic. Doar 25,0% dintre subiecți
inginer, antrenor, pilot, fermier, medic ve- sunt orientați către detalii și 25,0% su-
terinar, tâmplar, pompier. biecți sunt orientați către arte. N-a prezen-
Analiza rezultatelor pe grupuri de su- tat interes pentru acești subiecți așa do-
biecți ne-a permis să constatăm că: menii de activiotate ca inginer, antrenor,
a. 85,7% din persoanele cu tulburări pilot, fermier, medic veterinar, tâmplar,
motore au interes sporit față de așa dome- pompier; cercetător științific, detectiv, psi-
nii de activitate ca inginer, antrenor, pilot, hiatru, meteorolog, notar, avocat.
fermier, medic veterinar, tâmplar, pompi- c. Un număr egal de subiecți adulți
er, deci sunt orientați spre exterior; 42,8% cu tulburări de auz, câte 25,0%, sunt ori-
30
Psihologie revistă științifico - practică, 2018, nr. 3-4 (33)
ISSN 1857-2502; ISSNE 2537-6276. Categoria B

entați spre exterior, către detalii și către orientați spre exterior: 11,1% dintre acești
cercetare. Circa 12,5% dintre subiecți sunt subiecți sunt orientați către detalii; 33,3%
orientați către influiențe, către oameni, că- dintre subiecți sunt orientați către influien-
tre arte. țe și 44,4% subiecți sunt orientați către oa-
Din numărul total de subiecți adoles- meni. Nu a prezentat interes pentru acești
cenți cu dizabilități 26 (70,3%) sunt ori- subiecți domeniul de arte și cercetare.
entați spre exterior, 6 subiecți (16,2%) c. Adolescenții cu tulburări de auz
demonstreză interes sporit și sunt orientați au obținut următoarele rezultate: 80,0%
spre detalii și domenii de activitate de ge- sunt orientați spre exteriopr; 10% subiecți
nul proprietar de firmă, director de școală, sunt orientați către detalii; a câte 5% su-
paznic. Au prezentat interes profesional biecți sunt orientați către influiențră și
față de activitatea cu oamenii, 10 subiecți arte; 30% subiecți sunt oriențați către oa-
(27,0%). 3 subiecți (8,1%) reflectă intere- meni; 25,0%, către cercetare.
sul lor către arte. Interes către activitatea În urma cercetării realizate putem
orientate spre cercetare a fost înregistrat menționa că eficacitatea procesului de
doar în cazul a 6 (16,2 %) persone. La fel orientare profesională este determinată de
ca și subiecții adulți cu dizabilități subiec- coerenţa capacităţilor psihofiziologice ale
ții adolescenți au un interes sporit față de persoanei şi a cerinţelor activităţii profe-
următorele domenii de activitate: inginer, sionale. Din acest considerent, orientarea
antrenor, pilot, fermier, medic veterinar, asistenţei psihologice pentru activizarea
tâmplar, pompier. resurselor psihologice interioare ale per-
Analiza datelor pe grupuri de subiecți soanei, potenţialului de dezvoltare, forma-
adolescenți participanți la cercetare ne-au rea mobilităţii profesionale şi personale
permis să constatăm: devine o condiţie de facilitare a orientării
a. 70% din subiecții adolescenți cu profesionale a persoanei cu dizabilităţi.
tilburări intelectuale Central de zi ”Cul- Bibliografie:
tum” au interes sporit față de așa dome- 1. Belous V. Bazele performantei
nii de activitate ca inginer, antrenor, pilot, umane – Ingineria performantei umane.
fermier, medic veterinar, tâmplar, pompi- Iaşi: Editura Performantica, 1995.
er, deci sunt orientați spre exterior; 30% 2. Bolboceanu A. Consilierea psi-
dintre acești subiecți manifestă interes hologică pentru orientare şi dezvoltare în
față de următoarele domenii de activitate carieră. Ghid de aplicare. Chişinău: IŞE
de genul proprietar de firmă, director de (Tipogr. „Cavaioli”), 2015.
școală, paznic; 20% au interes față de do- 3. Bolboceanu A., Pavlenko L., Cu-
menii de activitate ca: programator, conta- cer A. et al. Referinţe epistemologice ale
bil, bancher, bibliotecar. Câte 20% dintre asistenţei psihologice în contextul învăţă-
subiecți manifestă interes față de artă. N-a rii pe tot parcursul vieţii. Chişinău: IŞE
prezentat interes pentru acești subiecți (Tipogr. „Print Caro”), 2018.
specialitățile ce fac parte din domeniul 4. Cocoroadă E., Luca M. Consilie-
cercetării. rea în şcoală o abordare psihopedagogi-
b. Subiecții adolescenți cu tulburări că. Sibiu: Editura Psihomedia, 2004.
intelectuale centrul Orfeu (33,3%) sunt 5. Cucer A. Asistenţa psihologică a
31
Angela Cucer

copiilor cu dizabilităţi din sistemul edu- 9. Valorile – adevărate standarde


caţional. În: Psihologie revistă ştiinţifi- în opţiunea pentru carieră. Disponibil la:
co-practică, 2013, nr. 2, p. 39-42. ISSN http://cs-efica.ro/ consiliere/wp-content/
1857-2502 uploads/2015/01/20141210_CS_Valori-
6. Cucer A. Orientarea profesională le_ECP2.pdf. (vizitat 08.09.2016).
a copiilor cu tulburări de văz – condiţie 10. Калашникова С. А. Личност-
de bază a integrării lor în societate. În: ные ресурсы как интегральная харак-
Materialele Conf. Intern. Vedere slabă-te- теристика личности. Молодой уче-
orie şi practică: Ed. a 2-a. Chişinău, 2009, ный, 2011, Т. 2, №8.
p. 75-80. 11. Сунцова Я. С. Диагностика
7. Cheptene C. Rolul cunoaşterii in- профессионального самоопределения:
tereselor în orientarea şcolară şi profesio- учеб.-метод. пособие. Часть 2. Ижевск:
nală a adolescenţilor. Disponibil la: http:/ Издательство „Удмуртский универси-
/www. psihologiaonline.ro/ download /lu- тет”, 2011.
crari/ L002_ Rolcunoastereinterese. pdf 12. Чернявская А. П. Психологиче-
(vizitat 04.12.2016). ское консультирование по профессио-
8. Paladi O. Cuconaşu M. Încrede- нальной ориентации. Москва: Изд-во
rea în sine, anxietatea şi responsabilitatea Владос-Пресс, 2001.
la adolescenţi. Psihologie revista științifi-
co-practică, 2016, Nr. 3-4, p. 3-12. ISSN Primit la redacție: 02.09.2018
1857-2502

32