Postscriptum îți scriu din ultima gară

Am toamna târzie în geam tencuială

Stația "viață" e lungă escală
Când ești un veac neiubit

1
Un veac m-a certat fericirea în rate
Un veac internat în singurătate
Eu n-am știut că-nchisorile toate
Se-nalță în locuri pustii

2
Furtună în gânduri, cuvinte cad sparte
În foaie azi plouă cu litere moarte
Din rubrica "soartă", greșind
horoscopul, Steaua mi l-a citit

3
În strofe îmi vând vocea-n angine
Un fiu fără casă, cerșesc ca un câine
Ca-ntr-un final răgușit lângă tine
Să îmi cumpăr tăceri

4
Un veac m-a certat fericirea în rate
Un veac internat în singurătate
Eu n-am știut că-nchisorile toate
Se-nalță în locuri pustii

5
Să rup rădăcini, să las cheile-n ușa
Să sap mai adânc să smulg frica căpușă
Sunt dig din memorii într-un vas cu cenușă
La fundul unei fântâni