Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conflictul de Roluri Si Interese PDF
Conflictul de Roluri Si Interese PDF
A JURNALIŞTILOR
2. CONFLICTUL DE ROLURI ȘI
INTERESE
Proiect finanţat de
CEE Trust – Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe
Bucureşti
2009
Conflictul de roluri și interese
______________________________
Abordarea noastră este una dilematică – lăsăm intenţionat fără răspuns întrebările
etice pe care le ridicăm - dar este şi una critică de multe ori - nu ne ferim să exprimăm opinii
faţă de comportamentele jurnalistice pe care le invocăm. Vă invităm să faceţi acelaşi lucru
când citiţi aceste broşuri. Fiţi şi dilematici şi critici şi exprimaţi-vă opiniile.
Autori:
Liana Ganea
Răzvan Martin
Coordonator editorial:
Ioana Avădani
sector 5
Bucuresti, România
Tel./Fax: 021-311 13 75
www.cji.ro
2
Conflictul de roluri și interese
______________________________
Expunerea temei
Cazul de față dezbate situațiile de posibil conflict de interese în care se poate situa
jurnalistul atunci când mai are și alte surse de venit sau funcții, în afara celor ce țin strict de
activitatea de presă, sau atunci când relațiile sale cu terțe persoane pot crea astfel de situații
de conflict. Vom mai ridica și problema definiției meseriei de jurnalist, versus entertainer,
analist, etc.
Faptele
Am alcătuit mai jos un inventar al unor situații în care jurnalistul joacă mai multe roluri
care pot sau nu să fie generatoare de conflict de interese. Inventarul se bazează pe situații
care pot fi regăsite în presă în 2009, sau care au fost observate în anii recenți.
1. Jurnalistul este acționar la compania media la care lucrează.
2. Jurnalistul este partener de afaceri cu patronul său în alte companii cu alt obiect
de activitate decât presa.
3. Jurnalistul, moderator de talk-show și prezentator de știri, devine director al
diviziei de advertising a grupului media la care lucrează. Renunță la activitatea de
prezentator de știri, dar rămâne moderator de talk-show.
4. Jurnalistul are acțiuni la o societate comercială care nu are activități pe piața de
media sau de publicitate.
5. Jurnalistul este comentator pentru un cotidian central și se angajează în echipa
de campanie electorală a unui partid. Ulterior, jurnalistul candidează din partea
acelui partid în alegerile europarlamentare.
6. Jurnalistul lucrează inițial în presă, după care devine angajat al unei autorități
publice. După încheierea mandatului/contractului, jurnalistul se întoarce în presă.
Probleme etice
Întrebarea este dacă vreuna dintre situațiile descrise mai sus poate pune jurnalistul
într-un conflict de interese. Pentru a putea răspunde la acestă întrebare, ar fi utilă o definire a
termenilor.
Ce înseamnă conflict.
Conflict, conflicte, s.n. 1. Neînțelegere, ciocnire de interese, dezacord; antagonism; ceartă, diferend,
discuție (violentă). Loc. vb. A intra in conflict (cu cineva) = a se certa (cu cineva). (…) 2. Contradicție între
ideile, interesele sau sentimentele diferitelor personaje, care determină desfășurarea acțiunii dintr-o operă
1
epică sau dramatică .
3
Conflictul de roluri și interese
______________________________
Prin urmare, deși jurnalistul nu exercită o demnitate sau funcție publică și nu este
constrâns să îndeplinească cerințele legii citate, conflictul de interese care ar putea ridica
probleme serioase de natură etică sau legală ar fi acea situație în care se poate pune
jurnalistul atunci când are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa
îndeplinirea obligatiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative. În cazul nostru,
ar fi vorba despre articolele 30 și 31 din Constituție (Libertatea de exprimare și Accesul la
informații) și despre alte legi care guvernează presa, cum ar fi legea audiovizualului, şi care îi
impun jurnalistului obligaţia de obiectivitate, onestitate şi echidistanţă.
Mijloacele de informare în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă
a opiniei publice. 6
Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a
publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a
opiniilor. 7
O definiție mai simplă a conflictului de interese ne oferă Codul New York Times care
spune:
“Conflictele de interese, reale sau aparente, pot apărea în multe domenii. Ele pot implica
tensiuni între obligațiile profesionale pe care jurnaliștii le au față de public și relațiile acestora
cu sursele, grupurile de advocacy, companiile care achiziționează spațiu publicitar,
competitorii, cu alți jurnaliști sau cu compania sau unul dintre departamentele sale” 8 .
Deci conflictele de interese, pot fi, în viziunea NY Times, aproape orice fel de tensiuni
care pot apărea și care riscă să afecteze reputația și credibilitatea jurnalistului, valori
considerate a fi extrem de importante:
Scopul principal al Companiei New York Times este “să îmbunătățească societatea prin
crearea, colectarea și distribuirea de știri, informație și divertisment de calitate”. Un loc central
pentru departamentele noastre de știri și editoriale, în îndeplinirea acestui deziderat, îl ocupă
enunțul nr. 1 între valorile noastre centrale: “Conținut de cea mai mare calitate și integritate:
aceasta este baza reputației noastre și a mijloacelor prin care răspundem încrederii publice și
așteptărilor clienților nostri” 9 .
New York Times definește mai multe situații pe care jurnalistul, angajat al acestei
instituții, trebuie să le evite, sancțiunile putând merge chiar până la concediere. Astfel, există
o interdicție de a exploata în interes personal o informație obținută în calitate de ziarist și o
interdicție de a acorda sfaturi de natură financiară (cu excepția celor pe care le fac în
articolele publicate). Există și o interdicție de a administra bani pentru alte persoane (cu
excepția deciziilor financiare zilnice în familie). Jurnalistul nu poate face investiții în domeniul
despre care scrie și nu poate fi consilierul celor despre care scrie (de exemplu, domeniul
artei). Pentru a evita riscul de a-i fi pusă sub semnul întrebării imparțialitatea, jurnalistul care
scrie în domeniul artei trebuie să înainteze anual o declarație care conține operele de artă pe
care le-a achiziționat. Există și o interdicție de a scrie despre bunuri pe care le comercializeză
un membru al familiei sau un prieten.
3
LEGE Nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor
publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
4
Art. 70.
5
Art. 71.
6
Constitutia Romaniei, art. 31, alin. 4.
7
Legea audiovizualului 504/2002, art.3 (2).
8
The New York Times Company Policy on Ethics in Journalism, pct. 3 - www.nytco.com/company-properties-times-
coe.html#content.
9 The New York Times Company Policy on Ethics in Journalism, pct. 1 - www.nytco.com/company-properties-times-
coe.html#content.
4
Conflictul de roluri și interese
______________________________
De asemenea, niciun jurnalist de la New York Times nu poate avea acțiuni sau alte
interese financiare, inclusiv o poziție în consiliul de administrație al unei companii sau industrii
despre care scrie sau despre care supervizează publicarea unor materiale în mod obișnuit
(interdicția este valabilă pentru toate domeniile).
În ceea ce privește accesul la alte surse de venit, există o interdicție pentru jurnalistul
de la New York Times de a fi angajat sau de a primi o remunerație în bani de la o entitate
(firmă, organizație neguvernamentală, etc.) care ar putea să devină subiect pentru jurnalist.
Jurnalistul nu poate colabora în niciun fel de activități care au implicații financiare, cu
persoane care ar putea să devină subiect pentru el (inclusiv în redactarea de cărți, rapoarte,
scenarii, în realizarea de fotografii sau alte opere de artă). Dacă astfel de situații apar,
jurnalistul trebuie să își informeze superiorii, pentru a se evita situațiile în care ar trebui să
scrie despre cei cu care colaborează.
Conform Codului New York Times, jurnalistul nu poate nici să acorde consiliere în
materie de relații publice, platită sau neplătită (excepțiile pot fi mici instituții din zona în care
locuiește ziaristul cum ar fi școala unde studiază copilul, un lăcaș de cult etc.). De asemenea,
jurnalistul nu poate face parte din comisii guvernamentale, indiferent dacă este plătit sau
activeză gratuit. El nu poate să facă parte din consilii de administrație, comitete sau alte
organisme de acest tip, cu excepția celor care țin de organizațiile jurnaliștilor sau care
promovează educația jurnalistică (exceptie fac și cele ale comunității locale sau școala
copilului etc.). Jurnalistul nu poate strânge fonduri pentru cauze sociale, politice, religioase
sau pentru alte cauze filantropice, pentru că există riscul ca solicitarea unor astfel de fonduri
să creeze așteptarea unei favori.
Jurnalistul nu poate activa nicăieri într-o instituție publică. “Căutarea unui loc de
muncă într-o instituție publică sau angajarea într-o instituție publică afectează detașarea
profesională pe care ar trebui să o aibă jurnalistul. Participarea activă într-o astfel de acțiune
poate ridica o suspiciune de favoritism în ceea ce privește articolele referitoare la domeniul
13
politic”, mai stipulează codul .
Am redat o listă extinsă a interdicțiilor la care sunt supuși jurnaliștii de la New York
Times, pentru a ne face o idee despre cum își reglementează problema conflictului de
interese una dintre cele mai cunoscute și respectate instituții de presă din lume. Contextul
apariției presei libere din România și vârsta sa recentă ne pot face să ne gândim că
prevederile New York Times sunt greu aplicabile.
De exemplu, multe instituții de presă au fost fondate după evenimentele din ’89 de
către jurnaliști. Faptul ca jurnalistul este acționar la compania media la care lucrează, nu ar
trebui să ridice probleme. Dar dacă jurnalistul este implicat în decizii de natură financiară
legate de companie, altfel decât în adunările anuale ale acționarilor, se creează o situație de
conflict de interese, jurnalistul având activități și în afara departamentului editorial, în cadrul
acelei companii.
O problemă o poate ridica faptul că jurnalistul este acționar la o altă companie, care
nu activeză în domeniul presei. Acestă problemă poate fi rezolvată, dacă jurnalistul nu scrie
despre domeniul în care activeză compania și nici despre partenerii de afaceri ai companiei.
10
Ibid. pct. 7.
11
Ibid. pct. 52.
12
Ibid. pct. 89, 90.
13
Ibid. pct. 91.
5
Conflictul de roluri și interese
______________________________
O altă situație observată în presă a fost aceea în care o jurnalistă, moderator de talk-
show și prezentator de știri, a devenit director al diviziei de advertising (regia de vânzări a
grupului care are ca obiectiv gestionarea exclusivă a spațiilor de publicitate) a grupului media
la care lucra. În plus, jurnalista deține și poziția de director general la două publicații ale
grupului de media, fără a avea însă atribuții editoriale. Jurnalista a renunțat la activitatea de
prezentator de știri, din lipsă de timp, dar a rămas moderator de talk-show. Ea publică și
editoriale într-una dintre publicații. Se află ea într-un conflict de interese? O mai putem
considera jurnalistă sau este mai degrabă un manager de presă?
Probabil că este posibil ca, în calitatea sa de moderator, să nu fie pusă în situația de a
discuta despre partenerii de afaceri ai companiei de advertising. Totuși, emisiunea este
descrisă de site-ul televiziunii pe care o găzduiește ca un talk-show de actualități, în care este
dezbătut cel mai important subiect al zilei sau cea mai semnificativă știre din domeniile politic,
social, economic, diplomatic. Dacă unul dintre partenerii de afaceri ai jurnalistei, în calitatea
sa de manager, devine cel mai important subiect al zilei, ea se va afla într-o situație dificilă în
14
a asigura o informare corectă a publicului .
La întrebarea dacă o mai putem considera jurnalistă sau este mai degrabă un
manager de presă, nu este ușor de răspuns. Codul Deontologic Unic redactat de Convenția
Organizațiilor de Media și partenerii săi dă o definiție a profesiei de jurnalist:
Jurnalistul este persoana care se ocupă de colectarea, fotografierea, înregistrarea, redactarea,
editarea sau publicarea de informaţii referitoare la evenimente locale, naţionale, internaţionale
de interes public, cu scopul diseminării publice, câştigându-şi traiul în proporţie semnificativă
din această activitate 15 .
Definiția nu este perfect corectă, pentru că nu este exclus ca, la un moment dat,
punctual, principala sursă de venit a unui jurnalist să provină, de exemplu, dintr-o moștenire.
Este vorba, mai degrabă, despre principala ocupație. În cazul moderatoarei menționate,
principala ocupație nu mai este probabil aceea de jurnalist. Chiar dacă nu mai este un
jurnalist propriu-zis, o astfel de persoană, care are și activități jurnalistice, ar trebui să se
supună în continuare codului etic al breslei. Oricum, un moderator de talk-show se supune
reglementărilor din domeniul legislației audiovizuale, ceea ce ajută la rezolvarea unora dintre
problemele pe care le-ar putea ridica folosirea incorectă a acestei poziții. Totuși, pe site-ul
televiziunii acestă persoană apare la secțiunea “jurnaliști”. Celelalte activități ale sale nu sunt
menționate aici, dar dacă cineva ar căuta pe internet, ar putea afla cu ce altceva se mai
ocupă această persoană. Totuși, este posibil ca un simplu spectator să nu știe că
moderatoarea talk-show-lui la care se uită este în restul timpului manager de presă.
Din situația analizată mai sus remarcăm că dacă jurnalista în discuție reușește să
evite să se afle într-o situație de conflict de interese, ea riscă să se afle continuu într-o situație
de aparent conflict de interese, ceea ce, firește, i-ar putea dăuna și ei, dar și instituției de
presă la care activează.
Situația în care jurnalistul are acțiuni la o companie a fost analizată puțin mai sus. Așa
cum recomandă și New York Times, dacă jurnalistul nu scrie și nu supervizează știri despre
domeniul în care activeză compania, el evită situațiile de conflict de interese. A existat o
situație în care s-a descoperit că un jurnalist cunoscut, cu poziție editorială de management,
16
publicase un articol care favoriza o companie la care jurnalistul era acționar . Ziarul la care
lucra jurnalistul era membru al Clubului Român de Presă. Ulterior Clubul a introdus o nouă
prevedere în codul său etic:
14
“Imaginea mea este a unui jurnalist din domeniul economic care a primit si responsabilitati de management”,
declară aceasta în <<Gabriela Vrânceanu Firea: “Etapa mea de știrist s-a încheiat”>>, Hotnews, 14 iulie 2009.
15
www.organizatiimedia.ro, www.cji.ro, www.activewatch.ro.
„Tunurile lui Chirieac”, Evenimentul Zilei, 18 noiembrie 2007.
16
6
Conflictul de roluri și interese
______________________________
O altă situație întâlnită în peisajul presei recente a fost cea în care un jurnalist care
era comentator pentru un cotidian central a activat în staff-ul de campanie electorală al unui
partid, fără a-i informa pe cei care conduceau ziarul și fără a informa publicul. Jurnalistul a
publicat în această perioadă editoriale care susțineau partidul la care activa (opțiunea lui de a
susține acel partid nu era necunoscută publicului). Ulterior, jurnalistul a candidat din partea
acelui partid în alegerile europarlamentare. El nu și-a dat demisia de la ziar, fiind concediat de
management. El a considerat decizia managementului ziarului ca fiind nedreaptă.
17
www.pressclub.ro.
18
www.organizatiimedia.ro, www.cji.ro, www.activewatch.ro.
19
www.pressclub.ro.
20
“APEL către jurnalişti, organizaţii profesionale, sindicate media, patronate”, 12 mai, 2009.
7
Conflictul de roluri și interese
______________________________
Este de menționat faptul că nu apar astfel de clarificări aproape nicăieri în presă. Mai mult,
site-ul uneia dintre televiziunile de știri trece la categoria “jurnaliști” persoane care declară
public că nu sunt jurnaliști și pe care noi le-am încadra mai degrabă la categoria
“entertaineri” 21 . Un exemplu de bune practici a fost identificat la Evenimentul Zilei, unde unul
dintre editorialiști a început la un moment dat să publice la finalul articolelor sale textul
“Autorul este consilier al preşedintelui Senatului în Parlamentul României” și, ulterior, “Autorul
este consilier al dlui Mircea Geoană, preşedintele Senatului în Parlamentul României şi
candidat social-democrat la preşedinţie”.
O altă situație, în care s-au aflat mai mulți jurnaliști, este aceea în care ei au lucrat
inițial în presă, după care au devenit angajați ai unei autorități publice. Ulterior, aceștia s-au
întors în presă. Din nou ne sunt utile îndrumările New York Times. După cum am văzut,
apropierea de autoritățile statului e considerată dăunătoare chiar și numai pentru că riscă să
creeze aparența unui conflict de interese și să dăuneze astfel reputației ziaristului și, implicit,
a ziarului. Totuși, aceasta nu ar exclude ideea ca jurnalistul să devină angajat al unei
autorități publice pentru o perioadă. Atât timp cât jurnalistul este transparent și atunci când se
întoarce în presă își publică un curriculum vitae în care face cunoscută colaborarea sa cu o
autoritate a statului și, de asemenea, face clar și cunoscut acest aspect profesional, ori de
câte ori este necesar și posibil, faptul că a activat ca funcționar public nu ar trebui să îl pună
într-o situație de conflict de interese. Însă, să nu uităm, există și aparența conflictului de
interese, care poate dăuna reputației jurnalistului şi a redacţiei în care lucrează.
Teme
21
www.antena3.ro/jurnalisti
8