De ce au renunţat la costume pentru tricouri

câţiva dintre cei mai cunoscuţi oameni de

afaceri din România şi ce au descoperit ei în
mijlocul naturii, departe de birourile lor
Autor: Ioana Matei Share
Postat la 15 iulie 2019
1112 afişări

De ce au renunţat la costume pentru tricouri câţiva dintre cei mai... DESCHIDE GALERIA

În sailing, la fel ca în business, este important să oferi siguranţă, să comunici bine şi, mai
ales, să fii un bun coleg. Pe barcă nu ai timp să iei lucrurile personal, nu există competiţie
între membrii echipei, toţi lucrează ca unul, iar factorii externi trebuie „îmblânziţi” cu
măiestrie. Mai mult decât atât, se spune că atunci când eşti pe barcă, te simţi şi arăţi cine
eşti tu cu adevărat. Cel puţin aşa ne-au spus pasionaţii de sailing pe care i-am întâlnit la
Marina Life Harbour, înainte de Regata Ziarului Financiar, parte din Cupa României Alpha
Bank 2019.

Sute de oameni de afaceri, antreprenori sau din mediul corporate au înlocuit, în weekendul
5-7 iulie, costumele de business cu tricourile de sailing şi au luat-o pe drumul care duce
înspre Marina Limanu. La ceas de seară, pe terasa marinei, înainte de competiţie,
ierarhiile păreau să fi dispărut – iar discuţiile însufleţite de aici arătau că fac echipă bună
colegi, parteneri de afaceri sau oameni pe care nu îi leagă absolut nimic altceva în afară
de pasiunea pentru sailing. Conversaţiile încep de obicei prin întrebarea: „Cum va bate
vântul mâine?” – fiindcă acesta poate asigura succesul dacă este stăpânit cu măiestrie în
regată – şi se încheie cu poveştile înflăcărate din mijlocul valurilor.

Peste 300 de competitori şi peste 45 de ambarcaţiuni cu vele s-au înscris la ediţia de anul
acesta a Regatei Ziarul Financiar, care face parte din Cupa României Alpha Bank 2019,
cea mai de amploare competiţie de iahting offshore din România, ce se plasează, ca
număr de ambarcaţiuni şi participare a sportivilor, la acelaşi nivel cu orice campionat
european de anvergură.
„Ne-au adus împreună valorile comune, rigurozitatea, dar şi dorinţa de a susţine o
activitate sportivă, care, după anii ’90, deşi este un sport elegant, frumos, care
construieşte caractere, a avut o promovare mai scăzută”, descrie Sergiu Oprescu,
preşedintele executiv al Alpha Bank România, motivele pentru care alături de colegii săi de
la Alpha Bank, a decis să se implice în acest sport, în urmă cu şase ani. „Cred că este cea
mai longevivă colaborare dintre o companie privată şi organizatorii competiţiilor din zona
acestor sporturi”, adaugă el, vorbind despre necesitatea dezvoltării acestei pasiuni, la fel
de serios ca, poate, o strategie din banking.
Preşedintele executiv al Alpha Bank spune că prin intermediul competiţiilor precum Cupa
României şi-au propus să creeze o comunitate a pasionaţilor de sailing – în contextul în
care consideră că găsirea pasiunii în România intră în datoria tuturor. „Ne-am propus să
creăm un ecosistem, iar acesta are trei dimensiuni posibile: cei care îl practică, fanii,
susţinători ai sportului, şi cei pe care ne dorim să îi atragem către acest sport. În acest
ecosistem cultivăm pasiunea pentru navigaţie, iar a găsi pasiunea în România este nu
doar o artă, ci şi o obligaţie, vrem să creăm un curent de opinie pozitiv”, spune Sergiu
Oprescu. Potrivit acestuia, iahtingul este o activitate a cărei versatilitate inerentă aduce
împreună oameni din toate domeniile, este un sport care aduce entuziasm şi adrenalină
atât la nivelul echipei, cât şi personal, chiar dacă viteza este moderată şi determinată de
viteză vântului. „Nu trebuie comparată cu participarea la o cursă de Formulă 1, dar cu
siguranţă putem crea mediul în care fanii să se bucure de ceea ce înseamnă sportul
acesta, pentru că sentimentul de a «intra» în cursă e acelaşi”, constată el.

În ceea ce priveşte provocările aduse de acest sport, spune că acestea se leagă de

promovarea lui: „Este văzut ca un sport greu de făcut, costisitor şi exclusivist, dar este
doar o imagine diferită de ce se întâmplă în realitate. Orice sport dus la nivel de
performanţă necesită investiţii, dedicare şi rigoare personală. În ultimii ani, însă, se simte,
atât în zona competiţională privată, cât şi în zona deschisă tinerilor care îşi doresc să
atingă performanţă în acest sport, creşterea numărului celor implicaţi”.
De altfel, pasiunea pentru navigaţie a lui Sergiu Oprescu a început în urma unei regate
organizate de Alpha Bank, când s-a urcat pentru prima dată pe un velier, în Grecia, fiindcă
„dacă toate drumurile duc la Roma, toate rutele marine duc prin Grecia”.

Leadership în viteza vântului

Sergiu Oprescu a observat încă de pe atunci că dacă din exterior sailingul poate părea
floare la ureche, când eşti parte din echipaj, lucrurile sunt foarte diferite, iar navigaţia, şi
mai cu seamă participarea la o cursă, aduce cu sine numeroase învăţături. „Este o lecţie
de leadership şi o şcoală de business trăită pe viu pe parcursul unei curse. Sunt lideri şi
lideri, skipperi şi skipperi, diferenţa o dă capacitatea acestora de a construi, antrena şi
motiva echipa din care fac şi ei parte”, spune executivul.
Spre exemplu, observă el, în sailing, la fel ca în business, este important să gestionezi
aşteptările, comunicarea este foarte importantă, iar navigaţia oferă o ocazie aproape unică
de a înţelege dinamica creată între manageri / lideri şi echipele lor. „Pe barcă poţi avea
marinari cu experienţă, pricepuţi, profesioniştii dintr-o companie, dar şi novici, iar
motivaţiile lor sunt diferite. Trebuie să înţelegi dinamica echipei, să o administrezi fără eşec
în situaţiile de criză. Este o muncă 24/7 în serviciul echipei. Este despre a pune coroana
pe capul echipei şi de a duce oamenii şi barca, indiferent de condiţiile de mediu, în
siguranţă pe tot parcursul cursei, de a înţelege riscurile şi a ţi le asuma în condiţii de
control.”
Sailingul poate fi privit astfel ca o metaforă a leadershipului: cum ar spune autori celebri,
pesimistul se plânge de vreme, optimistul speră să se schimbe vremea, dar skipperul sau
liderul unei organizaţii sau echipe este pragmaticul din poveste, ştie că trebuie să ajusteze
poziţia velelor în funcţie de condiţiile de mediu şi să găsească traseul optim.
„Navigaţia îţi cere să fii integru, agil, onest, să oferi siguranţă şi să fii flexibil în comunicare
şi, mai ales, să fii un bun coleg de echipă. Pe barcă nu ai timp să iei lucrurile personal, nu
există competiţie între membrii echipei, toţi lucrează ca unul, fiecare pe postul său şi nu
există un post mai important decât altul – asta dacă skipperul a reuşit să explice şi să
transmită mesajul conţinut de strategie”, observă Sergiu Oprescu. Subliniază, de
asemenea, că la fel ca în orice echipă, oamenii trebuie să adere la viziunea liderului şi să
aibă încredere în el.
La fel ca în business, Sergiu Oprescu trasează universul sailingului în două zone: factorul
extern, ce nu poate fi controlat, şi factorul intern, acele atribute care fac compania diferită
de competiţie şi care sunt în administrarea internă. „Drumul începe cu o strategie bine
definită, care se bazează pe condiţiile de mediu în care te deplasezi şi pe echipă ca să o
ajustezi în mod constant la realitatea din jur.”
Condiţiile de mediu – vântul care lucrează în favoarea sau împotriva celui care navighează
– presupun ca el să ştie cum să aleagă o rută, cum să sincronizeze mişcarea echipajului
ca un singur tot în momentul manevelor. „Asta înseamnă să petreci timp alături de ei, să
dai feedback continuu, să înţelegi fiecare membru al echipei şi mai ales să nu îţi fie frică să
îţi arăţi şi tu la rândul tău slăbiciunile, pentru ca acestea să poată să fi compensate de
punctele tari ale celor de lângă tine.”
Ca în orice comunitate care deschide canalele către alte discuţii, şi ecosistemul celor care
andochează în marinele româneşti reprezintă un bun prilej de networking. „Cu cât este mai
mare comunitatea, cu atât îşi realizează efectul de platformă de business şi poate
reprezenta o rampă de succes.”

Lecţii de bancher, desprinse din sailing

Ce lecţii de business a extras din sailing Sergiu Oprescu, preşedinte executiv Alpha
Bank România:

Glumind, prima regulă este să ţii apa afară din barcă şi echipajul în barcă; apoi să ajungi
la destinaţie respectând prima regulă.
Serios acum, o lecţie bună este că pe apă, ca şi în viaţă, te poţi îndepărta de o ţintă şi
destinaţie în prima fază ca să ajungi mai repede la ea în final. Câteodată drumul în zigzag
care anticipează condiţiile de mediu de la pasul următor este drumul cel mai drept.
Atunci când ţi se pare că te răstorni şi eşti bandat la unghiuri incredibile, cu întreg
echipajul asigurând echilibrul pe boardul celălalt, poate chiar atunci iei avantajul necesar
de viteză că să te desprinzi de concurenţă. Cam ca în banking în perioada crizei, nu-i
aşa?
 Succesul este asigurat de o bună administrare a tuturor factorilor: mediu, pregătire,
strategie, execuţie şi finalizare; să nu ne împiedicăm înainte de a ajunge la mal, căci dacă
se întâmplă, arată slăbiciunea skipperului/liderului de a fi văzut şi folosit în cel mai bun
mod posibil toţi factorii; nu este însă un eşec, este o lecţie, parte din evoluţia personală şi
a grupului.

De la hobby, la business

Mihai Marcu, preşedintele executiv şi acţionarul principal al grupului MedLife, este, de ani
buni, gazdă pentru regatele româneşti, prin Marina Life Harbour, marina privată devenită
unul dintre principalele locuri în care andochează ambarcaţiunile pe litoralul românesc;
este totodată şi coorganizator al Cupei României. Îşi ia cât se poate de în serios rolul de
gazdă – îi ghidează pe angajaţii marinei, prevăzută cu un hotel şi restaurant, pe skipperii
de aici şi este nelipsit şi din competiţii.
Dincolo de faptul că porneşte, în fiecare an, cu barca spre Istanbul împreună cu fiul său,
după cum a declarat într-un interviu acordat anterior revistei Business MAGAZIN, la
capitolul experienţelor sale interesante de sailing încadrează şi momentul când a ales să
vadă ce înseamnă experienţa de skipper, într-un training pe barcă la care participau
manageri dintr-o corporaţie. Fără să ştie cine este, de fapt, Mihai Marcu, respectivii l-au
tratat ca pe un angajat, potrivit interviului anterior: „Mihai, adu-mi o bere“, „Mihai, ţine
berea la rece“ şamd. Antreprenorul spunea că a intrat în joc, iar seara, când a venit CEO-
ul corporaţiei, acesta s-a aşezat lângă Marcu, la masa skipperilor, vorbind cu el ca prieten.
Cel care în cursul zilei îi adresase numeroasele ordine s-a apropiat de preşedintele
MedLife, încercând să-şi ceară scuze. El în schimb a răspuns că îi mulţumeşte, pentru că
a avut o experienţă interesantă, oferindu-i-se prilejul să înţeleagă că viaţa skipperilor este
mai grea decât credea. Mihai Marcu a început să navigheze pe bărci cu vele din 2008, iar
la început era uzual pentru el să plece cu barca din Tomis, să intre pe la Sfântu Gheorghe
sau Sulina – drum de 120 km sau 65 mile –, să stea trei zile în deltă şi să se întoarcă. „Nu
erau prea mulţi care să facă treaba asta, am fost poate primul. Marea Neagră este o mare
care se montează repede, are valuri apropiate; se spune că pe mare nu ţine omul cât ţine
barca. Dacă nu ai exerciţiul de a te lovi de câteva ori de asta, te sperii. Nu cred în
accidente, pentru că nu e un sport aşa periculos. Dar o dată pe lună o barcă se sperie şi
cheamă paza de coastă. Trebuie să ştii marea, să te uiţi la vreme, să-ţi iei ce-ţi trebuie“,
spunea antreprenorul anterior. Romanian Yachting School, Colegiul Nautic Român,
NauticLife, LifeHarbour, Piking, terenuri şi diverse investiţii în imobiliare, „care m-am gândit
eu că vor fi de viitor“, sunt câteva dintre investiţiile sale derivate din pasiunea pentru
navigaţie. „Cumva, am trecut de la una la alta. Nu avem şcoală, hai să facem, nu avem loc
de acostare, am făcut şi asta“, descria antreprenorul proiectele sale inspirate din sailing în
interviul acordat anterior.
În ceea ce priveşte relaţiile posibile de afaceri create pe barcă sau în contextul unei
regate, el spunea: „Eu evit să fac afaceri pe barcă“. Adaugă că, fără dubiu, pasionaţii de
navigaţie sunt oameni de afaceri, iar comunitatea acestora creşte într-un ritm alert. „Nu e
niciun sport, cu excepţia ciclismului, care este un sport de masă, care să înregistreze o
creştere aşa spectaculoasă a numărului de pasionaţi. Cred că în fiecare an se adaugă
cam 100 de oameni noi în acest domeniu.“

Regata oamenilor de afaceri

În perioada 5-7 iulie 2019 a avut loc Regata Ziarul Financiar, eveniment care face parte din
Cupa României Alpha Bank 2019. Această regată reprezintă etapa a II-a a Cupei
României Alpha Bank, cea mai de amploare competiţie de iahting offshore din România.
Competiţia este organizată de Marina Limanu în parteneriat cu Black Sea Sailing
Association şi Marina Eforie, sub egida Federaţiei Române de Yachting. La aceste
campionat au participat peste 45 de ambarcaţiuni cu vele şi peste 300 de competitori,
rivalizând cu orice campionat european de anvergură.

Câştigătorii regatei ZF

ORC* A
locul 1 Quebramar
locul 2 SetSail
locul 3 LZ Yachting
ORC B
locul 1 Incognito
locul 2 Hope
locul 3 Irony

ORC C
locul 1 Odessos
locul 2 Adria
locul 3 Aria

Sursa: Federaţia Română de Yachting; * Offshore Racing Congress

Poveşti din marină: „Fair Winds”

„Fair Winds” este urarea adresată celor care încep o competiţie de sailing şi se referă la un
vânt favorabil, care să bată în direcţia de călătorie dorită. Aflu despre termen de la Antonio
Eram, fondatorul şi CEO-ul procesatorului de plăţi Netopia, pe care, anterior, îl asociam
mereu cu regretul de a nu fi cumpărat Bitcoin la momentul potrivit, după ce mi-a povestit
de potenţialul criptomonedelor într-un interviu din 2013. Acum l-am reîntâlnit înainte de
regată, urcându-se în ambarcaţiune alături de skipperul pe care toată lumea din marină îl
ştie drept „Blondu'”. Antonio Eram avea acum rolul de pitman – unul dintre principalele
roluri de pe o ambarcaţiune.
„Am descoperit că pot să fiu şi foarte calm”, răspunde râzând CEO-ul Netopia, pe care l-
am întrebat care sunt calităţile sale scoase la suprafaţă de competiţiile pe valuri. Iar
principala lecţie de business descoperită de el este: „În sailing este vorba despre a
cunoaşte regulile şi a le folosi în favoarea ta”.
Pentru Antonio Eram, regatele şi sailingul (pe care îl practică de aproximativ trei ani) îi
aduc aminte de ceea ce putea fi cariera sa, cu totul diferită faţă de ceea ce face acum.
Originar din Constanţa, a absolvit liceul de marină şi Academia Navală, însă viaţa l-a
purtat într-o cu totul altă direcţie. Nu s-a făcut navigator, opţiunile la acea vreme fiind
limitate, însă acum face sailing din pasiune: „Este altfel să faci navigaţie pe nave
comerciale faţă de sailingul de pasiune, la fel cum este altceva să faci sailing de pasiune şi
să îl duci spre performanţă, aşa cum am făcut noi”.
Parte din echipa SetSail, el a participat recent chiar şi la un campionat mondial, în luna
mai, şi participă constant la regate internaţionale: „Avem antrenori care sunt campioni
internaţionali, lucrurile sunt mai elevate.”
Despre începuturile sale în sailing îşi aminteşte: „M-am întâlnit cu Vali (Valentin Oeru,
cofondator al şcolii de sailing SetSail – n. red.) şi citisem un articol despre şcoala de
navigaţie înfiinţată de el – am vorbit despre aceasta şi m-a invitat în weekendul următor la
o regată. Aşa a început”. Antreprenorul îşi aminteşte în detaliu prima experienţă în lupta cu
valurile şi vântul: „A fost groaznic, am avut o febră musculară foarte puternică, dar apoi
lucrurile au evoluat”, spune el.
Observă că din ce în ce mai mulţi oameni se alătură acestei comunităţi, iar marina din
Limanu devine neîncăpătoare. „Este o pasiune, este un mijloc de relaxare, este chiar mai
mult decât atât. Spre exemplu, eu îmi iau echipa de la birou şi participăm cu ea la regate.
Este o foarte bună metodă de a antrena spiritul acesta de echipă, de a comunica, de a
crede în echipă, este foarte interesant, depinzi de colegi, este un fel de team building la un
alt nivel.”

„DA”pe mare

Pe Alin Copîndeanu, cofondator şi CEO al afacerii cu costume made to measure Tudor

Personal Tailor, l-am întâlnit la întoarcerea dintr-o etapă a regatei. Renunţase la costumul
cu care se consacrase în presa de business, însă de pe cămaşa sa nu lipseau modelele
cu ambarcaţiuni.
Primul lucru pe care îl asociază cu navigaţia este, potrivit lui, sentimentul de libertate pe
care îl aduce practicarea sailingului. „Noi suntem un echipaj care se axează şi pe
distracţie, nu doar pe competiţie, de aceea suntem la clasa de cruisere, nu la racere, şi
chiar dacă nu ieşim pe primul loc, vrem să ne distrăm”, mărturiseşte Alin Copîndeanu.
„Am pornit dintr-o vacanţă, în 2013, şi apoi am făcut cursurile de sailing, apoi ne-am
înscris la regate, iar din 2014 până astăzi, participăm la regate”, descrie el modul în care a
evoluat pasiunea sa pentru acest sport. Într-o vară, participă la circa 10 astfel de
concursuri, iar în rest iese cu barca pe mare de câte ori este posibil. În urmă cu câteva
săptămâni însă, a dus totul la un alt nivel, când a decis să se şi căsătorească pe barcă,
cununat fiind chiar de profesorul lui de sailing: „Am ieşit cu o mini-flotă de şase bărci, iar
soţia mea a primit un curs de sailing pe care urmează să îl facă anul viitor”. În afară de
partea de competiţie, şi vacanţele le petrec în fiecare an tot pe valuri.
„Noi ne dăm cu o barcă veche, dar care a ieşit, trei ani la rând, pe podium, am cumpărat-o
special pentru asta” şi a costat 16.000 de euro. El spune însă că înainte au avut o barcă
de cruising „care era foarte leneşă”; cu noua ambarcaţiune au ocupat pentru prima etapă
locul 2.
Ei fac achiziţiile de ambarcaţiuni, precum şi întreţinerea acestora, printr-o asociaţie de 10
oameni, creată în jurul acestei pasiuni, majoritatea antreprenori ca şi el. „Am avut o echipă
bună, care s-a dezvoltat de la an la an, şi apoi ne-am unit într-o asociaţie, ca să avem o
structură care să ne permită anumite facilităţi.”
În ceea ce priveşte afacerea sa, spune că nu a luat încă în calcul dezvoltarea unei linii de
îmbrăcăminte pentru sailing, dar nu exclude o influenţă a acestora în costumele Tudor
Personal Tailor. „E un sport care de la an la an creşte, e loc de idei bune şi de dezvoltare.”
„Pe barcă lucrezi în echipă şi este foarte important ca fiecare persoană să îşi cunoască
rolul şi să înţeleagă ce impact are fiecare acţiune pe care o face în deplasarea bărcii.
Partea interesantă pe barcă, la fel ca şi în business, este că efectul acţiunilor nu se vede
imediat, există o inerţie şi o întârziere, ca şi în business”, descrie Copîndeanu una dintre
principalele lecţii de business desprinse de el din sailing.
De asemenea, observă că sunt extrem de importante comunicarea în echipă şi modul în
care sunt transmise toate informaţiile de către skipper (lider): „Cu cât există mai multă
claritate, cu atât oamenii vor înţelege mai bine ce au de făcut şi vor greşi mai puţin”. Pe
barcă mai este nevoie şi ca, atunci când apar probleme tehnice, să fie găsite soluţii rapid,
să improvizezi, să fii creativ: „Nu există o singură cale corectă de a rezolva problemele”.
Iar în momentele dificile, furtună, vânt puternic, se văd cu adevărat sinergia din echipă,
capacitatea de efort şi rezistenţa: „Cei slabi vor renunţa, cei rezistenţi vor deveni mai
puternici şi mai experimentaţi”.
Lucian Mâţu, un alt antreprenor pasionat de navigaţie, proprietarul firmei de consultanţă
Aside MCD face sailing de aproximativ şase ani, perioadă în care spune că a observat că
acest sport a crescut foarte mult: „Sunt oameni pasionaţi care investesc, care au bărci, e
un lucru extraordinar că deşi nu există nişte mize reale, este vorba despre pasiune şi este
un lucru fantastic”, descrie el comunitatea din care face parte. A început să practice
sailingul când numărul băncilor era mai redus. Cei de la SetSail au cumpărat o barcă
nouă, au mutat tot echipajul de pe un cruiser pe racer şi, spune el, „De atunci, mi-a intrat
microbul în sânge” şi a ajuns chiar şi la nivelul de a fi vicecampion naţional la cruisere.
„Este un sport ieftin dacă îl practici ca hobby, este un sport scump dacă vrei să îţi cumperi
barcă”, descrie el costurile implicate de navigaţie. Lecţiile de business în bătaia vântului au
fost deprinse şi de către el rapid: „Sportul cu vele este extraordinar din punctul de vedere a
câteva lucruri foarte clare: decision making – este un sport în care trebuie să iei decizii, te
ajută să te orientezi în funcţie de ce fac alţii, tu poţi să ai strategia ta, dar contează foarte
mult ceea ce fac şi ceilalţi, ai o provocare majoră: să stăpâneşti cele două elemente foarte
importante, apa şi vântul, nu poate face oricine asta”.
SetSail, şcoala şi echipa de la care Lucian Mâţu „a preluat microbul sailingului”, a fost
înfiinţată de Ovidiu Drugan şi Valentin Oeru, care au acordat şi ei în trecut interviuri revistei
Business MAGAZIN. Ei fac parte din rândul antreprenorilor care au avut curajul să îşi
transforme pasiunea în business. Grupul SetSail deţine cea mai mare flotă de
ambarcaţiuni la Marea Neagră şi i-au molipsit, la rândul lor, cu acest microb pe alţi
pasionaţi de sailing. Ovidiu Drugan povestea anterior că a fost poreclit de colegii săi
„Primarul Mării Negre“: se fac din ce în ce mai multe căsătorii, iar printre beneficiile mai
puţin ştiute ale meseriei de skipper se află abilitatea de a oficia căsătorii.
Businessul Set Sail School este unul cu istorie, început în familie: tatăl său, Sorin Drugan,
este, potrivit lui Ovidiu, unul dintre cei mai experimentaţi navigatori pe ambarcaţiuni de
agrement, iar sora sa lucra în domeniul relaţiilor publice şi comunicării. Responsabilităţile
au fost astfel uşor de împărţit: tatăl lui Ovidiu Drugan, pe partea de practică, el, pe predatul
teoriei, iar sora sa, pe aspectele administrative. Drugan a început businessul în paralel cu
ocupaţia sa de bază, iar colegii săi au ajuns să glumească, referindu-se la pasiunea lui
despre navigaţie cu cuvintele: „Eşti avocat în timpul liber, de profesie iahtman“. Acest lucru
s-a adeverit; atât el, cât şi restul familiei au ajuns să să îşi dedice tot timpul afacerii. „Nu a
fost o decizie foarte uşoară şi cel mai mult a cântărit faptul că în avocatură oamenii veneau
cu probleme, trişti, supăraţi, iar în iahting toată lumea vine veselă şi pleacă veselă; atunci
am zis că este mai plăcută activitatea în iahting“, a povestit Drugan. Originar din Brăila şi
fost practicant de caiac-canoe, Valentin Oeru, partenerul său de business, s-a gândit să se
apuce de navigaţie după ce a văzut permisul unui prieten. După ce a ieşit prima oară cu
ambarcaţiunea, i-a spus lui Ovidiu Drugan că îşi doreşte şi mai mult de atât, astfel că a
participat şi la primele regate: „A venit la o cursă de bărci în care a fost foarte combativ –
atât pe apă, cât şi la arbitraj; el ţinea morţiş să se respecte regulile, reguli care se
respectau aşa, un pic cam după ureche, pe vremea aceea, fiind nişte întreceri mai mult
prieteneşti“, îşi amintea Drugan amuzat, anterior.
România se află printre ultimele locuri în Europa când vine vorba de numărul de
ambarcaţiuni raportat la numărul de locuitori, iar acest lucru se leagă mai ales de trecutul
nostru, potrivit lui Valentin Oeru. „Comunismul a distrus mai întâi iahtingul – cluburile
sportive. Se considera atunci că în jumătate de oră poţi să fugi în Bulgaria cu barca mică şi
gata, ai scăpat; şi atunci s-a pus o frână puternică, s-au distrus cluburile şi am rămas în
urmă.“ De altfel, el a observat un detaliu referitor la modul în care vechiul regim privea
Marea Neagră. „În România, vechile hoteluri sunt făcute cu spatele la mare. Intrarea e
undeva dinspre oraş şi în loc să intri – cum e în Turcia sau Italia – de pe nisip, la noi sunt
invers.“
Un efect colateral pozitiv este însă dezvoltarea competiţiilor, a regatelor, printre cele mai
ample din lume în acest moment. „Am ajuns să avem la fiecare regată în jur de 40 de
ambarcaţiuni – în Italia nu mai sunt atât de multe, depăşim şi Grecia.“ Potrivit
antreprenorilor, un merit important în dezvoltarea regatelor îl au cele două marine private,
Marina Limanu şi Marina Eforie.