1.TesteElectronist Retele de Telecomunicatii - Final

Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC
Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013
Beneficiar - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
str. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54 98, vet@tvet.ro
Instrumente de evaluare
Domeniul: ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI

Calificarea: Electronist reţele de telecomunicaţii
Nivel 2
2009
1
Cuprins
Cuprins.....................................................................................................................................2
1. Introducere.................................................................................................................6
2. Alegerea şi utilizarea testelor.....................................................................................8
3. Instrumente de evaluare...........................................................................................16
Evaluare formativa....................................................Error! Bookmark not defined.
Modulul: Dispozitive electronice..............................................................................17
PARTEA I............................................................................................................................17
Testul 1...................................................................................................................................19
Testul 2...................................................................................................................................21
Testul 3...................................................................................................................................24
Testul 4...................................................................................................................................26
Testul 5...................................................................................................................................29
Testul 6...................................................................................................................................32
Testul 7...................................................................................................................................35
Testul 8...................................................................................................................................38
Testul 9...................................................................................................................................42
Testul 11.................................................................................................................................52
Testul 12.................................................................................................................................55
Testul 13.................................................................................................................................60
Testul 14.................................................................................................................................62
Testul 15.................................................................................................................................65
Testul 16.................................................................................................................................68
Testul 17.................................................................................................................................71
PARTEA II.............................................................................................................................75
Testul 1- probă practică şi orală.............................................................................................77
Testul 2 – Probă scrisă...........................................................................................................82
Testul 3 - probă practică şi orală............................................................................................87
Testul 4 – Probă scrisă...........................................................................................................89
Testul 5 – Probă practică şi orală..........................................................................................95
Testul 6 – Probă scrisă..........................................................................................................98
Modulul: Circuite electronice digitale.....................................................................102
PARTEA I..........................................................................................................................102
Testul 1.................................................................................................................................105
Testul 2.................................................................................................................................108
Testul 3.................................................................................................................................112
Testul 4.................................................................................................................................114
Testul 5.................................................................................................................................118
Testul 6.................................................................................................................................128
Testul 7.................................................................................................................................132
Testul 8.................................................................................................................................136
Testul 9.................................................................................................................................140
Testul 10...............................................................................................................................145
PARTEA II...........................................................................................................................150
Testul 1.................................................................................................................................152
Testul 2.................................................................................................................................154
2
Testul 3.................................................................................................................................156
Testul 4.................................................................................................................................161
Testul 5.................................................................................................................................164
Testul 6.................................................................................................................................167
Testul 7.................................................................................................................................172
Testul 8.................................................................................................................................176
Testul 9.................................................................................................................................178
Testul 10...............................................................................................................................183
Testul 11...............................................................................................................................187
Modulul: Sisteme electronice pentru tehnica de calcul...........................................189
EVALUARE INIŢIALĂ......................................................................................................191
Testul 1.................................................................................................................................192
Testul 2.................................................................................................................................196
Testul 3.................................................................................................................................201
Testul 4.................................................................................................................................203
Testul 5.................................................................................................................................206
Testul 6.................................................................................................................................208
Testul 7.................................................................................................................................210
Testul 8.................................................................................................................................212
TESTUL 9............................................................................................................................214
Testul 10...............................................................................................................................218
Testul 11...............................................................................................................................221
Modulul: Tehnologia reţelelor de comunicaţii........................................................224
PROBĂ PRACTICĂ ŞI ORALĂ Nr.1................................................................................229
PROBĂ PRACTICĂ ŞI ORALĂ Nr.2................................................................................231
PROBA SCRISĂ Nr.3.........................................................................................................233
PROBA SCRISĂ Nr.4.........................................................................................................238
PROBA SCRISĂ Nr.5.........................................................................................................242
Modulul: Sisteme şi medii de comunicaţii..............................................................246
PARTEA I..........................................................................................................................246
Testul nr.1.............................................................................................................................248
Testul nr.2.............................................................................................................................255
Testul nr.3.............................................................................................................................272
Testul nr.4.............................................................................................................................276
Testul nr.6.............................................................................................................................281
PARTEA II.........................................................................................................................291
Testul 1.................................................................................................................................293
Testul 2.................................................................................................................................296
TEST 3.................................................................................................................................298
Testul 4.................................................................................................................................301
Testul 5.................................................................................................................................303
Testul 7.................................................................................................................................309
Testul 8.................................................................................................................................312
Testul 9.................................................................................................................................315
Testul 10...............................................................................................................................318
Testul 11...............................................................................................................................321
Testul 12...............................................................................................................................323
3
Testul 13...............................................................................................................................325
Testul 14...............................................................................................................................327
Testul 15...............................................................................................................................329
Testul 16...............................................................................................................................331
Testul 17...............................................................................................................................333
Testul 18...............................................................................................................................335
Testul 19...............................................................................................................................337
Testul 20...............................................................................................................................339
Testul 21...............................................................................................................................341
Testul 22...............................................................................................................................344
Testul 23...............................................................................................................................347
Testul 24...............................................................................................................................350
Testul 25...............................................................................................................................353
Testul 26...............................................................................................................................355
Modulul: Bazele reţelelor de calculatoare...............................................................358
Testul 1.................................................................................................................................360
Testul 2.................................................................................................................................364
Testul 3.................................................................................................................................368
Testul 4.................................................................................................................................372
Testul 5.................................................................................................................................374
Testul 6.................................................................................................................................377
Testul 7.................................................................................................................................380
Testul 8.................................................................................................................................383
Testul 9.................................................................................................................................386
Testul 10...............................................................................................................................390
Testul 11...............................................................................................................................393
Testul 12...............................................................................................................................395
Testul 13...............................................................................................................................397
Testul 14...............................................................................................................................401
Testul 15...............................................................................................................................403
Testul 16...............................................................................................................................406
Testul 17...............................................................................................................................409
Testul 18...............................................................................................................................411
Testul 19...............................................................................................................................413
Evaluare sumativa......................................................Error! Bookmark not defined.
Modulul: Dispozitive electronice............................................................................416
PARTEA I..........................................................................................................................416
Test sumativ.........................................................................................................................418
PARTEA II.............................................................................Error! Bookmark not defined.
Test sumativ.........................................................................................................................428
Modulul: Circuite electronice digitale.....................................................................440
PARTEA I.............................................................................Error! Bookmark not defined.
Test sumativ.........................................................................................................................442
PARTEA II.............................................................................Error! Bookmark not defined.
Test sumativ.........................................................................................................................449
Modulul: Sisteme electronice pentru tehnica de calcul...........................................454
PROBĂ SCRISĂ SUMATIVĂ...........................................................................................456
4
Modulul: Tehnologia reţelelor de comunicaţii........................................................471

PROBĂ PRACTICĂ ŞI ORALĂ SUMATIVĂ..................................................................473
PROBĂ SCRISĂ SUMATIVĂ...........................................................................................477
Modulul: Sisteme şi medii de comunicaţii..............................................................486
PARTEA I..........................................................................................................................486
Testul nr.1 -sumativ..............................................................................................................488
Teme proiecte.......................................................................................................................493
PARTEA II.........................................................................................................................496
TEST SUMATIV 1..............................................................................................................498
TEST SUMATIV 2..............................................................................................................505
Modulul: Bazele reţelelor de calculatoare...............................................................514
Test sumativ.........................................................................................................................516
5
1. Introducere
Această colecție de instrumente de evaluare reprezintă unul dintre

rezultatele activităților desfășurate de cadrele didactice în cadrul
Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU
2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. Prin
activitățile sale proiectul și-a propus să realizeze cadrul favorabil creșterii
calității programelor de formare profesională în opt meserii legate într-un
mod semnificativ de TIC.
Instrumentele de evaluarea cuprinse în acest material au fost elaborate
pentru a fi utilizate de persoanele care, în cadrul liceului, filiera
tehnologică, au responsabilități în formarea profesională din domeniul
Electronică Automatizări, calificarea Electronist reţele de
telecomunicaţii, nivelul 2 de calificare.
În elaborarea lor s-a avut în vedere creșterea calității pregătirii elevilor prin
promovarea unei evaluări riguroase a proceselor de învățare și rezultatelor
învăţării asociate unor module esențiale pentru calificarea electronist
reţele de telecomunicaţii. Acestea sunt:
1. Dispozitive electronice
2. Circuite electronice digitale
3. Sisteme electronice pentru tehnica de calcul
4. Tehnologia reţelelor de comunicaţii
5. Sisteme şi medii de comunicaţii
6. Bazele reţelelor de calculatoare
Majoritatea instrumentelor de evaluare prezentate în continuare reprezintă
modalităţi de susţinere a învăţării şi se integrează în categoria evaluărilor
formative prin care se asigură măsurarea progresului elevilor în atingerea
competenţelor specifice fiecărui modul al calificării. Sunt selectate, de
asemenea, şi instrumente cu ajutorul cărora puteţi stabili existenţa
suportului necesar pentru atingerea obiectivelor unei lecţii sau a unui grup
de lecţii pe care elevii urmează să le parcurgă. O parte a instrumentelor
6
elaborate sunt proiectate pentru evaluările sumative, orientate în direcţia

documentării consistente pentru obţinerea certificării ulterioare a calificării.
Instrumentele propuse solicită atât sarcini legate de activităţile prezentate
în cadrul materialelor de învăţare, realizate în cadrul proiectului pe care le
puteți găsi pe site-ul acestuia, dar şi realizarea de activităţi
complementare. Un număr important de teste prevăd activităţi cu caracter
de sinteză, care urmăresc măsurarea capacităţii dobândite de elevi de a
rezolva sarcini de lucru complexe specifice calificării prin integrarea mai
multor competenţe.
Sunt inserate în această culegere 122 teste cu un grad ridicat de integrare
a cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor. Prin 11 dintre aceste teste
puteţi realiza evaluări sumative ale căror rezultate, în conformitate cu
cadrul normativ specific al învăţământului profesional şi tehnic,
documentează atingerea rezultatelor învăţării vizate şi sunt luate în
considerare în cadrul procedurilor de certificare a calificării profesionale în
conformitate cu prevederile metodologiilor de certificare în vigoare.
7
2. Alegerea și utilizarea testelor
Informațiile, dovezi privind cunoștințele, deprinderile și competențele

dobândite de elevi, sunt furnizate de către aceștia prin realizarea unora
dintre activitățile de învățare organizate de profesori sau pe acelea special
proiectate pentru stabilirea progresului în învățare și a performanțelor.
Acestea pot fi transmise de elevi numai oral, numai în scris, sunt
identificate de profesor prin observarea unor activități practice și/sau
analiza produselor acestor activități, sunt raportate de alte persoane
implicate în pregătirea practică sau sunt o combinație a acestora care are
în vedere inclusiv utilizarea tuturor facilităților oferite de TIC. Luând în
considerare toate acestea, în cadrul prezentei lucrări, s-a utilizat drept
definiție de lucru pentru instrumentele de evaluare formularea conform
căreia acestea reprezintă solicitările specifice adresate elevilor de a
genera, în contexte precizate, și transmite informații într-un mod specificat
în vederea aprecierii și emiterii unor judecăți de valoare referitoare la
procesele de învățare și rezultatele învățării în raport cu criterii prestabililte.
În literatura de specialitate și în activitatea curentă instrumentele de
evaluare se întâlnesc sub diferite denumiri: item, întrebari, test, probă de
evaluare, exerciții, temă, ascultare orală, colocviu, lucrare practică, referat,
potofoliu, lucrare de laborator, probă practică, experiment, lucrarea scrisă,
extemporal, teză, proiect, examen, etc. Pentru prezentarea lor s-a optat
pentru denumirea generică de test. Datorită faptului că unele cerințe sunt
îndeplinite prin efectuarea unei combinații de activități practice, de probe
scrise și/sau orale s-a folosit adeseori în prezentare denumirea de probă
de evaluare cu sensul de încercare la care va fi supus elevul prin care
urmează să se constate și să se decidă asupra atingerii rezultatelor
învățării asociate unei calificări descrise de Standardul de Pregătire
Profesională al acelei calificări.
8
Numai utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de evaluare poate

conduce la colectarea de informații corecte, clare și suficiente pe baza
cărora să fie posibilă formularea unor decizii credibile și documentate
privind procesul de învățare și rezultatelor învățării. Este astfel necesară
înțelegerea exactă și aplicarea corectă, la momentul oportun, a
procedurilor de evaluare, numai în scopul pentru care au fost elaborate,
pentru a realiza o evaluare de calitate. De asemenea, indiferent de
modalitatea prin care sunt transmise/furnizare dovezile, pentru o corectă
evaluare este necesară realizarea unor activități pregătitoare vizând
organizarea evaluării și a administrării testelor, pregătirea aprecierii
dovezilor colectate și a luării deciziilor și a modului de transmitere a
rezultatelor și a unor noi sarcini de învățare elevilor sau/și altor persoane.
Despre toate acestea sunt oferite detalii pentru fiecare test, atunci când ele
sunt necesare.
Evaluarea promovată în această lucrare este parte a procesului de
învățare și este ea însăși o experiență de învățare. Procedurile folosite în
evaluare au grade de complexitate diferite, care pot fi concretizate printr-o
paletă largă de solicitări adresate elevilor de la un singur item (de exemplu
un item cu alegere duală cu răspuns oral) până la activități complexe,
desfășurate pe o perioadă mai mare de timp, eventual în echipă, cum este
cazul unor proiecte. Pe de altă parte, în funcție de complexitatea
rezultatelor învățării, acestea pot fi evaluate adecvat prin măsurare, cu un
grad mare de obiectivitate, sau prin apreciere, cu un nivel ridicat de
subiectivism. Dacă ne referim de exemplu la cunoștințe, în cadrul
taxonomiei lui Bloom trecerea de la simplu la complex prin succesiunea :
cunoaștere, înțelegere, aplicare, analiză, sinteză, evaluare, este însoțită de
instrumente de evaluare care, pentru adecvare, măresc deschiderea
răspunsurilor date de elevi: itemi obiectivi, întrebări de genul ce înțelegi
prin..., exerciții, probleme, subiecte de sinteză, dizertație. Testele propuse
au ținut seama de aceste aspecte. Cel care utilizează probele de evaluare
propuse este sprijinit, prin indicaţiile din prezentarea testelor, să
9
stăpânească procesele de măsurare, apreciere și decizie cerute de

fiecare instrument în parte, elaborat adecvat obiectivelor vizate.
Probele de evaluarea selectate în prezenta culegere au fost elaborate

având ca repere obiectivele evaluării și localizarea, în cadrul programului
de formare, a momentului oportun de utilizare. Obiectivele evaluării au fost
grupate în două mari categorii de beneficii aduse de aprecierile și
judecățile emise pentru o perioadă de învățare, respectiv direcționarea
dominantă către procesul de învățare sau către rezultatele învățării.
Desigur pot fi identificate, pe lângă obiectivele de evaluare, multe alte
criterii după care să se organizeze prezentarea instrumentelor de evaluare
realizate. O atfel de abordare are avantajul organizării în succesiunea
firească a momentelor când se realizează evaluarea, şi dimensionează
implicit ce și cât se evaluează.
Autorii instrumentelor de evaluare le-au grupat în funcție de orientarea

dominantă și de momentul realizării evaluării în următoarele categorii:
a. Evaluări realizate pentru aprecierea și susținerea procesului de
învățare
1. La începutul lecției. Sunt teste care stabilesc existența suportului
adecvat pentru atingerea obiectivelor lecției care urmează a se realiza.
Aceasta categorie este constituită din teste construite preponderent din
itemi obiectivi a căror administrare se realizează într-un timp scurt, câteva
minute. Sunt de regulă teste orale prin care se asigură realizarea unui
feedback rapid și pregătirea participării elevilor la activitățile de învățare
planificate.
2. În timpul lecției. Sunt instrumente de evaluare adecvate activităților
specifice temei lecției care permit identificarea atingerii țintelor de etapă.
Sunt utilizate pentru asigurarea feedbackului, pentru controlul și susținerea
învățării în clasă. Unele dintre ele consolidează învățarea prin cerințe
legate de exersare/dezvoltare. Alte instrumente propuse sunt integrate
metodelor active de învățare recomandate de autori pentru atingerea
10
obiectivelor operaționale. Aici se găsesc propuse instrumente adecvate

unei diversități de activități de învățare și diferitelor moduri de organizare a
învățării: evaluări individuale, colegiale, evaluarea activităților grupurilor de
lucru, referitoare la aspecte teoretice sau practice ale lecției.
3. La sfârșitul lecției. Instrumente care rezumă și verifică atingerea
obiectivelor lecției. O parte dintre propuneri sunt unitar legate de metoda
de învățare promovată pentru tema respectivă, așa cum aceasta este
prezentată de fișele de documentare și activitățile de învățare elaborate ca
materiale de învățare și explicate în fișele suport care pot fi consultate pe
site-ul proiectului la secțiunea Materiale de predare. De altfel, această
legătură prin care procedurile de evaluare sunt integrate învățării se poate
constata și pentru alte categorii de instrumente de evaluare integrate
acestei selecții.
4. La sfârșitul unui grup de lecții (temă). Instrumente de evaluare a
obiectivelor integratoare pentru temă, aflate în strânsă legătură cu
competențele din Standardul de Pregătire Profesională al calificării.
b. Evaluări realizate pentru aprecierea rezultatelor învățării
1. La sfârșitul unui grup de teme (capitol) . Instrumente de evaluarea
care evidențiază rezultatele învățării și modul în care acestea se
raportează la performanțele prevăzute de SPP. Evaluarea are rol formativ
de identificare a gradului de finalizare cu succes a unei etape a
programului de formare de către fiecare elev și de identificare a nevoilor
individuale de completare/sprijinire a învățării în vederea finalizării ei.
Evaluarea fundamentează deciziile privind programele individuale
remediale sau de dezvoltare precum și pe cele legate de proiectarea și
planificarea reevaluărilor.
2. La sfâșitul modulului. Probe de evaluare sumativă a întregului modul.
Evaluarea evidențiază dobândirea tuturor competențelor prevăzute de SPP
pentru acel modul și este în strânsă legătură cu procedura de certificare a
calificării profesionale, în condițiile constatării îndeplinirii standardelor de
către fiecare elev. În funcţie de modul şi de cerinţele cuprinde în SPP
privind evaluarea rezultatelor învăţării, evaluarea integrală a acestuia se
11
poate realiza prin câteva probe, deci unele dintre testele sumative vizează
numai o parte dintre competenţe sau propun numai anumite situaţii, care
se regăsesc în condiţiile de aplicabilitate prevăzute, context în care autorii
au considerat că elevii pot dovedi convingător competenţele dobândite.
Este necesară menționarea faptului că între cele două direcții dominante
ale evaluării utilizate există o unitate evidentă. Clasificarea are doar scopul
de a orienta, prin organizarea instrumentelor de evaluare după momentul
şi durata alocată pentru evaluare, obiective, complexitatea organizării
pentru colectarea dovezilor de competență, resursele necesare a fi
alocate, dimensiunea și/sau complexitatea activităților teoretice sau
practice realizate de elevi pentru îndeplinirea cerințelor.
Datorită diversității dispozitivelor de evaluare, respectiv a modalităților

prevăzute pentru culegerea, prelucrarea, interpretarea informațiilor și
prezentarea rezultatelor evaluării, precum și a contextelor și scopurilor
pentru care sunt folosite, prezentarea lor presupune grade diferite de
detaliere.
Autorii au avut în vedere la prezentarea testelor în primul rând posibilele
nevoi ale colegilor, cu eventual mai puțină experiență în învățământ, care
doresc să-și îmbunătățească prestația de evaluator. În general,
utilizatorului îi sunt necesare informații privind destinația, cerințele și modul
de administrare, resursele necesare, modul de corectare și notare. Aceste
informații au fost grupate în categoriile descrise în continuare.
Prezentarea testului. Fiecare test este prezentat pe scurt. Sunt arătate în
câteva fraze recomandările privind utilizarea testului, localizarea, în cadrul
programului de formare, a perioadei optime de utilizare, instrucțiuni utile de
aplicare a testului, precum și alte informații relevante privind natura
activităților elevilor, evaluatori etc.
Obiectivele evaluării. Ce se va evalua, în strânsă legătură cu modul cum
vor fi folosite rezultatele obţinute, este cuprins în obiectivele evaluării.
Acestea sunt raportate la competențe și criteriile de performanță asociate
lor, dar uneori și la procesele pe care urmează să le desfășoare elevii, la
12
obiective operaționale sau la conținuturi tematice. Indiferent de varianta de

prezentare pentru care s-a optat, obiectivele de evaluare sunt puse în
relație cu competențele, criteriile de performanță și condițiile de
aplicabilitate care le subsumează. Obiectivele evaluării se pot identifica cu
o parte sau cu toate criteriile de performanță asociate uneia sau mai multor
competențe. Pentru evaluările sumative obiectivele se regăsec printre
competențele modulului.
Resursele necesare. Când este necesar, testele oferă toate informațiile
necesare privind: aparatele, materialele, auxililarele (liste de coduri,
scheme, cărți tehnice etc.) necesare realizării evaluării.
Condițiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea. În această
secțiune sunt oferite date privind locația recomandată pentru realizarea
evaluării (sală, laborator, atelier, secție de producție etc.), eventualele
elemente de organizare a spațiilor (lucru individual, câte doi, grupe) și a
procedurilor (schimbarea punctelor de lucru, lucrul individual urmat de o
anumită organizare, pe grupe sau în plen), modul în care sunt asistați
elevii pe timpul desfășurării probelor, cum și de către cine. În general sunt
prezentate informațiile care standardizează procedura de evaluare, altfel
spus sunt reglementate condițiile de administrare astfel încât să se asigure
calitățile testului în oricare unitate de învățământ în care este folosit.
Durata evaluării. Timpul de lucru (10 min, 30 min, 1 oră, etc.) sau durata
evaluării ( 2 luni pentru realizarea unui proiect și 15 min. pentru
prezentarea lui etc.) reprezintă un element cheie de care s-a ținut cont.
Pentru unele instrumente de evaluare nu este necesară sau nu poate fi
estimată acesată durată, dar pentru altele reprezintă un element important,
fiind criteriu de evaluare menționat corespunzător.
Cerințele adresate elevului – Testul propriu-zis sau enunțul.
Prezentarea cerințelor, a sarcinilor de lucru pentru elevi, este influențată de
metoda de evaluare pentru care s-a optat. Veți găsi cerințe cu răspuns
oral, probe scrise, practice sau combinații ale lor integrate, de regulă,
strategiei de învățare și adecvate metodei alese.
13
Instrucțiuni pentru elevi. Au rolul de a prezenta clar, fără ambiguitate

modul de îndeplinire a cerințelor, procedurile care trebuie respectate, dacă
acestea nu sunt cuprinse și transmise implicit de enunț. Instrucțiunile au o
paletă largă de prezentare de la instrucțiuni simple, încercuiți răspunsul pe
care îl considerați corect, la unele riguroase și complexe cum sunt cele în
legătură cu realizarea unui experiment sau produs. Ele pot conține și
atenționări, avertizări, recomandări sau restricții, dar în aceeași măsură pot
fi indicații/proceduri pentru situații speciale: dacă ați încercuit din greșeală
un răspuns incorect atunci..... Au fost inserate numai instrucțiunile strict
necesare.
Criteriile de evaluare și notare. Toate testele prezintă riguros modul de
apreciere indiferent dacă s-a optat pentru notarea analitică sau cea
holistică (globală). În funcție de test, aceasta se concretizează simplu prin
Bine, Corect, Incorect, Greșit, etc. prin descrierea performanței sau prin
acordarea de puncte care cumulate conduc la valoarea finală a notei.
Uneori, prin luarea în considerație a tuturor variantelor de răspuns posibil
sau pentru prezentarea modului de notarea holistică această secțiune are
cea mai mare întindere din prezentarea testului.
Pentru că elevul trebuie să fie informat despre criterii și modul de notare,
despre performanța minimă acceptată pentru promovare și punctajul minim
corespunzător, prezentarea acestei s-a făcut cu mare rigoare.
Instrucțiuni pentru asistenți și evaluatori. Sunt prezentate limitele în
ceea ce privește asistența acordată elevilor pentru realizarea cerințelor sau
precizări privind conduita evaluatorului. Sunt prezentate detalieri privind
aprecierile pentru cazurii absolut necesare, în special pentru cele calitative
și/sau eventuale pricizări suplimentare privind notarea. Se vor regăsi în
această secțiune de prezentare a testelor două categorii de instrucțiuni:
privind procedurile de îndrumare în realizarea probei și privind procedurile
de corectare sau apreciere și notare.
Modul de transmitere și sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării.
Sugestii privind deciziile care pot fi luate în raport cu performanțele elevilor.
Ele sunt necesare în special pentru îmbunătățirea învățării.
14
Uneori este necesară transmiterea detaliată a tuturor acestor informații. În

alte cazuri multe dintre informații sunt furnizate implicit, prin modul de
formulare a cerințelor pentru elevi, prin baremul de corectare și de notare
sau prin instrucțiunile care însoțesc testul.
Culegerea de teste este însoțită de o selecție a principalelor surse

bibliografice și adrese de Internet utile.
Autorii speră că această selecție de teste vă va fi de un real ajutor în

activitatea didactică. Orice observație privind această lucrare sau sugestie
de îmbunătățire a unora dintre probele de evaluare prezentate pot fi
transmise persoanelor de contact, a căror adresă a găsiți pe site-ul
Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU
2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC.
15
3. Instrumente de evaluare
16
Modulul: Dispozitive electronice

PARTEA I
17
AUTOR:
PITIC AURELIA – profesor, grad didactic I, Grup Şcolar de Poştă şi
Telecomunicaţii Timişoara
COORDONATOR:
CAZACU REMUS- profesor grad didactic I colegiul Tehnic de

Telecomunicaţii “Nicolae Vasilescu Karpen”- Bacău
CONSULTANŢĂ:
VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT

IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT
ANGELA POPESCU – expert CNDIPT
DANA STROIE – expert CNDIPT
18
str. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54
98,vet@tvet.ro
Testul 1
Competenţe: Identifică dispozitivele electronice discrete
Obiectivele evaluării:
- să recunoască tranzistoarele bipolare după simbol, marcaj, aspect fizic
- să identifice terminalele tranzistoarelor bipolare
Prezentarea testului
Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative,
în cadrul orelor de instruire practică ale modulului.
Tipul testului: probă practică
Durata evaluării: Timp de lucru: 20 minute
Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea:
Testul poate avea loc în atelierul de instruire practică, fiecare elev va primi o foaie cu
cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.
Resursele materiale necesare sunt cataloage de componente electronice, dispozitive

electronice discrete dintre care 10 tranzistoare bipolare, printre acestea fiind cele cu
forma capsulei şi codul din enunţ.
Enunţ:
Studiaţi dispozitivele electronice puse la dispoziţie după aspectul fizic al capsulei şi

după marcaj. Utilizaţi un catalog de componente electronice pentru a le identifica.
Fig.1. Configuraţia terminalelor tranzistoarelor

1) Faceţi asocierile corecte între cele două coloane,în coloana I fiind enumerate
codurile tranzistoarelor bipolare iar în coloana II fiind precizate literele
corespunzătoare figurilor respective.
Coloana I Coloana II
A. codul BC170 a) figura a
B. codul 2N2890 b) figura b
C. codul 2N5293 c) figura c
D. codul AD130 d) figura d
1) Identificaţi terminalele tranzistoarelor din figura 1.Tranzistoarele sunt văzute de

jos.
2) Precizaţi denumirea terminalelor notate cu abrevierile E; B; C.
3) Precizaţi terminalul marcat cu o cheiţă pe capsula tranzistorului a)
Criteriile de evaluare şi notare
Se acordă 10 puncte astfel:
1 punct din oficiu
1) 2 puncte (0,5 puncte pentru fiecare asociere corectă)
2) 6 puncte (0,5 puncte pentru fiecare terminal identificat)
3) 0,75 puncte (0,25 puncte pentru fiecare denumire corectă)
4) 0,25 puncte
Barem de corectare şi notare:
1) A- c, B- a, C- d, D- b; 2) 1- E, 2- B, 3- C, 4- E, 5- B, 6- C, 7- C, 8- B, 9- E, 10- E, 11-
C, 12- B ;3) Emitor, Bază, Colector ;4) emitorul
Instrucţiuni pentru evaluatori
Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut

în barem.
Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării
În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre aspectul
fizic, marcajul şi configuraţia terminalelor tranzistorului.
20
Testul 2
Competenţe: Verifică funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete
- să identifice defectele specifice ale tranzistoarelor bipolare
Resursele materiale necesare sunt aparate de măsură, cataloage de componente

electronice, dispozitive electronice discrete dintre care 5 tranzistoare bipolare,acestea
fiind cele cu codul din enunţ.
Enunţ:
Pentru tranzistoarele bipolare încapsulate din figură au fost identificate terminalele şi

tipul conductivităţii.
npn pnp npn npn
Fig.2.Tranzistoare bipolare
1) Pentru fiecare tranzistor bipolar , măsuraţi joncţiunea bază-emitor la polarizare

directă şi stabiliţi dacă aceasta conduce sau este întreruptă.Treceţi răspunsul în
tabel.
21
2) Pentru fiecare tranzistor , măsuraţi joncţiunea bază-emitor la polarizare inversă şi
stabiliţi dacă aceasta este blocată sau este străpunsă.Treceţi răspunsul în tabel.
3) Pentru fiecare tranzistor , măsuraţi joncţiunea bază-colector la polarizare directă

şi stabiliţi dacă aceasta conduce sau este întreruptă.Treceţi răspunsul în tabel.
4) Pentru fiecare tranzistor , măsuraţi joncţiunea bază-emitor la polarizare inversă şi

stabiliţi dacă aceasta este blocată sau este străpunsă.Treceţi răspunsul în tabel.
5) Apreciaţi care este starea fiecărui tranzistor, anume este defect sau funcţional, în
funcţie de rezultatele măsurărilor efectuate asupra joncţiunilor şi în funcţie de
starea de conductibilitate a acestora
Tabel 1
Codul Joncţiune BE Joncţiune BC Stare

tranzistorului polarizată polarizată tranzistor
direct invers direct invers
Instrucţiuni pentru elevi
Este posibil să utilizaţi pentru măsurarea joncţiunilor şi verificarea tranzistorului unul din
următoarele aparate de măsură: multimetru digital,ohmmetru,tranzistormetru. Trebuie
să reţineţi că polaritatea bornelor se inversează la utilizarea unui multimetru ca
ohmmetru.
1 punct din oficiu
1) 2 puncte (0,5 puncte pentru fiecare măsurare finalizată cu aprecierea stării joncţiunii
trecută în tabel)
trecută în tabel)
trecută în tabel)
trecută în tabel)
5) 1 punct (0,5 puncte pentru aprecierea corectă a stării fiecărui tranzistor)

22
Pe ambele joncţiuni ar trebui să se măsoare în jur de 0,7 V la polarizare directă,ceea ce

înseamnă că la polarizare directă joncţiunea conduce .Dacă aparatul de măsură indică
absenţa curentului, joncţiunea este întreruptă la polarizare directă. Ambele joncţiuni ar
trebui să indice absenţa curentului prin joncţiune la polarizare inversă, deci joncţiunea
să fie blocată la polarizare inversă. Dacă aparatul de măsură indică prezenţa unui
curent prin joncţiunea invers polarizată, atunci aceasta este străpunsă. Poziţionarea
multimetrului digital pentru măsurarea tranzistoarelor considerate ca ansamblu de două
diode:
Tranzistorul este funcţional doar dacă pentru ambele joncţiuni este verificată prin
măsurare următoarea situaţie:la polarizare directă joncţiunea conduce iar la polarizare
inversă joncţiunea este blocată.
Codul Joncţiune BE Joncţiune BC Stare

tranzistorului polarizată polarizată tranzistor
direct invers direct invers
exemplu conduce blocată conduce blocată funcțional
exemplu conduce străpunsă conduce blocată defect
exemplu întreruptă blocată conduce blocată defect
exemplu conduce blocată întreruptă străpunsă defect
Pentru fiecare răspuns corect se va acorda punctajul prevăzut în barem.
În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre

verificarea funcţionalităţii tranzistorului cu aparate de măsură.
23
Testul 3
Competenţe: Selectează dispozitivele electronice discrete
- să aleagă tranzistoare bipolare după criterii specificare
în cadrul orelor de laborator ale modulului.
cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Resursele materiale necesare sunt
cataloage de componente electronice, dispozitive electronice discrete dintre care 5
tranzistoare bipolare,acestea fiind cele cu codul din enunţ.
Enunţ: Citiţi codul tranzistoarelor bipolare din figura 3 şi utilizaţi un catalog de

componente electronice pentru a le identifica.
Fig.3. Tranzistoare bipolare încapsulate
1) Identificaţi categoria din care fac parte tranzistoarele din figura 3 în raport cu cele
patru categorii de clasificare ale tranzistoarelor bipolare
A. Tipul de conductivitate: pnp; npn.
B. Puterea disipată: de mică putere; de medie putere; de putere.
C. Frecvenţa de lucru: de joasă frecvenţă; de înaltă frecvenţă
D. Materialul semiconductor: cu germaniu; cu siliciu
24
Completaţi tabelul cu informaţiile obţinute prin studiul catalogului de componente.
Tabel 2
Codul Categorie tranzistor
tranzistorului A B C D
2) Alegeţi un tranzistor dintre cele studiate la punctul 1 care să corespun-dă

următoarei descrieri: tranzistor de tip npn, de putere medie, de joa-să frecvenţă,
cu siliciu.
1punct din oficiu
1) 8 puncte (0,4 puncte pentru completarea fiecărei căsuţe din tabel);
2) 1 punct
Barem de corectare şi notare: 1)
Codul Categorie tranzistor

tranzistorului A B C D
BC170 npn de mică putere joasă frecvență cu siliciu
2N5293 npn de putere joasă frecvență cu siliciu
AD130 pnp de putere joasă frecvență cu germaniu
2N2890 npn de medie putere joasă frecvență cu siliciu
BF970 pnp de mică putere înaltă frecvență cu siliciu
2) tranzistorul cu codul 2N2890
Pentru fiecare răspuns corect se va acorda punctajul prevăzut în barem.
În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre criteriile
de selectare şi despre tipurile de tranzistoare bipolare.
25
Testul 4
Competenţe: Determină funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete
- să stabilească tipul de conexiune al tranzistorului bipolar într-o schemă dată
- să recunoască regimul de funcţionare al tranzistoarelor bipolare
- să polarizeze tranzistorul bipolar în funcţie de regimul de funcţionare
Durata evaluării:Timp de lucru: 50 minute
Testul poate avea loc în laborator, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va
rezolva individual subiectele.

electronice discrete, surse de alimentare, aparate de măsură, cordoane de legătură,
placă test, pistol de lipit.
Enunţ: Se consideră schema electrică din figură:
Fig.4. Schemă electrică
26
a) Să se precizeze modul de conexiune al tranzistorului din figura 4 şi să se
justifice răspunsul
b) Să se identifice dispozitivele electronice şi aparatele necesare pentru

realizarea montajului conform fig.4.
c) Să se realizeze practic montajul conform schemei din fig.4 şi să se conecteze

alimentarea, apoi reglaţi rezistenţa RCo la minim.
d) În tabel sunt date valori ale tensiunii U CE şi este precizat regimul de funcţionare
în care se află tranzistorul în fiecare caz. Reglaţi valoarea rezis-tenţei variabile R Co astfel
încât tensiunea UCE să ia, pe rând,cele două valori din tabel.
Tabel 3
UCE(V) Regim de funcţionare tranzistor

3 activ normal
0,2 de saturație
Veţi utiliza cunoştinţele acumulate în ce priveşte identificarea tranzistoarelor bipolare şi

a terminalelor acestuia şi ar fi necesar să verificaţi funcţionalitatea tranzistorului înainte
de conectarea acestuia în montaj.
1punct din oficiu
a) 2 puncte (1punct pentru identificare, 1 punct pentru justificare)
b) 2 puncte
c) 3 puncte (2 puncte - realizarea montajului, 0,5 puncte - conectarea alimen-tării, 0,5

puncte – funcționarea montajului)
d) 2 puncte (0,5 puncte pentru fiecare reglaj, 0,5 puncte pentru fiecare măsurare a
tensiunii)
a) Modul de conexiune emitor comun, intrarea circuitului este între emitor şi bază iar
ieşirea circuitului este între emitor şi colector
b) Un tranzistor bipolar de tip npn,un rezistor cu rezistenţă variabilă , două

rezistoare,două surse de alimentare, un voltmetru.
27
c) Se realizează conexiunile între componente conform schemei.
d) Se citeşte pe cadranul voltmetrului valoarea tensiunii U CE apoi se reglează cursorul

rezistorului cu rezistenţă variabilă până când valoarea tensiunii devine egală succesiv
cu valorile precizate în tabel.
Pentru fiecare răspuns sau rezolvare corectă se va acorda punctajul maxim prevăzut în
barem.

modurile de conexiune şi regimurile de funcţionare ale tranzistoarelor.
28
Testul 5
Verifică funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete
- să măsoare parametrii tranzistoarelor bipolare
Durata evaluării:
Timp de lucru: 50 minute

Fig.5.Schemă de măsurare
a) Realizaţi practic montajul conform schemei din figură cu valoarea tensiunii de

alimentare EB de 5V respectiv EC de 15 V.
29
b) Utilizaţi elementele reglabile din montaj astfel încât valoarea curentului I B să fie
egală cu 20µA şi să rămână constantă; tensiunea U CE să ia pe rând fiecare din valorile
precizate în tabel;pentru fiecare valoare a tensiunii U CE măsuraţi valoarea curentului IC.
Tabel 4
UCE (V) 0,2 0,7 2 3 5

IC (mA)
PSF P1 P2 P3 P4 P5
c) Ridicaţi grafic caracteristica de ieşire a tranzistorului cu expresia
IC = f(UCE ) pentru IB = 20uA utilizând rezultatele măsurărilor efectuate.
d) Marcaţi pe caracteristica de ieşire desenată cele cinci puncte statice de

funcţionare ale tranzistorului PSF(UCE;IC) , măsurate la punctul b.
e) Apreciaţi care este regimul de funcţionare al tranzistorului în fiecare din cele 5

puncte statice de funcţionare.
Tabel 5
PSF P1 P2 P3 P4 P5
Regim de
funcţionare

1punct din oficiu
a) 2 puncte (1 punct pentru identificarea elementelor de circuit necesare, 1 punct

pentru realizarea montajului)
b) 1,5 puncte (0,5 puncte pentru fiecare măsurare)
c) 2 puncte
d) 1 punct (0,2 puncte pentru marcarea fiecărui PSF pe caracteristică)
e) 2,5 puncte (0,5 puncte pentru fiecare regim de funcţionare corect

30
a) Sunt necesare: două surse de alimentare, două rezistoare cu rezistență
variabilă,două ampermetre, două voltmetre, un tranzistor bipolar de tip npn.
b) Se reglează rezistenţa variabilă P1 astfel încât ampermetrul A1 să indice valoarea de

20 µA,se reglează rezistenţa variabilă P2 astfel încât voltmetrul V2 să indice pe rând
fiecare valoare precizată în tabel pentru U CE şi pentru fiecare caz se citeşte indicaţia
ampermetrului A2 pentru curentul IC.
c)
d) Punctele P1…P5 sunt poziţionate pe caracteristica tranzistorului
e)
PSF P1 P2 P3 P4 P5
Regim de de activ activ activ activ

funcţionare saturație normal normal normal normal
Regimurile sunt precizate în tabel

barem.

modurile de conexiune şi regimurile de funcţionare ale tranzistoarelor
Testul 6
31
- să măsoare parametrii tranzistoarelor bipolare

Fig.6. Schemă electrică de măsurare

a) Să se realizeze practic montajul conform schemei din figură.
b) Să se măsoare valoarea curentului de colector al tranzistorului I C0 şi a tensiunii
colector- emitor UCE0.
32
c) Să se traseze dreapta de sarcină statică a circuitului din figură, cu ecuaţia E C=
IC*RC+UCE
d) Să se poziţioneze pe dreapta de sarcină punctul static de funcţionare determinat
de valorile măsurate la punctul a, respectiv PSF(I C0, UCE0 ).
e) Să se aprecieze care este regimul de funcționare al tranzistorului corespunzător
PSF determinat.

1punct din oficiu
a) 2 puncte (1 punct pentru identificarea elementelor de circuit necesare, 1 punct

pentru realizarea montajului)
b) 2 puncte (1 punct pentru fiecare măsurare)
c) 2 puncte (0,5 puncte pentru identificarea sistemului de axe, 0,5 puncte pentru
înlocuirea valorilor numerice în ecuație, 2* 0,5 puncte pentru identificarea tăieturilor cu
axele,)
d) 1 punct
e) 2 puncte
a) Sunt necesare: două surse de alimentare, două rezistoare, un ampermetru, un

voltmetru, un tranzistor bipolar de tip npn.
b) Curentul IC0 se măsoară cu ampermetrul A iar tensiunea U CE0 se măsoară cu

voltmetrul V.
c) Sistemul de axe în care se va trasa dreapta de sarcină este acelaşi cu al

caracteristicilor de ieşire ale tranzistorului aflat în modul de conexiune emitor comun,
deci (IC,UCE).
Ecuaţia EC= IC*RC+UCE devine, prin înlocuirea valorilor numerice ale elementelor de
circuit ,10= IC*2 kΩ+UCE ; tăieturile cu axele se determină astfel: fie I C=0 deci10=UCE şi
fie UCE=0 deci 10= IC*2 kΩ de unde rezultă IC=5mA.Tăieturile cu axele sunt IC=5mA şi
UCE=10 V în sistemul de axe (IC,UCE)
33
d) Punctul este poziţionat pe dreapta de sarcină.
e) Regim normal activ pentru că PSF este poziţionat în zona de mijloc a planului de axe
(IC,UCE)
barem.

modurile de conexiune şi regimurile de funcţionare ale tranzistoarelor
34
Testul 7
- să interpreteze datele de marcaj folosind cataloage de componente
Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Tipul testului: probă scrisă
Testul poate avea loc în sala de clasă sau în laborator, fiecare elev va primi o foaie cu
cataloage de componente electronice.
Enunţ: Rezolvaţi următoarele sarcini de lucru:
1) Identificaţi tipul conductivităţii tranzistoarelor din tabel:
Tabel 6
Tip conductivitate
a)
b)
2) Dacă baza are conductivitate de tip n, atunci tranzistorul este de tip:
a) n p n
b) p n p
c) p p n
3) Apreciaţi cu adevărat sau fals (A/F) afirmaţia :

35
Tipul tranzistorului este identificat după sensul săgeţii de pe emitorul simbolului
acestuia.
criteriile de clasificare ale tranzistoarelor bipolare iar în coloana II fiind enumerate
tipurile de tranzistoare corespunzătoare criteriilor respective.
A.Tipul de conductivitate a) Tranzistoare cu germaniu; cu siliciu
B. Puterea disipată b) Tranzistoare pnp; npn
C. Frecvenţa de lucru c) Tranzistoare de putere mică; medie;mare
D. Material semiconductor d) Tranzistoare de mică; mare frecvenţă
5) Completaţi spaţiile libere din propoziţia:
Tranzistorul este identificat în cataloagele de componente după..(1)..înscris pe....

(2)...tranzistorului.
6) Cum interpretaţi noţiunile de capsulă a tranzistorului şi codul tranzisto-rului ?
7) Utilizaţi catalogul de componente şi determinaţi categoria din care face parte

tranzistorul cu codul BD142 după cele patru criterii de clasificare ale tranzistoarelor
bipolare.
La întrebarea cu răspuns multiplu este o singură variantă corectă.
1punct din oficiu
1) 1 p (0,5 p pentru fiecare tip)
2) 0,5 p
3) 0,5 p
4) 2 p (0,5 p pentru fiecare asociere corectă)
5) 1 p (0,5 p pentru fiecare cuvânt)
6) 2p (1 p pentru fiecare explicaţie)
36
7) 2 p (0,5 p pentru soluţia la fiecare criteriu)
1) a- npn; b- pnp
2) b
3) A
4) A- b, B- c, C- d, D- a
5) 1- codul; 2- capsula
6) Capsula este carcasa dispozitivului
Codul este o succesiune de cifre şi litere care serveşte la identificarea dispozitivului în

catalogul de componente
7) Tipul conductivităţii: npn
După puterea disipată: de putere
După frecvenţa de lucru: joasă frecvenţă
După materialul semiconductor: cu siliciu
barem. Întrebările se referă la următoarele conţinuturi tematice:
Conţinuturi tematice Identificar Înţelegere Rezolvare Total

e %(nr.itemi) %(nr.itemi)
%(nr.itemi) Întrebare Întrebare
Întrebare
Categorii de tranzistoare bipolare 14%(1) 28%(2) 14%(1) 57%(4)
Într.1 Într.2,3 Într.4
Marcajul tranzistoarelor bipolare 14%(1) 14%(1) 14%(1) 43%(3)
Într.5 Într.6 Într.7
Total itemi 28%(2) 43%(3) 28%(2) 100%(7)

clasificarea şi marcajul tranzistoarelor bipolare.
37
Testul 8
- să precizeze parametrii specifici tranzistoarelor bipolare
- să interpreteze valorile limită ale parametrilor tranzistoarelor bipolare
Testul poate avea loc în sala de clasă sau în laborator, fiecare elev va primi o foaie cu
cataloage de componente electronice.
1) Curentul tranzistorului cu valoarea cea mai mică se formează în :
a) emitor
b) bază
c) colector
2) Marcaţi pe simbolul tranzistoarelor de tip npn şi pnp din figură, sensul curenţilor
IB şi IC în conformitate cu ecuaţia I a tranzistorului: IE = IC + IB
Fig.7.Curenţii tranzistorului bipolar

3) Calculaţi valoarea curentului de emitor I E dacă se cunosc valorile curenţilor de
bază şi de colector, respectiv IB = 50 µA şi IC = 9,5 mA
4) Completaţi spaţiile goale cu cuvintele necesare:

38
Parametrul α se numeşte factor de amplificare în curent din ..(1)..în..(2)…iar
parametrul β se numeşte factor de amplificare în curent din …(3)…în….(4)..
5) Dacă valoarea curentului I B este constantă iar valoarea factorului β creşte

atunci valoarea curentului IC.
a) scade
b) creşte
c) rămâne constantă
6) Apreciaţi cu adevărat sau fals (A/F) afirmaţia:
Cu cât valoarea factorului α creşte,spre 1,valoarea factorului β scade.
7) Calculaţi valorile parametrului α şi β folosind ecuaţiile: I C= α *IE respectiv IC=

β*IB şi β = α /1-α dacă se cunosc valorile curenţilor : IC= 9,5mA şi : IE= 10mA.
8) Definiţi următoarele valori limită ale parametrilor tranzistorului bipolar:
a) puterea disipată maximă
b) curentul de colector maxim
c) tensiunea colector- emitor maximă
9) Apreciati cu adevărat sau fals(A/F) afirmaţia:
Puterea disipată maximă de tranzistorul bipolar se calculează astfel: P Dmax= ICmax*UCEmax
10) Valorile limită date de catalog ale parametrilor unui transistor bipolar sunt: I Cmax=
3 A , UCEmax= 30 V, PDmax= 30 W. Se consideră că pe durata funcţionării tranzistorului
este atinsă valoarea limită a curentului de colector, deci I C= ICmax= 3A. Calculaţi valoarea
cea mai mare pe care o poate atinge tensiunea U CE în această situaţie, astfel încât
puterea disipată de tranzistor să atingă cel mult valoarea P Dmax, deci PD≤ PDmax.
1punct din oficiu
1) 0,5 p
2) 1 p (0,25 p pentru fiecare curent marcat pe figură)
39
3) 0,5 p
4) 1 p (0,25 p pentru fiecare cuvânt)
5) 0,5 p
6) 0,5 p
7) 1 p (0,5 p pentru calcularea unui parametru)
8) 1,5 p (0,5 p pentru fiecare definiţie)
9) 0,5 p
10) 2 p (1 p pentru formulă, 1 p pentru calcul)
1) b
2) Sensul curenţilor corespund ecuației tranzistorului I E = IC + IB
3) IE = IC + IB deci IE = 9,5mA + 50µA= 9,5mA+ 0,05mA=9,55mA
4) 1- emitor, 2- colector, 3- bază, 4- colector
5) b
6) A
7) α = IC / IE = 0,95 şi β = α /1-α= 49
8) Puterea disipată maximă este puterea maximă ce poate fi disipată de tranzistor

pentru care acesta nu este distrus. Curentul de colector maxim este valoarea maximă
pe care o poate avea curentul de colector fără a distruge tranzistorul prin efect termic.
Tensiunea colector - emitor maximă este valoarea limită pe care o poate avea
tensiunea colector-emitor, UCEmax, pentru care tranzistorul nu este distrus.
9) F
10) Puterea disipată de tranzistor pe durata funcţionării se calculează cu relaţia:P D=

IC*UCE, deci PD= 3A* UCE ≤ PDmax deci 3A* UCE ≤ 30 W de unde rezultă UCE ≤ 30W/3A
respectiv UCE ≤ 10V.
40
Conţinuturi tematice Identificare Înţelegere Rezolvare Total

%(nr.itemi) %(nr.itemi) %(nr.itemi)
Întrebare Întrebare Întrebare
Parametrii tranzistorului 10%(1) 30%(3) 30%(3) 70%(7)
bipolar Într.4 Într.1,5,6 Într.2,3,7
Valorile limită ale 10%(1) 10%(1) 10%(1) 30%(3)
parametrilor tranzistorului Într.8 Într.9 Într.10
Total itemi 20%(2) 40%(4) 40%(4) 100%(10)

parametrii tranzistoarelor bipolare.
41
Testul 9
- să stabilească tipul de conexiune al tranzistoarelor bipolare într-o schemă dată
- să polarizeze tranzistoarele bipolare în funcţie de regimul de funcţionare
Testul poate avea loc în sala de clasă, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului
şi va rezolva individual subiectele.
modurile de conexiune ale tranzistoarelor bipolare iar în coloana II fiind reprezentate
schemele de principiu corespunzătoare.
A. Bază comună a)
B. Emitor comun b)
C. Colector comun c)
42
2) Completaţi tabelul de mai jos cu mărimea corespunzătoare din prima linie a
tabelului pentru a identifica curentul de intrare,tensiunea de intrare, curentul de ieşire,
tensiunea de ieşire ale tranzistorului aflat în modul de conexiune respectiv.
Tabel 7
I E , IB , IC , UBC , UBE , UCE
Mărimi Iintrare Uintrare Iieşire Uieşire

Conexiune
Emitor comun
Bază comună
Colector comun
3) Joncţiunea emitor bază este invers polarizată iar joncţiunea colector-bază direct
polarizată în regimul:
a) activ invers
b) de blocare
c) activ normal
4) Faceți asocierile corecte între cele două coloane,în coloana I fiind precizată
polarizarea joncţiunilor tranzistorului bipolar,respectiv joncţiunea bază-emitor BE şi
joncţiunea bază-colector BC, iar în coloana II fiind enumerate regimurile de funcţionare
corespunzătoare.
A. Joncţiunea BE- direct a) regim activ normal

Joncţiunea BC- direct
B. JoncţiuneaBE- invers b) regim de saturație
Joncţiunea BC- invers
C. Joncţiunea BE- direct c) regim de blocare
Joncţiunea BC- invers
D. Joncţiunea BE- invers d) regim activ invers
Joncţiunea BC- direct polarizată
5) Completaţi spaţiile libere în propoziţia:
43
În regimul de saturaţie, tranzistorul este un intrerupător ....(1).... , iar în regimul de
blocare este un intrerupător .....(2)....... .
6) Apreciati cu adevărat sau fals(A/F) afirmaţia:
Tranzistorul bipolar care se află în regim activ normal funcţionează în regim de

amplificare al tensiunii şi al curentului.
7) Analizaţi pe rând polarizarea joncţiunilor tranzistoarelor din figură .
a) identificaţi modul de conexiune al tranzistorului
b) identificaţi regimul de funcţionare al tranzistorului
Fig.8.Tranzistoare bipolare polarizate
Fig.9.A - mod de conexiune:

- regim de funcţionare:
Fig.9.B - mod de conexiune:
- regim de funcţionare:
8) Calculaţi valoarea potenţialului colectorului tranzistorului din figură în raport cu

masa circuitului UCE= EC- IC*(RC +RE), dacă se cunoaşte valoarea curentului IC= 1 mA.
Fig. 9.Circuit de polarizare al tranzistorului

a) Specificaţi modul de conexiune al tranzistorului din figură.
b) Determinaţi regimul de funcţionare al tranzistorului din figură pentru valoarea
dată a tensiunii EB şi valoarea calculată a tensiunii UCE.
44
1punct din oficiu
1) 1,5 p (0,5 p pentru fiecare asociere corectă)
2) 3 p (0,25 p pentru fiecare căsuţă corect completată)
3) 0,5 p
4) 2 p (0,25 p pentru fiecare asociere corectă)
5) 0,5 p (0,25 p pentru fiecare cuvânt corect găsit)
6) 0,25 p
7) a) 1 p ( câte 0,5 p pentru identificarea fiecărui mod de conexiune)
b) 2 p ( câte 1 p pentru identificarea fiecărui regim de funcţionare)
8) 0,5 p pentru calcul corect
a) 0,25 p
b) 0,5 p
1) A- c, B- a, C- b
2)
Mărimi Iintrare Uintrare Iieşire Uieşire
Conexiune
Emitor comun IB UBE IC UCE
Bază comună IE UBE IC UBC
Colector comun IB UBC IE UCE
3) a
4) A- b, B- c, C- a, D- d
5) 1- închis, 2- deschis
45
6) A
7) a) schema A- mod de conexiune: bază comună
schema B- mod de conexiune: emitor comun
b) schema A- regim de funcţionare:activ normal ( pentru tranzistorul de tip npn

joncţiunea bază-emitor este direct polarizată,iar joncţiunea bază-colector invers
polarizată)
schema B- regim de funcţionare:de saturaţie (pentru tranzistorul de tip npn

joncţiunea bază-emitor este direct polarizată, iar joncţiunea bază-colector direct
polarizată)
8) UCE= EC- IC*(RC +RE), UCE= 9V- 1mA*(2KΩ+ 1KΩ), UCE=9V- 3V, UCE=6V
a) Modul de conexiune emitor comun
b)Tranzistorul este de tip npn, joncţiunea bază-emitor este direct polarizată;

joncţiunea bază-colector este invers polarizată, tranzistorul se află în regim de
funcţionare activ normal.

Întrebare
Modul de conexiune al 10%(1) 10%(1) 20%(2) 40%(4)
tranzistoarelor bipolare
Regimul de funcţionare al 20%(2) 20%(2) 20%(2) 60%(6)
tranzistoarelor bipolare
Total itemi 30%(3) 30%(3) 40%(4) 100%(10)

modurile de conexiune şi regimurile de funcţionare ale tranzistoarelor bipolare.
46
Testul 10

- să stabilească tipul de conexiune al tranzistoarelor bipolare într-o schemă dată
- să polarizeze tranzistoarele bipolare în funcţie de regimul de funcţionare
Durata evaluării:
familiile de caracteristici statice ale tranzistoarelor bipolare iar în coloana II fiind
enunţate ecuaţiile de principiu corespunzătoare.
A. Caracteristici de intrare a) I iesire = f(U iesire) pt. I intrare = ct.
B. Caracteristici de ieşire b) I iesire = f(I intrare) pt. U iesire = ct.
C. Caracteristici de transfer c) I intrare = f(U intrare ) pt. U iesire = ct.
ct. = constant
2) Mărimile de intrare şi cele de ieşire ale tranzistorului bipolar depind de modul de

conexiune în care se află acesta.
a) Scrieţi expresia caracteristicii de intrare a tranzistorului bipolar aflat în

conexiunea emitor comun.
47
b) Scrieţi expresia caracteristicii de ieşire a tranzistorului bipolar aflat în
conexiunea emitor comun.
3) Identificaţi expresia matematică a caracteristicii din fig. 10
a) IC=f(UCE) pentru IB= constant
b) UCE=f(IC) pentru IB= constant
c) IC=f(IB) pentru UCE=constant
Fig.10. Caracteristici statice ale tranzistorului bipolar
4) Identificaţi familia de caracteristici statice căreia îi aparţin reprezentările grafice

din figura 10.
a) de intrare
b) de ieşire
c) de transfer
regimurile de funcţionare ale tranzistoarelor bipolare iar în coloana II fiind precizate
zonele corespunzătoare marcate pe figura 10.
A.Regim de blocare a) zona I
B.Regim de saturaţie b) zona II
C.Regim activ normal c) zona III
6) Apreciaţi cu adevarat sau fals (A/F) afirmaţia:
Dreapta de sarcină statică are ecuaţia dependentă de structura circuitului de polarizare

a tranzistorului.
48
7) Punctul static de funcţionare este poziţionat în planul caracteristicilor :
a) de intrare
b) de ieşire
c) de transfer
8) Apreciaţi cu adevarat sau fals (A/F) afirmaţia:
Valoarea PSF este dependentă de valorile elementelor circuitului de polarizare al

tranzistorului.
1) Pentru circuitul din figura 9 rezolvaţi următoarele cerinţe:
Fig. 9.Circuit de polarizare al tranzistorului
a) Identificaţi şi desenaţi planul de axe al caracteristicilor de ieşire ale

tranzistorului bipolar.
b) Trasaţi, în planul de axe desenat, dreapta de sarcină a circuitului care are
ecuaţia EC= UCE + IC*(RC +RE), pentru valorile date ale elementelor de circuit E C, RC, RE.
c) Calculaţi valorile numerice ale curentului de colector I C0 şi ale tensiunii
colector-emitor UCE0 dacă se cunoaşte valoarea tensiunii bază-emitor U BE=0,6 V în
ecuațiile: EC= UCE + IC*(RC +RE), EB= UBE + IC*RE.
d) Poziţionaţi pe dreapta de sarcină a circuitului punctul static de funcţionare
al tranzistorului determinat de valorile calculate ale mărimilor I C0 şi UCE0, respectiv
PSF(IC0,UCE0).
e) Apreciaţi care este regimul de funcţionare al tranzistorului din circuit, ţinând
cont de poziţia PSF şi de zonele corespunzătoare regimurilor de pe caracteristicile de
ieşire ale tranzistorului.
49
1punct din oficiu
1) 1,5 p
2) a) 0,5 p
b) 0,5 p
3) 0,25 p
4) 0,25 p
5) 1,5 p
6) 0,25 p
7) 0,25 p
8) 0,25 p
9)a) 0,75 p (0,25 p pentru identificarea modului de conexiune; 0,25 p pentru
identificarea planului de axe; 0,25 p pentru desenarea planului de axe)
b)1,25 p (1 p pentru determinarea tăieturilor cu axele,0,25 p pentru reprezentarea
dreptei)
c) 2 p (1 p pentru calculul curentului IC, 1 p pentru calculul tensiunii UCE)
d) 0,25 p
e) 0,5 p
1) A- c, B- a, C- b
2)a) IB=f(UBE) pentru UCE= constant
b) IC=f(UCE) pentru IB= constant sau IC=f(UCE) pentru UBE= constant
3) b ; 4) b ; 5) A- c, B- a, C- b; 6) A ; 7) b; 8) A
9)a) Modului de conexiune emitor comun îi corespund caracteristicile de ieşire cu

expresia IC=f(UCE) pentru UBE= constant reprezentate în planul de axe IC,UCE
b) Ecuaţia dreptei esteEC= UCE + IC*(RC +RE) respectiv 9V= UCE + IC*(2KΩ+ 1K Ω) şi
9V= UCE + IC*3KΩ .Se determină tăieturile dreptei cu axele astfel: se consideră I C =0
deci UCE=9V; apoi se consideră UCE=0 deci IC = 9V / 3KΩ =3mA.
c) EC= UCE0 + IC*(RC +RE), EB= UBE + IC0*RE vor deveni 9 V= UCE0+ IC0*(2K+Ω 1K) Ω, 2
V= 0,6 V + IC0* 1KΩ. Va rezulta IC0 = (2V- 0,6V) / 1KΩ = 1,4mA apoi se va calcula U CE0=
9V- 1,4mA*(2KΩ+ 1KΩ) = 9V- 1,4mA*3KΩ= 9V- 5,2V= 4,8V
d)
50
e) PSF se poziţionează în zona de mijloc a planului de axe al caracteristicilor de
ieşire ale tranzistorului care corespunde regimului activ normal.

Întrebare
Caracteristicile statice ale 15,4%(2) 7,7%(1) 15,4%(2) 38,4%(5)
tranzistorului bipolar Într.1,3 Într.5 Într.2,4
Dreapta de sarcină statică a 7,7%(1) 7,7%(1) 7,7%(1) 23%(3)
circuitului de polarizare al
tranzistorului bipolar Într.9a Într.6 Într.9b
Punctul static de funcţionare al 7,7%(1) 7,7%(1) 23%(3) 38,4%(5)
tranzistorului bipolar Într.9c,
Într.7 Într.8 9d,9e
Total itemi 30,8%(4) 23%(3) 46%(6) 100%(13)

modurile de conexiune şi regimurile de funcţionare ale tranzistoarelor bipolare.
51
Testul 11
- să recunoască tranzistoarele bipolare după simbol, marcaj, aspect fizic
- să identifice terminalele tranzistoarelor bipolare
Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă
Tipul testului: probă orală
Testul poate avea loc în sala de clasă sau în laborator. Resursele materiale necesare
sunt cataloage de componente electronice şi tranzistoare bipolare încapsulate.
Enunţ:Răspundeţăi la următoarele întrebări:
1) De câte terminale dispune un tranzistor bipolar ?
2) Care este denumirea terminalelor tranzistorului bipolar ?
3) Există o săgeată pe simbolul tranzistorului bipolar ?
4) Care dintre terminalele tranzistorului bipolar este marcat cu o săgeată pe

simbolul acestuia ?
5) Care este semnificaţia sensului săgeţii de pe simbol pentru tipul tranzistorului ?
6) Cărui terminal corespunde cheiţa de pe capsula tranzistorului bipolar ?
7) Cum identifici colectorul tranzistorului bipolar de putere pe carcasa acestuia ?
8) Ce fel de informaţii despre tranzistorul bipolar oferă catalogul de componente

electronice ?
9) Ce este codul tranzistorului ?
10)Baza se află întotdeauna poziţionată la mijloc, între emitor şi colector, pe carcasa

tranzistorului bipolar ?
52
Puteţi utiliza un catalog de componente electronice pentru susţinerea răspunsurilor sau

puteţi demonstra răspunsul pe carcasa unui tranzistor bipolar încapsulat.
1 punct din oficiu
1) 0,5 p
2) 1,5 p (câte 0,5 p pentru numele fiecărui terminal)
3) 0,5 p
4) 0,5 p
5) 1 p
6) 0,5 p
7) 1 p
8) 1,5 p (0,5 p pentru fiecare categorie de informaţie)
9) 1 p
10) 1p
1) de trei terminale
2) emitor, bază, colector
3) da
4) emitorul
5) sensul săgeţii dinspre emitor spre bază corespunde tranzistorului de tip pnp; sensul
săgeţii dinspre emitor spre bază corespunde tranzistorului de tip npn
6) emitorului
7) colectorul se identifică cu carcasa tranzistorului bipolar de putere
8) – forma capsulei şi configuraţia terminalelor
- categoria căreia îi aparţine tranzistorul în funcţie de criteriile de clasificare

53
- valori de catalog ale parametrilor tranzistorului
9) marcaj înscris pe capsula componentei electronice format din litere şi cifre care
permit localizarea acestuia în catalogul de componente electronice
10) nu
barem
În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre marcajul
şi configuraţia tranzistoarelor bipolare.
54
Testul 12
Competenţe:
Identifică dispozitivele electronice discrete
Selectează dispozitivele electronice discrete
Determină funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete
- să identifice dispozitivele electronice discrete
- să selecteze dispozitivele electronice discrete
- să determine funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete
- să verifice funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete
Acest test poate fi utilizat ca evaluare sumativă.
Tipul testului: proiect
Durata evaluării:Timp de lucru: o săptămână
Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului pe care le va rezolva individual.

Resursele necesare sunt cataloage de componente electronice, componente
electronice discrete, placă test, pistol de lipit, aparate de măsură, surse de alimentare,
fişă de documentare –Tranzistorul bipolar.
Enunţ: Realizaţi un proiect urmând cerinţele următoare.
Se consideră schema electrică din figură:
1) Identificaţi dispozitivele electronice discrete şi elementele de circuit necesare

pentru realizarea practică a montajului cu schema electrică din figură.
2) Stabiliţi categoria căreia îi aparţine tranzistorul din schemă în funcţie de cele

patru criterii de clasificare.
55
Fig.11. Schema electrică a montajului
3) Completaţi fişa tehnologică a tranzistorului din schemă utilzând catalo-gul de
componente.
Tabel 8
Cod tranzistor ICmax UCEmax PDmax β
4) Verificaţi cu aparatul de măsură funcţionalitatea tranzistorului încapsulat pe care

îl veţi utilza în realizarea practică a montajului. Precizaţi care este aparatul de
măsură utilizat.
5) Realizaţi practic montajul respectând schema electrică din figură.
6) Trasaţi dreapta de sarcină a circuitului cu schema electrică din figură.
7) Măsuraţi valorile tensiunii UCE pentru trei poziţii diferite ale cursorului rezistorului
RB .Notaţi aceste valori în tabel.
Tabel 9
Nr. UCE (V) IC (mA)

1.
2.
3.
56
8) Calculaţi valoarea curentului de colector al tranzistorului cu relaţia I C= (EC- UCE) /
RC, pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii U CE. Treceţi rezultarele în tabelul
9.
9) Poziţionaţi pe dreapta de sarcină a circuitului punctele statice determinate de

perechile de valori (IC, UCE) din tabelul 9.
10) Identificaţi modul de conexiune al tranzistorului din schema electric.
11) Precizaţi care este regimul de funcţionare al tranzistorului corespunzător fiecărei

perechi de valori (IC, UCE) din tabelul 9.
Este posibil să utilizaţi pentru măsurarea joncţiunilor şi verificarea tranzistorului unul din
următoarele aparate de măsură: multimetru digital,ohmmetru,tranzistormetru. În cazul
utilizării ohmmetrului trebuie să reţineţi că polaritatea bornelor se inversează la
utilizarea unui multimetru ca ohmmetru. Veţi utiliza cunoştinţele acumulate în ce
priveşte identificarea tranzistoarelor bipolare şi a terminalelor acestuia. Pentru
interpretarea noţiunilor de mod de conexiune, regim de funcţionare, dreaptă de sarcină
şi punct static de funcţionare puteţi consulta o fişă de documentare cu tema tranzistorul
bipolar.
1 punct din oficiu
1) 0,5 p (0,2 p pentru identificarea tranzistorului, 0,1 p pentru identificarea fiecăruia din
celelalte elemente)
2) 1 p (0,25 p pentru identificarea categoriei după un criteriu)
3) 1 p (0,25 p pentru fiecare parametru)
4) 0,5p
5) 1,5 p (1 p pentru realizare, 0,5 p pentru funcționare)
6) 1 p (0,25 pentru identificarea fiecărei tăieturi cu axele, 0,25 p pentru identificarea

sistemului de axe, 0,25 p pentru reprezentarea grafică)
7) 0,75 p (0,25 p pentru fiecare valoare măsurată)
8) 0,75 p (0,25 p pentru fiecare valoare calculată)
9) 0,75 p (0,25 p pentru fiecare punct static de funcţionare)

57
10) 0,5 p
11) 0,75 p (0,25 p pentru fiecare caz)
1) un rezistor cu rezistenţă variabilă, un rezistor, un tranzistor bipolar,o sursă de

alimentare
2) tranzistor de tip npn, de medie putere, de joasă frecvenţă, cu siliciu
3)
Cod tranzistor ICmax(A) UCemax(V) PDmax(W) fmax(Mhz)
2N2890 0,8 75 1,7 30
4) Este posibil să se utilizeze pentru măsurarea joncţiunilor şi verificarea tranzistorului

unul din următoarele aparate de măsură: multimetru digital,ohmmetru,tranzistormetru
5) se verifică corectitudinea montajului şi funcţionalitatea acestuia
6)
7) pentru măsurarea tensiunii se utilizează un voltmetru
8) IC= (10 V- UCE) / 2 KΩ
9)
10) Modul de conexiune emitor comun
11) regimul activ normal corespunde valorii U CE de peste 0,3 V iar regimul de saturaţie
corespunde valorii tensiunii UCE de sub 0,3 V.
58
Profesorul are posibilitatea de alegere a elevilor care vor primi ca sarcină realizarea
proiectului; este posibil ca mai mulţi elevi să primească aceeaşi temă de proiect sau
este posibil ca profesorul să stabilească diferite valori numerice ale elementelor de
circuit ale schemei pentru fiecare elev.
Evaluarea constă în verificarea corectitudinii montajului realizat de elev, după care

elevul va trebui să susţină o demonstraţie a modalităţii de rezolvare a sarcinilor prin
demonstraţie practică sau prin prezentare orală.

tranzistoare bipolare.
59
Testul 13
- să recunoască tiristoarele după simbol, marcaj, aspect fizic
- să identifice terminalele tiristoarelor

electronice discrete dintre care 10 tiristoare, printre acestea fiind cele cu forma capsulei
şi codul din enunţ.
Enunţ: Studiaţi tiristoarele puse la dispoziţie după aspectul fizic al capsulei şi după
marcaj; acestea au codul: T1R05; 111RKI40; 2N6394; T3N05; 50RIA40; Utilizaţi un
catalog de componente electronice pentru a le identifica.
Fig.12. Tiristoare încapsulate
60
1) Identificaţi tiristoarele de forma celor din figură şi notaţi codul acestora în tabel,
acestea fiind unul dintre codurile din enunţ.
Tabel 10
figură
Fig.12.a
Fig.12.b
Fig.12.c
Fig.12.d
Fig.12.e
2) Identificaţi terminalele tiristoarelor din figura 12.
3) Precizaţi denumirea terminalelor notate cu abrevierile A; C; G (P).
La punctul 1 notaţi codul tiristorului pentru a dovedi identificarea acestuia.
1 punct din oficiu
1) 2 puncte (0,4 puncte pentru fiecare tiristor)
2) 6 puncte (0,4 puncte pentru fiecare terminal identificat)
3) 1 punct (0,25 puncte pentru fiecare denumire corectă)
1) Fig.12a - 111RKI, b - 50RIA40, c - T3N05, d - 2N6394, e - T1R05
2) 1- C; 2- G; 3- A; 4- A; 5- G; 6- C; 7- G; 8- A; 9- C; 10- C; 11- A; 12- G; 13- C; 14-

G; 15- A
3) Anod, Catod, Grilă (Poartă)

în barem.
fizic, marcajul şi configuraţia terminalelor tiristorului.
61
Testul 14
- să aleagă tranzistoare bipolare după criterii specificate
Durata evaluării:

electronice discrete dintre care 5 tiristoare, acestea fiind cele cu codul din enunţ.
Enunţ:
Notaţi codul tranzistoarelor bipolare din figura 3 şi utilizaţi un catalog de componente

electronice pentru a le identifica.
Fig.14.Tipuri de tiristoare
62
1) Găsiţi valorile de catalog ale parametrilor tiristoarelor cu codul menţionat in
tabel: Tensiunea directă de întoarcere (U dmax); Curentul de menţinere (IAO); Tensiunea
inversă de străpungere (Ustr); Curentul pe poartă la amorsare (I GO); Timpul de
amorsare (ta); Timpul de dezamorsare (td)
Tabel 11
Codul UDmax(V) IAO(mA) Ustr(V) IGO(mA) ta(µs) td(µs)
2) Selectaţi tiristorul care corespunde următoarelor criterii: tensiune de străpungere

minim 200 V, curentul de menţinere maxim 200 mA şi timpul de amorsare sub 1
µs.
Notaţi codul tiristorului în tabel urmat de valorile parametrilor.
1 punct din oficiu
1) 8 p (0,5 p pentru găsirea fiecărei foi de catalog; 0,25 puncte pentru completarea
fiecărei căsuţe din tabel )
2) 1 p
1)
Codul UDmax(V) IAO(mA) Ustr(V) IGO(mA) ta(µs) td(µs)
111RKI40 400 200 400 250 1 110
50RIA40 400 200 500 100 0,9 110
T3N05 50 200 50 30 2 80
2N6394 50 50 50 30 2 35
T1R05 50 100 50 10 1,5 10
2) Tiristorul cu codul 50RIA40

63

în barem.
fizic, marcajul şi configuraţia terminalelor tiristorului.
64
Testul 15
- să recunoască regimurile de funcţionare al tiristoarelor
- să polarizeze tiristorul în funcţie de regimul de funcţionare
- să măsoare parametrii tiristoarelor
- să identifice defectele specifice ale tiristoarelor
rezolva individual subiectele. Resursele materiale necesare sunt cataloage de
componente electronice, dispozitive electronice discrete, surse de alimentare, aparate
de măsură, cordoane de legătură, placă test, pistol de lipit.
Fig.15 Circuit de polarizare al tiristorului
65
1) Identificaţi elementele de circuit necesare pentru realizarea montajului cu
schema electrică din figură.
2) Verificaţi funcţionalitatea tiristorului cu ohmetrul.
3) Realizaţi practic montajul ţi conectaţi alimentarea.
4) Măsuraţi valoarea curentului anodic I A al tiristorului pentru poziţia de neactivare

a întrerupătorului K. Identificaţi regimul de funcţionare al tiristorului în acest caz.
5) Acţionaţi o dată întrerupătorul K. Măsuraţi valoarea curentului anodic I A al

tiristorului. Identificaţi regimul de funcţionare al tiristorului în acest caz.
Veţi utiliza cunoştinţele acumulate în ce priveşte identificarea tiristoarelor şi a

terminalelor acestuia.
1 punct din oficiu
1) 1,5 p (0,3p pentru identificarea fiecărui element)
2) 2 p (câte 1 p pentru verificare la polarizare directă respectiv inversă)
3) 2 p
4) 2 p (1 p pentru măsurare, 1 p pentru identificarea regimului de funcţionare)
5) 2 p (1 p pentru măsurare, 1 p pentru identificarea regimului de funcţionare)
1) rezistor cu rezistenţă variabilă, rezistor, tiristor, sursă de alimentare, ampermetru
2) Verificarea are loc în două etape: Tiristorul este polarizat direct cu bateria
ohmmetrului şi i se aplică un impuls pozitiv pe grilă (poartă), ca urmare ohmmetrul
indică o valoare mică a rezistenţei tiristorului pentru că acesta se află în regim de
conducţie.
Tiristorul este polarizat invers cu bateria ohmmetrului şi acesta indică o valoare foarte
mare (infinită) a rezistenţei tiristorului pentru că acesta se află în regim de blocare
În aceste condiţii, tiristorul este funcţional, în orice altă situaţie acesta este defect.
66
3) Montajul este realizat practic conform schemei.
4) Curentul anodic are valoare mare ( zeci de mA) şi tiristorul este în regim de
conducţie.
5) Curentul anodic are valoare zero şi tiristorul este în regim de blocare.

în barem.

verificarea şi regimurile de funcţionare ale tiristorului.
67
Testul 16
- să precizeze parametrii specifici tranzistoarelor bipolare
- să interpreteze valorile limită ale parametrilor tranzistoarelor bipolare
- să identifice defectele specifice ale tiristoarelor
Tipul testului: probă orală
Durata evaluării:
Testul poate avea loc în sala de clasă sau în laborator. Resursele materiale necesare
sunt cataloage de componente electronice şi tiristoare încapsulate.
Enunţ:
Răspundeţi la următoarele întrebări:
1) De câte terminale dispune un tiristor ?
2) Care este denumirea terminalelor tiristorului ?
3) Ce fel de informaţii despre tiristor oferă catalogul de componente electronice ?
4) Ce este codul tiristorului ?
5) Enumeraţi trei parametrii ai tiristorului.
6) Definiţi tensiunea inversă de străpungere a tiristorului.
68
7) Precizează valoarea de catalog a tensiunii inverse de străpungere a tiristorului
cu codul T1N05.
8) Ce valoare trebuie să aibă rezistența la polarizare directă a unui tiristor în regim

de conducţie ?
9) Ce valoare are rezistenţa la polarizare inversă a unui tiristor cu defecţiunea de

străpungere ?
10) Care este defecţiunea unui tiristor amorsat a cărui rezistenţă la polarizare
directă are valoare foarte mare ?
Veţi utiliza cunoştinţele acumulate în ce priveşte identificarea tiristoarelor şi a

terminalelor acestuia.
1 punct din oficiu
1) 0,25 p
2) 1 p (0,25 p pentru fiecare denumire,inclusiv pentru a doua denumire a porţii)
3) 1 p ( 0,5 p pentru fiecare categorie de informaţie)
4) 1 p
5) 1,5 p (0,5 p pentru precizarea unui parametru)
6) 1 p
7) 1 p
8) 0,75 p
9) 0,75 p
10) 0,75 p
1) trei
2) anod, catod, grilă (poartă)
3) ) – forma capsulei şi configuraţia terminalelor
69
- valori de catalog ale parametrilor tiristorului
4) marcaj înscris pe capsula componentei electronice format din litere şi cifre care
permit localizarea acestuia în catalogul de componente electronice
5) trei din următorii parametrii: Tensiunea directă de întoarcere (U dmax); Curentul de

menţinere (IAO); Tensiunea inversă de străpungere (U str); Curentul pe poartă la
amorsare (IGO); Timpul de amorsare (ta); Timpul de dezamorsare (td)
6) Tensiunea inversă de străpungere Ustr reprezintă valoarea tensiunii inverse între

anod şi catod la care dispozitivul pătrunde în regiunea de străpungere şi începe să
conducă necontrolat (similar diodei cu joncţiune pn)
7) 50 V
8) mică, de ordinul zecilor de ohmi
9) mică, deoarece tiristorul conduce necontrolat
10) este întrerupt şi nu permite trecerea curentului

în barem.

marcajul, terminalele şi parametrii tiristorului.
70
Testul 17
- să polarizeze tranzistoarele bipolare în funcţie de regimul de funcționare
1) Completaţi spaţiile libere în propoziţia:
Regimul de blocare corespunde polarizării …(1)…a tiristorului iar regimul de conducţie

corespunde polarizării …(2)…a tiristorului.
2) Apreciati cu adevărat sau fals (A/F) afirmaţia:
În regimul de conducţie, tiristorul prezintă o rezistenţă mare iar în regimul de blocare

tiristorul prezintă o rezistenţă mică.
3) Identificaţi regimul de funcţionare al tiristoarelor polarizate din figură şi completaţi

tabelul cu tipul regimului.
Tabel 12
Figura Regim de funcţionare
Fig.16.a
Fig.16.b
Fig.16.c
71
Fig.16.Tiristoare polarizate
4) Completaţi spaţiile libere în propoziţiile de mai jos, în care se notează cu U A

tensiunea anod-catod aplicată tiristorului şi cu U G tensiunea de polarizare a porţii:
a) Dacă UA< 0 şiUG= 0 atunci tiristorul se află în regim de…(a)….
b) Dacă UA > 0 şiUG> 0 atunci tiristorul se află în regim de…(b)….
c) Dacă UA< 0 şiUG> 0 atunci tiristorul se află în regim de…(c)….
d) Dacă UA= 0 şiUG> 0 atunci tiristorul se află în regim de…(d)….
5) Apreciati cu adevărat sau fals (A/F) afirmaţiile:
a) O modalitate de a trece tiristorul din regim de conducţie în regim de blocare

este întreruperea curentului anodic.
b) Dacă tiristorului aflat în regim de conducţie i se aplică un impuls negativ pe

grilă, acesta trece în regim de blocare.
6) Tiristorul polarizat din figură se află în stare de conducţie. Dacă curentul anodic
al tiristorului, IA, scade sub valoarea IA0= 10mA atunci tiristorul trece în stare de
blocare.
Calculaţi valoarea minimă pe care trebuie să o aibe rezistenţa R din circuit pentru
ca tiristorul să rămână în stare de conducţie,deci, la limită, I A= IA0.
72
Fig.17.Circuit cu tiristor
1punct din oficiu
1) 0,5 p (0,25 p pentru fiecare cuvânt)
2) 0,5 p
3) 3 p (1 p pentru fiecare rând din tabel)
4) 2 p (0,5 p pentru fiecare caz)
5) a) 0,5 p
b) 0,5 p
6) 2 p (1 p pentru formulă, 0,5 p pentru înlocuirea valorilor numerice ale elementelor de

circuit, 0,5 p pentru calcul şi rezultatul final)
1) 1- inverse, 2- directe
2) F
3)
Figura Regim de funcţionare
73
Fig.16.a de blocare
Fig.16.b de blocare
Fig.16.c de conducţie
4) a- blocare, b- conducţie, c- blocare, d- blocare
5) a) A
b) F
6) EC= IA*R + UA ; dar IA=IA0 deci EC= IA0*R + UA 10V= 10 mA*R + 0,7V ; R= (10V –
0,7V)/10mA= 0,93KΩ = 930Ω

Întrebare
Regimul de funcţionare al tiristoarelor 14%(1) 14%(1) 14%(1) 43%(3)
Într.1 Într.2 Într.5.a
Polarizarea tiristoarelor în funcţie de 14%(1) 14%(1) 28%(2) 57%(4)
regimul de funcţionare Într.5.b
Într.3 Într.4 Într.6
Total itemi 28%(2) 28%(2) 43%(3) 100%(7)

modurile de conexiune şi regimurile de funcţionare ale tiristoarelor.
74
PARTEA II
75
AUTOR: MARIANA DAROLŢI – Profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic
„Geoarge Bariţiu” Baia Mare
COORDONATOR:
REMUS CAZACU – Profesor, gradul didactic I, Colegiul Tehnic de
Comunicaţii “N.V. Karpen” Bacău
CONSULTANŢĂ:

76
Testul 1
Competenţe:
 Selectează dispozitive electronice discrete
 Determină funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete într- un montaj
 Verifică funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete
 să determine funcţionarea TEC-J pe baza caracteristicilor statice
 să măsoare corect parametrii tranzistoarelor cu efect de câmp
 să recunoască regimurile de funcţionare ale TEC-J
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul parcurgerii temei 1: Tranzistoare cu efect de âmp
cu grila-joncţiune şi reprezintă un instrument de evaluare a obiectivelor integratoare
pentru tema dată.
Tema : Tranzistoare cu efect de câmp cu grila-joncţiune – TEC-J
Durata evaluării
Timp de lucru: 4 ore
Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea
Testul poate avea loc în laboratorul de electronică, elevii pot fi împărţiţi în grupe de câte
4, fiecare grupă va primi o foaie cu cerinţele testului şi fişa de lucru. Măsurările vor fi
efectuate, pe rând, de fiecare elev, iar întocmirea referatelor va fi realizată individual de
către fiecare elev.
77
Informaţiile pentru evaluarea individuală se pot obţine prin observarea elevului în
procesul îndeplinirii sarcinilor de lucru, examinarea rezultatelor muncii sale, precum şi
prin întrebări orale. Toate acestea pot furniza dovezi privind abilităţile practice şi
diferitele modalităţi de utilizare a cunoştinţelor dobândite.
Enunţ: Realizaţi montajul din figură, efectuaţi măsurătorile necesare şi trasaţi

caracteristicile de ieşire şi de transfer ale tranzistorului din schemă , urmând indicaţiile
din fişa de lucru. Elementele din circuit sunt: R 1= 10kΩ; R2= 1MΩ; RD=1kΩ; surse de
tensiune variabilă în c.c. : EG, ED = 0÷20 V; tranzistor cu canal n BF 245 C ; aparate
de măsură: multimetre digitale sau analogice.
La finalul lucrării întocmiţi un referat care să conţină: schema electrică a montajului,

tabelele completate, graficele caracteristicilor statice de ieşire şi de transfer obţinute ,
identificarea parametrilor specifici (curentul IDmax, curentul IDSS pentru UGS=0, tensiunea
de prag UP), observaţii şi concluzii pentru interpretarea datelor experimentale obţinute .
Fişa de lucru
1. Trasarea caracteristicilor statice de ieşire ID=f(UDS) pentru UGS=const
 Reglaţi sursa EG astfel încât valoarea tensiunii UGS să fie 0V şi menţineţi-o

constatntă. Folosind sursa ED, se reglează tensiunea UDS crescând valoarea ei, pe
rând, până la 10V, în trepte de 1V. Pentru fiecare valoare a tensiunii U DS se măsoară
intensitatea curentului de drenă I D şi se înscriu valorile obţinute în tabelul 1.
78
 Reglaţi valoarea tensiunii UGS= – 1V, menţineţi-o constatntă şi creşteţi tensiunea U DS
pe rând, în trepte de 1V, la fel ca în cazul precedent. Valorile corespunzătoare
obţinute ale curentului de drenă ID se înscriu în tabelul 1.
 Repetaţi măsurătorile pentru următoarele valori menţinute constante ale tensiunii

grilă-sursă : UGS = – 2V; – 3V; – 4V şi completaţi datele obţinute în tabelul 1.
 Reprezentaţi, punct cu punct, familia caracteristicilor statice de ieşire I D=f(UDS)

pentru diferitele valori UGS=const, folosind datele din tabelul 1.
Tabelul 1.
UDS [V] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
UGS= 0V ID [mA]
UGS= – 1V ID [mA]
UGS= – 2V ID [mA]
UGS= – 3V ID [mA]
UGS= – 4V ID [mA]
2. Trasarea caracteristicilor statice de transfer ID=f(UDS) pentru UGS=const
 Reglaţi sursa ED astfel încât valoarea tensiunii UDS să fie 10 V şi menţineţi-o

constatntă.
 Măsuraţi curentul de drenă ID pentru valori ale tensiunii UGS= 0V, – 1V, – 2V,… – 5V
crescând până la tensiunea de prag (de tăiere), când curentul de drenă devine
practic nul. Valorile obţinute se înscriu în tabelul 2.
 Repetaţi măsurătorile pentru o tensiune constantă U DS = 15V şi completaţi datele în

tabelul 2.
79
 Trasaţi caracteristicile statice de transfer I D=f(UGS) cu UDS=const. folosind datele din
tabelul 2.
Tabelul 2.
UGS [V] 0 –1 –2 –3 –4 –5 –6
UDS= 10V ID [mA]
UDS= 15V ID [mA]
Barem de evaluare şi notare a elevului
Nr. Criteriul Punctaj Puncatj

crt. alocat prin acordat
barem elevului
A. Criterii de apreciere a performanţei la proba practică:
1. Realizeză corect montajul conform schemei 4

electronice date
2. Utilizează corect aparatele de măsură 6
3. Citeşte corect indicaţiile aparatelor de măsură 6
4. Completeză corect tabelele 4
5. Reglează corect sursele de tensiune 4
6. Trasează corect caracteristicile de ieşire 10
7. Trasează corect caracteristicile de transfer 6
8. Întocmeşte în mod complet referatul 2
9. Amenajează corespunzător locul de muncă 4
10. Respectă normele de tehnica şi securitatea 4
muncii în laborator
B. Criterii de apreciere a performanţei la proba orală:
80
11. Identifică componentele circuitului 6
12. Identifică conexiunea în care lucrează TEC-J 4
din schema dată
13. Precizează parametrii specifici ai TEC-J 6
14. Interpretează valorile limită ale parametrilor 6
conform datelor de catalog
15. Defineşte caracteristicile statice de ieşire şi de 8
transfer
16. Identifică regimul de saturaţie şi cel de 2
rezistenţă liniară în planul caracteristicilor de
ieşire
17. Identifică tipurile de defecte ale TEC-J 6
Total 90
Evaluarea se va face pentru 100 puncte, din care 10 puncte se acordă din oficiu .
Pentru fiecare criteriu urmărit se va acorda punctajul prevăzut în barem. Se acordă

punctaje parţiale în cazul în care criteriul vizat este doar parţial realizat. Nu se acordă
punctaje parţiale în cazul neîndeplinirii sarcinii de lucru.
Testul 2
81
Competenţe:
 Identifică dispozitivele electronice discrete.
 Selectează dispozitivele electronice discrete.
 Determină funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete într-un montaj.
 să recunoască TEC-J după simbol
 să identifce terminalele TEC-J
 să precizeze parametrii specifici
 să recunoască tipurile de conexiuni ale TEC-J
 să identifice polarizarea TEC-J
 să determine punctul static de funcţionare
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Tranzistoare cu efect de câmp cu grila-
joncţiune .
Tipul testului: Probă scrisă care cuprinde – itemi cu alegere multiplă, itemi cu alegere
duală, itemi de asociere, itemi de completare, itemi cu răspuns scurt, rezolvare de
probleme.
Durata evaluării – 50 minute
Testul poate avea loc în sala de clasă sau în laboratorul de electronică. Fiecare elev va
primi o fişă de lucru cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.
Enunţ:
82
SUBIECTUL I 30 puncte
Alegeţi răspunsul corect pentru următoarele întrebări:
1. Ce reprezintă simbolul din figura de mai jos?
a. TEC-J cu canal n
b. TEC-J cu canal p
c. Tranzistor bipolar npn
d. Tranzistor bipolar pnp
2. Cum se numesc terminalele tranzistorului cu efect de câmp din figura de la punctul

precedent ?
a. 1 – emitor, 2 – bază şi 3 – colector.
b. 1 – sursă, 2 – drenă şi 3 – poartă.
c. 1 – drenă, 2 – poartă şi 3 – sursă.
d. 1 – bază, 2 – emitor şi 3 – colector.
3. Ce purtători de sarcină electrică participă la conducţia curentului în TEC-J ?

a. numai electronii
b. numai golurile
c. un singur tip de purtători, în funcţie de canalul TEC-J
d. ambele tipuri de purtători, simultan
4. Când este maxim curentul printr-un TEC-J?

a. când tensiunea între poartă şi sursă este nulă
b. când poarta este polarizată direct faţă de S
c. când poarta este polarizată invers faţă de S
5. Cum este impedanţa de intrare la un TEC-J?

a. foarte mare
b. foarte mică
c. este în funcţie de semnalul de la intrare.
d. este în funcţie de circuitul în care se conectează
6. Tranzistorul în conexiunea cu sursa comună lucrează :

a. cu terminalul sursă legat la masă.
b. cu terminalul drenă legat la masă.
c. cu terminalul grilă legat la masă.
d. cu oricare terminal legat la masă.
83
SUBIECTUL II 30 puncte
1. Realizaţi asocierea dintre cifrele coloanei A şi literele coloanei B astfel încât să fie
stabilită corect corespondenţa tranzistoarelor cu efect de câmp cu cele bipolare.
Identificaţi cărui tip de tranzistor aparţin terminalele din fiecare coloană completând
spaţiile libere punctate.
A. Terminalele B. Terminalele
tranzistorului………….. tranzistorului…………..
1. sursă a) baza
2. poartă b) colector
3. drenă c) emitor
2. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:
a. Faţă de tranzistoarele bipolare, TEC-urile au un curent de intrare mult mai mic.

b. Curentul elactric din TEC-J este realizat prin deplasarea simultană a ambelor
tipuri de sarcini electrice
c. Circulaţia curentului la TEC-J se face printr-un canal a cărui conductanţă este
controlată de un câmp electric.
d. TEC-J este un dispozitiv electronic comandat prin curentul de intrare.
e. Tranzistoarele cu efect de câmp se mai numesc tranzistoare unipolare.
3. Completaţi enunţurile de mai jos astfel încât ele să devină corecte :
a. Relaţiile următoare, ID=f(UDS) pentru UGS=const., reprezintă caracteristicile statice de

….(1)….. pentru TEC-J.
b. Ansamblul valorilor mărimilor electrice ID, UGS şi UDS, ce caracterizează starea TEC-J
în repaus, reprezintă .....(2).....
SUBIECTUL III 30 puncte
1. Enumeraţi 3 parametrii specifici ai TEC-J
2. În circuitul alăturat se cunosc:UDD=20V, RD=2KΩ, RG=2MΩ,

RS=600Ω. Să se determine p.s.f.-ul tranzistorului în cazul în
care tensiunea UGS= –3V.
84
Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Citiţi testul cu atenţie
 La subiectul III scrieţi rezolvarea problemei pe foaia pe care o predaţi pentru

evaluare, nu doar rezultatele problemei
Barem de corectare şi notare pentru testul 3:
Subiectul I - 30 puncte (6 x 5p)
1. – b ; 2. – b ; 3 – c ; 4 – a ; 5 – a; 6 – a .
Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau
absenţa lui, 0 puncte .
SUBIECTUL II – 30 puncte
1. A. terminalele tranzistorului cu efect de câmp – 2puncte

B. terminalele tranzistorului bipolar – 2 puncte
1–c; 2–a;3–b. – 6 puncte (3x2p)
2. a. – A ; b. – F ; c. – A ; d. – F; e – A . – 10 puncte (5x2p)
3. (1) – de transfer ; (2) – punctul static de funcţionare – 10 puncte (2x5p)
SUBIECTUL III - 30 puncte

1. Parametrii specifici ai TEC-J : – 9 puncte (3x3p)
- curentul maxim de drenă IDmax
- curentul de saturaţie pentru tensiunea de grilă nulă IDSS
- tensiunea de prag UP
85
2. Rezolvarea problemei – 21 puncte
care se acordă astfel:
- se acordă 3 puncte pentru identificarea p.s.f. : ID , UDS şi UGS
- Deoarece curentul de grilă este nul atunci IS=ID - 2 puncte pentru relaţie
şi, de aici, UGS = –RSID. - 2 puncte pentru relaţie
Rezultă ID=–UGS/RS; . - 2 puncte pentru relaţie
ID= –(–3V)/600Ω = 5mA. - 2 puncte pentru calcule şi 2 puncte pentru unitatea de

măsură
- Din legea a doua a lui Kirchhoff pe ochiul de ieşire
UDD= RDID+ UDS+ RSID - 2 puncte pentru relaţie
rezultă UDS = UDD–(RS+RD)ID - 2 puncte pentru relaţie
UDS = 20 – 5∙10-3 (600+2000)= 20– 13=7V - 2 puncte pentru calcule şi 2 puncte

pentru unitatea
Se vor analiza răspunsurile elevilor şi în funcţie de acestea, se vor relua sau nu anumite
informaţii despreTEC-J. Dacă se impune se poate reface testul cu unul asemănător.
Testul 3
Competenţe:
86
 Identifică dispozitivele electronice discrete
 Selectează dispozitive electronice discrete
 să verifice funcţionalitatea TEC-MOS
 să identifice terminalele TEC-MOS
 să utilizeze cataloagele de componente electronice
Acest test poate fi utilizat în timpul parcurgerii temei 2, Tranzistoare cu efect de câmp cu
grila-izolată, la finalul unei activităţi de învăţare sau poate fi utilizat ca parte din
evaluarea sumativă la finalul modulului.
Tema : Tranzistoare cu efect de câmp cu grila-izolată – TEC-MOS
Durata evaluării : Timp de lucru: 50 min
Testul va avea loc în laboratorul de electronică sau în atelierul de instruire practică.

Dacă se evaluează o activitate de învăţare, elevii pot fi împarţiţi în grupe mici, rezolvănd
sarcinile testului în echipă. Dacă evaluarea este sumativă, atunci fiecare elev va primi o
foaie cu cerinţele testului şi sculele şi materialele necesare.
Dovezile privind abilităţile practice şi modul de utilizare a cunoştinţelor dobândite pot fi
obţinute prin observarea elevului în procesul îndeplinirii sarcinilor de lucru, examinarea
rezultatelor muncii sale, precum şi prin întrebări orale.
Enunţ :
1. Verificaţi starea de funcţionare a tranzistoarelor din setul dat.
2. Identificaţi poziţionarea terminalelor pe capsulă.
3. Precizaţi principalii parametrii limită conform datelor de catalog.
87
Materiale necesare:
- set de 4 tranzistoare TEC-MOS diferite, 3 din ele fiind marcate, iar unul fară marcaj,
- multimetru analogic sau digital
- catalog de componente electronice, acces la Internet
A. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba practică
1. Manevrarea tranzistorului în condiţii de siguranţă 1p

2. Corelarea aparatului de măsură cu mărimea de măsurat 1p
3. Măsurarea rezistenţelor între terminalele tranzistorului 1p
4. Respectarea etapelor de măsurare 1p
5. Utilizarea cataloagelor de componente electronice 1p
B.Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba orală:
1. Interpretarea datelor măsurate 1p

2. Identificarea starii de funcţionare 1p
3. Cunoaşterea tipurilor de defecte 1p
4. Identificarea terminalelor pe capsulă 1p
Stabilirea notei finale
Se însumează punctele obţinute la ambele probe. Se acordă un punct din oficiu.
Testul 4
Competenţe:

88
 să recunoască TEC-MOS după simbol
 să identifce terminalele TEC-MOS
 să descrie funcţionarea TEC-MOS
joncţiune .
duală, itemi de asociere, itemi de completare, itemi cu răspuns scurt, rezolvare de
probleme.
Enunţ:
SUBIECTUL I 30 puncte
Alegeţi litera care indică răspunsul corect pentru următoarele întrebări:

1. Cum pot fi clasificate TEC-MOS?
a. cu canal iniţial şi cu canal aparent
b. cu canal iniţial şi cu canal îngropat
c. cu canal indus şi cu canal iniţial
d. cu canal indus şi cu canal suprapus
89
2. Cum este impedanţa de intrare la un TEC-MOS?
a. foarte mică
b. foarte mare
c. nulă
d. este în funcţie de semnalul de la intrare.
3. Ce tensiuni de intrare şi de ieşire are TEC-MOS dacă lucrează în conexiune cu sursa

comună?
a. UDS la intrare şi UGS la ieşire
b. UGD la intrare şi UGS la ieşire
c. UGS la intrare şi UDS ieşire
d. UGS la intrare şi UGD ieşire
4. Caracteristicile statice de ieşire ale unui TEC-MOS sunt exprimate prin relaţiile :
a. ID=f(UDS), cu UGS=const
b. ID=f(UGS), cu UDS=const
c. UGS =f(UDS), cu ID =const
d. UDS=f(ID), cu UGS=const
5. Ce efect are creşterea tensiunii de grilă la un TEC-MOS cu canal iniţial?

a. scade rezistenţa canalului
b. creşte rezistenţa canalului
c. scade conductanţa canalului
d. nu are niciun effect asupra rezistenţei canalului
6. Protejarea TEC-MOS în timpul transportului şi manipulării se face pentru a evita:

a. creşterea întâmplătoare a rezitenţei canalului
b. scurtcircuitarea terminalelor
c. ecranarea împotriva sarcinilor electrice
d. încărcarea accidentală a porţii cu sarcini electrice
SUBIECTUL II 30 puncte
1. Recunoaşteţi tranzistoarele după simbol făcând asocierea cifrelor din coloana A,

reprezentând tipuri, cu literele din coloana B, corespunzătoare simbolurilor.
A. Tipuri de TEC-MOS B. Simboluri
90
1. TEC-MOS cu canal
iniţial de tip p
a.
2. TEC-MOS cu canal
indus de tip p
b.
3. TEC-MOS cu canal
iniţial de tip n
c.
4. TEC-MOS cu canal
indus de tip n
d.
2. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:

a. La tensiune de grilă zero curentul de drenă la TEC-MOS cu canal indus nu este
nul ci are o anumită valoare.
b. Un TEC-MOS cu canal iniţial poate fi comandat cu tensiuni de poartă atât

pozitive cât şi negative.
c. Pentru tranzistoarele MOS cu canal indus tensiunile de pe drenă şi grilă au

aceeaşi polaritate şi de aceea se poate folosi o sursă unică de c.c. pentru
polarizare.
d. La TEC-MOS cu canal indus canalul conductor se formează în orice condiţii.
SUBIECTUL III 30 puncte
1. Desenaţi schematic structura internă a unui TEC-MOS cu canal indus de tip n şi

aplicaţi polarizarea.
2. Trasaţi, punct cu punct, graficul caracteristicilor de ieşire pentru un TEC-MOS,

folosind datele din tabelul următor:
UDS (V) ID (mA) pentru valori constante ale UGS

UGS= –1V UGS= –0,5V UGS= 0V UGS= +0,5V UGS= +1V
–8V 6 4,8 3,8 2,9 2,2
91
– 12V 7 5,6 4,6 3,6 2,8
– 16V 7,7 6,4 5,2 4,2 3,0
Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Citiţi testul cu atenţie
 La subiectul III 2. determinaţi punctele prin care trec caracteristicile, folosind o

foaie milimetrică sau cu pătrăţele . Uniţi apoi aceste puncte pentru obţinerea
caracteristicilor.
Subiectul I - 30 puncte (6 x 5p)
1. – c ; 2. – b ; 3 – c ; 4 – a ; 5 – a; 6 – d .
absenţa lui, 0 puncte .
SUBIECTUL II – 30 puncte
1. 1 – c; 2 – b; 3 – d; 4 – a; 20 puncte (4 x 5p)
2. a. – F; b. – A; c. – A; d. – F. 10 puncte (4 x 2,5p)
SUBIECTUL III – 30 puncte
1. Structura internă a unui TEC-MOS cu canal indus de tip n şi polarizarea lui.
92
Se acordă 10 puncte pentru desen corect şi complet, astfel:
2 puncte pentru punerea în evidenţă a grilei izolată de substrat prin stratul de oxid
2 puncte pentru structură, dacă sunt puse în evidenţă cele 3 regiuni alăturate n,p,n
formate de sursă, substrat şi drenă.
2 puncte pentru punerea în evidenţă a canalului Indus
2 puncte pentru tensiunea de polarizare a grilei , +U GS
2 puncte pentru tensiunea de polarizare a drenei, +U DS.
2. Pentru graficul caracteristicilor de ieşire se acordă 20 puncte , astfel:
4 puncte pentru identificarea, pe axe, a fiecărei mărimi de reprezentat, I D pe ordonată

şi -UDS pe abscisă . (2 x 2p)
1 punct pentru specificarea semnului “ – “ pentru tensiunea UDS reprezentată pe axă
15 puncte pentru reprezentarea curbelor caracteristicilor: 5caracteristici x 3p uncte.
Pentru o caracteristică se acordă câte 3 puncte dacă conţine toate cele 3 puncte grafice
93
de abscisă UDS. Se acordă punctaje parţiale dacă sunt mai puţin de 3 puncte grafice
localizate pentru o caracteristică. Nu se acordă punctaj dacă lipseşte caracteristica.
Se vor analiza răspunsurile elevilor şi în funcţie de acestea, se va identifica stadiul de

finalizare a temei precum şi nevoile de completare a anumitor informaţii despre TEC-
MOS. Dacă se impune se poate reface testul cu unul asemănător.
94
Testul 5
Competenţe:
 să recunoască triaculdupă simbol
 să identifce terminalele triacului
 să descrie funcţionarea triacului
Prezentarea testului Acest test poate fi folosit la sfârşitul temei Triacul, ca test practic
formativ
Tipul testului : probă practică.
Durata evaluării : 50 minute

Testul se va desfăşura în laboratorul de specialitate sau în atelierul de instruire practică.
Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi sculele şi materialele necesare.
Necesar de materiale
componente pasive şi active de circuit, surse de tensiune continuă şi alternativă,

conductoare de legătură, pistol (ciocan) de lipit, cablaj imprimat, cleşti, fludor.
95
Enunţ: Realizează practic montajul pentru comanda triacului în c.c. din figura:
Ai la dispoziţie:
 componente pasive şi active de circuit: - rezistoare diferite (2,2 KΩ; 4,7 KΩ; 330
KΩ; 500 Ω), comutatoare, triac ( TB6N2)
 surse de tensiune continuă şi reglabilă 0 ÷ 24 V
 surse de tensiune alternativă reglabilă
 conductoare de legătură, pistol (ciocan) de lipit, cablaj imprimat, cleşti, fludor.
 cataloage de componente
1. Selectarea componentelor de circuit conform schemei electrice 1p
2. Identificarea triacului după simbol, aspect fizic şi marcaj 1p
3. Identificarea terminalelor triacului 1p
4. Conectarea triacului conform schemei date 1p
5. Utilizează la fiecare operaţie sculele potrivite 1p
B. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba orală
1. Descrierea funcţionării triacului 1p
2. Precizarea parametrilor specifici 1p
96
3. Analizarea funcţionării schemei date 1p
4. Enumerarea modurilor de comandă aplicabile triacului 1p
Se însumează punctele obţinute la ambele probe. Se acordă 1 punct din oficiu.
97
Testul 6
Competenţe:

joncţiune .
duală, itemi de completare, itemi cu răspuns scurt.
Enunţ:
Pentru fiecare din cerinţele subiectelor 1....6 scrieţi pe foaie litera corespunzătoare
răspunsului corect.
1. Ce conţine schema echivalentă a triacului? (0,5p)
98
a. două diode legate în paralel
b. două diode legate în antiparalel
c. două tiristoare legate în paralel
d. două tiristoare legate în paralel şi în opoziţie
2. Câte terminale are triacul? (0,5p)
a. două
b. trei
c. patru
3. Cum se comandă amorsarea triacului? (0,5p)
a. cu tensiuni de ambele polarităţi
b. numai cu tensiune pozitivă
c. numai cu tensiune negativă
4. Cum se produce blocarea triacului? (0,5p)
a. numai atunci când tensiunea dintre anozi este nulă
b. cu tensiune anodică negativă
c. prin schimbarea polarităţii anozilor
5. Câte straturi semiconductoare conţine structura internă a triacului? (0,5p)
a. trei straturi
b. patru straturi
c. cinci staraturi
6. În ce cadrane apare caracteristica statică a triacului? (0,5p)
a. în cadranele I şi II
b. în cadranele I şi III
c. în cadranele II şi IV
d. în cadranele I şi IV
99
7. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii, notând cu A pentru adevăr şi F
pentru fals: ( 4 x 0,5p = 2p)
a. Triacul poate fi trecut în stare de conducţie, atât în semiperioada pozitivă, cât şi

în semiperioada negativă a curentului alternativ.
b. Pe masură ce scade curentul de comandă aplicat pe poartă, triacul poate

bascula la tensiuni anodice din ce în ce mai mici.
c. Triacul poate fi considerat ca element cu rezistenţă negativă.
d. Triacul are conducţie bidirecţională
8. Definiţi tensiunea de întoarcere sau de amorsare. (1p)
9. Completaţi, cu cuvintele potrivite, spaţiile libere din enunţul următor:
(3 x 0,5p = 1,5p)
Terminalele triacului se numesc : ……(1)……; ……(2)……; …..(3)…….
10. Desenaţi:
a. structura internă,
b. schema ei echivalentă
c. simbolul triacului.
(3 x 0,5p = 1,5p)
Notă: Se acordă 1 punct din oficiu.
Din oficiu se acordă 1 punct
1. – d; 2. – b; 3. – a; 4. – a; 5. – c; 6.– b; - se acordă 0,5p pentru fiecare

răspuns corect . (6x 0,5p = 3p)
7. a. – A; b – F; c – A; d – A. se acordă 0,5p pentru fiecare răspuns corect .

(4 x 0,5p = 2p)
8. UB0 – tensiunea de întoarcere sau de amorsare este tensiunea anodică în punctul de
întoarcere al caracteristicii triacului, tensiunea anodică minimă la care triacul se
amorsează fără comandă pe poartă. 1 punct
100
Se acordă 1 punct pentru răspuns corect şi complet; pentru răspuns parţial corect sau
incomplet se acordă 0,5 puncte.
9. (1) – anod 1; (2) – anod 2; (3) – grilă sau poartă . (3 x 0,5p = 1,5p)
Se acordă 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect . Pentru „anod 1 şi 2 ” se acceptă şi
alte denumiri consacrate precum electrod 1 şi 2
10. a. Structura internă 0,5puncte (3 x 0,5p = 1,5p)
b. schema echivalentă 0,5puncte
c. simbolul 0,5puncte
a. b. c.
101
Modulul: Circuite electronice digitale
PARTEA I
102
103
AUTOR:
LIVIA POP– profesor, gradul I, Colegiul Tehnic “George Bariţiu” Baia Mare
COORDONATOR:
REMUS-EMANOIL CAZACU – profesor, gradul I, Colegiul Tehnic de

Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen”, Bacău
CONSULTANŢĂ:

104
Testul 1
Acest test va fi utilizat pentru evaluarea iniţială a elevilor înainte de predarea modulului
Circuite electronice digitale. Scopul testării este de a evalua nivelul de cunoştinţe
tehnice generale al elevilor şi a stabili strategiile de predare-învăţare viitoare.
Durata evaluării: 20 minute
Testul poate avea loc în sala de clasă. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului
Enunţ: Scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect

pentru fiecare din enunţurile 1...10.
1. În seria de numere 14, 16, 19, 23, 28, ... , este logic să urmeze numărul:
a) 32;
b) 35;
c) 31;
d) 34.
2. În sistemul zecimal se folosesc pentru scrierea numerelor:
a) atât cifre cât şi litere;

b) numai cifre, în număr nelimitat;
c) 9 cifre;
d) 10 cifre.
3. Se dau mulţimile de numere A={1, 2, 3, 4, 5} şi B={3, 4, 5, 6, 7}. Intersecţia mulţimilor

A şi B este:
a) {1, 2, 6, 7};
105
b) {3, 4, 5};
c) {6, 7};
d) {1, 2}.
4. Comutatorul este un element de circuit electric care:
a) închide sau deschide circuitul;

b) schimbă sensul curentului prin circuit;
c) păstrează constantă intensitatea curentului în circuit;
d) aprinde sau stinge un bec.
5. În schema electrică de mai jos, alimentată de la o sursă de tensiune E, există două

comutatoare şi un bec:
A B
Becul se aprinde dacă:
a) ambele comutatoare sunt deschise;

b) ambele comutatoare sunt închise;
c) cel puţin un comutator este deschis;
d) cel puţin un comutator este închis.
6. Voltul este unitatea de măsură a:

a) tensiunii electrice;
b) curentului electric;
c) puterii active;
d) energiei electrice.
7. Rezultatul măsurării unei tensiuni este afişat direct sub formă numerică de un:
a) voltmetru digital;
b) ampermetru digital;
c) multimetru analogic;
106
d) contor digital.
8. Un bec este scurtcircuitat dacă:
a) tensiunea la bornele lui este maximă;

b) curentul prin el este maxim;
c) tensiunea la bornele lui este 0;
d) curentul prin el este 0.
9. Relaţia A*(B+C)= A*B+A*C este adevărată conform proprietăţii de:
a) asociativitate;
b) distributivitate;
c) comutativitate;
d) identitate.
Criterii de evaluare şi notare
Se acordă 100 de puncte pentru nota 10, astfel:
 10 puncte din oficiu

 10 puncte pentru fiecare dintre cele 9 enunţuri.
1. – d); 2. – d); 3. – b); 4. – a); 5. - b); 6. – a); 7. – a); 8. – c); 9. – b).
Se acordă câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsă
răspuns se acordă 0 puncte
Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării:
Profesorul comunică elevilor punctajele realizate. În funcţie de acestea elaborează un

plan de măsuri şi strategii didactice pentru obţinerea progresului şcolar, prin atingerea
ţintelor convenite.
107
Testul 2
Competenţa:
 reprezintă numere în diferite sisteme de numeraţie şi coduri numerice.
Obiective:
 să reprezinte numere în diferite sisteme de numeraţie;

 să realizeze conversia numerelor din zecimal în binar şi din binar în zecimal.
Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 1 (Sisteme de numeraţie. Coduri
numerice) ca evaluare formativă la sfârşitul lecţiei Sisteme de numeraţie, sau ca parte
componentă a unei evaluări sumative.
 Testul are loc în sala de clasă sau în laboratorul de electronică;

 Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual
subiectele.
Enunţ: Răspundeţi cerinţelor din testul de mai jos:
1. Asociaţi cele 4 numere binare din coloana A, cu literele din coloana B, reprezentând
echivalentul lor zecimal.
A B
1. 10001 a. 14
2. 01110 b. 24
3. 11000 c. 27
4. 11011 d. 18
e. 17
108
2. Apreciaţi afirmaţiile de mai jos cu adevărat (A) sau fals (F) şi modificaţi enunţul fals
astfel încât să rezulte un enunţ adevărat.
a) Conversia binar- zecimal se realizează efectuând produsul sumelor dintre puterile lui
2 şi biţii din reprezentarea binară a numărului.
b) Echivalentul binar al numărului zecimal 7 este 111.
3. Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect pentru enunţul

de mai jos:
Numărul de simboluri folosite pentru reprezentarea unui număr într-un sistem de

numeraţie cu baza B=n este:
a) 2n;
b) n;
c) 2n-1;
d) 2n+1.
4. Completaţi spaţiile libere din enunţurile de mai jos, astfel încât să rezulte o formulare
corectă:
a) Pentru scrierea unui număr în sistemul hexazecimal se folosesc …(1)… simboluri,

din care …(2)… cifre şi …(3)… litere.
b) Litera C din reprezentarea unui număr în hexazecimal este asociată cu valoarea …

(4)…
Instrucţiuni pentru elevi:
Redactaţi răspunsurile independent şi respectaţi timpul alocat.
Criterii de evaluare şi notare:
1. 40 puncte
2. 20 puncte
109
3. 10 puncte
4. 20 puncte
10 puncte din oficiu.
1. 40 puncte
1-e; 2-a; 3-b; 4-c.
lipsă răspuns se acordă 0 puncte.
2. 20 puncte
a). F
Se acordă 5 puncte pentru răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsă răspuns se
acordă 0 puncte.
Conversia binar- zecimal se realizează efectuând suma produselor dintre puterile lui 2
şi biţii din reprezentarea binară a numărului
Se acordă 10 puncte pentru formularea enunţului adevărat. Pentru răspuns greşit sau
b). A
Se acordă 5 puncte pentru răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsă se acordă
0 puncte.
3. b).
0 puncte.
4. 20 puncte
a) (1) - 16; (2) -10; (3)- 6

b) (4)-12
110
răspuns se acordă 0 puncte.
Profesorul comunică elevilor punctajele realizate. Dacă rezultatele sunt

nesatisfăcătoare, se iau măsuri pentru îmbunătăţirea progresului şcolar, cum ar fi:
consultarea Fişei de documentare 1.1, activităţi de învăţare suplimentare, refacerea
testului sau elaborarea unui test asemănător cu cel dat iniţial.
111
Testul 3
Competenţa:
 reprezintă numere în diferite sisteme de numeraţie şi coduri numerice.
Obiective:
 să precizeze particularităţile sistemelor de numeraţie zecimal, binar şi hexazecimal;

 să transforme numere dintr-un sistem de numeraţie în altul;
 să identifice coduri numerice ponderate şi neponderate.
Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 1 (Sisteme de numeraţie. Coduri
numerice) ca evaluare formativă, pentru realizarea unui feedback corespunzător.
Tipul testului: probă orală, întrebări cu răspuns scurt.

 Întrebările sunt clar formulate, iar gradul lor de dificultate nu este foarte ridicat.
Enunţ:
1. Ce reprezintă baza pentru un sistem de numeraţie?

2. Cum se numeşte sistemul de numeraţie cu baza 2?
3. Ce este bit-ul?
4. Câţi biţi are 1 kilobit?
5. Ce termen este folosit pentru bit-ul asociat celei mai mici puteri a lui 2 din
reprezentarea unui număr binar?
6. Ce sistem de numeraţie foloseşte pentru reprezentarea numerelor atât cifre cât şi
litere?
7. Ce valoare este asociată literei F din sistemul hexazecimal?
8. Care este valoarea zecimală maximă care se poate obţine pentru un număr binar
scris cu n biţi?
112
9. Câţi biţi are un număr zecimal de ordinal sutelor, codat BCD?
10. Care este cel mai utilizat cod neponderat?
Consultaţi cu atenţie notiţele pentru a da răspunsuri concise şi corecte întrebărilor

formulate de profesor.
Fiecare întrebare este notată cu 1 punct.
Nu se acordă 1 punct din oficiu.
1. Numărul de simboluri folosite pentru scrierea numerelor.

2. Binar.
3. Unitatea de măsură a informaţiei binare.
4. 1024 (210) biţi.
5. Cel mai puţin semnificativ bit.
6. Hexazecimal.
7. 15.
8. 2n-1.
9. 12 biţi.
10. Codul binar reflectat (Gray).
Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsă
Profesorul subliniază aspectele pozitive precum şi eventualele erori din formularea

răspunsurilor, însoţind observaţiile făcute cu recomandările adecvate. Deasemeni, oferă
consiliere în ceea ce priveşte consultarea Fişei de documentare 1.1. şi recomandă
bibliografia necesară atingerii obiectivelor propuse şi înregistrării progresului şcolar.
113
Testul 4
Competenţe:
 precizează regulile de calcul din algebra booleană.
Obiective:
 să folosească corect regulile de calcul ale algebrei booleene;

 să simplifice expresii logice.
Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 2 (Elemente de algebră booleană) ca
evaluare formativă la sfârşitul lecţiei Reguli de calcul în algebra booleană, sau ca parte
componentă a unei evaluări sumative.

subiectele.
1. Apreciaţi afirmaţiile de mai jos cu adevărat (A) sau fals (F) şi modificaţi enunţul fals
a) A*B A  B  0 ;
b) ABAB = A;
c) A  A * B * B = A+B.
2. Alegeţi varianta corectă care rezultă în urma complementării expresiei:

E=  A  B  *  A  B
114
a) A  B;
b) A  B ;
c) A*B ;
d) A  B.
3. Asociaţi cifrele din coloana A,

reprezentând A B principii din
algebra booleană 1. principiul terţului exclus a. x  x cu literele din
coloana B, 2. principiul contradicţiei b. x + x * y = x reprezentând
relaţiile prin care 3. principiul dublei negaţii c. x * x = 0 acestea sunt
exprimate. 4. principiul absorbţiei d. x + x = 1
e. x + x = 1
4. Completaţi spaţiile libere din enunţurile de mai jos, astfel încât să rezulte o formulare
corectă:
a) Conform principiului dublei negaţii, dubla negaţie conduce la …(1)…

b) Cu teorema lui De Morgan o sumă negată se transformă în …(2)… termenilor …(3)
…
c) Elementul neutru pentru o sumă logică este …(4)…
1. 40 puncte
2. 10 puncte
3. 20 puncte
115
4. 20 puncte
1. 40 puncte
a) F
acordă 0 puncte.
A*B A  B 1
Se acordă 10 puncte pentru răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsă răspuns
se acordă 0 puncte.
b) F
acordă 0 puncte.
ABAB = A
c) A
2. b)
0 puncte.
3. 20 puncte
1-d; 2-c; 3-a; 4-b.
116
4. 20 puncte
a) (1) – afirmaţie
b) (2) – produsul; (3)- negaţi
c) (4)- 1.

117
Testul 5
Competenţe:
 reprezintă funcţii logice;

 minimizează funcţii logice.
Obiective:
 să identifice funcţiile logice elementare şi neelementare;

 să reprezinte funcţii logice în tabel de adevăr, formă canonică şi diagramă Veitch-
Karnaugh;
 să aleagă metoda optimă de minimizare a unei funcţii date în forma neelementară.
evaluare formativă, sau ca parte componentă a unei evaluări sumative.
Tipul testului: probă scrisă, rezolvare de probleme.

 Clasa este împărţită în 4 grupe, fiecare grupă având de răspuns la cerinţele
indicate de profesor.
Enunţ:
 Grupa 1
Se dă funcţia f = AB  A C
1. Precizaţi:
a) numărul variabilelor funcţiei;
b) forma de reprezentare a funcţiei.
2. Reprezentaţi funcţia în:
118
a) diagramă Veitch-Karnaugh;
b) tabel de adevăr;
c) formă canonică normală disjunctivă;
d) formă canonică normală conjunctivă.
3. Exprimaţi funcţia prin funcţia SAU NU.
 Grupa 2
În figura de mai jos este reprezentată o funcţie logică neelementară.
A
AB 00
01 11 10
CD 00
0 1 1 0
01 1 1 1 1
D
11 0 0 0 0
C
10 0 1 1 0
1. Precizaţi:


a) tabel de adevăr;
b) formă canonică normală disjunctivă.
4. Minimizaţi funcţia.
5. Exprimaţi funcţia minimizată prin funcţia ŞI NU.
 Grupa 3
Se dă funcţia f=P0+P1+P4+P6+P7+P8+P9+P10+P13+P14
1. Precizaţi:

119
a) tabel de adevăr;
b) formă canonică normală conjunctivă;
c) diagramă Veitch- Karnaugh.
 Grupa 4
Se dă funcţia f=S0*S1*S2*S3*S5*S7* S10*S11*S14*S15
1. Precizaţi:

a) formă canonică normală disjunctivă;

b) tabel de adevăr;
c) diagramă Veitch- Karnaugh.
 Alegeţi-vă un coordonator, care să repartizeze sarcinile la nivelul grupei şi să

prezinte rezultatele în plen la o dată ulterioară;
 Consultaţi Fişa de documentare 2.1.
Grupa 1
1. 10 puncte
120
2. 70 puncte
3. 10 puncte
10 puncte din oficiu
Grupa 2
1. 10 puncte
2. 40 puncte
3. 30 puncte
4. 10 puncte
Grupa 3
1. 10 puncte
2. 60 puncte
3. 20 puncte
Grupa 4
1. 10 puncte
2. 60 puncte
3. 20 puncte
Grupa 1
1. 10 puncte
121
a) 3 variabile
acordă 0 puncte.
b) forma elementară
acordă 0 puncte.
2. 60 puncte
a)
AB A
C 00 01 11 10
0 0 1 1 1
C 1 0 1 0 0
b)
A B C f
0 0 0 0
0 0 1 0
0 1 0 1
0 1 1 1
1 0 0 1
1 0 1 0
1 1 0 1
1 1 1 0
c) f=P2+P3+P4+P6
122
d) f=S0*S1*S5*S7
3. f  ABAC
Grupa 2
1. 10 puncte
a) 4 variabile
acordă 0 puncte.
b) diagrama Veitch-Karnaugh
acordă 0 puncte.
2. 40 puncte
a)
A B C D f
0 0 0 0 0
0 0 0 1 1
0 0 1 0 0
0 0 1 1 0
0 1 0 0 1
0 1 0 1 1
0 1 1 0 1
0 1 1 1 0
1 0 0 0 0
1 0 0 1 1
1 0 1 0 0
1 0 1 1 0
1 1 123
0 0 1
1 1 0 1 1
1 1 1 0 1
1 1 1 1 0
b) f=P1+P4+P5+P6+P9+P12+P13+P14
3. f  C D  BC  B D
4. f  C D * BC * B D
Grupa 3
1. 10 puncte
a) 4 variabile
acordă 0 puncte.
b) formă canonică normală disjunctivă
acordă 0 puncte.
2. 60 puncte
a)
124
A B C D f
0 0 0 0 1
0 0 0 1 1
0 0 1 0 0
0 0 1 1 0
0 1 0 0 1
0 1 0 1 0
0 1 1 0 1
0 1 1 1 1
1 0 0 0 1
1 0 0 1 1
1 0 1 0 1
1 0 1 1 0
1 1 0 0 0
1 1 0 1 1
1 1 1 0 1
1 1 1 1 0
b) f=S2*S3*S5*S11*S12*S15
c)
AB A
C D 00 01 11 10
00 1 1 0 1
01 1 0 1 1 D
C 11 0
1 0 0
10 0 1 1 1
B
3. f  BC  ABC  ACD  A CD  A CD
125
Grupa 4
1. 10 puncte
a) 4 variabile
acordă 0 puncte.
b) formă canonică normală conjunctivă
acordă 0 puncte.
2. 60 puncte
a) f=P4+P6+P8+P9+P12+P13
b)
A B C D f
0 0 0 0 0
0 0 0 1 0
0 0 1 0 0
0 0 1 1 0
0 1 0 0 1
0 1 0 1 0
0 1 1 0 1
0 1 1 1 0
1 0 0 0 1
1 0 0 1 1
1 0 1 0 0
1 0 1 1 0
1 1 0 0 1
1 1 0 1 1
1 1 1 0 0
1 1 1126 1 0
c)
AB A
C D 00 01 11 10
00 0 1 1 1
01 0 0 1 1
D
11 0 0 0 0
C
10 0 1 0 0
3. f  AC  AB D
Dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare, se iau măsuri pentru îmbunătăţirea progresului

şcolar, cum ar fi: consultarea Fişei de documentare 2.1, activităţi de învăţare
suplimentare, refacerea testului sau elaborarea unui test asemănător cu cel dat iniţial.
127
Testul 6
Competenţa:
 să identifice funcţii logice.
Obiective:
 să caracterizeze funcţiile logice;

 să descrie funcţiile logice elementare.
evaluare formativă, pentru realizarea feedback-ului.

Enunţ:
1. Există restricţii privind numărul de variabile pe care le poate avea o funcţie logică?
2. Ce valori pot avea variabilele unei funcţii logice?
3. Câte puncte sunt în domeniul de definiţie al unei funcţii logice de n variabile?
Exemplifică pentru n= 3 variabile, respectiv n= 4 variabile.
4. O funcţie logică poate lua orice valoare?
5. Ce rol are funcţia logică NU (NOT)?
6. În ce situaţii funcţia logică ŞI (AND) are valoarea 1, respective valoarea 0?
7. Care este condiţia pentru ca funcţia SAU (OR) să ia valoarea 1?
8. De ce este considerată funcţia SAU EXCLUSIV (XOR) o funcţie de anticoincidenţă?
128
Consultaţi cu atenţie notiţele pentru a da răspunsuri corecte întrebărilor formulate de
profesor.
 Întrebările 3 şi 6 sunt notate cu 2 puncte.

 Întrebările 1, 2, 4, 5, 7 şi 8 sunt notate cu 1 punct.
 Nu se acordă 1 punct din oficiu.
1. 1 punct
Nu.
Se acordă 1 punct pentru răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsă răspuns se
acordă 0 puncte.
2. 1 punct
0 sau 1.
acordă 0 puncte.
3. 2 puncte
2n puncte.
acordă 0 puncte.
8 puncte (n= 3); 16 puncte (n= 4).
acordă 0 puncte.
4. 1 punct
Nu, numai valorile 0 sau 1.
129
acordă 0 puncte.
5. 1 punct
Inversează (complementează) variabila de intrare.
acordă 0 puncte.
6. 2 puncte
Funcţia ŞI ia valoarea 1 dacă toate variabilele de intrare au valoarea 1.
Funcţia ŞI ia valoarea 0 dacă cel puţin una din variabilele de intrare are valoarea 0.
7. 1 punct
Funcţia SAU ia valoarea 1 dacă cel puţin una din variabilele de intrare are valoarea 1.
8. 1 punct
Funcţia SAU EXCLUSIV este o funcţie de anticoincidenţă pentru că ia valoarea 1 atunci

când variabilele sale nu coincid.

130
131
Testul 7
Competenţe:
 Identifică circuite integrate logice;

 Verifică funcţionarea montajelor.
Obiective:
 să realizeze montajul după schema electrică dată

 să identifice configuraţia circuitului integrat CDB 400 E (4 porţi ŞI NU cu câte 2
intrări)
Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 3 (Porţi logice) ca evaluare formativă
în cadrul orelor de instruire practică, sau ca parte a unei evaluări sumative.
 testul are loc în atelierul (laboratorul) de electronică;

 elevii lucrează individual.
Enunţ: Se dă schema electrică din figura de mai jos:
132
A
14 13 12 11 10 9 8
+
SURSA
CDB 400 E
DE
U
TENSIUNE
1 2 3 4 5 6 7
B C D
R1 R2 R3
D1 D2 D3
Cerinţe:
1. Realizaţi montajul după schema electrică dată;
2. Identificaţi configuraţia circuitului integrat CDB 400 E (4 porţi ŞI NU cu câte 2 intrări)

şi completaţi tabelul de mai jos:
Numărul Semnificaţia pinului

pinului
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
3. Desfaceţi legăturile şi demontaţi toate componentele.
133
Pentru realizarea sarcinii de lucru, aveţi la dispoziţie:
 sursă de c.c. cu tensiune stabilizată şi reglabilă;
 circuitul integrat CDB 400 E;

 trei rezistoare R1, R2, R3 cu rezistenţa de 820 Ω;
 trei LED-uri, MDE 1101 V;
 două comutatoare;
 conductoare de legătură şi conectori.

 50 puncte pentru cerinţa 1
1. 50 puncte
Montarea corectă pe soclu a circuitului integrat CDB 400 E- 10 puncte
Montarea corectă a rezistoarelor - 10 puncte
Montarea corectă a LED-urilor - 10 puncte
Executarea corectă a legăturilor - 10 puncte
Alimentarea corectă a montajului la sursa de tensiune- 10 puncte
2. 28 puncte
Numărul Semnificaţia pinului

pinului
1 Intrare
134
2 Intrare
3 Ieşire
4 Intrare
5 Intrare
6 Ieşire
7 masă
8 Ieşire
9 Intrare
10 Intrare
11 Ieşire
12 Intrare
13 Intrare
14 + VCC
3. 12 puncte
Demontarea corectă din soclu a circuitului integrat CDB 400 E- 4 puncte
Demontarea corectă a rezistoarelor - 3 puncte
Demontarea corectă a LED-urilor - 3 puncte
Desfacerea corectă a legăturilor - 2 puncte
Profesorul monitorizează activităţile pe tot parcursul lor, corectând eventualele operaţii

greşite, pe care elevii le corectează. Dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare, se iau
măsuri pentru îmbunătăţirea progresului şcolar, cum ar fi: consultarea Fişei de
documentare 3.1, refacerea activităţii practice.
135
Testul 8
Competenţe:
 să identifice porţi logice;

 să implementeze funcţii logice cu porşi logice.
Obiective:
 să identifice elemente de circuit;

 să recunoască funcţii logice elementare implementate în circuite cu contacte.
Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 3 (Porţi logice) ca evaluare
formativă, sau ca parte a unei evaluări sumative.

Enunţ: Se dă schema electrică de mai jos:
E
A Y
1. Ce elemente de circuit identificaţi în schemă?

2. Care este rolul sursei de tensiune? Dar al celor două contacte?
3. Cum sunt legate între ele cele două contacte?
4. Ce înseamnă faptul că sunt legate în serie?
5. Care este starea becului dacă ambele contacte sunt închise?
6. Care este starea becului dacă cel puţin un contact este deschis?
136
7. Ce poartă logică poate fi identificată prin acest circuit?
Consultaţi cu atenţie notiţele pentru a da răspunsuri corecte întrebărilor formulate de

profesor.
1. 3 puncte
2. 2 puncte
3. 1 punct
4. 1 punct
5. 1 punct
6. 1 punct
7. 1 punct
1. 3 puncte
- o sursă de tensiune continuă, E;
- un bec, Y;
- 2 contacte, A şi B.
2. 2 puncte
Sursa de tensiune alimentează circuitul.
Contactele închid sau deschid circuitul.
137
3. 1 punct
În serie.
acordă 0 puncte.
4. 1 punct
Circuitul este închis atunci când sunt amândouă închise, respectiv este deschis atunci
când cel puţin unul este deschis.
acordă 0 puncte.
5. 1 punct
Becul este scurtcircuitat şi rămâne stins, chiar dacă circuitul este alimentat, pentru că
tensiunea la bornele sale este 0.
acordă 0 puncte.
6. 1 punct
Becul este alimentat de la sursa de tensiune E şi se va aprinde.
acordă 0 puncte.
7. 1 punct
Poarta ŞI NU cu 2 intrări.
acordă 0 puncte.

138
139
Testul 9
Competenţe:
 Identifică circuite integrate logice
 Implementează funcţii binare simple cu circuite integrate logice
 Interconectează circuite integrate logice în montaje
Obiective:
 să analizeze circuite logice cu porţi logice;

 să implementeze funcţii logice cu porţi logice;
 să evalueze parametrii porţilor logice.
Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 3 (Porţi logice) ca evaluare
formativă, sau ca parte componentă a unei evaluări sumative.

subiectele.
I. Scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Terminalele unui circuit integrat se numesc:
a) contacte;
b) pini;
c) legături;
140
d) fire.
2. În familia TTL poarta fundamentală este:
a) SAU NU;
b) NU;
c) ŞI NU;
d) ŞI.
3. Timpul de propagare pentru o poartă logică are valori de ordinul:

a) secundelor;
b) milisecundelor;
c) microsecundelor;
d) nanosecundelor.
4. În circuitul de mai jos, funcţia la ieşirea circuitului este:

a) f= BDCD AD ;
b) f= BDC DAD ;
c) f= BDCD AD ;
d) f= B DCD A D .
A B C D
1/4CDB400E
1/4CDB400E
1/4CDB400E
1/4CDB400E 1/3CDB410E
1/4CDB400E
II. Apreciaţi afirmaţiile de mai jos cu adevărat (A) sau fals (F) şi modificaţi enunţul fals
141
1. Ieşirea unei porţi SAU NU este în 1 logic dacă toate intrările sale sunt pe 0 logic.
2. Circuitul de mai jos poate fi înlocuit cu o poartă SAU NU.
1/4 CDB 432 E

A
B 1/4 CDB 402 E
1/6 CDB 404 E
f
1/4 CDB 400 E

1/6 CDB 404 E
III. Se dă funcţia f  AB  A * B
1. Implementaţi funcţia cu porţi:
a) ŞI NU;
b) SAU NU.
2. Precizaţi numărul de circuite integrate necesare implementării şi gradul de ocupare al
acestora.
I. 20 puncte
II. 30 puncte
III. 40 puncte
I. 20 puncte
1. b); 2. c); 3. d); 4. d).
142
II. 30 puncte
1. A
2. A
III. 40 puncte
1. 30 puncte
a) 15 puncte
f  f  A *B  A *B  A *B*A *B - 5 puncte
A B
1/4CDB400E
1/4CDB400E
1/4CDB400E
A B 1/4CDB400E
1/4CDB400E A B
b) 15 puncte
f  f  ABAB- 5 puncte
143
1/4CDB402E
A A +B
A 1/4CDB402E
1/4CDB402E
f
f
1/4CDB402E
B
B A+ B
1/4CDB402E
1/4CDB402E
2. 10 puncte
La implementarea cu porţi ŞI NU se folosesc două circuite integrate 2X CDB 400 E, din
care rămân nefolosite 3 porţi ŞI NU cu câte 2 intrări.
La implementarea cu porţi SAU NU se folosesc două circuite integrate 2XCDB 402 E,

din care rămân nefolosite 2 porţi SAU NU cu câte 2 intrări.

144
Testul 10
Competenţe:
Obiective:
 să verifice funcţionarea circuitului integrat CDB 400 E (4 porţi ŞI NU cu câte 2 intrări)

 să utilizeze catalogul de circuite integrate digitale
Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 3 (Porţi logice) ca evaluare formativă
în cadrul orelor de laborator, sau ca parte a unei evaluări sumative.
Tipul testului: probă practică, lucrare de laborator
 testul are loc în laboratorul (cabinetul) de electronică;

 elevii pot lucra individual sau în grupe mici (2-3 elevi).
Enunţ: Se dă montajul cu schema electrică de mai jos:
145
A
14 13 12 11 10 9 8
+
SURSA
CDB 400 E
DE
U
TENSIUNE
1 2 3 4 5 6 7
B C D
R1 R2 R3
D1 D2 D3
146
Cerinţe:
Reglaţi sursa de alimentare astfel încât să obţineţi o tensiune U = 5 V şi alimentaţi

montajul;
Cuplaţi, fie la sursă (+5 V), fie la masă, terminalele B şi C şi măsuraţi nivelul de
tensiune pe terminalul D. Completaţi tabelul 1 cu rezultatele obţinute.
Tabelul 1
Nivel de tensiune în B [V] Nivel de tensiune în C [V] Nivel de tensiune în D [V]
0 0
0 5
5 0
5 5
Asociaţi nivelele de tensiune aplicate, respectiv măsurate, din tabelul 1 cu valorile

logice corespunzătoare, într-un tabel de adevăr din care să reiasă funcţionarea
porţii ŞI NU.
Observaţi starea LED-urilor pentru toate situaţiile specificate la punctul 2. Considerând
starea LED „ aprins” asociată cu 1 logic şi starea LED „stins” asociată cu 0 logic,
completaţi tabelul 2.
Tabelul 2
Starea LED-ului D1 Starea LED-ului D2 Starea LED-ului D3
0 0
0 1
1 0
1 1

 multimetru analogic sau digital;
 conductoare de legătură şi conectori;
 catalog de circuite integrate digitale;
 montaj.
147

1. 10 puncte
Se acordă 10 puncte pentru folosirea corectă a sursei de tensiune şi alimentarea

montajului
2. 40 puncte
Tabelul 1
Nivel de tensiune în B [V] Nivel de tensiune în C [V] Nivel de tensiune în D [V]

0 0 5
0 5 5
5 0 5
5 5 0
3. 20 puncte
Valoarea logică pentru B Valoarea logică pentru C Valoarea logică pentru D

0 0 1
0 1 1
1 0 1
1 1 0
148
4. 20 puncte
Tabelul 2
Starea LED-ului D1 Starea LED-ului D2 Starea LED-ului D3

0 0 1
0 1 1
1 0 1
1 1 0

documentare 3.1, refacerea lucrării de laborator.
149
PARTEA II
150
AUTOR:
MIHAELA MARKOVITS – profesor, gradul I, Colegiul Tehnic “George

Bariţiu” Baia Mare
COORDONATOR:

CONSULTANŢĂ:

151
Testul 1
Competenţa:
 Identifică circuite integrate logice.
Obiective:
 să identifice tipuri de decodificatoare;

 să descrie funcţionarea decodificatoarelor;
 să precizeze utilizările circuitelor decodificatoare.
Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 4 (Codificatoare. Decodificatoare) ca

evaluare formativă, pentru realizarea unui feedback corespunzător.

Enunţ:
11. Cum funcţionează un decodificator?

12. Ce tipuri de decodificatoare integrate există?
13. Ce este codul BCD?
14. Ce utilizări are decodificatorul BCD/zecimal?
15. Ce utilizări are decodificatorul BCD/7 segmente?
16. Câte intrări şi câte ieşiri are un decodificator BCD/zecimal?
17. Ce puteţi spune despre ieşirile din decodificatorul BCD/zecimal?
18. Câte intrări şi câte ieşiri are un decodificator BCD/7 segmente?
19. Cu ce sunt puse în legătură ieşirile decodificatorului BCD/7 segmente?
152
20. Puteţi descrie o modalitate de afişare a cifrei 7?

11. Activează una sau mai multe ieşiri în funcţie de un cuvânt de cod aplicat pe intrări.
12. BCD/zecimal şi BCD/7 segmente.
13. Codul prin care numerele zecimale sunt codate binar pe 4 biţi.
14. Transformă date din cod BCD în cod zecimal în aparatele de măsurat numerice.
15. Comandă sistemele de afişaj numerice.
16. 4 intrări şi 10 ieşiri.
17. Ieşirile sunt active pe 0, astfel încât ieşirea selectată trece pe nivel logic 0.
18. 4 intrări şi 7 ieşiri.
19. Cu 7 segmente luminoase (LED-uri) dispuse sub forma cifrei 8.
20. Presupunând iniţial toate segmentele aprinse se sting segmentele d, e, f, g..

153
Testul 2
Competenţa:
Obiective:
 să identifice tipuri de codificatoare;

 să descrie funcţionarea codificatoarelor;
 să precizeze utilizările circuitelor codificatoare.

evaluare formativă, pentru realizarea unui feedback corespunzător.
Tipul testului: probă orală.

Enunţ:
1. Ce rol are un codificator?

2. Ce tipuri de codificatoare cunoaşteţi?
3. În ce variante pot fi realizate codificatoarele de adresă?
4. Ce conexiuni are un codificator de adresă neprioritar?
5. Ce dezavantaj au codificatoarele neprioritare?
6. De unde vine denumirea de codificator “prioritar”?
7. Ce avantaj are codificatorul prioritar faţă de cel neprioritar?
8. Codificatorul de adresă prioritar are, pe lângă intrările de date , o intrare de
condiţionare a funcţionării, EI . Care este rolul acesteia?
9. Ce conexiuni are un codificator zecimal/BCD?
10. Ce tipuri de codificatoare există ca circuite integrate?
154

a. Furnizează la ieşire un cod de n biţi la activarea uneia din cele 2 n intrări.

b. Codificator de adresă şi codificator zecimal/BCD.
c. Codificatoare de adresă neprioritare şi prioritare.
d. 7 intrări şi 3 ieşiri.
e. Pot prezenta un cod eronat la ieşire atunci când sunt activate mai multe intrări.
f. De la faptul că celor 8 intrări li se asociază o prioritate care creşte cu numărul lor de
ordine.
g. În cazul activării simultane a mai multor intrări, la ieşire apare codul intrării cu
prioritatea cea mai mare dintre cele activate, eliminându-se erorile de codare.
h. Lasă circuitul să funcţioneze, atunci când este legată la masă şi îl blochează atunci
când este legată la +Vcc.
i. 9 intrări şi 4 ieşiri.
j. Codificatorul de adresă prioritar şi codificatorul zecimal/BCD.

155
Testul 3
Competenţe:

 Utilizează circuite integrate logice.
Obiective:
 să identifice tipuri de codificatoare şi decodificatoare;

 să descrie funcţionarea codificatoarelor şi decodificatoarelor;
 să precizeze utilizările circuitelor codificatoare şi decodificatoare.

evaluare formativă, sau ca parte componentă a unei evaluări sumative.
Tipul testului: probă scrisă.

subiectele.
I. Scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. În cazul activării simultane a intrărilor I 2 şi I 7 pe ieşirile codificatorului de adresă

prioritar 74148 apare codul:
e) 000;
f) 001;
g) 101;
h) 010.
156
2. Un decodificator BCD/7 segmente este utizat pentru:
e) transformarea datelor din zecimal în binar;

f) comanda sistemelor de afişaj numeric;
g) conversia BCD-zecimal;
h) adresarea unei locaţii.
4. Decodificatorul BCD/zecimal are:

a) 3 intrări şi 8 ieşiri;
b) 10 intrări şi 4 ieşiri;
c) 4 intrări şi 10 ieşiri;
d) 4 intrări şi 16 ieşiri.
5. Un codificator de adresă prioritar care are EI =1:

a) este blocat, având toate ieşirile pe nivel logic 0;
b) funcţionează în regim de avarie;
c) funcţionează ca un codificator de adresă neprioritar;
d) este blocat, având toate ieşirile pe nivel logic 1.
II. Apreciaţi afirmaţiile de mai jos cu adevărat (A) sau fals (F) şi modificaţi enunţul fals
1. Dacă se activează două intrări simultan, codificatorul de adresă prioritar prezintă la

ieşiri codul primei intrări activate.
2. Un decodificator BCD/7 segmente are 6 stări false.
3. Codificatorul de adresă neprioritar are 10 intrări de date.
4. Decodificatorul BCD/zecimal pentru a transforma date din cod BCD în cod zecimal
în aparatele de măsurat numerice.
III. Descrieţi prin tabel de adevăr funcţionarea circuitelor logice:

1. codificator de adresă neprioritar;
2. decodificator BCD/zecimal.
157
I. 20 puncte
II. 30 puncte
III. 40 puncte
I. 20 puncte
1. a); 2. b); 3. d); 4.
II. 30 puncte
3. F
Dacă se activează două intrări simultan, codificatorul de adresă prioritar prezintă la ieşiri
codul intrării cu prioritatea cea mai mare dintre cele activate.
4. A
a. F
158
Codificatorul de adresă neprioritar are 7 intrări de date.
b. A
III. 40 puncte
1.
I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 A2 A1 A0
1 0 0 0 0 0 0 0 0 1
0 1 0 0 0 0 0 0 1 0
0 0 1 0 0 0 0 0 1 1
0 0 0 1 0 0 0 1 0 0
0 0 0 0 1 0 0 1 0 1
0 0 0 0 0 1 0 1 1 0
0 0 0 0 0 0 1 1 1 1
2.
A B C D 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 1 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1
0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1
0 1 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1
0 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1
0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1
0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1
1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1
1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0
1 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 0 1 1 1 1 1591 1 1 1 1 1 1
1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

160
Testul 4
Competenţe:

Obiective:
 să identifice configuraţia circuitului integrat 74148 (codificator de adresă prioritar);

 să verifice funcţionarea circuitului integrat 74148.

evaluare formativă în cadrul orelor de instruire practică sau de laborator.
Tipul testului: probă practică (lucrare de laborator)
Testul are loc în atelierul (laboratorul) de electronică. Elevii lucrează individual.
Enunţ: Aveţi la dispoziţie configuraţia circuitului integrat 74148 pentru a îndeplini

următoarele cerinţe:
1. Identificaţi pinii circuitului.

2. Alimentaţi circuitul cu Vcc=5V.
3. Măsuraţi nivelele de tensiune pe ieşiri în situaţiile de mai jos
16
1 0
0 A0
9 şi confruntaţi rezultatele cu tabelul de adevăr:
VC C
1 1 7
1 2 1 A1 6
1 3 2 A2
3
1 14 - EI =1;
74148
2 4 G S
3 5
4 6
7
- EI =0, nu activaţi nicio intrare;
G N D
5 15
EI EO
8
- EI =0, activaţi o intrare;
- EI =0, activaţi 2 intrări simultan.
161

 tester digital;
 circuitul integrat 74148;
 platformă de lucru prevăzută cu soclu;
 catalog de circuite integrate digitale.

1. 30 puncte
Identificarea corectă a pinilor de alimentare – 2 puncte
Identificarea corectă a pinilor de intrare- 20 puncte

162
Identificarea corectă a pinilor de de ieşire- 8 puncte
2. Alimentarea corectă a montajului la sursa de tensiune- 10 puncte
3. 40 puncte
Se observă nivelele de tensiune pe ieşirile circuitului în următoarele situaţii:
 EI =1 - 5 puncte
 EI =0, nicio intrare activată - 5 puncte
 EI =0, se activează o intrare - 10 puncte
 EI =0, se activează 2 intrări simultan- 20 puncte
3. 10 puncte
Demontarea corectă din soclu a circuitului integrat 74148- 8 puncte
Desfacerea corectă a legăturilor - 2 puncte

documentare 4.1, refacerea activităţii practice.
163
Testul 5
Competenţe:

Obiective:
 să identifice configuraţia circuitului integrat 7442 (decodificator BCD-zecimal);


evaluare formativă în cadrul orelor de instruire practică sau de laborator.


1. Montaţi în soclu circuitul integrat 7442.

16
0
1 4. Măsuraţi nivelele de tensiune pe ieşiri pentru toate
VC C
2
1
1 5 2
3
4
combinaţiile distincte posibile aplicate pe intrări.
1 4 A 3 5
B 4 5. Completaţi tabelul de adevăr al circuitului şi comparaţi
7442
1 3 6
1 2 C 5 7
D 6
7
9
10
valorile mărimilor măsurate cu valorile logice din tabelul de
8
G N D
11
9 adevăr.
8
164

 tester digital;

1. Montarea corectă a circuitului integrat în soclu- 5 puncte
2. 30 puncte
165
 Identificarea corectă a pinilor de alimentare – 2 puncte
 Identificarea corectă a pinilor de intrare- 8 puncte
 Identificarea corectă a pinilor de de ieşire- 20 puncte
4. Măsurarea nivelelor de tensiune pe ieşiri pentru toate combinaţiile distincte posibile

aplicate pe intrări- 20 puncte
5. Completarea tabelului de adevăr-20 puncte
6. Demontarea corectă din soclu a integratului şi desfacerea legăturilor – 5 puncte

documentare 4.1, refacerea activităţii.
166
Testul 6
Competenţe:

Obiective:
 să identifice configuraţia circuitului integrat MMC 4051 (demultiplexor/multiplexor de

8 căi);
 să verifice funcţionarea circuitului integrat MMC 4051 ca demultiplexor, respectiv ca
multiplexor;
 să utilizeze catalogul de circuite integrate digitale.
Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 5 (Demultiplexoare.Multiplexoare) ca

evaluare formativă în cadrul orelor de laborator, sau ca parte a unei evaluări sumative.
Tipul testului: probă practică, lucrare de laborator
Durata evaluării: 2 ore

Enunţ: Circuitul integrat MMC 4051 poate fi folosit fie ca demultiplexor, fie ca
multiplexor de 3 biţi (8 căi).
Cerinţe:
1. Identificaţi configuraţia pinilor în cazul utilizării circuitului integrat MMC 4051 ca

demultiplexor;
2. Identificaţi configuraţia pinilor în cazul utilizării circuitului integrat MMC 4051 ca
multiplexor;
167
3. Desenaţi configuraţia circuitului integrat în cazul funcţionării sale ca
demultiplexor, precizând nivelele logice pe intrări şi pe ieşiri, dacă A=0, B=1, C=1
şi COM OUT/IN = 0;
4. Desenaţi configuraţia circuitului integrat în cazul funcţionării sale ca multiplexor,
precizând nivelelul logic pe ieşire, dacă C=0, B=1, A=1, iar nivelele logice pe
intrările de date sunt: “0”= 1, “1”= 1, “2”= 0, “3”= 1, “4”= 0, “5”= 0, “6”= 0, “7”= 1.
Pentru realizarea sarcinii de lucru, aveţi la dispoziţie foaia de catalog:
MMC 4051
MULTIPLEXOR/DEMULTIPLEXOR de 3 biţi
Tabelul de adevăr Configuraţia pinilor
4 1 16 VDD
CHANELS
IN OUT 6 2 15 2
INPUT STATES „ON” 3
COM. OUT IN 14 1
INH C B A CHANELS CHANELS
0 0 0 0 ”0” 7 4 13 0 IN OUT
CHANELS
0 0 0 1 ”1”
IN OUT 5 5 12 3
0 0 1 0 ”2”
0 0 1 1 ”3” INH. 6 11 A
0 1 0 0 ”4” VEE 7 B
10
0 1 0 1 ”5”
0 1 1 0 ”6” VSS 8 9 C
0 1 1 1 ”7”
1 X X X NONE

168
1. 30 puncte
 Intrările de adresă se aplică pe pinii 9, 10 şi 11.
acordă 0 puncte.
 Intrarea de date se aplică pe pinul 3.
acordă 0 puncte.
 Intrarea de condiţionare a funcţionării se aplică pe pinul 6.
acordă 0 puncte.
 Alimentarea circuitului se realizează între pinii 16 (+) şi 8 (-).
acordă 0 puncte.
 Ieşirile se obţin pe pinii 1, 2, 4, 5, 12, 13, 14, şi 15.
2. 30 puncte
 Intrările de adresă se aplică pe pinii 9, 10 şi 11.
acordă 0 puncte.
 Intrările de date se aplică pe pinii 1, 2, 4, 5, 12, 13, 14, şi 15.
169
 Intrarea de condiţionare a funcţionării se aplică pe pinul 6.
acordă 0 puncte.
 Alimentarea circuitului se realizează între pinii 16 (+) şi 8 (-).
acordă 0 puncte.
 Ieşirea din circuit se obţine pe pinul 3.
acordă 0 puncte.
3. 15 puncte
1 1 16 1
0 2 15 1
0 3 14 1
1 4 13 1
1 5 12 1
0 6 11 0
7 10 1
0 8 9 1
Se acordă câte 1 punct pentru stabilirea corectă a nivelului logic pe fiecare dintre cei
15 pini ai circuitului. Pentru răspuns greşit sau lipsă răspuns se acordă 0 puncte.
4. 15 puncte
Se acordă câte 1 punct pentru stabilirea corectă a nivelului logic pe fiecare dintre cei
15 pini ai circuitului. Pentru răspuns greşit sau lipsă răspuns se acordă 0 puncte.
170
0 1 16 1
0 2 15 0
0 3 14 1
1 4 13 1
0 5 12 1
0 6 11 0
7 10 1
0 8 9 1
Profesorul monitorizează activităţile pe tot parcursul lor. Dacă rezultatele sunt

consultarea Fişei de documentare 5.1, refacerea lucrării de laborator.
171
Testul 7
Competenţe:

 Interconectează circuite în montaje.
Obiective:
 să identifice circuite demultiplexoare şi multiplexoare;

 să explice funcţionarea circuitelor demultiplexoare şi multiplexoare.
Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 5 (Demultiplexoare.Multiplexoare) ca

evaluare formativă, sau ca parte a unei evaluări sumative.
Tipul testului: probă scrisă, rezolvare de probleme
Testul poate avea loc în sala de clasă sau în laboratorul de electronică, fiecare elev va
primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.
Enunţ: Schema logică din figura de mai jos este folosită pentru semnalizarea identităţii
a două numere binare de câte 3 biţi, A şi B.
A0 G1 G2
(1 )
A1
A2 0 1 2 3 4 5 6 7
B0 0 1 2 3 4 5 6 7
B1 (2 ) E
B2 W
f
1. Identifică circuitele (1) şi (2) din schemă;

172
2. Precizează conexiunile folosite pentru aplicarea numerelor binare A şi B şi tipul
acestora;
3. Identifică intrarea de condiţionare a funcţionării pentru circuitele (1) şi (2) şi
precizează rolul acesteia;
4. Descrie cum sunt interconectate circuitele (1) şi (2);
5. Precizează nivelele logice pe ieşirile circuitului (1), dacă A 0=0, A1=0, A2=0.
6. Explică funcţionarea circuitului (2), dacă numărul B este identic cu numărul A.
7. Explică funcţionarea circuitului (2), dacă numărul B este diferit de numărul A.
8. Formulează o concluzie privind valoarea logică a funcţiei f, în condiţiile în care
numerele A şi B sunt identice, respectiv diferite.

 10 puncte pentru punctul 1
1. 10 puncte
Circuitul (1) este un demultiplexor de 3 biţi (8 căi)
acordă 0 puncte.
173
Circuitul (2) este un multiplexor de 3 biţi (8 căi)
acordă 0 puncte.
2. 10 puncte
Conexiunile folosite pentru aplicarea numerelor A şi B sunt intrări de selecţie în

circuitele (1), respectiv (2).
3. 20 puncte
În circuitul (1) intrarea de condiţionare a funcţionării este G 1, iar în circuitul (2) este E .
Rolul intrării de condiţionare a funcţionării este acela de a valida funcţionarea circuitului

atunci când este legată la masă (nivel logic 0), respectiv de a bloca circuitul atunci când
este legată la +VCC (nivel logic 1).
4. 10 puncte
Ieşirile circuitului (1) sunt conectate la intrările de date ale circuitului (2).
5. 10 puncte
Ieşirea 0 este pe nivel logic 0, iar restul ieşirilor, de la 1 până la 7 , sunt pe nivel logic
1.
174
6. 10 puncte
Dacă numărul B este identic cu numărul A, în circuitul (2) este selectată intrarea 0, care
este legată la ieşirea 0 a circuitului (1).
7. 10 puncte
Dacă numărul B este diferit de numărul A, în circuitul (2) este selectată oricare altă
intrare în afară de 0, care este legată la una din ieşirile 1 până la 7 ale circuitului (1).
8. 10 puncte
Dacă numerele A şi B sunt identice valoarea logică a funcţiei f este 0.
acordă 0 puncte.
Dacă numerele A şi B sunt diferite valoarea logică a funcţiei f este 1.
acordă 0 puncte.

175
Testul 8
Competenţa:
Obiective:
 să identifice tipuri de demultiplexoare;

 să descrie funcţionarea demultiplexoarelor;
 să utilizeze demultiplexoarele ca decodificatoare de adresă.
Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 5 (Demultiplexoare. Multiplexoare)

ca evaluare formativă, la începutul lecţiei Multiplexoare.

Enunţ:
1. Ce rol are un demultiplexor?

2. Cîte ieşiri are un demultiplexor de 3 biţi?
3. Cum se face selecţia unei ieşiri?
4. Câte intrări de date are circuitul?
5. Ce date se pot transmite pe această intrare?
6. Ce se întâmplă dacă nu este folosită intrarea de date?
7. Ce rol are demultiplexorul în acest caz?
8. Ce semnificaţie are notaţia negată a ieşirilor?
9. Ce nivel de tensiune asociaţi lui 0 logic?
10. Circuitul are şi o intrare de condiţionare a funcţionării. Care este utilitatea ei?

176
1. Transmite datele de pe o unică intrare la una din ieşirile selectate prin intermediul
unui cuvânt de cod binar.
2. 8 ieşiri.
3. Aplicând pe intrări cuvântul de cod binar (adresa) potrivită.
4. O singură intrare, comună tuturor ieşirilor.
5. 0 sau 1.
6. Demultiplexorul este folosit ca decodificator de adresă.
7. Selectează o ieşire, fără a transmite date.
8. Ieşirea selectată trece în 0 logic.
9. 0 V, legare la masă.
10. Permite sau nu funcţionarea după cum este pe nivel logic 0, respectiv 1.

177
Testul 9
Competenţe:
Obiective:
 să identifice conexiunile circuitului integrat comparator de 4 biţi 7485

 să utilizeze circuitul integrat comparator de 4 biţi 7485 pentru a compara două
numere binare
Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 6 (Comparatoare) ca evaluare

formativă, sau ca parte a unei evaluări sumative.
Tipul testului: probă scrisă (chestionar), sau probă orală (interviu).

Enunţ: Răspundeţi în scris cerinţelor numerotate cu cifre de la 1 până la 4 din

chestionarul de mai jos:
Comparatorul numeric este circuitul logic care permite determinarea valorii relative a
două numere binare de unu sau mai mulţi biţi.
1. Desenează schema bloc a comparatorului numeric de 1 bit şi precizează conexiunile
circuitului.
Comparatorul semnalizează valoarea relativă a biţilor prin apariţia nivelului logic 1 pe

una din ieşirile sale.
2. Descrie în tabel de adevăr funcţionarea comparatorului numeric de 1 bit.
178
În cazul numerelor de mai mulţi biţi compararea începe cu biţii cei mai semnificativi ai
celor două numere. Dacă aceştia sunt diferiţi, poziţia relativă a celor 2 biţi este şi poziţia
relativă a celor 2 numere, astfel încât procesul de comparare se încheie.
3. Ce se întâmplă dacă biţii cei mai semnificativi sunt egali?
Pentru compararea numerelor de 4 biţi există circuitul integrat comparator 7485:
10
12 A 0
13 A 1
15 A 2
9 A 3
11 B 0
14 B 1
1 B 2
2 B 3 7
3 A <Bi A<Bo 6
4 A =Bi A=Bo 5
A >Bi A>Bo
7485
4. Completează, după modelul primei linii, tabelul de mai jos, identificând pentru fiecare pin al
circuitului integrat conexiunea comparatorului şi tipul acesteia.
Pinul Conexiunea Tipul conexiunii

1 B3 Intrare de date pentru numărul binar B
2
3
4
5
6
7
9
10
11
12
13
14
15
Citiţi cu atenţie textul care precede fiecare dintre cele 4 cerinţe la care trebuie să
răspundeţi.

179
Se acordă 100 puncte pentru nota 10, astfel:

1. 25 puncte
Schema bloc a comparatorului numeric de 1 bit:
A B
A B A= B A B
Conexiunile circuitului:
 2 intrări: A, B
 3 ieşiri: A < B, A = B, A > B.
Se acordă:
 20 puncte pentru desenarea corectă a schemei bloc

 2 puncte pentru precizarea corectă a intrărilor
 3 puncte pentru precizarea corectă a ieşirilor
2. 25 puncte
A B A<B A=B A> B

0 0 0 1 0
0 1 1 0 0
1 0 0 0 1
1 1 0 1 0
180
Se acordă:
 10 puncte pentru scrierea corectă a domeniului de definiţie

 câte 5 puncte pentru scrierea corectă a fiecăreia din cele 3 funcţii de ieşire
3. 14 puncte
Dacă biţii cei mai semnificativi sunt egali, se examinează perechea de biţi de rang
imediat inferior.
Se acordă 14 puncte pentru răspuns corect şi complet.
4. 26 puncte
Pinul Conexiunea Tipul conexiunii

1 B3 intrare de date pentru numărul binar B
2 A< Bi intrare de expandare
3 A=Bi intrare de expandare
4 A> Bi intrare de expandare
5 A>Bo ieşire care semnalizează cazul A>B
6 A=Bo ieşire care semnalizează cazul A=B
7 A<Bo ieşire care semnalizează cazul A<B
10 A0 intrare de date pentru numărul binar A
Se acordă:
 13 puncte pentru identificarea conexiunilor, câte 1 punct pentru fiecare

conexiune
 13 puncte pentru precizarea tipului conexiunilor, câte 1 punct pentru fiecare
conexiune
La sfârşitul activităţii profesorul argumentează concluziile privind răspunsurile elevilor. În

funcţie de rezultatul evaluării, se pot relua sau nu anumite informaţii despre circuitele
comparatoare. Dacă rezultatele sunt slabe, profesorul recomandă consultarea Fişei de
181
documentare 6.1, activităţi de învăţare suplimentare, reface chestionarul, sau
elaborează altul asemănător cu cel dat iniţial. Testul poate fi folosit şi ca probă orală
(interviu), respectând condiţiile de administrare şi interpretare.
182
Testul 10
Competenţe:

Obiective:
 să identifice configuraţia circuitului integrat 7485 (comparator numeric de 4 biţi);


formativă în cadrul orelor de instruire practică sau de laborator.


1. Montaţi în soclu circuitul integrat 7485.

16
10
A 0
4. Aplicaţi pe intrări tensiunile corespunzătoare numerelor
VC C
12
A 1
1
1
3
5 A 2 binare A=1010; B=1100 şi măsuraţi tensiunile pe ieşiri.
9 A 3
11 B
B
0
1
7485 5. Aplicaţi pe intrări tensiunile corespunzătoare numerelor
14
B 2
1
2 B 3 7
binare C=1110; D=1001 şi măsuraţi tensiunile pe ieşiri.
3 A <Bi A<Bo 6
A =Bi A=Bo 6. Aplicaţi pe intrări tensiunile corespunzătoare numerelor
G N D
4 5
A >Bi A>Bo
binare E=1101; F=1101 şi măsuraţi tensiunile pe ieşiri.
8
7. Asociaţi tensiunile măsurate cu valorile logice
183
corespunzătoare. Formulaţi o concluzie.

 tester digital;

184
1. Montarea corectă a circuitului integrat în soclu- 5 puncte
2. 30 puncte
 Identificarea corectă a pinilor de alimentare – 2 puncte

 Identificarea corectă a pinilor de intrare- 22 puncte
 Identificarea corectă a pinilor de de ieşire- 6 puncte
4. 11 puncte
Aplicarea corectă a tensiunilor pe intrări – 8 puncte
Măsurarea corectă a tensiunilor pe ieşiri- 3 puncte
5. 11 puncte
6. 11 puncte
7. 12 puncte
Asocierea corectă a tensiunilor măsurate cu valorile logice corespunzătoare– 9 puncte
Formularea concluziei– 12 puncte
8. Demontarea corectă din soclu a integratului şi desfacerea legăturilor – 5 puncte
185
documentare 6.1, refacerea activităţii.
186
Testul 11
Competenţa:
Obiective:
 să identifice tipuri de comparatoare;

 să descrie funcţionarea comparatoare;
 să precizeze utilizarea circuitelor comparatoare.

formativă, pentru realizarea unui feedback corespunzător.

Enunţ:
1. Ce rol are comparatorul?

2. Care este cel mai simplu comparator?
3. Câte intrări şi câte ieşiri are acest comparator?
4. Cum sunt notate ieşirile?
5. Câte intrări are un comparator de 2 biţi?
6. Dar unul de 4 biţi?
7. Numărul ieşirilor depinde de numărul biţilor din cuvintele care se compară?
8. Există circuit integrat comparator numeric?
9. Acest circuit poate fi folosit pentru a compara cuvinte binare mai lungi de 4 biţi?
Argumentează răspunsul.
10. Cu ce pereche de biţi se începe procesul de comparare?
187

i. Determină valoarea relativă a unor cuvinte binare de 1 bit sau de mai mulţi biţi.
ii. Comparatorul numeric de 1 bit.
iii. 2 intrări şi 3 ieşiri.
iv. A<Bo, A=Bo, A>Bo.
v. 4 intrări.
vi. 8 intrări.
vii. Nu, sunt 3 ieşiri, indiferent de lungimea cuvintelor de comparat.
viii. Da, comparatorul numeric de 4 biţi, 7485.
ix. Da, pentru că este prevăzut cu 3 intrări de expandare.
x. Cu perechea de biţi cei mai semnificativi.

188
Modulul: Sisteme electronice pentru tehnica de calcul
189
AUTOR:
CAZACU REMUS – profesor grad didactic I - Colegiul Tehnic de
Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacău
COORDONATOR:
FLORIN IORDACHE – Inginer
CONSULTANŢĂ:
190
EVALUARE INIŢIALĂ
Sisteme electornice pentru tehnica de calcul. Scopul testării este de a evalua nivelul de
cunoştinţe tehnice generale al elevilor şi a stabili strategiile de predare-învăţare viitoare.
Enunţ: Răspundeţi la următoarele întrebări încercuind varianta corectă de răspuns.

1. Redresoarele sunt circuite electronice care transformă:
a. energia electrică de curent alternativ în energie pulsatorie;
b. energia electrică de curent pulsatoriu în energie alternativă;
c. nu transformă energia
2. Selectează, dintre următoarele aparate, pe cele în care credeţi că sunt încorporate
amplificatoare:
a. calculator;
b. telefon;
c. cuptor cu microunde
3. Unitatea de măsură a rezistenţei electrice este:
a. voltul;
b. amperul;
c. ohmmul
4. LED-ul este un dispozitiv electronic utilizat pentru:
a. amplificare;
b. semnalizare;
c. izolare
5. CD-ul este:
a. unitate de stocare a informaţiilor;
b. unitate periferică de ieşire;
191
c. unitate periferică de intrare
6. Memoria RAM este instalată pe :
a. placa de bază:
b.audio;
c.video
7. Unitatea centrală de prelucrare este cunoscută şi sub numele de:
a. slot;
b. procesor;
c. magistrală
8. Cablurile de alimentare sunt cabluri folosite pentru a distribui:
a. informaţii;
b. electricitate;
c. instrucţiuni
9. Scanner-ul este comparabil cu:
a. o imprimantă;
b. un plotter;
c. un copiator
10. Un semnal sinusoidal se reprezintă prin:
a. linie dreaptă
b. sinusoidă
c. impuls dreptunghiular
EVALUARE INIŢIALĂ
Barem de corectare şi notare
 Nu se notează în catalog şi nu se acordă un punct din oficiu

Fiecare subiect este notat cu 1 punct.
1-a; 2-a; 3-c; 4-b; 5-a; 6-a; 7-b; 8-b;9-c; 10-b
Testul 1
Competenţa: Evaluează performanţele circuitelor şi sistemelor electronice
192
- să identifice părţile componente ale schemei bloc a unui redresor
- să cunoască rolul funcţional a elementelor componente
- să precizeze forma semnalelor în diferite puncte ale circuitului
- să verifice diodele şi să depisteze eventualele defecte utilizând un multimetru
digital sau analogic
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei de învăţare nr. 1, ca test oral şi practic
formativ
Tipul testului: Probă practică
Condiţiile de administrare
Testul poate fi susţinut în laboratorul de specialitate sau în atelierul de instruire
practică. Fiecare elev sau grupă de 2-4 elevi va primi o foaie cu cerinţele testului,
materialele necesare şi va rezolva subiectul.
Durata evaluării
Timp de lucru: 50 min
Enunţ:
1. Completaţi tabelul de mai jos cu schemele corespunzătoare precum şi formele de undă în
diferite puncte ale circuitului din prima linie a tabelului.
Denumire redresor Schemă electrică Forma de undă

Redresor monofazat
monalternanţă cu sarcină
rezistivă
Redresor monofazat
monalternanţă cu sarcină RC
Redresor monofazat dublă
alternanţă în punte cu sarcină
rezistivă
193
Exemplu:
Denumire redresor Schemă electrică Forma de undă
Redresor monofazat
monalternanţă cu sarcină
rezistivă
2. Verificaţi diodele cu ajutorul multimetrului:

Materiale necesare
Componente, aparate, elemente de conectare

Notarea în
Mijloace utilizate Denumire Valoare/tip
circuit
Componente Rezistor R 1k
Diode D 1N4004
D PL 7 V5 Z
D EFD 108
Aparate Multimetru digital sau analogic
Elemente de Platformă de lucru
conectare Conductoare de legătură sau
conectori
 se conectează dioda la bornele multimetrului
 valoarea rezistenţei interne RD indicată de multimetru se înscrie în tabelul 1
 se conectează dioda la bornele multimetrului , iar valoarea rezistenţei
interne Ri se înscrie în tabelul 1.1
Tabelul 1.1
Dioda RD Ri Starea diodei/ defectul
1N4004
PL 7 V5 Z
EFD 108
 se compară valorile măsurate cu datele din tabelul 2 şi se determină starea diodei

Tabel 1.2
Valorile rezistenţelor Starea diodei
RD=mică RI=mare Diodă în stare de funcţionare
RD=mică RI=mică Diodă defectă(scurtcircuitată)
194
RD=mare RI=mare Diodă defectă(străpunsă)
1. La proba orală
 identifică corect schema redresorului monofazat 1p ( )
 precizează corect forma de undă specifică redresoarelor 1p ( )
 descrie rolul funcţional al diodelor redresoare 1p ( )
2. La proba practică
 alege corect componentele, aparatul şi elementele de conectare 2p ( )
 verifică conectarea corectă a mijloacelor utilizate 1p ( )
 completează tabelul cu valorile rezistenţelor 1p ( )
 determină starea diodei 2p ( )
Se acordă 1 punct din oficiu.
redresoarele monofazate.
195
Testul 2
- să identifice elementele de circuit necesare realizării unui stabilizator parametric
- să cunoască mecanismul stabilizării, în situaţia în care se modifică valoarea
sursei de alimentare
- să realizeze schema electronică a unui stabilizator parametric cu două tensiuni
stabilizate
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei de învăţare nr. 1, ca test practic formativ
Testul poate fi susţinut în laboratorul de specialitate sau în atelierul de instruire
practică. Fiecare elev sau grupă de 2-4 elevi va primi o foaie cu cerinţele testului,
materialele necesare şi va rezolva subiectul.
Durata evaluării
196
Data :
Durata activităţii :
Numele elevului/grupei :
Fişă de observaţie
a circuitelor stabilizatoare
1. Observați modul de realizare a unui circuit stabilizator parametric.
Materiale necesare
Notarea în
Mijloace utilizate Denumire Valoare/tip
circuit
Componente Rezistoare R1 100
R2 270
Potenţiometre P 25k
Diode Zener DZ PL5V1
Comutator K 1PM05
Aparate Multimetru digital sau analogic V, mA
Sursă de c.c. cu tensiune S 024V
stabilizată şi reglabilă
Elemente de Platformă de lucru
conectare
Conductoare de legătură sau
conectori
2. Completați fișa de mai jos:

Ce operațiuni Care este Care este ordinea Cum ar trebui Ce defecte /
pregătitoare au algoritmul de de să arate un greutăți pot
fost desfășurate? realizare a unui conectare/lipire a astfel de apărea în timpul
cablaj imprimat? componentelor circuit? realizării ?
electronice?
197
Observații ale maistrului sau tutorelui de practică :
______________________________________________________________________
Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba practică

Se acordă sau nu, prin observare sistematică :
1. Alege corect componentele 2p ( )
2. Utilizează la fiecare operaţie sculele potrivite 1p ( )
3. Respectă etapele realizării unui circuit stabilizator parametric 2p ( )
4. Finisează şi verifică lucrarea 2p ( )
5. Completează tabelul corespunzător fişei de observaţie 2p ( )

Se acordă un punct din oficiu. Punctele se acordă numai criteriilor care sunt considerate
îndeplinite. Se acordă prin observare sistematică.
198
Data :
Durata activităţii :
Numele elevului :
Fișă tehnologică
a realizării unui circuit stabilizator parametric
1. Completaţi fişa tehnologică pentru realizarea unui circuit stabilizator parametric ,

urmărind criteriile din grila de mai jos.
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat aceeaşi
fişă tehnologică.
Date Caracteristici Operaţii de
Componente, Verificarea
tehnice ale generale ale Scule Operaţii conectare/lipire Finalizarea
resurse calitaţii
cablajelor componentelor utilizate pregătitoare a montajului
necesare montajului
imprimate electronice componentelor
199
Clasa(grupa) : ……………………..
Fişa de evaluare
Lucrarea nr. …………
Nr. Numele elevului Desen Realizare Identificare/ Realizare Aspect Realizare Verificare/ Completare Respectare Punctaj Nota
Crt cablaj cablaj alegere montaj alimentare funcţionare corectă timp de obţinut finală
componente montaj tabel de lucru
valori
200
str. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54
98,vet@tvet.ro
Testul 3

Competenţa: Identifică tipuri de circuite şi sisteme electronice
- să reprezinte amplificatorul cu tranzistor în conexiune EC, BC, CC
- să identifice modul de conexiune al tranzistorului în schema electrică de principiu
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei de învăţare nr. 2, ca test formativ
Tipul testului: Probă scrisă, item de asociere
Testul poate fi susţinut în sala de curs, laboratorul de specialitate sau în atelierul de
instruire practică. Fiecare elev sau grupă de 2-4 elevi va primi o foaie cu cerinţele
testului şi va rezolva subiectul.
Durata evaluării
Enunţ:
1. Asociaţi denumirea corectă a conexiunii amplificatoarelor cu tranzistor din coloana A
cu schema de principiu din coloana B.
A Denumire conexiune B Schemă
amplificator cu un tranzistor în
conexiunea CC
conexiunea BC
conexiunea EC
3 puncte pentru fiecare asociere corectă a denumirii corecte a conexiunii
amplificatoarelor cu tranzistor

Se acordă un punct din oficiu. 3 puncte pentru fiecare asociere corectă a denumirii
corecte a conexiunii amplificatoarelor cu tranzistor Punctele se acordă numai criteriilor
care sunt considerate îndeplinite. Se acordă prin observare sistematică.
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

TESTUL 3
1.
Denumire conexiune Schemă

conexiunea CC
conexiunea EC
conexiunea BC
Testul 4
- să identifice componentele unui circuit amplificator
- să realizeze desene de cablaj la scara 1:1
202
- să realizeze plăcuţe de circuit imprimat, urmând algoritmul de realizare a
cablajelor imprimate
- să conecteze aparate în circuit
- să calculeze amplificarea
Testul poate fi susţinut în laboratorul de specialitate sau în atelierul de instruire practică.
Fiecare elev sau grupă de 2-4 elevi va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva
subiectul.
Durata evaluării
PROBĂ PRACTICĂ
Enunţ: Completează tabelul cu cel puţin cinci valori ale tensiunilor şi amplificării.
Se consideră un amplificator de semnal mic.
Tabel 2.1
Uin Uieş A
Materiale necesare
- multimetru
- sursa de tensiune continuă de 24V
- tranzistor bipolar BC 107
- rezistenţe de polarizare: RB1=82k; RB2=54k; RC=4,7k; RE=100;
- condensatoare de cuplaj: CB=10nF; CE=1,5nF; CC=10nF
Mod de lucru
1. Se alimentează circuitul de la o sursă de tensiune continuă . La intrarea sa se
conectează un generator de audiofrecvenţă, pentru a aplica un semnal sinusoidal cu
frecvenţa de 50kHz şi amplitudinea între 50mV şi 500mV.
2. Cu un voltmetru de curent alternativ V1, se măsoară tensiunea de la intrarea
amplificatorului. Se măsoară apoi tensiunea de ieşire a amplificatorului cu voltmetrul de
curent alternativ V2.
3. Utilizând formula A=Uieş/Uin, se determină amplificarea, împărţind indicaţia celui de-al
doilea voltmetru la indicaţia primului.
203
4. Modificaţi valoarea tensiunii de intrare din generator, mărind-o la 100mV şi repetaţi
măsurările. Amplificarea calculată cu noile valori de tensiune trebuie să aibă aceeaşi
valoare.
204
Fişă de evaluare
TESTUL 4

1. Alege corect componentele şi aparatele 1p ( )
3. Respectă etapele realizării montajului 1p ( )
4. Verifică etapele realizării montajului 1p ( )
5. Realizează alimentarea circuitului 1p ( )
6. Măsoară tensiunea de intrare 1p ( )
7. Măsoară tensiunea de ieşire 1p ( )
8. Calculează amplificarea 1p ( )
9. Completează tabelul 1p ( )
îndeplinite, prin observare sistematică.
205
Testul 5
- să cunoască principiul de funcţionare a oscilatoarelor LC
- să descrie modul de realizare al oscilatoarelor cu reacţie negativă şi
pozitivă
- să explice apariţia semnalului la ieşire fără aplicarea semnalului la intrare
- să cunoască domeniile de utilizare
Tipul testului: Probă scrisă, eseu structurat
Durata evaluării
Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie:
„Oscilatoarele LC sunt oscilatoare sinusoidale caracterizate prin faptul că semnalul
generat conţine o singură frecvenţă, având forma: u  U m  sin t , iar valoarea frecvenţei
dorite se poate obţine fie cu ajutorul unui circuit LC acordat(oscilatoare LC), fie prin
intermediul unei reacţii pozitive selective(oscilatoare RC). Principiul de funcţionare a
acestui tip de oscilatoare duce la obţinerea la ieşire a unor oscilaţii de amplitudine
constantă, forţat întreţinute.”
a) explicaţi funcţionarea oscilatoarelor LC;
b) descrieţi pe scurt metodele de compensare a pierderilor energetice;
c) precizaţi utilizările oscilatoarelor cu rezistenţă negativă;
d) explicaţi funcţionarea oscilatoarelor cu reacţie;
e) precizaţi domeniul de lucru a oscilatoarelor cu reacţie

Se acordă 1 punct din oficiu. Punctele se acordă numai criteriilor care sunt considerate
a) 2puncte
b) 2 punct
c) 1 punct
d) 2 puncte
e) 2 puncte
206
a) Ţinând seama de faptul că într-un circuit LC cu elemente reale(r0), datorită
pierderilor, amplitudinea oscilaţiilor scade treptat până la zero(oscilaţiile se amortizează),
realizarea unei amplitudini constante, în aceste condiţii, se poate face numai compesând
pierderile cu ajutorul unei energii corespunzătoare, convenabil alese.
b) În vederea acestei compensări energetice, se pot folosi două metode:
 introducerea în circuit a unui element cu rezistenţă negativă;
 aplicarea la intrarea amplificatorului, prin intermediul unui cuadripol, a unui
semnal de fază, deci folosirea unei reacţii pozitive.
c) Deşi simple din punct constructiv, oscilatoarele cu rezistenţă negativă se folosesc rar,
datorită deficienţelor legate de găsirea unor elemente cu rezistenţă negativă având o
bună stabilitate în funcţionare.
d) Oscilatoarele LC cu reacţie sunt amplificatoare cu reacţie pozitivă, având fie în
componenta circuitului de sarcină, fie în cuadripolul de racţie un circuit oscilant alcătuit
din bobine şi condensatoare. Aceste oscilatoare se bazează pe compensarea pierderilor
din circuit prin intermediul unui semnal de reacţie pozitivă, adus de la ieşirea la intrarea
oscilatorului, prin intermediul cuadripolului de reacţie. Un amplificator cu reacţie constă
dintr-un amplificator cu amplificare A, având o buclă de reacţie, alcătuită dintr-un
cuadripol, cu factorul de transfer β. Prin intermediul acestuia, o parte din semnalul de la
iesire se readuce la intrarea amplificatorului.
e) Domeniul de lucru al acestor oscilatoare este cel al frecvenţelor înalte, pentru care se
pot realiza relativ uşor bobine cu inductivitate L mică. Circuitele folosesc de obicei ca
amplificator un singur element activ.
Dupa montajul folosit pentru asigurarea reacţiei, oscilatoarele se clasifică în:
 oscilatoare în trei puncte;
 oscilatoare cu cuplaj magnetic;
 oscilatoare cu cuarţ.
207
Testul 6
- să descrie metoda pentru transformarea modulaţiei de frecvenţă într-o modulaţie de
amplitudine
- să explice caracteristica unui circuit acordat derivaţie
Tipul testului: Probă scrisă, item de completare
Durata evaluării
Enunţ: Pornind de la următoarele enunţuri incomplete, realizaţi eseu despre metoda
pentru transformarea modulaţiei de frecvenţă într-o modulaţie de amplitudine la un
demodulator cu circuite dezacordate. În realizarea eseului trebuie să folosiţi minim 9
termeni sau noţiuni specifice din lista de mai jos.
1. Una din cele mai simple metode pentru transformarea modulaţiei de frecvenţă într-o
modulaţie de amplitudine constă în utilizarea unui circuit……………1………., dezacordat
faţă de frecvenţa …………2………f0 a semnalului modulat în frecvenţă(amplitudine-
frecvenţă).
2. Dacă circuitului i se aplică un ………3……….modulat în frecvenţă, de purtătoare f0
şi…………………4……………, atunci o dată cu variaţia frecvenţei(în limitele f),
amplitudinea relativă a semnalului care se culege de l, a bornele sale variază.
3. Amplitudinea …………5…………..reprezintă raportul dintre amplitudinea semnalului
de ieşire având o frecvenţă …………6………….şi cea corespunzătoare frecvenţei
purtătoare.
4. Deci ………7…………..de amplitudine a semnalului sinusoidal obţinut la ieşire este
…………8………..cu variaţia de frecvenţă.
5. Modulaţia de frecvenţă a fost transformată în modulaţie de amplitudine, extragerea
semnalului putându-se face prin……………9……………..
Lista de termeni sau noţiuni specifice: modulaţiei, frecvenţă, purtătoare, circuit,
rezonant, derivaţie, semnal, amplitudine constantă, amplitudinea relativă, frecvenţă
oarecare, variaţia, semnalului sinusoidal, proporţională, demodulare MA.
208
Se acordă 1 punct din oficiu şi câte 1 punct pentru fiecare cuvânt corect folosit în context
Punctele se acordă numai criteriilor care sunt considerate îndeplinite, prin observare
sistematică.

1.Una din cele mai simple metode pentru transformarea modulaţiei de frecvenţă într-o
modulaţie de amplitudine constă în utilizarea unui circuit rezonant derivaţie1, dezacordat
faţă de frecvenţa purtătoare2 f0 a semnalului modulat în frecvenţă(amplitudine-frecvenţă).
2.Dacă circuitului i se aplică un semnal3 modulat în frecvenţă, de purtătoare f0 şi
amplitudine constantă4, atunci o dată cu variaţia frecvenţei(în limitele f), amplitudinea
relativă a semnalului care se culege de l, a bornele sale variază.
3.Amplitudinea relativă5 reprezintă raportul dintre amplitudinea semnalului de ieşire
având o frecvenţă oarecare6 şi cea corespunzătoare frecvenţei purtătoare.
4.Deci variaţia7 de amplitudine a semnalului sinusoidal obţinut la ieşire este
proporţională8 cu variaţia de frecvenţă.
5. Modulaţia de frecvenţă a fost transformată în modulaţie de amplitudine, extragerea
semnalului putându-se face prin demodulare MA9.
209
Testul 7
- să identifice dispozitive optoelectronice bazate pe efectul fotoelectric intern
- să cunoască simbolul şi definiţia dispozitivelor optoelectronice bazate pe efectul
fotoelectric intern
- să măsoare tensiunea la bornele LED-ului
- să măsoare intensitatea curentului electric printr-un LED
Fiecare grupă de 2-4 elevi va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva subiectul.
Durata evaluării
PROBĂ PRACTICĂ
Enunţ:
1. Realizează montajul din figura următoare cu un LED roşu.
+EC A
LED V
Circuit pentru studiul LED-ului
Materiale necesare
- sursa variabilă de tensiune continuă de 12V
- multimetru
- LED-uri de diverse culori şi în infraroşu(IR)
- rezistenţă de 390
Desfăşurarea lucrării
1. Se măsoară cu voltmetrul tensiunea la bornele LED-ului.
210
2. Se măsoară cu ampermetrul intensitatea curentului prin LED
3. Se notează valorile obţinute în tabel
Intensitatea luminoasă
UD(V)
ID(mA)
4. Se modifică tensiunea sursei. Observaţi cum se modifică intensitatea luminii emise de
LED în funcţie de intensitatea curentului prin diodă.
5. Schimbă LED-ul roşu cu alte LED-uri de culori diferite: galben, verde, albastru.
Efectuează aceleaşi măsurări pentru fiecare LED şi completează tabelul.
Fişă de evaluare
TESTUL 7
Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba practică
1. Alege corect componentele şi aparatele 1p ( )
3. Respectă etapele realizării montajului 1p ( )
4. Verifică etapele realizării montajului 1p ( )
5. Realizează alimentarea circuitului 1p ( )
6. Măsoară tensiunea la bornele LED-ului 1p ( )
7. Măsoară intensitatea curentului prin LED 1p ( )
8. Notează observaţiile 1p ( )
9. Completează tabelul 1p ( )
211
Testul 8
fotoelectric intern
Tipul testului: Probă scrisă, item cu alegere multiplă
Durata evaluării
PROBĂ SCRISĂ
Enunţ:
1. Alege varianta corectă:
1.Fotodiodele se folosesc:
a. în polarizare directă;
b. în polarizare inversă;
c. fără polarizare
2. Când intensitatea luminii creşte, curentul prin fotodiodă:
a. creşte;
b. rămâne neschimbat;
c. scade
3. Curentul de întuneric prin fotodiodă este:
a. cel mai mare curent în polarizare inversă;
b. cel mai mic curent în polarizare inversă;
c. cel mai mic curent în polarizare directă
4. Despre terminalele fotodiodei se poate spune:
a. au aceeaşi lungime;
b. catodul este mai lung decât anodul;
c. anodul este mai lung decât catodul
5. Pentru dioda MRD 821, sensibilitatea are valoarea:
a. 100;
b. 35;
c. 50
212
2. Completează desenul următor astfel încât să reprezinte simbolul unei fotodiode.
3. Notează pe simbol şi cele două terminale ale fotodiodei

1. 1 punct pentru fiecare răspuns corect.
2. 2 puncte pentru completarea desenului
3. 2 puncte pentru notarea pe simbol a celor două terminale ale fotodiodei.
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă un punct din oficiu.

TESTUL 8
1. 1-b; 2-a; 3-b; 4-c; 5-c
2.
3.
A C
213
TESTUL 9
Competenţa:
- Identifică tipuri de circuite şi sisteme electronice
- să identifice scopul şi caracteristicile porturilor şi cablurilor
- să descrie caracteristicile porturilor şi cablurilor
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei de învăţare nr. 6. Acestă procedură de
evaluare poate fi utilizată ca o modalitate complementară de documentare a
achiziţiilor asociate temei propuse avute în vedere şi realizate. Este o
evaluare formativă, dar şi sumativă.
Tipul testului: Investigaţie
Investigaţia se poate realiza individual sau în grup de 2-3 elevi, fiecare dintre
ei îndeplinind sarcini distincte bine precizate.
Durata evaluării
Timp de lucru: 3 săptămâni
Enunţ: Să se realizeze o investigaţie privind caracteristicile porturilor şi cablurilor.
Rezultatele investigaţiei vor fi cuprinse într-un raport care va cuprinde noţiunile
fundamentale referitoare la temă. Raportul va fi făcut public prin prezentarea orală
întregii clase.
1. Observaţi cu atenţie următoarele porturi (porturile de intrare/ieşire ale unui
calculator conectează echipamente periferice cum ar fi imprimante, scannere şi
echipamente portabile) şi cabluri întâlnite la un sistem de calcul şi prezentaţi
semnificaţia fiecăruia.
214
2. Identificaţi aceste componente, la un sistem de calcul, pe durata efectuării stagiului
de practică la agentul economic ştiind că porturile si cablurile utilizate în mod
curent sunt de tip: Serial, USB, FireWire, Paralel, SCSI, Retea, PS/2, Audio,
Video .
3. Componentele hardware conectate la unitatea centrală prin porturi şi cabluri sunt :
tastatura, mouse-ul, monitorul, boxele, imprimanta, hardiscul extern, cititorul de
carduri, alte unităţi de stocare externă, etc. Întocmiţi un album cu aceste
componente şi precizaţi semnificaţia lor.
4. Ţinând cont de compatibilitatea componentelor hardware, de oferta unor firme de
specialitate alcătuiţi un model de sistem de calcul .
Raportul investigaţiei trebuie să cuprindă:
1) pagina de gardă;
2) prezentarea caracteristicilor porturilor şi cablurilor
3) prezentarea componentelor hardware conectate la unitatea centrală prin porturi şi
cabluri
4) model de sistem de calcul
5) bibliografie
Recomandare: Întocmiţi un grafic de realizare a portofoliului în care să fie
marcate termenelor obiectivelor parţiale convenite cu profesorul îndrumător.

Se acordă 100 puncte repartizate astfel:
Partea I 20p ( )
Partea II 20p ( )
Partea III 20p ( )
Partea IV 20p ( )
Partea V 20p ( )
215
FIŞA DE EVALUARE
Numele şi prenumele elevului:

Tema:
Numele, prenumele şi specializarea îndrumătorului:
Partea I: Monitorizarea progresului
Competenţe vizate/implicate în realizarea/execuţia investigaţiei/proiectului:
....................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
Partea a II-a: Aprecierea calităţii activităţii candidatuluI
CRITERIUL DA/NU OBSERVAŢII

1. Activităţile întreprinse se raportează adecvat la
temă
2. Abordarea temei a fost făcută dintr-o perspectivă
personală, candidatul demonstrând reflecţie critică
3. Activităţile au fost întreprinse, după caz, sub
coordonarea/ supravegherea îndrumătorului de
proiect sau/şi a persoanelor autorizate
4. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite a fost
făcută conform planificării iniţiale
5. Documentarea a fost făcută cu sprijinul şi sub
supravegherea îndrumătorului de proiect
6. Identificarea şi utilizarea bibliografiei pentru
redactarea părţii scrise a proiectului a fost realizată
integral
7. Soluţiile pentru situaţiile-problemă cu care s-a
confruntat candidatul pe parcursul executării
proiectului sunt personale şi au fost găsite cu
ajutorul îndrumătorului de proiect
8. În realizarea sarcinilor de lucru din cadrul
proiectului candidatul a făcut dovada implicării şi
angajării personale, originalităţii soluţiilor propuse,
a imaginaţiei şi creativităţii în abordarea şi
îndeplinirea sarcinilor
9. Soluţiile găsite de către candidat pentru
rezolvarea problemelor practice au transferabilitate
în alte contexte practice
Partea a III-a: Aprecierea calităţii proiectului

1. Validitate în raport cu tema, scopul, obiectivele şi
216
metodologia abordată
2. Acoperire satisfăcătoare în raport de tema aleasă
3. Opţiunea candidatului pentru utilizarea anumitor
resurse este bine justificată şi argumentată
4. Redactarea părţii scrise demonstrează logică şi o
bună argumentare a ideilor
7. Elemente de originalitate în găsirea soluţiilor
8. Aplicabilitate practică
9. Realizarea investigaţiei este în concordanţă cu
S.P.P-ul pentru calificarea respectivă
Partea a IV-a: Aprecierea susţinerii proiectului
CRITERIUL DA/ NU OBSERVAŢII

1. Candidatul a realizat o susţinere orală clară,
coerentă şi fluentă
2. Prezentarea a fost structurată echilibrat în raport
cu tema şi cu obiectivele propuse
3. Candidatul a demonstrat putere de sinteză
4. Candidatul şi-a susţinut punctele de vedere şi
opiniile într-un mod personal şi bine argumentat
5. Candidatul a utilizat în prezentare mijloace de
comunicare potrivite: elemente de grafică, modele,
aplicaţii, facilităţi audio-video ale TIC etc.
Partea a V-a: Aprecierea răspunsurilor candidatului la întrebările îndrumătorului de

proiect:
ÎNTREBARE DA/NU OBSERVAŢII
Nota finală
Testul 10
- să identifice caracteristicile CPU
217
- să cunoască funcţionarea CPU
- să enumere tipuri de arhitecturi ale setului de instrucţiuni
- să precizeze specificaţiile socketului
Tipul testului: Probă scrisă
Durata evaluării
Enunţ:
1. Transcrieţi pe foaia de test, litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a, b, c) şi notaţi în
dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevărat), respectiv litera F,
dacă apreciaţi că enunţul este fals. Dacă apreciaţi că enunţul este fals, reformulaţi astfel
încât să se obţină un enunţ adevărat.
a. Unitatea centrală de prelucrare (UCP) este considerată creierul calculatorului.
b. UCP-urile sunt fabricate sub diverse forme, fiecare stil neavând nevoie de un anumit
tip de slot sau socket pe placa de bază.
c. Socketul sau slotul unui procesor este conectorul care joacă rol de interfaţă între placa
de bază şi procesor.
d. Puterea unui procesor nu este măsurată prin viteza şi cantitatea de date pe care o
poate procesa.
e. Overclocking-ul este o tehnică folosită pentru a determina procesorul să funcţioneze la
o viteză mai mare decât specificaţiile originale.
2.Descrieţi caracteristicile CPU
3. Scrieţi pe foaia de test informaţia corectă care completează spaţiile libere :
a. UCP şi placa de bază sunt sensibile la descărcările…….1………...
b. Atunci când manevraţi o UCP şi o placă de bază, asiguraţi-vă că acestea sunt aşezate
pe un covor antistatic …………2………
c. UCP este securizată în socket-ul său de pe placa de bază printr-un sistem

de………………3……….
d. Pasta termoconductoare ajută la păstrarea …….4……. a UCP.
e. Atunci când instalaţi o UCP uzată, curataţi-o împreună cu baza radiatorului folosind
………………..5…………..
218
1. 30p Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 6 puncte. Pentru răspuns greşit sau
lipsă, se acordă 0 puncte.
2. 30p Pentru răspuns corect se acordă 30 puncte. Pentru răspuns incomplet 10 puncte,
pentru răspuns greşit sau lipsă, se acordă 0 puncte.
3. 30p Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 6 puncte. Pentru răspuns greşit sau
lipsă, se acordă 0 puncte.
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

TESTUL 10
1. 30 p
a.- A; b-F; c-A; d-F; e-A
b. . UCP-urile sunt fabricate sub diverse forme, fiecare stil având nevoie de un anumit tip
de slot sau socket pe placa de bază.
d. Puterea unui procesor este măsurată prin viteza şi cantitatea de date pe care o poate
procesa.
2. 30p
Puterea unui procesor este măsurată prin viteza şi cantitatea de date pe care o poate
procesa. Viteza unui procesor este evaluată în ciclii pe secundă. Viteza unui procesor
actual este măsurată în milioane de ciclii pe secundă, numiţi megahertzi (MHz) sau
miliarde de ciclii pe secundă, numiţi gigahertzi (GHz). Cantitatea de date pe care un
procesor o poate procesa la un moment dat depinde de magistrala de date a
procesorului. Aceasta este numită şi magistrala procesorului sau front side bus (FSB).
Cu cât magistrala este mai mare, cu atât este mai puternic procesorul. Procesoarele
actuale au o magistrală de date de 32 sau 64 de biţi.
3. 30p
a. UCP şi placa de bază sunt sensibile la descărcările 1-electrostatice.
b. Atunci când manevraţi o UCP şi o placă de bază, asiguraţi-vă că acestea sunt aşezate
pe un covor antistatic 2-împământat
c. UCP este securizată în socket-ul său de pe placa de bază printr-un sistem de 3-

pârghie/clemă.
d. Pasta termoconductoare ajută la păstrarea 4-rece a UCP.
219
e. Atunci când instalaţi o UCP uzată, curataţi-o împreună cu baza radiatorului folosind 5-
alcool izopropilic.
220
Testul 11

Competenţa: Interconectează circuite şi sisteme electronice în tehnica de calcul
- să identifice cablurile de date
- să cunoască caracteristicile cablurilor de date: SATA, PATA, Floppy
- să cunoască importanţa cablurilor interne într-un sistem de calcul
- să identifice elementele necesare instalării cablurilor de date
- să urmeze etapele pentru instalarea cablurilor de date
Fiecare elev sau grupă de 2-4 elevi va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva
subiectul.
Durata evaluării
PROBĂ ORALĂ
Enunţ: Completaţi tabelul de mai jos cu denumirea corespunzătoare a cablurilor de
date, din prima linie a tabelului
Cablu de date PATA pentru dispozitivul optic, Cablu de date Floppy pentru
unitatea de dischetă, Cablu de date SATA pentru hard disk, Cablu de date
Floppy pentru placa de bază, Cablu de date SATA pentru placa de bază
221
PROBA PRACTICĂ
Materiale necesare
- Calculatoare cu surse de alimentare, plăci de bază
- Cablu de date pentru hard disk.
- Cablu de date pentru unitatea optică.
- Cablu de date pentru unitatea de dischete.
- Brăţara antistatică şi covorul antistatic
- Trusa de scule
- Manualul plăcii de bază
Desfăşurarea lucrării
Etapa 1
Aliniaţi conectorul sursei de alimentare la mufa de pe placa de bază.
Apăsaţi uşor până când clema face clic în locul corespunzător.
Etapa 2
NOTĂ: Acest pas este necesar numai dacă calculatorul dumneavoastră are un conector
auxiliar de curent.
Aliniaţi conectorul auxiliar de curent la mufa auxiliară de pe placa de bază.
Apăsaţi uşor până când clema face clic în locul corespunzător.
Etapa 3
Conectaţi la sursa calculatorului hard disk-ul, unitatea optică şi unitatea de
dischetă. Asiguraţi-vă că unitatea de dischete are conectorul introdus în locaşul
corespunzător.
Etapa 4
NOTĂ: Acest pas este necesar numai dacă PC-ul dumneavoastră are un conector de
alimentare pentru ventilator.
Introduceţi conectorul de alimentare pentru ventilator în cea mai apropiată locaţie
de alimentare a plăcii de bază.
Etapa 5
NOTĂ: Pinul 1 de pe cablul PATA trebuie să fie aliniat cu Pinul 1 de pe conectorul plăcii
de bază şi al conectorului hard disk-ului.
Aliniaţi şi conectaţi cablul de date al unităţii hard disk în conectorul plăcii de bază.
Aliniaţi şi conectaţi celălalt capăt al cablului unităţii de date al hard disk-ului în
conectorul hard disk-ului.
Etapa 6
NOTĂ: Pinul 1 de pe cablul PATA trebuie să fie aliniat cu Pinul 1 de pe conectorul plăcii
de bază şi al conectorului unităţii optice.
222
Aliniaţi şi conectaţi cablul de date al unităţii optice în conectorul plăcii de bază.
Aliniaţi şi conectaţi celălalt capăt al cablului de date al unităţii optice în conectorul
unităţii optice.
Etapa 7
NOTĂ: Pinul 1 de pe cablul unităţii dischetei trebuie să fie aliniat cu Pinul 1 de pe
conectorul plăcii de bază şi al conectorului unităţii de dischete.
Aliniaţi şi conectaţi cablul de date al unităţii dischetei în conectorul plăcii de bază.
Aliniaţi şi conectaţi celălalt capăt al cablului de date al unităţii dischetei în
conectorul hard disk-ului.
Fişă de evaluare
TESTUL 11
A. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba orală
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns greşit sau lipsă, se
acordă 0 puncte.
B. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba practică
1. Alege corect echipamentul necesar 1p ( )
3. Respectă etapele desfăşurării lucrării 1p ( )
4. Verifică etapele instalării cablurilor de date 1p ( )
5. Realizează conectarea corectă a cablurilor de date 1p ( )
Nota finală(orală şi practică): 10 puncte
223
Modulul: Tehnologia reţelelor de comunicaţii
224
AUTOR:
MARINA DUMITRESCU – profesor, gradul I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii

„Nicolae Vasilescu-Karpen”, Bacău
COORDONATOR:

CONSULTANŢĂ:
225
EVALUARE INIŢIALĂ
Sisteme electornice pentru tehnica de calcul. Scopul testării este de a evalua nivelul de
cunoştinţe tehnice generale al elevilor şi a stabili strategiile de predare-învăţare viitoare.
Enunţ:
1. Efectuaţi următoarele operaţii, ţinând cont de unităţile de măsură :
A. 2m + 0,2m = .........m
B. 100mm + 5cm = .........mm
C. 4,71Km + 3,29m = .........m
2. Ce număr ar fi logic să urmeze în seria de mai jos ?
65, 68, 72, 77, 83, ........
3. Efectuaţi următorul calcul :
9
81 + 12  0.1 -
2
= ..............
4. Ce se măsoară cu voltmetrul ?
A. puterea curentului electric
B. rezistenţa unui circuit electric
C. tensiunea electrică
5. Câte zecimale putem citi pe un şubler care are 10 gradaţii pe vernier ?
A. o singură zecimală
B. nici una, deoarece se pot citi numai numere întregi
C. două zecimale
6. Pentru a lipi două conductoare de cupru ne sunt necesare :
226
A. aliaj de lipit şi o brichetă
B. pistol de lipit şi sacâz
C. fludor şi ciocan de lipit
7. Pentru a poza un cablu la o înălţime de 2.3m voi folosi :
A. 2 scaune suprapuse
B. un coleg mai înalt
C. o scară de 2m
8. La ce foloseşte un întrerupător electric ?
A. schimbă sensul curentului
B. închide şi deschide un circuit electric
C. reduce puterea curentului
9. Cu ce se măsoară mărimea unui unghi ?

A. cu rigla
B. cu raportorul
C. cu echerul
10. În se exprimă mărimea unei suprafeţe ?
A. în metri cubi
B. în metri pătraţi
C. în metri liniari
EVALUARE INIŢIALĂ
1. A = 2,2m
B = 150mm
C = 4713,29m
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 0.33 p
2. 90
Pentru răspuns corect se acordă 1 p. Pentru răspuns greşit sau lipsă răspuns, se
acordă 0 p.
3. 5,7
Pentru răspuns corect se acordă 1 p. Pentru răspuns greşit sau lipsă răspuns, se
acordă 0 p.
227
4. C; 5. A; 6. C; 7. C; 8. B; 9. B; 10. B;
Pentru testele 4 - 10, pentru răspuns corect se acordă 1 p. Pentru răspuns greşit
sau lipsă răspuns, se acordă 0 p
228
Testul 1
Modulul : TEHNOLOGIA REŢELELOR DE COMUNICAŢII
Competenţe : Execută lucrări de cablare structurată
Obiectivele evaluării :
- să monteze corect un conector de tip F pe un cablu coaxial
Acest test este utilizat la sfârşitul temei nr. 4, ca test practic formativ.
Tipul testului : probă practică.

Conectori de tip F (câte unul pentru fiecare elev, plus o rezervă de 10%), cablu coaxial
(bucăţi de cca. 30cm pentru fiecare elev), cutter, şurubelniţă, cleşte patent.
PROBĂ PRACTICĂ
Temă
Montează la capătul unui cablu coaxial un conector de tip F.
Ai la dispoziţie :
- 30cm cablu coaxial
- 1 conector de tip F
- cutter
- şurubelniţă
- cleşte patent
Durata probei : 50 minute
229
Fişă de evaluare
Temă
Montează un conector de tip F pe un cablu coaxial.
Ai la dispoziţie : 30cm cablu coaxial, 1 conector de tip F, cutter, şurubelniţă, cleşte

patent

6. Pregăteşte corect cablul pentru conectare 1p ( )
8. Respectă etapele montării unui conector de tip F 1p ( )
9. Finisează corect lucrarea 1p ( )
10. Verifică conectarea corectă cu un conector de tip F - mamă 1p ( )

1. Descrie un cablu coaxial 1p ( )
2. Numeşte alte tipuri de conectori pentru cablurile coaxiale 1p ( )
3. Descrie un conector de tip BNC 1p ( )
4. Descrie diferenţele de montare dintre un conector de tip F
şi un conector de tip BNC 1p ( )
Se acordă un punct din oficiu. Primele 5 puncte se acordă numai criteriilor care sunt
considerate îndeplinite. Se acordă prin observare sistematică. Ultimele 4 puncte se
acordă pentru răspunsuri corecte şi complete.
230
Test 2
- să realizeze montarea unui conector RJ-45 la un cablu UTP
- să verifice corectitudinea conectării
Acest test este utilizat la sfârşitul temei nr. 4, ca test practic formativ.
Tipul testului : probă practică şi orală.

Conectori RJ-45 (câte unul pentru fiecare elev, plus o rezervă de 25%, pentru cei ce vor
fi deterioraţi), cablu UTP (bucăţi de cca. 30cm pentru fiecare elev), cutter, cleşte de
sertizat, aparat de măsură (analogic sau digital).
PROBĂ PRACTICĂ
Temă
Montează un conector RJ-45 pe un cablu UTP, folosind codul culorilor corespunzător
standardului T568-A.
După montarea conectorului, verifică corectitudinea conectării firelor.
Ai la dispoziţie :
- 30cm cablu UTP
- 1 conector RJ-45
- cutter
- cleşte de sertizat
- aparat de măsură
Fişă de evaluare
Temă
Montează un conector RJ-45 pe un cablu UTP, folosind codul culorilor corespunzător
standardului T568-A.
După montarea conectorului, verifică corectitudinea conectării firelor.
231
Ai la dispoziţie : 30cm cablu UTP, 1 conector RJ-45, cutter, cleşte de sertizat, aparat de
măsură

11. Pregăteşte corect cablul pentru conectare 1p ( )
12. Alege un conector RJ-45 dintr-o panoplie 1p ( )
13. Răsfiră şi ordonează corect firele 1p ( )
14. Păstrează lungimea corespunzătoare la manta şi fire 1p ( )
15. Sertizează conectorul 1p ( )
16. Alege corect aparatul de măsură şi realizează
măsurătoarea corespunzătoare 1p ( )

5. Precizează codul culorilor conform standardului T568-A 1p ( )
6. Explică modul în care a efectuat măsurătoarea,
unităţile de măsură folosite 1p ( )
7. Descrie modul de conectare a unui cablu inversor 1p ( )
232
Test 3
- să cunoască diferitele tipuri de conectori şi tehnologia de montare a acestora
- să ştie ce sunt şi cum se realizează cablurile de conexiune directe şi inversoare
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei nr. 4, ca evaluare formativă.
Tipul testului : probă scrisă

Testul se poate desfăşura într-o sală de clasă sau în laboratorul de specialitate. Fiecare
elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.
Enunţuri :
Pentru fiecare din cerinţele subiectelor 1....6 scrieţi pe foaie litera corespunzătoare
răspunsului corect.
1. Conectorii-vampir se montează pe : (0.5 p)

a. cabluri de fibră optică
b. cabluri coaxiale
c. cabluri UTP/STP
2. Pe cablurile coaxiale, conectorii care se montează fără sertizare sunt : (0.5 p)

a. conectorii SMA
b. conectorii BNC
c. conectorii F
3. Un pigtail este : (0.5 p)

a. un segment de fibră optică
b. un segment de fibră optică cu un conector montat la un capăt
c. un segment de fibră optică cu 2 conectori montaţi la capete
4. La marcarea firelor din cablurile UTP/STP nu se foloseste culoarea : (0.5 p)

a. verde
b. roşu
c. portocaliu
d. albastru
e. maron
5. Sertizarea este : (0.5 p)

a. o caracteristică a cablurilor coaxiale
b. o tehnologie de montare a conectorilor
233
c. o metodă de protecţie contra coroziunii
6. Standardele T568-A şi T568-B diferă între ele prin inversarea perechilor : (0.5 p)
a. 1 şi 4
b. 1 şi 3
c. 2 şi 3
d. 2 şi 4
7. Notaţi cu F (Fals) sau A (Adevărat) afirmaţiile de mai jos : (2 x 0.25 p)

a. Conectorii vampir se pot monta oriunde pe cablu, nu numai la capete.
b. Sertizarările prin deplasarea izolaţiei sunt demontabile.
8. Scrieţi cifrele corespunzătoare succesiunii corecte a etapelor de montare ale unui

conector RJ-45. (1 p)
234
9. Se doreşte realizarea unui cablu de conexiune UTP inversor. Ştiind că la capătul A
firele au fost conectate conform schemei de mai jos, se cere să se precizeze
ordinea firelor pentru conectorul de la capătul B (în dreptul numerelor ce
reprezintă pinii conectorului, se vor scrie literele corespunzătoare culorii firelor).
(1 p)
10. Scrieţi pe foaie cifrele de la 1 la 4, iar în dreptul fiecărei cifre, litera

corespunzătoare termenului corect. (4 x 0.25 p)
Conectorii cablurilor de fibră optică sunt elemente ...(1)... care asigură cuplarea
şi ...(2)... a două segmente de fibră. Cu cât alinierea este mai precisă, cu atât ...
(3)... este mai ...(4)...
a. atenuarea
b. mecanice
c. redusă
d. alinierea
11. Asociază codificarea conectorilor RJ din coloana din stânga (notată cu litere), cu
codificarea număr poziţii pini/pini conectaţi din coloana din dreapta şi care sunt
notate cu cifre. (4 x 0.25 p)
A B
a. RJ-22 1. 4P4C
b. RJ-45 2. 8P8C
c. RJ-48, RJ50 3. 6P6C
d. RJ-10 4. 4P2C
5. 10P10C
12. Înlocuiţi cifrele din zonele punctate cu litera corespunzătoare termenului corect.
Acelaşi termen poate fi folosit de mai multe ori. (3 x 0.5 p)
235
Pentru conectarea directă a două calculatoare se va folosi un cablu...(1)... Pentru
a conecta un switch la un calculator, se va folosi un cablu...(2)... Pentru a conecta
între ele 2 routere se va folosi un cablu...(3)...
a. direct
b. inversor
- Se acordă 0.5 puncte pentru răspunsurile corecte la subiectele nr. 1 – 6. La

acestea nu se acordă punctaj parţial. Pentru răspuns greşit sau lipsa răspunsului,
- Se acordă 0.5 puncte pentru răspuns corect la subiectul nr. 7
- Se acordă 1 punct pentru răspunsuri corecte la subiectele nr. 8 – 11.
- Se acordă 1.5 puncte pentru răspuns corect la subiectul nr.12
Barem de corectare şi evaluare
 Se acordă 1 punct din oficiu.

 Se acordă 0.5 puncte pentru răspunsurile corecte la subiectele nr. 1 – 6, astfel :
1. b 2. c
3. b 4. b
5. b 6. c
La aceste subiecte nu se acordă punctaj parţial.
 Pentru subiectul nr. 7 se acordă 0.5 puncte (câte 0.25 puncte pentru fiecare
răspuns corect). Pentru răspuns greşit sau lipsa răspunsului, se acordă 0 puncte.
Răspunsurile corecte sunt :
7. a - A, b-A
236
 Se acordă 1 punct pentru răpunsuri corecte la subiectele nr. 8 – 11.
8. 4, 2, 6, 5, 1, 3
Oricare altă ordonare primeşte 0 puncte.
9. c, f, a, d, e, b, g, h
Oricare altă ordonare primeşte 0 puncte.
10. 1 - b, 2 - d, 3 - a, 4 - c
Se acordă punctaj parţial (0.25 puncte pentru fiecare răspuns corect).
11. a - 1, b - 2, c - 5, d - 4
 Se acordă 1.5 puncte la subiectul nr. 12 pentru răspunsurile :

12. 1 - b, 2 - a, 3 - b
237
Test 4
Competenţe : Instalează echipamente specifice reţelelor de comunicaţii electronice
- să cunoască diferitele tipuri de echipamente dintr-o reţea de comunicaţii electronice
- să cunoască problemele legate de conectarea la sistemele de calcul, la reţeaua
telefonică şi la sursele de alimentare electrică

Testul se poate desfăşura într-o sală de clasă sau în laboratorul de specialitate.
Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.
Este un test grilă, cu răspuns unic.
238
PROBA SCRISĂ
Pentru fiecare din subiectele de mai jos, notate de la 1 la 9, scrieţi în grilă, litera
corespunzătoare răspunsului corect.
Timp acordat : 15 minute
1. Are sistem de operare propriu :

a. hub-ul
b. router-ul
c. terminalul telefonic
2. Securitatea unei reţele este mai vulnerabilă în cazul :

a. conexiunii pe fibră optică
b. conectării wireless
c. conexiunii prin cablu coaxial
3. În zona de lucru se află :

a. constructorul
b. echipamentele utilizatorului
c. echipamentele constructorului
4. Alimentarea echipamentelor utilizatorului se face de la :

a. priză simplă
b. sursă proprie
c. priză cu împământare
5. În alegerea unui echipament pentru o reţea de date se ţine cont de :

a. culoarea biroului
b. tipul de conectică folosit
c. poziţia prizei cu împământare
6. UPS-ul are rolul :

a. de a evita pierderile de date
b. de evita scurtcircuitele
c. de a proteja mediul
7. Prin PABX se înţelege :

a. centrală electrică automată
b. centrală telefonică automată de capacitate mică
c. echipamente automate de poştă electronică
8. Configurarea soft a echipamentelor se face după :

a. 48 de ore
b. 24 ore
239
c. 30 minute
9. Ce sunt camerele web ?

a. camere unde se montează echipamentele
b. camere video cu înregistrare pe casetă
c. camere video cu adresă IP ce se pot conecta direct într-o reţea de date
- Toate subiectele sunt obligatorii.

- Se acordă 1 punct din oficiu.
- Elevul va preda profesorului grila cu răspunsurile, iar testul îl va păstra în portofoliu.
Data.......................... Nume
elev..................................................
Clasa..........................................................
GRILĂ RĂSPUNSURI
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Nota finală.................................

Pentru proba scrisă Nr.4
Se acordă 1 punct pentru răspunsurile :
1 2 3 4 5 6 7 8 9
b b b c b a b b c
- Nu se acordă punctaje parţiale.

- Pentru fiecare răspuns greşit sau lipsa răspunsului, se acordă 0 puncte.
240
241
Test 5
Competenţe : Întreţine reţele de comunicaţii electronice
- să evalueze vizual starea tehnică a reţelei
- să efectueze verificări de continuitate
- să cunoască normele de tehnica securităţii muncii din domeniul de activitate

Testul se poate desfăşura într-o sală de clasă sau în laboratorul de specialitate.
Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.
Este un test grilă cu răspuns unic.
242
PROBA SCRISĂ
Pentru fiecare din subiectele de mai jos, notate de la 1 la 7, scrieţi în grilă, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Pentru subiectul Nr.8, asociaţi literelor A şi B din
coloana 1 cifrele care corespund tipului de deranjament.
Timp acordat : 15 minute
1. Normele de tehnica securităţii muncii sunt :

a. obligatorii
b. facultative
c. opţionale
2. Pericolul de electrocutare nu este mare acolo unde :

a. umiditatea este ridicată
b. instalaţiile electrice sunt degradate
c. toate instalaţiile aflate sub tensiune sunt izolate corespunzător şi legate la
priza de pământ.
3. Numărul unic de urgenţă este :

a. 931
b. 981
c. 112
4. Se sună la numărul unic de urgenţă atunci când :

a. am pierdut cheile casei
b. este un început de incendiu
c. am luat o notă mică
5. Verificarea continuităţii unui fir se poate face cu :

a. rigla şi echerul
b. aparat de măsură digital
c. trăgând de fir
6. Pot fi depistate vizual următoarele deranjamente :

a. protectori arşi sau lipsă
b. atingeri între fire în manta
c. întreruperea unei fibre optice
7. Lucrările de întreţinere a reţelei pot fi :

a. lucrări de curăţenie generală
b. lucrări de întreţinere curentă
c. lucrări de deratizare
8. Asociază literelor A şi B din coloana I, cifrele care corespund acelui tip de

deranjament şi enumerate în coloana II :
243
I II
1. Scutcircuite
2. Sertizări necorespunzătoare
A. Deranjamente 3. Setări greşite ale plăcii de reţea
SOFTWARE
4. Conexiuni de masă întrerupte
5. Decalibrări datorate deformărilor
6. Adrese IP greşite
7. Conectori deterioraţi
B. Deranjamente
HARDWARE 8. Configurări greşite ale router-elor sau switch-urilor
9. Fire rupte
10. Intervenţii neautorizate la instalaţiile de electroalimentare
- Toate subiectele sunt obligatorii.

- Se acordă 1 punct din oficiu.
- Se acordă 1 punct răspunsurilor corecte la subiectele nr. 1 – 7 şi 2 puncte pentru
subiectul nr. 8 (10 x 0.2p).
- Elevul va preda profesorului grila cu răspunsurile, iar testul îl va păstra în portofoliu.
Data.......................... Nume
elev..................................................
Clasa..........................................................
GRILĂ RĂSPUNSURI
8
1 2 3 4 5 6 7
A B
Nota finală.................................
Se acordă 1 punct pentru răspunsurile la subiectele 1 - 7 şi 2 puncte pentru subiectul

Nr.8 (10 x 0.2p).
8
1 2 3 4 5 6 7
A B
1, 2, 4, 5, 7, 9,
a c c b b a b 3, 6, 8
10
- Nu se acordă punctaje parţiale.

- Pentru fiecare răspuns greşit sau lipsa răspunsului, se acodă 0 puncte.
244
245
Modulul: Sisteme şi medii de comunicaţii
PARTEA I
246
AUTORI:
Badea-Guţu Rocsana – profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic
„Mircea Cristea” Braşov
COORDONATOR:
Remus Cazacu – profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic de
Comunicaţii „N. Vasilescu Karpen” Bacău
CONSULTANŢĂ:

247
Testul nr.1
Competenţa: Descrie tehnicile de prelucrare a semnalelor.
Tema Fişa de documentare
Tehnici de modulaţie a semnalelor Fişele de documentare 1.1. şi 1.2
 Să facă diferenţa dintre diferitele mărimi ce caracterizează semnalele electrice

sinusoidale.
 Să specifice mărimile ce caracterizează semnalele sinusoidale.
 Să specifice unităţile de măsură ale mărimilor semnalelor sinusoidale.
 Să identifice parametrii ce caracterizează ce un impuls. real.
 Să specifice unităţile de măsură pentru mărimile ce caracterizează un impuls.
Prezentarea testului: acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii ca evaluare
formativă sau ca parte a unei evaluări sumative
Durata evaluării 35 min.
Condiţiile în care se recomandă evaluarea
 sală de clasă, laborator
 fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele
Enunţ:
Subiectul I…………………………………………………………………………40 puncte
248
Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-8) încercuiţi pe foaia de test , litera
1. Valoare medie a unei mărimi periodice reprezintă :
a.media aritmetică a tuturor valorilor mărimii pe durata unei perioade.
b. media geometrică a tuturor valorilor mărimii pe durata de 1 s.
c. valoarea eficace a mărimii sinusoidale .
d. suma valorilor instantanee a mărimii sinusoidale pe o perioadă .
2. O mărime periodică se poate exprima formula:
a. u(t )  u(2t )
b u (t )  u (t  T )
c. u(t )  u(t  t  T )
d. u(t )  u(2t  T  T )
3. semnalul din figura de mai jos reprezintă:
a. semnal rampă unitară
b. impuls Dirac
c. semnal treaptă unitară
d. semnal oarecare
4. Unitatea de măsură pentru frecvenţă este:
a. V
249
b. A
c. w
d. Hz
5. Coeficientul de umplere reprezintă o mărime ce caracterizează:
a. impulsurile
b. semnalele sinusoidale
c. orice tip de semnal
d. semnalele utilizate în comunicaţiile electronice.
6. Relaţia de legătură între frecvenţa unui semnal f şi perioada T este dată de formula:
a. f=2T
2
b. f 
T
1
c. f 
T
d. f=T
7. Valoarea efectivă U pentru semnalul reprezentat alăturat este:
a. 1,5V
b. 0,7V
c. 3V
d. 1,06V
8. Valoarea vârf la vârf Uv-v a unei mărimi sinusoidale reprezintă:
a. 2·Umax
250
Umax
b.
2
c. 2  Umax
d. 2 Uef
Subiectul II……………………………………………………………………….30 puncte
Completaţi pe foaia de test termenii corespunzători spaţiilor libere din enunţurile notate
de la 1 la 5.
1. Pulsaţia notată cu ω reprezintă o mărime ce caracterizează semnalele_____ 1 şi

are unitatea dă măsură _______2.
2. Rata de transfer( de transmisie) se mai numeşte şi ______3 de transfer. Rata de

transfer se exprimă în biţi/s (bps).
3. Baud exprimă numărul ________4 pe secundă a liniei de comunicaţie.
4. Reprezentarea semnalelor electrice în domeniul frecvenţă se referă la

reprezentarea _________5 semnalelor în funcţie de frecvenţă.
5. Faza iniţială φ a unui semnal sinusoidal reprezintă valoarea fazei exprimată în

grade sau radiani la momentul _______ 6
Subiectul III………………………………………………………………………..20 puncte
În coloana A din tabelul 1 sunt enumerate diferite tipuri de semnale utilizate în

comunicaţiile electronice, iar în coloana B sunt redate diagramele acestora. Scrieţi pe
foaia de test asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera
corespunzătoare din coloana B.
Tab 1
A B
251
1. dinte de fierăstrău
a.
2. sinusoidal
b.
3. triunghiular
c.
4. dreptunghiular
d.
e.
f.

252
Nu există instrucţiuni speciale pentru elevi în afară de cele indicate în formularea
cerinţelor testului.
Se acordă 100 de puncte astfel:
Subiectul I 40 puncte
Subiectul II 30 puncte
Subiectul III 20 puncte
Subiectul I 40 p.
1-a, 2-b, 3-c, 4-d, 5-a, 6-d, 7-d, 8-a
Se acordă 5 puncte pentru răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsă răspuns se
acordă 0 puncte.
Subiectul II 30p.
1. sinusoidale, rad/s
2. viteză
3. schimbări de stare
4. amplitudinii
5. moment iniţial t0
acordă 0 puncte.
Subiectul III 20 p.
1-e, 2-d, 3-f, 4-a
253
acordă 0 puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu
În funcţie de rezultatele elevilor se recomandă: consultarea fişelor de documentare 1.1.

şi 1.2. activităţi de învăţare suplimentare şi diversificate, refacerea testului.
254
Testul nr.2
Competenţa: Descrie tehnicile de prelucrare a semnalelor.
Tehnici de modulaţie semnalelor Fişa de documentare 2.2.1 şi 2.2.2.
 Să definească procesul de modulaţie.
 Să recunoască formele de undă specifice modulaţiei în amplitudine şi

modulaţiei în frecvenţă.
 Să distingă dintr-o multitudine de semnale forma de undă a semnalelor

modulate MA şi MF.
formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Tipul testului :probă scrisă.
Durata evaluării: 35 min.
 este de preferat ca acest test să aibă loc după efectuarea lucrărilor de laborator
L1 şi L2
Enunţ
Subiectul I………………………………………………………………………30 p
255
1. Procesul de modulaţie constă în:
a. modificarea unui parametru al purtătoarei.
b. modificarea semnalului modulator.
c. modificarea semnalului modulator şi a purtătoarei.
d. modificarea amplitudinii semnalului modulator.
2. Modulaţia analogică se obţine în urma unui proces de :
a. adunare analogică a două semnale.
b. multiplicarea analogică a două semnale.
c. scăderea analogică şi multiplicarea analogică a două semnale.
d. divizarea analogică a două semnale.
3. Gradul de modulaţie m caracterizează modulaţia în amplitudine. Ca să nu se

producă distorsiuni el trebuie să îndeplinească condiţia:
a. m>=1
b m=1
c. m<1
d. m>>1
4. Indicele de modulaţie β caracterizează modulaţia în frecvenţă. El este exprimat

prin relaţia:
a. β=1

b.  

c. β>1
256
d. β<<1
5. Caracteristica amplitudine frecvenţă reprezentată în figura 2.1 caracterizează :
a. modulaţia în amplitudine
b. modulaţia în fază
c. modulaţia în frecvenţă
fig.2.1
6. Forma de undă alăturată – figura.2.2 este specifică :
a. modulaţiei în amplitudine
b. modulaţiei în frecvenţă
c. modulaţiei în fază
fig. 2.2
Subiectul II 30 p
Scrieţi pe foaia de test informaţia corectă care completează spaţiile libere
1.Fenomenul care determină micşorarea treptată a amplificări unui semnal se

numeşte___________1.
2. Modulaţia semnalelor constă în modificarea unuia din parametri oscilaţiei

____________2 în raport cu variaţia semnalului util ce trebuie transmis.
3. procesul în cursul căruia se modifică amplitudinea semnalului purtător în

conformitate cu semnalul ce trebuie transmis se numeşte ___________ 3 .
257
4. prin multiplicarea a două semnale armonice rezultă două semnale care au
frecvenţele dispuse____________4 faţă de purtătoare.
5. spectrul semnalului modulat în frecvenţă conţine o _______ 5 de componente,

situate în ________6 purtătoarei.
Subiectul III……………………………………………………………………………30 p
În figura de mai jos, figura 2.3 sunt reprezentare de la a la f, mai multe forme de undă
ale unor semnale – obţinute cu osciloscopul la ieşirea unor circuite electronice.
Observaţi cu atenţie formele de undă. Completaţi în tabelul „ Forme de undă”, prin
bifare, numai la acele caracteristici ale semnalelor pe care consideraţi că se potrivesc
fiecărei diagrame. În ultima coloană notaţi prin explicaţii simple acele observaţii care
v-au condus la alegerile făcute.
Tabel forme de undă
Forme de undă Periodic Semnal modulat Semnal modula MF Observaţii

MA sau MФ
(figura) 1 4
3 3
b-1
b-2
f-1
f-2
258
fig.2.3
La subiectul III observaţi cu atenţie formele de undă de a la f, unele semnale sunt

reprezentate combinat, iar altele sunt asemănătoare şi fac parte din aceeaşi
categorie. Pentru completarea tabelului coloana observaţii aveţi nevoie de
cunoştinţele dobândite sau întărite prin experimente din cadrul lucrărilor de laborator
L1şi L2. Astfel veţi specifica unde este cazul :
 tipul semnalului modulat
 tipul purtătoarei
 elementele variabile: indice de modulaţie, grad de modulaţie,

componentă de c.c.
Subiectul I 30 p
259
Subiectul II 30 p
Subiectul III 30 p
Barem
Barem.
Subiectul I
1-a, 2-b, 3-c, 4-b, 5-a, 6-b.
Se acordă 5 puncte pentru răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsă răspuns
Subiectul II
1-atenuare
2-purtătoare
3- modulaţia în amplitudine
4-simetric
5 infinitate, vecinătate
Subiectul III
Forme de Periodic Semnal Semnal modula Observaţii

undă modulat MA MF sau MФ
1 4
2 3
a.   Semnal modulat MA
Semnal modulator sinusoidal
cu purtătoare sinusoidală
260
b-1.   Două semnale modulate MF
Semnal modulator sinusoidal

b-2
 
Purtătoare sinusoidală
cu β – indice de modulaţie
diferit
c.  Semnal oarecare periodic
d.   Semnal FSK
e-1.   Semnal 1 modulat MA cu

purtătoare sinusoidală.
e-2.
  Semnal 2 modulat MF
f-1.   Semnal modulat MF cu β –

indice de modulaţie diferit.
f-2.
f-2 are şi componentă continuă
Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare bifă plasată corect, şi câte un punct pentru
fiecare observaţie completă şi corect formulată se acordă 1p. Pentru fiecare
formulare incompletă sau parţial corectă de acordă 0,5p.

şi 2.2, activităţi de învăţare suplimentare, refacerea testului sau a lucrărilor de laborator
L1 şi L2.
261
Testul nr. 3
Fişă de evaluare –lucrare de laborator nr. 1-Modulaţia în amplitudine a semnalelor

Pentru lucrarea de laborator nr.1: modulaţia în amplitudine a semnalelor
Competenţa: Descrie tehnici de modulaţie a semnalelor
Tehnici de modulaţie a semnalelor Fişa de documentare 2.1. şi lucrarea de

laborator nr.1
- Să realizeze corect montaje după o schemă dată.
- Să utilizeze corect aparatura specifică laboratorului.
- Să construiască diagrame
- Să interpreteze diagrame
Prezentarea testului Această lucrare de laborator se va desfăşura la finalizarea temei

modulaţia în amplitudine a semnalelor şi după testul formativ nr2 propus în prezentul
material.
Tipul testului
Probă practică
Durata evaluării
50 min.
 Lucrarea de laborator se va desfăşura în laboratorul de specialitate.
 Elevii vor fi organizaţi pe grupe mici de maxim de 2 3 elevi.
Enunţ.
262
A. Noţiuni teoretice necesare realizării lucrării de laborator
Noţiunile teoretice necesare realizării acestei lucrări de laborator le găsiţi în fişa de

documentare 2.1
B. Materiale necesare:
 Două generatoare de semnale sinusoidale, dreptunghiulare, triunghiulare.
 Circuit multiplicator
 Osciloscop cu două canale
 Frecvenţmetru
 Cordoane de legătură
 Foaie milimetrică
sau
 Generator de funcţii cu posibilitate de modulare în amplitudine cu semnalul

modulator la aplicat la borne.
 Generator de funcţii de joasă frecvenţă
 Osciloscop
 Frecvenţmetru
C. Schema de montaj de principiu
263
D. Sarcini de îndeplinit de către elevi:
1. Realizaţi corect montajul.
2. Alegeţi cordoanele potrivite pentru interconectarea aparaturii folosite.
3. Executaţi reglajele necesare la cele două generatoare, pentru un semnal modulator

sinusoidal, până obţineţi pe ecranul osciloscopului o diagramă pentru semnalul modulat
asemănător cu cel din figura L-2
Figura L-1
4. Notaţi pe foaia pe care veţi realiza reprezentările, frecvenţa semnalului modulator.
5. Notaţi pe aceeaşi foaie frecvenţa semnalului purtător.
6. Notaţi pe aceeaşi foaie amplitudinea semnalului modulator.
7. Notaţi pe aceeaşi foaie amplitudinea semnalului purtător.
8. Vizualizaţi semnalele cu ajutorul osciloscopului şi explicaţi formele de undă obţinute.
9. Reprezentaţi de asemenea semnalul modulator şi a semnalul modulat aşa cum sunt

afişate pe osciloscop. Pentru:
a. Semnal modulator triunghiular
b. Semnal modulator dreptunghiular
264
Ca mod de lucru veţi proceda în mod asemănător, ca în cazul semnalului modulator
sinusoidal.
10. Interpretaţi diferenţele dintre diferitele diagrame obţinute. Estimativ aveţi o planşă cu
diferite diagrame obţinute prin multiplicare analogică. Comparaţi formele de undă din
reprezentările voastre cu cele indicate în planşă. Comentaţi asemănările şi deosebirile
dintre ele.
11. Refaceţi schema de montaj indicând toate aparatele utilizate şi legarea acestora şi
punctele din schemă în care aţi realizat măsurători.
265
Rezultatele obţinute vor fi organizate ca în figura de mai sus.
Reglajele pentru generatoarele G1 şi G2, cât şi pentru osciloscop le veţi realiza în funcţie
de tipul aparaturii / echipamentului folosit. Consultaţi fişele tehnice ale aparaturii utilizate.
Evaluarea va consta în atribuirea de calificative: admis/respins . Calificativul admis indică

atingerea obiectivelor lucrării. Calificativul respins indică ratarea atingerii obiectivelor
lucrării.
Criterii de apreciere a performanţei elevului la lucrarea de laborator nr.1
1. recunoaşterea aparaturii utilizate pentru desfăşurarea lucrării.
2. utilizarea corectă a aparaturii.
3. alegerea corectă a cordoanele de legătură şi alimentare.
4. executarea corectă a montajului.
5. executarea corectă a reglajelor în vederea obţinerii formelor de undă cerute.
6. executarea coerente şi cu acurateţe a reprezentărilor.
7. interpretarea rezultatelor obţinute.
Stabilirea calificativelor:
1. se bifează numai criteriile de apreciere care sunt considerate îndeplinite.
2. nu se bifează acele criterii considerate neîndeplinite de elev.
3. calificativul admis se acordă numai în situaţia în care numărul criteriilor îndeplinite

este mai mare decât numărul criteriilor neîndeplinite.
266
În funcţie de rezultatele elevilor se recomandă: consultarea fişelor de documentare 2.1 ţi
refacerea lucrării de laborator.
267
Testul nr.4
Fişă de evaluare –lucrare de laborator nr.2.-Modulaţia în frecvenţă a semnalelor
Pentru lucrarea de laborator nr.2: modulaţia în frecvenţă a semnalelor
Competenţa: descrie tehnici de modulaţie a semnalelor

laborator nr.2
- Să realizeze corect montaje după o schemă dată.
- Să utilizeze corect aparatura specifică laboratorului.
- Să construiască diagrame.
- Să interpreteze diagramele modulaţiei în frecvenţă.

modulaţia în frecvenţă şi fază a semnalelor şi după testul formativ nr. 3 propus în
prezentul material.
Tipul testului
Probă practică.
Durata evaluării
50 min.
Enunţ.
268

documentare 2.1
 Două generatoare de semnale sinusoidale, dreptunghiulare, triunghiulare.
 Circuit multiplicator
 Frecvenţmetru
sau
 Generator de funcţii cu posibilitate de modulare în amplitudine cu semnalul

modulator la aplicat la borne.
 Generator de funcţii de joasă frecvenţă
 Osciloscop
 Frecvenţmetru
C. Schema de montaj
269
D. Sarcini de îndeplinit de către elevi:
1. Realizaţi corect montajul.
2. Alegeţi cordoanele potrivite pentru interconectarea aparaturii folosite.
3. Executaţi reglajele necesare la cele două generatoare, pentru un semnal modulator

sinusoidal, până obţineţi pe ecranul osciloscopului o diagramă pentru semnalul modulat
asemănător cu cel din figura L-2
Fig. L-2
4. Notaţi pe foaia pe care veţi realiza reprezentările, frecvenţa semnalului modulator.
5. Notaţi pe aceeaşi foaie frecvenţa semnalului purtător.
6. Notaţi pe aceeaşi foaie amplitudinea semnalului modulator.
7. Notaţi pe aceeaşi foaie amplitudinea semnalului purtător.
270
8. Vizualizaţi semnalele cu ajutorul osciloscopului şi explicaţi formele de undă obţinute.
9. Refaceţi în fişa de laborator, schema de montaj şi indicaţi toate aparatele utilizate,

legarea acestora şi punctele din schemă în care aţi realizat măsurători.
10. Reprezentaţi pe foaia milimetrică semnalul modulator şi a semnalul modulat aşa cum
sunt afişate pe osciloscop
Reglajele pentru generatoarele G1 şi G2, cât şi pentru osciloscop le veţi realiza în funcţia

lucrării.

271
4. executarea corectă a montajului.
6. executarea coerente şi cu acurateţe a reprezentărilor.

În funcţie de rezultatele elevilor se recomandă: consultarea fişelor de documentare 2.2 ţi

Testul nr.5
Competenţa: Descrie tehnicile de prelucrare a semnalelor
272
Tehnici de modulaţie a semnalelor Fişa de documentare 2.3
 Să explice procesele de prelucrare digitală a semnalelor.
 Să identifice etapele prelucrării digitale a semnalelor electrice.
 Să definească termenii specifici modulaţiei în cod a impusurilor.
formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Tipul testului: probă scrisă.
Enunţ
Scrieţi pe foaia de test informaţia corectă care completează spaţiile libere pentru
enunţurile 1-5.
1. Eşantioanele reprezintă valori __________ 1 ale semnalului electric „cules” la

anumite intervale de timp bine determinate. În acest fel se transmit numai valorile
eşantioanelor.
2. Numai semnalele analogice cu spectru ______ 2 pot fi refăcute.
3. Distanţa dintre două nivele consecutive de cuantizare se numeşte _________ 3
273
4. Distorsiunea de cuantizare se poate reduce dacă este mărit numărul de _______ 4
de cuantizare pentru realizarea unei cuantizări cât mai fine.
5. în urma procesului de cuantizare amplitudinea aferentă fiecăriu ________ 5 este

transformată într-un număr.
Se consideră următoarea descriere tehnică:
„Pentru ca un semnal analogic să poată fi acceptat pentru prelucrare de un sistem

digital, el trebuie convertit – transformat – de la formatul analogic la formatul digital.
Echipamentul care efectuează această operaţie se numeşte convertor analog-digital (
CAD). Conversia analog digitală A/D este un proces ce implică trei operaţii :
eşantionarea, cuantizarea şi codarea informaţiei.”
a. explicaţi cu cuvintele voastre ce însemnă termenul de eşantionare.
b. explicaţi cu cuvintele voastre ce însemnă termenul de cuantizare.
c. explicaţi cu cuvintele voastre ce însemnă termenul de codare a informaţiei.
La momentul testului verificaţi următoarele:
 Că aţi înţeles procesele de eşantionare, cuantizare, codare.
 Că stăpâniţi termenii specifici de specialitate formulaţi atât în limba engleză

cât şi preluarea acestora în limbă română.
 Pentru subiectul II realizaţi scheme bloc ajutătoare care să vă ajute să

îndepliniţi sarcinile de lucru.
Subiectul II 60

274
1-instantanee
2-limitat
3-pas de cuantizare
5-eşantion
acordă 0 puncte.
Subiectul II………………………………………………………………………60 puncte
a. Eşantionarea, este o operaţie care transformă semnalul analogic g(t) într-un semnal
analogic eşantionat. Eşantionarea (sampling) este procesul prin care un semnal electric
continuu în timp este înlocuit –transformat - prin impulsuri echidistante în timp a căror
amplitudine este egală sau proporţională cu amplitudinea semnalului continuu detectat la
momentele respective.
b.Cuantizarea, operaţie prin care semnalul analogic eşantionat este cuantizat în

amplitudine. Astfel semnalului i se alocă o valoare dintr-un set finit de valori discrete.
Cuantizarea este un proces ireversibil, valorile iniţiale ale eşantioanelor nu mai pot fi
recuperate din semnalul cuantizat, decât cu o anumită eroare (eroare de cuantizare).
Scopul principal al operaţiei de conversie analog-digitală este de a introduce semnalul
analogic într-un sistem de prelucrare digital.
c.Codarea, constă în atribuirea unui cod binar fiecărui eşantion din semnal cuantizat. În
procesul de cuantizare amplitudinea aferentă fiecăriu eşantion este transformată într-un
număr. Acest număr este numărul intervalului de cuantizare ,în care de găseşte
eşantionul.
Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere se vor
acoda 10 puncte. Pentru fiecare răspuns parţial corect sau imcomplet se vor acorda 5
puncte.Se punctează formulări echivalente.
Pentru răspuns incorect sau lipsă răspuns se acordă 0 puncte
275
activităţi de învăţare suplimentare, refacerea testului sau reformularea testului.
Testul nr.6
Competenţa: Descrie tehnicile de prelucrare a semnalelor
Tehnici de multiplexare Fişele de documentare 3.1
 Să explice principiile multiplexării şi demultiplexării diviziune de frecvenţă.
 Să utilizeze termeni specifici.
 Să alcătuiască schema bloc pentru multiplexarea cu diviziune de frecvenţă.
 Să explice principiile multiplexării cu diviziune de timp.
276
 Să utilizeze termeni specifici.
 Să alcătuiască schema bloc pentru multiplexarea cu diviziune de timp.
Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii ca evaluare formativă sau ca parte a
unei evaluări sumative.
Durata evaluării 50 min
Enunţ
Completaţi pe foaia de test, cu termenii sau valorile corespunzătoare spaţiile rămase

libere din enunţurile de mai jos.
a. Multiplexarea cu diviziune de frecvenţă constă în __________ 1_________2 semnalelor

în benzi de frecvenţă separate, care formează o bandă în jurul purtătoarei unice.
b. Semnalul de tip BLU se obţine prin ________ 3 uneia din benzile laterale rezultate din
modulaţia în ______4 .
c. Semnalul vocal telefonic vocal are banda cuprinsă între _______ 5 .
d. Procesul prin care se reface semnalul util se numeşte _______ 6 .
Figura de mai jos este reprezentat procesul prin care se obţine semnal BLU utilizat în
multiplexarea cu diviziune în frecvenţă (DFM):
277
a. Specificaţi
abrevierea
BLU
b. Specificaţi
diagrama
notată cu 1 în figură
c. Specificaţi diagrama notată cu 2
d. Specificaţi diagrama notată cu 3
e. Specificaţi sensul notaţiei Fp diagramă
f. Explicaţi necesitatea obţinerii semnalelor BLU pentru DFM
Subiectul III………………………………………………………………………30 puncte
Schema bloc pentru multiplexarea cu diviziune în frecvenţă este redată mai jos.
a. Specificaţi blocurile notate cu 1,2,3.
278
b. Explicaţi rolul blocurilor notate cu 1 şi 3 din schemă.
Timp de lucru 50 min
Nu există instrucţiuni speciale pentru elevi în afară de cele indicate în formularea

cerinţelor testului.
Subiectul I………………………………………………………………………30 puncte
a. 1-translatarea, 2- spectrelor
b. 3-separarea, 4- amplitudine
c. 5- 300-3400Hz
d. 6 demodulare
acordă 0 puncte.
Subiectul II………………………………………………………………………….30 puncte
a. BLU bandă laterală unică
279
b. Diagrama reprezintă spectrul de frecvenţe în cazul modulaţie în amplitudine
pentru un spectru de frecvenţe.
c. Diagrama reprezintă BLU-I –bandă laterală unică inferioară.
d. Diagrama reprezintă BLU-S banda laterală unică superioară.
e. Fp frecvenţă purtătoare.
f. Pentru ca procesul de multiplexare să fie cât mai eficient. Este necesar ca benzile
ocupate de semnale să fie cât mai mici.
acordă 0 puncte.
a. 1-modulator MA, 2- filtru de trecere, 3- demodulator
acordă 0 puncte.
b. 1. circuitul modulator realizează procesul de modulare a semnalelor. Semnalul util

este transportat de la locul emisiei până la diferite puncte de recepţie de către un
agent purtător constituit din unde electromagnetice . În cazul DFM este vorba de
modulaţie în amplitudine. 3- demodulatorul realizează operaţia inversă modulaţiei
prin care se reface semnalul la recepţie
Se acordă 6 puncte pentru fiecare răspuns corect şi complet. Pentru fiecare

formulare incompletă sau parţial corectă de acordă 3 puncte. Se punctează orice
formulare sau exprimare echivalentă.
Se acordă 10 puncte din oficiu.

activităţi de învăţare suplimentare, refacerea testului.
280
Testul nr.7
Competenţa:
Măsurarea parametrilor semnalelor Fişele de documentarea 4.1 şi 4.2

electrice cu instrumente specifice
 să cunoască principalele deosebiri între aparatele de măsură analogice şi digitale.
 să definească caracteristicile aparatelor de măsură digitale.
Prezentarea testului probă scrisă
Tipul testului
Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii ca evaluare formativă sau ca parte a
 sală de clasă, laborator.
 fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.
Enunţ
Realizaţi un eseu despre aparatele de măsură utilizate pentru măsurarea parametrilor

semnalelor electrice după următorul plan:
a. modul de exprimare a rezultatelor
281
b. caracterizarea aparatelor de măsură analogice: indicaţia, procesul de măsurare,
rezultatul măsurării
c. caracterizarea aparatelor de măsură digitale: indicaţia, procesul de măsurare,

rezultatele măsurării
Subiectul II…………………………………………………………………………30 puncte
În figura de mai jos sunt prezentate oscilogramele a două semnale sinusoidale notate
cu 1 şi 2 .
Specificaţi pentru fiecare semnal :
a. tensiunile vârf la vârf Uv-v1, Uv-v2
b. perioadele f1, f2
c. valorile efective Uef1, Uef2
Subiectul III …………………………………………………………………….35 puncte
Completaţi pe foaia de test termenii corespunzători spaţiilor libere din enunţurile notate
cu a, b, ,c, d, e.
282
a. Butoanele AC/DC permite selectarea modului în care semnalul de intrare este
aplicat la intrarea osciloscopului. Modul AC este pentru tensiune________ 1, iar
DC pentru tensiune ____________2 şi __________3.
b. Butonul X-pos(position) are rolul de reglare a _______ 4 pe axa X.
c. butonul DAUL permite afişarea celor semnalelor de pe ambele canale

_________5.
d. borna de masă se notează cu _____6
e. modul de lucru alternat realizează vizualizarea ambelor semnale. Comutarea de

la un canal la celălalt se face la terminarea fiecărei curse directe. Se recomandă
pentru vizualizarea semnalelor de frecvenţă _______ 7
1. Este recomandat ca testul să se desfăşoare după ce v-aţi obişnuit cu aparatura din

laboratorul de specialitate şi aţi făcut mai multe exerciţii practice.
2. Pentru subiectul II identificaţi prin comparaţie butoanele indicate reprezentate în figura

suport şi notaţia şi amplasarea spaţială a butoanelor de pe panoul frontal al aparaturii cu
care lucraţi efectiv în laborator.
283
a.Aparatele de măsură se clasifică după modul în care se exprimă rezultatul
măsurătorii, în două categorii:aparate de măsurat analogice; aparate de măsurat digitale
(numerice).
Se acordă 5 puncte pentru formulare completă şi corectă- pentru formulare

incorectă sau răspuns lipsă se acordă 0 puncte.
b. Aparatele de măsurat analogice se caracterizează prin faptul:
1. că: mărimea perceptibilă de la ieşirea lor (indicaţia) variază continuu în funcţie de

mărimea de măsurat (de exemplu, deplasarea unui indicator în faţa unei scări
gradate);
2. măsurarea este continuă (fără întreruperi);
3. rezultatul măsurării poate lua orice valoare (indicatorul poate ocupa orice poziţie
în faţa scării gradate).
Se acordă 10 puncte pentru formulare completă şi corectă. Pentru formulare

incompletă sau parţial corectă se acordă 5 puncte. Pentru lipsă răspuns de acordă 0
puncte. Se punctează orice formulare corectă, echivalentă
c. Aparatele de măsurat digitale se caracterizează prin faptul că:
1) rezultatul măsurării este afişat direct sub formă numerică;
2) măsurarea nu este continuă ci discretă, efectuându-se la anumite intervale de

timp;
3) rezultatul măsurării nu poate lua orice valoare, deoarece indicaţia variază în trepte
(între valori succesive indicate de un aparat de măsură digital mai pot exista şi
alte valori pe care aparatul nu le poate afişa; de exemplu, între indicaţiile 35,725
şi 35,726 mai pot exista şi alte valori ca: 35,7251, 35,7257,…).
Se acordă 10 puncte pentru formulare completă şi corectă. Pentru formulare

incompletă sau parţial corectă se acordă 5 puncte. Pentru lipsă răspuns de acordă 0
puncte. Se punctează orice formulare corectă, echivalentă.
Subiectul II………………………………………………………..30 puncte
a. UV_V1 =5mV/div·2 div=10 mV, UV_V2=20mV/div·4div=80mV 10 puncte
284
Se acordă câte 4 puncte pentru fiecare calcul corect . Pentru calcul incorect sau lipsă
Se acordă 2 puncte pentru unitate de măsură corectă si 0 puncte pentru răspuns

greşit sau lipsă răspuns.
b. T1=0,01s/div·10 div=0,1s. f1=1/T1=1/0,1 [Hz]=10Hz 10 puncte
T2=0,01s/div·1 div=0,01 s. f2=1/T2=1/0,01=100Hz

c. Uef1=Umax1·0,707=Uv-v1/2·0,707=5·0,707=3,53 mV 10 puncte
Uef2=Umax2·0,707=Uv-v2/2·0,707=40·0,707=28,82 mV

Subiect III 35 puncte
a. alternativă, alternativa, continuă
b. trasei
c. alternat
d. GND
e. ridicată
acordă 0 puncte.
285

şi 4.3. activităţi de învăţare suplimentare şi diversificate, refacerea testului.
Fişă de evaluare - lucrare de laborator nr.3- măsurarea frecvenţelor prin metoda figurilor
Lissajous
Pentru lucrarea de laborator nr.3: măsurarea frecvenţelor prin metoda figurilor Lissajous
Competenţa: descrie tehnici de modulaţie a semnalelor

laborator nr.3
 Să utilizeze osciloscopul pentru măsurarea frecvenţelor semnalelor electrice.
 dezvoltarea abilităţilor şi deprinderilor de lucru cu aparate de măsurat electrice
măsurarea parametrilor semnalelor electrice cu instrumente specifice şi după testul
formativ nr. 6 propus în prezentul material.
Tipul testului
Probă practică
Durata evaluării
50 min
Enunţ.
documentare 4.2
 Două generatoare de semnale sinusoidale.
 Frecvenţmetru
C. Mod de lucru
 se comută osciloscopul pe modul de lucru X/Y
286
 se aplică semnalul de frecvenţă fX pe una din plăcile de deflexie a
osciloscopului – de exemplu CH1 sau baya de timp . Acestă
frecvenţă o vom determina prin metoda Lissajous
 semnalul de frecvenţă cunoscută provenită de la un generator
etalonat, se aplică pe cealaltă pereche de placi-rămasă neutilizată.
CH2. Frecvenţa se notează f0. şi se reglează frecvenţa f0 până se
obţine una din figurile Lissajous vezi figura 1
 Figura de pe ecranul osciloscopului se intersectează cu două
drepte, una orizontală (X) şi una verticală (Y);
 Dacă nX, nY reprezintă numărul de punctelor de tangenţă ale figurii
Lissajous cu o dreaptă orizontală, respectiv verticală atunci între
n X f Y f0
cele două semnale utilizate există relaţia:   ;
nY fX fX
 Cunoscând raportul corespunzător figurii obţinute pe ecran şi

frecvenţa cunoscută f0 se determină frecvenţa fX;
fig.1
În figura 1 sunt reprezentate figurile Lissajous pentru diferite valori ale frecvenţelor fX,
fY.
Schema de montaj
D. Sarcini de îndeplinit de către elevi
287
- realizaţi corect montajul.
- generaţi un semnal sinusoidal de frecvenţă f x cu ajutorul generatorului G1.
- vizualizaţi semnalul de frecvenţă f1. Determinaţi valoarea frecvenţei f1 prin măsurarea
perioadei T1 şi apoi prin calculul frecvenţei. Va reprezenta de fapt frecvenţa necunoscută
fx prin metoda figurilor Lissajous, utilizând CH1 sau baza de timp.
- generaţi un semnal sinusoidal de frecvenţă f 2 prin intermediul generatorului G2.
- determinaţi frecvenţa f2 prin măsurarea perioadei T2 utilizând CH2. va reprezenta
frecvenţa f0 din formulă.
- comparaţi valoarea determinată cu indicaţia frecvenţmetrului sau indicaţia furnizată de
G2.
- comutaţi osciloscopul pe modul X/Y.
- cu osciloscopul pe modul X/Y reglaţi frecvenţa f 2 până obţineţi una din figurile Lissajous
din figura 1.
- notaţi valoarea f2
- aplicaţi algoritmul indicat la Modul de lucru
n X f Y f0
- calculaţi cu formula   frecvenţa fx
nY fX fX
- comparaţi valoarea obţinută cu cea calculată prin metoda indirectă.

- interpretaţi rezultatele obţinute.
- repetaţi operaţiile pentru cel puţin trei valori diferite ale lui f 1
Completaţi tabelul de mai jos:
fx valoarea
f0 valoarea
.f0 măsurată cu frecvenţei fx determinată prin
determinată prin
frecvenţmetru determinată prin metoda Lissajous
Nr.crt metoda indirectă
sau citită la metoda indirectă n y  f0
1 fx 
f0  generatorul G2 1 nx
T0 fx 
Tx
1
2
3
Reglajele pentru generatoarele G1 şi G2, cât şi pentru osciloscop le veţi realiza în funcţie
288
lucrării.
4. executarea corectă a montajului
În funcţie de rezultatele elevilor se recomandă: consultarea fişelor de documentare 4.2 şi

289
290
PARTEA II
291
AUTOR:
Popa Virgil-Vasile – prof.ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic de
Comunicaţii „N. Vasilescu - Karpen” Bacău
COORDONATOR:

Comunicaţii „N. Vasilescu - Karpen”
CONSULTANŢĂ:

292
Testul 1
Modulul: Semnale şi medii de comunicaţii
Competenţe: Utilizează suporturi pentru transmiterea semnalelor

electrice/Precizarea tipurilor de suporturi utilizate în reţelele de comunicaţii şi a
caracteristicilor acestora
- să enumere domeniile de utilizare ale cablului coaxial precum şi vitezele de tranfer.
- să prezinte distanţele pe care se pot utiliza eficient cablurile coaxiale;
Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 1: “Suporturi de comunicaţii
pe cabluri din cupru – cabluri coaxiale” ca evaluare formativă sau ca parte a unei
evaluări sumative.
Tipul testului: Probă scrisă, itemi cu alegere multiplă
Durata evaluării

Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică, fiecare elev
va lucra la un calculator sau va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual
subiectele.

Folosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de
notiţe, etc), cabluri coaxiale, obţineţi informaţii despre aceste cabluri.
La fiecare întrebare se va bifa un singur răspuns din cele patru.
Enunţ:
Pentru fiecare întrebare să se aleagă răspunsul corect din următoarele patru variante:
1. În reţelele de calculatoare de tip LAN cu topologie BUS cel mai utilizat tip de cablu
este:
a) cablul coaxial;
b) cablul UTP;
c) cablul STP;
d) cablul cu fibră optică.
293
2. Cablul coaxial poate fi folosit, fără a necesita amplificarea semnalului, pe o distanţă de
maxim:
a) 100 m;
b) 150m;
c) 1000m;
d) 500m.
3. Cablul coaxial este format din:

a) două fire răsucite;
b) dintr-un conductor cilindric exterior ce înconjoară un singur fir interior;
c) din patru fire din cupru;
d) din două fire şi o manta din plastic.
4. Cablul coaxial este folosit:

a) pentru transmisiuni telefonice;
b) pentru comunicaţii wireless;
c) pentru transmisiuni de înaltă frecvenţă;
d) pentru transmisiuni optice.
5. Teoretic, prin cablurile coaxiale, vitezele de transmisie a informaţiei sunt cuprinse în

limitele:
a) 1 Mbps – 10 Mbps;
b) 10 Mbps – 100 Mbps;
c) 100 Mbps – 1000 Mbps;
d) 500Mbps – 1000 Mbps.
6. Ce tipuri de cabluri coaxiale sunt utilizate pentru aplicaţiile video?

a) RG -12 şi RG – 45;
b) RG -58 şi RG – 63;
c) RG -6 şi RG – 59;
d) RG -9 şi RG – 50;
7. Care din următorii termeni este utilizat pentu a descrie energiile nedorite de natură
electrică, electromagnetică sau unde radio care degradează sau distorsionează calitatea
semnalelor?
a) atenuare;
b) impedanţă;
c) zgomot;
d) rezistenţă.
8. Care din următorii termeni este folosit pentru a descrie pierderile din puterea
semnalului atunci când semnalul se propagă prin media (prin cabluri)?
a) atenuare;
b) curent;
c) rezistenţă;
d) tensiune.
9. Ce tip de cablu era utilizat pentru conectarea a două reţele de calculatoare aflate la o
distanţă mai mare de 400 de metri fără a folosi dispozitive de amplificare a semnalului?
a) cablu coaxial subţire;
b) cablu STP;
c) cablu UTP;
d) cablu coaxial gros.
294
10. Impedanţa cablurilor coaxiale utilizate în transmisiunile video este de:
a) 50 ohmi;
b) 75 ohmi;
c) 100 ohmi;
d) 150 ohmi.
Se acordă 10 puncte astfel: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.
1. - a; 2. - d; 3. – b; 4. – c; 5. – b; 6 – c; 7 – c; 8 – a; 9 – d; 10 – b.
295
Testul 2

- să enumere tipurile de cabluri coaxiale şi vitezele de transfer a datelor;

- să descrie domeniile de utilizare ale cablurilor coaxiale;
- să aleagă cablurile coaxiale potrivite cu aplicaţia dată.
pe cabluri din cupru – cabluri coaxiale” ca evaluare formativă sau ca parte a unei
evaluări sumative.
Tipul testului: Studiu de caz
Durata evaluării

Testul poate avea loc în laboratorul de informatică sau în atelierul de instruire practică, şi
se vor pune la dispoziţie: hârtie, cabluri coaxiale, fişe support, calculator, acces la
Internet.
Enunţ:
În laboratorul de echipamente de reţea s-au introdus un număr de 10 calculatoare care
trebuie conectate la reţeaua şcolii. Acest laborator se află într-un alt corp de clădire situat
la o distanţă de aproximativ 350 metri faţă de camera specială în care se găseşte server-
ul şcolii. Se cere să se aleagă tipul potrivit de cablu pentru realizarea conexiunii reţelei
de calculatoare din laboratorul de echipamente cu server-ul. Dacă se doreşte cablarea
laboratorului cu cablu coaxial să se aleagă tipul de cablu şi să se specifice alegerea
făcută. În laborator există şi dispozitive audio video pentru prezentarea de filme
documentare precum şi cablu TV. Să se precizeze tipul de cablu coaxial folosit la aceste
dispozitive.

Se vor folosi fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul
de notiţe, etc), cabluri coaxiale.
Punctajul se acordă în funcţie de numărul de informaţii importante furnizate.

Se vor acorda 10 puncte împărţite astfel:
296
1) Se alege tipul de cablu coaxial gros (aproximativ 12 mm grosime) care este utilizat în
conectarea mai multor reţele mici: 2 puncte
2) Distanţa de transport a cablului este de 500 metri, după care semnalul se atenuează:
2 puncte
3) Teoretic, prin cablurile coaxiale pot fi atinse viteze de la 10 până la 100 Mbps
(Megabiţi pe secundă): 2 puncte
4) Pentru conectarea calculatoarelor la cablul coaxial vom folosi în interiorul laboratorului
cablul coaxial subţire (aproximativ 6 mm grosime) care este utilizat ca şi conexiune a
plăcii de reţea cu restul reţelei: 2 puncte
5) La dispozitivele audio video din cadrul laboratorului se va folosi cablu twinax iar pentru
cablul TV se va folosi fie cablu coaxial subţire fie cablu triaxial. 2 puncte
297
TEST 3

- să descrie părţile componente ale unui cablu coaxial;
- să precizeze avantajele şi dezavantajele utilizării cablului coaxial;
- să prezinte tipurile de cablu coaxial.
pe cabluri din cupru – cabluri coaxiale” ca evaluare formativă.
Tipul testului: Prezentarea
Durata evaluării

Evaluarea poate avea loc în laboratorul de informatică sau în atelierul de instruire
practică, şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri coaxiale, fişe suport, calculator, acces
la Internet.
Enunţ:
Clasa se împarte în 5 grupe
Fiecare grupă trebuie să se documenteze şi apoi să prezinte în faţa întregii clase

concluziile referitoare la următoarele aspecte legate de cablul coaxial:
Grupa 1: Definiţie (Prezintă un cablu coaxial de orice tip)
Grupa 2: Părţi componente (Prezintă un cablu coaxial tăiat şi desizolat)
298
Grupa 3: Tipuri de cabluri coaxiale (Prezintă diferite tipuri de cabluri coaxiale din cele
puse la dispoziţie pentru această lecţie)
Grupa 4: Avantajele folosirii cablurilor coaxiale (Prezintă diferite tipuri de cabluri coaxiale)
Grupa 5: Dezavantajele folosirii cablurilor coaxiale (Prezintă diferite tipuri de cabluri

coaxiale)
Fiecare grupă va alege din cablurile coaxiale puse la dispoziţie ceea ce este necesar
pentru prezentare.
Criteriile de evaluare şi notare:

Se vor acorda maxim 10 puncte pentru fiecare grupă care prezintă corect.
Definiţie: Cablul coaxial este un cablu electric care se compune dintr-un fir conductor
înconjurat de un material izolator, înconjurat de un alt înveliş conductor la rândul său
acoperit de un ultim strat izolator. 10 puncte
Părţi componente:
conductor interior realizat din cupru
dielectric realizat din plastic
ecranare din sârmă subţire din cupru
manta din plastic sau PVC 10 puncte
299
Avantajele folosirii cablurilor coaxiale:
 răspunsul foarte bun în frecvenţă (cablurile coaxiale permit transmisia unei
benzi foarte largi de frecvenţe, de la frecvenţe joase la frecvenţe foarte
înalte ca în cazul semnalelor de cablu TV şi a semnalelor video analogice);
 sunt mai robuste decât cablurile cu perechi rasucite. 10 puncte
Dezavantajele folosirii cablurilor coaxiale:

 dacă scutul din cupru nu este legat la împământare atunci vom avea
interferenţe electromagnetice puternice (zgomotele electrice vor interfera
cu semnalul transmis)
 unele cabluri coaxiale au un diametru mare ceea ce determină o scădere a
flexibilităţii şi utilizarea unor conductoare groase;
 rata de transfer a informaţiei este cuprinsă între 10 şi 100 Mbps care este
mai mică în comparaţie cu rata de transfer a cablurilor cu perechi răsucite
care este cuprinsă în intervalul de la 100 Mbps la 1Gbps sau chiar 10Gbps.
10 puncte
Tipuri de cabluri coaxiale:

 50 Ω utilizate în transmisiile radio şi reţele de calculatoare (RG-58)
 75 Ω utilizate în transmisiile video (RG-6 si RG-59)
 cablul triaxial (triax) este un cablu coaxial care are un al treilea rând de
dielectric şi material conductor. Scutul extern care este împământat
protejează scutul intern de interferenţe electromagnetice din afara sursei.
 Twinax este un cablu format din două bucăţi răsucite printr-un scut cilindric.
 Biax este format din două cabluri coaxiale de 50Ω folosit în reţele de
calculatoare.
 Cablul coaxial semirigid utilizează o teacă dură din cupru. Acest cablu
oferă o ecranare superioară în comparaţie cu alte tipuri de cabluri chiar şi
la frecvenţe înalte, marele dezavantaj fiind acela, după cum spune şi
numele, că nu este flexibil. 10 puncte
300
Testul 4

- să identifice elementele componente ale cablului cu perechi torsadate;

- să enumere principalele tipuri de cabluri cu perechi răsucite;
- să prezinte categoriile de cablu torsadat;
- să precizeze distanţa maximă pentru fiecare tip de cablu precum şi viteza maximă
de transfer date.
pe cabluri din cupru – cabluri cu perechi răsucite” ca evaluare formativă sau ca parte a
Tipul testului: Probă scrisă, itemi de asociere
Durata evaluării

Enunt :
Se prezintă la început tabelul cu toate categoriile de cablu UTP iar în continuare se dau
caracteristicile fiecărei categorii şi se cere să se realizeze asocierea corectă.
Categoria 1
Categoria 2
Categoria 3
Categoria 4
Categoria 5
Categoria 5e
Categoria 6
a. se pot transmite date la viteze de până la 4 Mbps.

b. utilizat în reţelele cu jeton de acces (token ring). Poate transmite date la viteze de
până la 16 Mbps.
c. utilizat pentru comunicaţiile telefonice dar neutilizabil pentru transmisia datelor.
d. poate transmite date la viteze de până la 100 Mbps.
301
e. cablul din această categorie este format din patru perechi de fire de cupru de tip 24
American Wire Gauge (AWG) şi este în prezent cel mai rapid standard pentru UTP.
f. este folosită pentru sistemele telefonice şi pentru Ethernet în reţele locale (10BASE-T)
care funcţionează la viteze de 10 Mbps şi are 4 perechi de fire.
g. este utilizat în reţele de calculatoare cu viteze de transmitere a datelor de până la
1000 Mbps.

notiţe, etc), cabluri cu perechi răsucite, obţineţi informaţii despre cablurile torsadate

Se vor acorda 3 puncte dacă se realizează corect toate asocierile şi câte 1 punct pentru
fiecare asociere corectă.

Se vor acorda 3 puncte dacă se realizează corect toate asocierile şi câte 1 punct pentru
fiecare asociere corectă.
Categoria 1 – c 1 punct
Categoria 2 – a 1 punct
Categoria 3 – f 1 punct
Categoria 4– b 1 punct
Categoria 5 – d 1 punct
Categoria 5e –g 1 punct
Categoria 6 – e 1 punct
utilizat pentru comunicaţiile telefonice dar neutilizabil pentru transmisia

Categoria 1
datelor
Categoria 2 se pot transmite date la viteze de până la 4 Mbps.
este folosită pentru sistemele telefonice şi pentru Ethernet în reţele locale
Categoria 3
(10BASE-T) care funcţionează la viteze de 10 Mbps şi are 4 perechi de fire.
utilizat în reţelele cu jeton de acces (token ring). Poate transmite date la
Categoria 4
viteze de până la 16 Mbps.
Categoria 5 Poate transmite date la viteze de până la 100 Mbps.
este utilizat în reţele de calculatoare cu viteze de transmitere a datelor de
Categoria 5e
până la 1000 Mbps.
cablul din această categorie este format din patru perechi de fire de cupru de
Categoria 6 tip 24 American Wire Gauge (AWG) şi este în prezent cel mai rapid standard
pentru UTP.
302
Testul 5

- să identifice elementele componente ale cablului cu perechi torsadate;

- să enumere principalele tipuri de cabluri cu perechi răsucite;
- să prezinte categoriile de cablu torsadat;
de transfer date.
Durata evaluării


notiţe, etc), cabluri cu perechi răsucite, obţineţi informaţii despre cablurile torsadate.
Enunţ:
1. Cablul torsadat utilizat în reţelele de calculatoare şi care suportă o viteză de transport

a datelor de până la 1000 Mbps face parte din:
a) Categoria 3;
b) Categoria 5e;
c) Categoria 5;
d) Categoria 6.
303
2. Ce tip de cablu este reprezentat în figura de mai sus?
a) Cablu cu fibră optică;
b) Cablu twinax;
c) Cablu UTP;
d) Cablu maritim;
3. Cablul de date cel mai utilizat în reţelele de calculatoare şi care are şi costul cel mai
scăzut este:
a) cablul coaxial;
b) cablul cu fibră optică;
c) cablul STP;
d) cablul UTP.
4. Care este lungimea maximă admisă pentru cablul STP?

a) 100 picioare;
b) 150 picioare;
c) 100 metri;
d) 1000 metri.
5. Ce tip de conector utilizează cablul UTP?

a) STP;
b) BNC;
c) RJ-45;
d) RJ-69.
6. Ce utilizări au cablurile din categoria 1?

a) telefonie şi date;
b) sonerie şi date;
c) telefonie şi sonerie;
d) telefonie şi video;
7. Care este motivul pentru care cablul de categorie 5e este preferat celui de categ. 5 ?
a) culorile izolaţiei firelor sunt mai bine marcate;
b) perechile din cablu sunt separate de un strat izolator mai gros;
c) rata mai mare a răsucirilor perechilor din cablu determină o rezistenţă mărită la
interferenţe;
d) mantaua de plastic a cablului este mai groasă şi acesta poate fi folosit şi sub
pământ.
a) atenuare;
304
b) curent;
c) rezistenţă;
d) tensiune.
9. Care este semnificaţia termenului UTP?

a) unshilded twinax-pair;
b) universal twisted-pair;
c) unlimited twisted-pair;
d) unshilded twisted-pair.
10. Impedanţa cablului UTP este de :

a) 50 ohmi;
b) 75 ohmi;
c) 100 ohmi;
d) 150 ohmi.
1. - b; 2. - c; 3. – d; 4. – c; 5. – c; 6 – c; 7 – c; 8 – a; 9 – d; 10 – c.
305
Testul 6

- să defineşti cele trei tipuri principale de cabluri cu perechi răsucite;

- enumeri principalele caracteristici ale tipurilor de cabluri cu perechi răsucite.
Tipul testului: Temă de lucru
Durata evaluării

practică, şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri torsadate, fişe suport, calculator,
acces la Internet.
Enunţ:
Clasa se împarte în 3 grupe. Fiecare grupă se documentează şi alege din cablurile cu
perechi răsucite tipul de cablu primit spre studiu.
Grupa 1: Cablul UTP
Grupa 1: Cablul STP
Grupa 1: Cablul FTP
306
Criteriile de evaluare şi notare:
Se vor acorda maxim 10 puncte pentru fiecare grupă care prezintă corect.
Cablu torsadat neecranat (Unshielded Twisted Pair - UTP); are două sau patru
perechi de fire. Fiecare dintre cele opt fire de cupru dintr-un cablu UTP este acoperit cu
un material izolant. Când este utilizat ca mediu de reţea, cablul UTP conţine patru
perechi de fire de cupru de 22 sau 24 mm. Când acesta este utilizat ca mediu de reţea
impedanţa lui este de 100 ohmi ceea ce îl diferenţiază de alte tipuri de cabluri torsadate,
cum ar fi cablurile pentru telefonie, care au o impedanţă de 600 ohmi. Acest tip de cablu
se bazează numai pe efectul de anulare obţinut prin torsadarea perechilor de fire care
limitează degradarea semnalului cauzată de interferenţe electromagnetice (EMI) şi
interferenţe în frecvenţa radio (RFI). Cablul UTP este cel mai folosit tip de cablu în
reţelele de comunicaţii. Se poate folosi pe maxim 100 m. Cablurile UTP oferă o
multitudine de avantaje: este uşor de instalat deorece are un diametru extern de
aproximativ 0,43 cm (datorită acestui diametru redus, cablul UTP ocupă puţin spaţiu în
canalele de cablu faţă de alte tipuri de cabluri ceea ce îl face să fie preferat mai ales în
cazul cablării clădirilor vechi); costul cablului UTP este redus în comparaţie cu celelalte
cabluri utilizate în reţelele de date; poate să fie folosit în majoritatea arhitecturilor de
reţea ceea îl face să crească constant în popularitate. Există însă şi dezavantaje: cablul
UTP este mai predispus propagării zgomotului electric şi interferenţelor decât alte medii
de reţea; distanţa dintre amplificările semnalelor este mai mică pentru cablul UTP decât
în cazul cablurilor coaxiale sau de fibră optică. Iată câteva caracteristici ale cablului UTP:
viteza – de la 10 la 1000 Mbps; costul mediu pe nod – cel mai ieftin; mărimea mediului şi
a conectorului – dimensiuni reduse; lungimea maximă a cablului – 100 m.
10 puncte
Cablu torsadat ecranat (Shielded Twisted Pair – STP); combină tehnicile de ecranare,
anulare şi răsucire ale firelor. În acest caz fiecare pereche de fire este înfăşurată de o
folie metalică pentru a ecrana şi mai bine zgomotul (STP). Cele patru perechi de fire sunt
ulterior învelite într-o altă folie metalică (S/STP). În mod normal, acest lucru se întâmplă
în cazul cablului STP de 150 ohmi. La cablurile STP se reduc zgomotele electrice din
307
interiorul cablului. De asemenea se reduc influenţele EMI si RFI din exterior. Deşi cablul
STP reduce interferenţele mai bine decât UTP, este mai scump din cauza ecranării
suplimentare şi este mai greu de instalat din cauza grosimii. În plus, folia metalică
trebuie împământată la ambele capete. Dacă împământarea nu se face corect,
ecranarea va acţiona ca o antenă, recepţionând semnale nedorite. Caracteristici: viteza
– între 10 şi 100 Mbps; cost moderat; mărime mare şi medie a cablului şi a conectorilor;
lungimea maximă – 100 m.
10 puncte
Cablul torsadat ecranat de tipul FTP; este un cablu UTP în care conductorii sunt
înveliţi într-o folie exterioară de ecranare în scopul protejării împotriva interferenţelor
exterioare. Folia exterioară are, de asemenea, rolul de conductor de împământare.
Cablul UTP este cel mai ieftin cablu, dar spre deosebire de cablul STP, cablurile
coaxiale şi cablul de fibră optică, acesta este sensibil la interferenţe. Cablul STP are un
învelis protector care protejează datele transmise de eventualele interferenţe. Deoarece
majoritatea clădirilor sunt deja cablate cu cablu UTP, standardele de transmisie sunt
adaptate pentru utilizarea acestora, evitându-se asfel creşterea costurilor necesare
recablării cu un alt tip de cablu. 10 puncte
308
Testul 7

- să identifice elementele componente ale cablului cu fibră optică;

- să enumere principalele tipuri de cabluri cu fibră optică;
de transfer date.
pe cabluri cu fibră optică” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Durata evaluării


notiţe, etc), cabluri cu fibră optică, obţineţi informaţii despre cablurile cu fibră optică.
Enunţ:
1. Care este domeniul lungimilor de undă asociate cu sursele de lumină utilizate în

reţelele cu fibră optică:
a) 200 – 950 nanometri;
b) 400 – 700 nm;
c) 850 – 1550 nm;
d) 900 – 1050 nm.
2. Ce tip de sursă de lumină este utilizat la fibrele optice monomod?

a) fototransistor;
b) laser;
c) fotoresistor;
d) LED.
309
3. Un cablu de fibră optică de tip ________ transmite multiple fluxuri de lumină
generată de LED-uri?
a) multimodal;
b) multicanal;
c) multifazat;
d) nici una din variante nu este corectă.
4. Care este unul din avantajele utilizării cablului cu fibră optică la reţelele de
calculatoare:
a) este ieftin;
b) este uşor de instalat;
c) este un standard industrializat şi este disponibil în orice magazin de
electronice;
d) este capabil de rate de transfer al datelor mai mari decât cablurile coaxiale şi
cele torsadate.
5. Cel mai rapid suport pentru comunicaţiile de date îl constituie:

a) cablul coaxial;
b) cablul cu perechi răsucite;
c) cablul cu fibră optică;
d) cablul STP.
6. Să se verifice dacă __________ fibrei a fost făcută corect prin citirea indicatorului
aparatului de lipit fibră optică:
a) împletirea;
b) joncţionarea;
c) corodarea;
d) îmbinarea.

a) cablu cu fibră optică;
b) cablu twinax;
c) cablu UTP;
d) cablu maritim;
8. Cablul cu fibră optică este utilizat în reţelele de comunicaţii şi constă din:

a) din două fibre torsadate;
b) două fibre închise în locaşuri separate;
c) din două raze de lumină;
d) din două fire de cupru.
9. Transmisia datelor prin fibra optică se bazează pe:

a) proprietăţile conductoare ale cuprului;
b) conversia impulsurilor electrice în lumină;
310
c) vibraţia atomilor de material semiconductor;
d) fenomenul de propagare a undelor electrice.
10. Cablurile cu fibră optică de tipul multimod folosesc ca sursă de lumină:

a) laserele;
b) lanterne;
c) LED - urile;
d) oglinzile concave.
1. - c; 2. - b; 3. – a; 4. – d; 5. – c; 6 – b; 7 – a; 8 – b; 9 – b; 10 – c.
311
Testul 8

- să enumere diferite medii de comunicaţii;
- să precizeze caracteristicile principale ale suporturilor de comunicaţie folosite;
- să realizeze un studiu comparativ ale diferitelor suporturi de comunicaţie.
Acest test poate fi folosit după parcurgerea temelor 1 şi 2: “Suporturi de comunicaţii pe

cabluri din cupru şi fibră optică” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări
sumative.
Durata evaluării

practică, şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri metalice şi cu fibră optică, fişe suport,
calculator, acces la Internet.
Enunţ:
Clasa se împarte în 4 grupe şi fiecare din acestea se va ocupa de un tip anume de
suport de transmisie după cum urmează:
Grupa 1: tipul mediului de transmisie – UTP
Grupa 2: tipul mediului de transmisie - STP
Grupa 3: tipul mediului de transmisie – cablu coaxial
Grupa 4: tipul mediului de transmisie – fibră optică
Se dă tabelul din figură.

Tipul Lungimea Viteza Costuri Avantaje Dezavantaj Punctaj
mediului maximă a segmentului e
UTP 2x5=10p
STP 2x5=10p
Coaxial 2x5=10p
Fibră optică 2x5=10p
Se cere să se completeze corect rubricile lipsă ale tabelului cu elementele date în

dreptunghiurile următoare. Fiecare grupă va completa tabelul în dreptul mediului de
transmisie ales. În final profesorul va desena tabelul pe tablă şi îl va completa folosind
răspunsurile fiecărei grupe. După această completare se va acorda punctajul pentru
312
fiecare grupă: câte 2 puncte pentru fiecare asociere corectă pe orizontală. Punctajul
maxim pentru fiecare grupă va fi de 10 puncte.
100 m 100 m 500m (thicknet) 185m (thinnet) 10km (unimodal) 2 km
(multimodal)
de la 10 Mbps la 1000 Mbps de la 10 Mbps la 100 Mbps de la 10 Mbps la 100 Mbps
de la 100 Mbps la 100 Gbps (unimodal) de la 100 Mbps la 9.92 Gbps (multimodal)
cel mai ieftin mai scump decât cablul UTP cel mai scump
relativ ieftin, dar mai scump decât UTP-ul scump
uşor de instalat; disponibil pe scară largă şi utilizat peste tot în lume.
semnalul transmis nu poate fi interceptat, astfel securitatea este mai bună; poate fi
utilizată pe distanţe mari; nu este susceptibilă de interferenţe EMI; are viteze de transfer
mai mari decât cablul coaxial şi decât cablul torsadat
mai puţin susceptibil la interferenţe EMI decât alte medii de cupru
convorbiri încrucişate reduse, mai rezistent la interferenţele EMI decât cablul coaxial
thinnet-ul sau UTP-ul
dificil de terminat
dificil de instalat (thicknet); lăţime de bandă limitată; aplicabilitate limitată (thinnet); la

defectarea unui cablu, întreaga reţea poate fi compromisă
greu de instalat; poate acoperi doar o distanţă limitată
susceptibil de interferenţe; poate acoperi doar o distanţă limitată

de notiţe, etc), cabluri metalice şi cu fibră optică.
Criteriile de evaluare şi notare: punctajul se acordă în funcţie de numărul asocierilor

corecte realizate. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare rubrică completată corect pe
orizontală.
Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare rubrică completată corect pe orizontală.
313
După completarea corectă tabelul va arăta ca mai jos.
Tipul Lungimea Viteza CosturiAvantaje Dezavantaje Punctaj
mediului maximă a
segmentu
lui
UTP 100 m de la 10 Mbps cel mai uşor de instalat; susceptibil de 2x5=10 pct
la 1000 Mbps ieftin disponibil pe scară interferenţe;
largă şi utilizat poate acoperi
peste tot în lume. doar o
distanţă
limitată
STP 100 m de la 10 Mbps mai Convorbiri greu de 2x5=10 pct
la 100 Mbps scump încrucişate reduse, instalat;
decât mai rezistent la poate acoperi
cablul interferenţele EMI doar o
UTP decât cablul coaxial distanţă
thinnet-ul sau UTP- limitată
ul
Coaxial 500 m de la 10 Mbps relativ mai puţin dificil de 2x5=10 pct
(thicknet); la 100 Mbps ieftin, susceptibil la instalat
dar mai interferenţe EMI (thicknet);
185 m scump decât alte medii de lăţime de
(thinnet) decât cupru bandă
UTP-ul limitată;
scump aplicabilitate
limitată
(thinnet); la
defectarea
unui cablu,
întreaga reţea
poate fi
compromisă
Fibră 10 de la 100 Mbps cel mai semnalul transmis dificil de 2x5=10 pct
optică km(unimo la 100 Gbps scump nu poate fi terminat
dal); (unimodal); interceptat, astfel
securitatea este
2 km de la 100 Mbps mai bună; poate fi
(multimod la 9.92 Gbps utilizată pe distanţe
al) (multimodal) mari; nu este
susceptibilă de
interferenţe EMI;
are viteze de
transfer mai mari
decât cablul coaxial
şi decât cablul
torsadat
314
Testul 9

- să precizeze tipurile de fibră optică;
- să explice motivele pentru care se preferă fibra optică.
pe cabluri cu fibră optică” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Tipul testului: Mozaic
Durata evaluării

practică, şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri cu fibră optică, fişe suport, calculator,
acces la Internet. Elevii sunt împărţiţi în grupe de lucru a câte 2 sau 3 elevi care primesc
diverse teme de studiu. După un timp determinat în care elevii se informează în legătură
cu tema de grup, se reorganizează grupele astfel încât în grupele nou-formate să existe
cel puţin o persoană din fiecare grupă iniţială. Timp de 10 minute, elevii vor împărtăşi cu
ceilalţi colegi din grupa nou-formată cunoştinţele dobândite în pasul anterior
Enunţ:
Clasa se împarte în 4 grupe şi fiecare din acestea se va ocupa de un tip anume de
suport de transmisie după cum urmează:
Grupa 1: defineşte principiul de funcţionare al fibrei optice
Grupa 2: precizează tipurile de fibră optică
Grupa 3: caută să găsească motivele pentru care se preferă fibra optică
Grupa 4: enumeră caracteristicile fibrei optice
Fiecare grupă va nota pe o hârtie concluziile care vor fi înmânate profesorului pentru
acordarea punctajului.
de notiţe, etc), cabluri cu fibră optică.
Criteriile de evaluare şi notare: punctajul se acordă în funcţie de numărul de informaţii

importante furnizate.
315
1. Tehnic vorbind, transmisia datelor prin fibra optică se bazează pe conversia

impulsurilor electrice în lumină. Aceasta este apoi transmisă prin mănunchiuri de fibre
optice până la destinaţie, unde este reconvertită în impulsuri electrice.
Aceasta înseamnă:
- rată de transfer foarte mare în raport cu celelalte tipuri de conexiune (practic nelimitată,
şi încă imposibil de folosit la maximum de către aplicaţiile existente);
- mai multă siguranţă - fibra optică este insensibilă la perturbaţii electromagnetice şi este
inaccesibilă scanărilor ilegale (interceptări ale transmisiunilor);
- posibilitatea de instalare rapidă şi simplă, în orice condiţii, datorită greutăţii reduse a
cablului optic şi existenţei mai multor tipuri de cabluri;
- fibra optică reprezintă soluţia pentru accesul de mare viteză la serviciile Internet,
utilizând fibra optică pentru conexiuni dedicate permanente. Este recomandată firmelor
cu un număr mare de posturi de lucru cuplate la reţeaua Internet şi cu un transfer
informaţional susţinut pe tot timpul unei zile de lucru.
Fibra optică este un conductor din sticlă sau plastic care transmite informaţii
folosind lumina. Un cablu cu fibra optică conţine una sau mai multe fibre optice acoperite
de o teacă sau cămaşă. Datorită faptului că este confecţionat din sticlă, cablul cu fibră
optică nu este afectat de interferenţele electromagnetice sau interferenţele cu
frecvenţele radio. Toate semnalele sunt convertite în impulsuri de lumină pentru a intra în
cablu, şi convertite înapoi în semnale electrice când părăsesc cablul. Aceasta înseamnă
că un cablu cu fibră optică poate transmite semnale care sunt mai clare, ajung mai
departe şi au o lăţime de bandă mai mare decât cablurile de cupru sau alte metale.
10 puncte
2. Există două tipuri de cabluri cu fibră optică:
 Single-mode (unimodal) – cablul cu fibră optică unimodal permite doar unui

singur mod (lungime de undă) de lumină să treacă prin fibră. Acest tip de cablu
permite lăţimi de bandă mari precum şi parcurgerea unor distanţe mult mai mari.
Cablul are un miez foarte subţire. Este mai greu de fabricat, foloseşte rază laser
ca metodă de generare a luminii şi poate transmite semnale la distanţe de zeci de
kilometri cu uşurinţă. Lungimea maximă a cablului este de 10 Km sau chiar mai
mult. Miezul fibrei este de 9 microni în diametru şi transmite lumina de la laser în
infraroşu (lungimea de undă este de la 1300 nm până la 1550 nm). Cablul
unimodal este folosit de obicei pentru magistralele de comunicaţii dintre
campusuri şi oraşe.
o Multimode (multimodal) – cablul de fibră optică multimodal permite propagarea
a multiple moduri de lumină prin fibră. Cablul are un miez mai gros decât cablul
single-mode. Este mai uşor de fabricat, poate folosi surse de lumină mai simple
(LED-uri) şi funcţionează bine pe distanţe de câtiva kilometri sau mai puţin. De
obicei lungimea maximă a cablului este de 2 Km. Miezul fibrei optice este de 62.5
microni în diametru şi transmite lumina în infraroşu de la LED-uri (lungimea de
undă de la 850 nm la 1300 nm). Este utilizat adeseori pentru aplicaţiile grup de
lucru şi pentru aplicaţiile intra-clădire.
10 puncte
3. De ce se preferă transmisiunile pe fibră optică? Iată câteva răspunsuri posibile:
o Nevoia crescândă pentru comunicaţii diversificate, sigure, de mare viteză;
316
o Diversificarea serviciilor oferite;
o Cererea de trafic pe Internet se triplează în fiecare an;
o Permit transmiterea unei lărgimi de bandă deosebit de mari;
o Creşte considerabil lungimea transmisiei fără repetor;
o Performanţele transmisiei sunt foarte mari;
o Nu sunt afectate de perturbaţii electromagnetice;
o Lungimi de cablu de instalare de ordinul kilometrilor.
10 puncte
4. Principalele caracteristici ale fibrelor optice sunt:
o Viteză de transmisie mare, de peste 1 Gbps;

o Sunt scumpe;
o Dimensiunile mediului de comunicaţie şi al conectorilor sunt reduse;
o Lungimi mari ale cablului cu fibră optică: peste 10 Km la tipul de fibră unimodal;
până la 2 Km pentrul tipul multimodal.
10 puncte
317
Testul 10

- să definească reţeaua fără fir;
- să enumere aplicaţiile wireless;
- să definească antenele din echipamentele wireless.
fără fir - wireless” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Durata evaluării


notiţe, etc), conexiuni wireless, obţineţi informaţii despre comunicaţiile fără fir.
Enunţ:
1. Pentru a conecta un laptop la o reţea wireless sunt strict necesare următoarele două
componente:
a) placă de reţea şi router;
b) switch şi hub;
c) modem şi server;
d) punct de acces şi placă pentru conexiunea fără fir încorporată.
2.Care din mediile următoare sunt folosite de comunicaţia fără fir la transmiterea datelor
între dispozitivele dintr-un LAN ?
a) frecvenţele radio;
b) lumina generată de LED;
c) fibra optică;
d) fibra de sticlă.
318
3. Semnalele wireless lucrează în spectrul de radio frecvenţă (RF) pentru
transmiterea pachetelor de tip voce, video şi date cuprinzând frecvenţe din banda
de la:
a) 100 KHz – 100 MHz;
b) 10 MHz – 1000 MHz;
c) 3 KHz – 300 GHz;
d) 300 KHz – 3 GHz.
4. Care tehnologie nu este de tipul comunicare wireless?

a) telefonul celular;
b) bandă extinsă;
c) infraroşu;
d) spectru extins.
5. Care este semnificaţia termenului WLAN?

a) Wilde Level Array Net;
b) World Local Area Network;
c) Wirelss Local Area Network;
d) Wizard Local Area National.
6. Care din următoarele nu este un avantaj al reţelelor wireless?

a) legătura se face prin aer, prin unde radio;
b) dacă sediul firmei se mută reţeaua wireless se poate muta în acelaşi timp;
c) o reţea wireless este gata de folosire mult mai repede;
d) se recomndă ca pentru fiecare punct de acces wireless să avem maxim 10
clienţi.
7. Tehnologia fără fir care poate capta datele de 7 ori mai repede şi de 1000 de ori
mai departe decât actuala practică wireless se numeşte:
a) Wi-Fi;
b) Bluetooth;
c) 3 G;
d) WiMax.
8. La tehnologia fără fir de transmisie a datelor, staţiile de bază au deschiderea

antenei de la:
a) 120 – 180 de grade;
b) 180 – 320 de grade;
c) 60 – 360 de grade;
d) 30 – 180 de grade.
9. Robusteţea şi flexibilitatea echipamentelor fără fir este asigurată de:

a) punctul de acces wireless;
b) placa de reţea wireless;
c) calculator;
d) antenă.
10. Standardul Ethernet care specifică modul de conectare pentru reţelele wireless
este:
a) IEE 802.3;
b) IEE 802.5;
c) IEE 802.11;
d) IEE 802.13.
319
1. - d; 2. - a; 3. – c; 4. – b; 5. – c; 6 – d; 7 – d; 8 – c; 9 – d; 10 – c.
320
Testul 11

- să definească reţeaua fără fir;

- să enumere aplicaţiile wireless;
- definească antenele din echipamentele wireless.
Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 3: “Comunicaţii fără fir” ca
evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Tipul testului: Temă de lucru
Durata evaluării

practică, şi se vor pune la dispoziţie hârtie, laptopuri, plăci wireless, puncte de acces
wireless, fişe suport, calculator, acces la Internet.
Elevii se pot organiza în grupe mici (2 – 3 elevi) sau pot lucra individual;
Enunţ:
Un elev se află într-un hotel şi doreşte să acceseze Internet-ul prin intermediul reţelei
fără fir (wireless).
Pentru a putea realiza acest lucru are la dispoziţie următoarele:
- un laptop care să aibă o placă de reţea wireless încorporată;
- un punct de acees wireless prezent atât în holul hotelului (free, fără plată) cât şi în
cameră (cu plată);
- un soft de conectare wireless (Wireless Network Conecction), de vizualizare a reţelelor
wireless disponibile în aria hotelului şi apoi de conectare la una din ele.
Construiţi o schemă bloc pentru o conexiune wireless.
Completaţi cu elementele necesare conectării la o reţea wireless din holul unui hotel cele
trei dreptunghiuri din schiţa anexată.
321
de notiţe, etc), laptop, componente wireless.


Pentru fiecare dreptunghi completat corect se acordă 3 puncte.
Se acordă 1 punct din oficiu.
În final elevul trebuie să completeze dreptunghiurile după cum urmează:
322
Testul 12

- să definească punctul de acces;
- să precizeze tipurile de echipamente emisie-recepţie wireless;
Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 3: “Comunicaţii fără fir” ca
evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Tipul testului: Studiu de caz
Durata evaluării

practică, şi se vor pune la dispoziţie hârtie, laptopuri, plăci wireless, puncte de acces
wireless, fişe suport, calculator, acces la Internet. Activitatea se poate face individual, un
elev la câte un punct de lucru;
Enunţ:
Laboratorul şcolii primeşte 7 laptop-uri pentru ca elevii să înveţe să lucreze în reţele
wireless. Deoarece în laborator mai există deja 25 de staţii de lucru conectate la Internet
va trebui să procurăm un punct de acces wireless şi să conectăm laptop-urile la reţeaua
locală LAN prin conexiune fără fir.
Propuneţi modul de realizare a conexiunii la Internet pe laptop-uri.

de notiţe, etc), laptopuri, componente wireless.


Pentru fiecare pas corect realizat se acordă 2 puncte.
323
1. Se porneşte laptopul şi se apasă combinaţia de taste (de exemplu Fn + F12 pentru
laptopul FUJITSU computers SIEMENS) pentru conectarea acestuia la o reţea wireless
2 puncte
2. Intru în Control Panels şi aleg Network Connections. De aici selectez Wireless
Network Connections. 2 puncte
3. Dau clik pe Refresh Network List pentru a vizualiza reţelele wireless din raza
laptopului 2 puncte
4. Aleg una din reţele pentru care am primit parola de acces şi dau Connect
2 puncte
5. Folosesc şi varianta care nu implică să intru în Control Panel ci selectez direct din
colţul din dreapta jos al barei de start iconiţa pentru conexiune wireless ( ) şi dau clik
după care procedez ca în situaţia de mai sus (selectez reţeaua wireless, dau conectare,
etc). 2 puncte
324
Testul 13

electrice/Joncţionarea cablurilor
- să definescă principalele modalităţi de joncţionare a cablurilor optice şi metalice
şi a tipurilor de conectori;
- să prezinte paşii de urmat pentru joncţionarea unei fibre optice;
- să enumere tipuri de conectori optici;
Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 4: “Tehnologii de joncţionare a
cablurilor” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Durata evaluării


notiţe, etc), cabluri de date, obţineţi informaţii despre joncţionarea cablurilor de date.
Enunţ:
1. În figura de mai sus se prezintă:

a) conectorul pentru fibra optică;
b) conectorul pentru cablul coaxial;
325
c) conectorul pentru cablul cu mai multe perechi răsucite de fire din cupru;
d) conectorul pentru cabluri de alimentare.
2. În cazul cablurilor cu fibră optică lipirea acestora se face:

a) aparat de sudură cu electrod;
b) cu pistol de lipit ;
c) cu flacără;
d) cu aparate speciale.
3. În figura de mai sus este reprezentat:

a) un conector BNC;
b) un conector UTP;
c) un conector optic;
d) un fir conductor.
4. Dispozitivele mecanice pentru conectarea fibrelor optice rupte realizează:

a) presarea miezurilor celor două fibre optice;
b) sudarea miezurilor celor două fibre optice;
c) strângerea miezurilor celor două fibre optice;
d) alinierea miezurilor celor două fibre optice;
5. Aparatul special de sudură pentru fibra optică foloseşte pentru lipire:

a) substanţe de lipit;
b) pistol de lipit;
c) un arc electric;
d) baie de cositor.
Se acordă 10 puncte astfel: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.
1. - c; 2. - d; 3. – c; 4. – d; 5. – c;
326
Testul 14

- să definescă principalele modalităţi de joncţionare a cablurilor optice şi a tipurilor
de conectori;
- să prezinte paşii de urmat pentru joncţionarea unei fibre optice;
- să enumere tipuri de conectori optici;
- să indice instrumente pentru sudarea fibrei optice.
Durata evaluării

practică, şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri metalice şi optice, fişe suport,
calculator, acces la Internet. Activitatea se poate face individual, un elev la câte un punct
de lucru sau pe grupe de 2 – 3 elevi.
Enunţ:
În timpul unor lucrări de amenajare a fundaţiei unei clădiri, s-a rupt un cablu cu fibră
optică ce realiza legătura de date dintre două oraşe.
Elaboraţi o strategie pentru sudarea fibrei optice.
Realizaţi sudura fibrei optice.
Verificaţi calitatea lucrării efectuate.

notiţe, etc), cabluri optice, obţineţi informaţii despre sudarea fibrei optice


Pentru fiecare pas corect realizat se acordă punctele specificate mai jos:
327
Strategie: Se aduce laboratorul mobil cu aparat special pentru sudarea fibrei optice. Se
trece la sudarea fibrei optice care presupune următoarele etape:
1.Se execută următoarele operaţii necesare pregătirii capetelor de fibră optică:

 Îndepărtarea mantalei;
 Îndepărtarea cordelului;
 Des-torsoadarea elementelor cablului (buffere, elemente de rezistenţă şi de
umplere);
 Curăţarea gelului;
 Uscarea bufferelor;
 Marcarea bufferelor;
 Indepărtarea tuburilor de protecţie de pe fibre;
 Identificarea şi marcarea fibrelor optice;
 Fixarea capătului de cablu (în funcţie de manşon);
 Fixarea bufferelor în casetă (suportul pentru fibrele joncţionate);
4 puncte
2. Se execută următoarele operaţii necesare pregătirii fibrelor pentru sudare:

 Indepărtarea învelişului de protecţie (denudarea coating-ului)
 Curăţarea capătului de fibră
 Tăierea fibrei
 Aşezarea fibrei în canalele de ghidare ale aparatului de joncţionat
4 puncte
3.Se declanşează arcul electric pentru sudarea fibrei optice în aparatul specializat;
2 puncte
4.Se verifică pe ecranul aparatului de sudură al fibrei optice corectitudinea operaţiei
efectuate. 2 puncte
328
Testul 15

- să enumere ordinea paşilor de urmat pentru sudarea unei fibre optice;
- să recunoască operaţiile necesare pentru sudarea fibrei optice.
Tipul testului:Probă scrisă, itemi de asociere
Durata evaluării

practică, şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri metalice şi optice, fişe suport,
calculator, acces la Internet. Activitatea se poate face individual, un elev la câte un punct
de lucru sau pe grupe de 2 – 3 elevi.
Enunţ:
Se dă tabelul din figură.
Număr Operaţie
1
2
3
4
5
6
Se cere să se completeze corect rubricile lipsă ale tabelului cu elementele date în
dreptunghiurile următoare:
Operaţiile sau paşii de urmat sunt daţi într-o ordine aleatoare.
- Declanşarea arcului electric pentru sudarea fibrei optice în aparatul specializat;
- Curăţarea capătului de fibră;
- Aşezarea fibrei în canalele de ghidare ale aparatului de joncţionat;
- Verificarea, pe ecranul aparatului de sudură al fibrei optice, corectitudinii operaţiei

efectuate;
- Îndepărtarea învelişului de protecţie (denudarea coating-ului);

329
- Tăierea fibrei.

notiţe, etc), cabluri optice, obţineţi informaţii despre sudarea fibrei optice

importante furnizate (câte 1.5 puncte pentru fiecare asociere corectă).

Pentru fiecare asociere corectă se acordă 1.5 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu.
Număr Operaţie
1 Îndepărtarea învelişului de protecţie (denudarea coating-ului);
2 Curăţarea capătului de fibră;
3 Tăierea fibrei;
4 Aşezarea fibrei în canalele de ghidare ale aparatului de joncţionat;
5 Declanşarea arcului electric pentru sudarea fibrei optice în aparatul specializat;
Verificarea, pe ecranul aparatului de sudură al fibrei optice, corectitudinii operaţiei
6
efectuate;
330
Testul 16

- să enumere modalităţi de joncţionare a cablurilor cu fire din cupru;
- să identifice diferite tipuri de conectori pentru cablurile cu fire din cupru.
Această activitate vă va ajuta să identificaţi modalităţile de joncţionare a cablurilor
metalice şi să identificaţi diferite tipuri de conectori folosiţi pentru refacerea firelor
metalice rupte dintr-un cablu metalic.
Tipul testului: Exerciţiu practic
Durata evaluării

Evaluarea poate avea loc în atelierul de instruire practică sau la agentul economic (în
acest caz în cadrul echipei de interveţie de la ROMTELECOM) şi se vor pune la
dispoziţie hârtie, cabluri metalice, fişe suport, calculator, acces la Internet. Activitatea se
poate face individual, un elev la câte un punct de lucru sau pe grupe de 2 – 3 elevi.
Enunţ:
Sunteţi în echipa de intervenţie de la ROMTELECOM. Dispecerul vă anunţă că în
urma unor săpături cablu metalic subteran care face legătura între comunele Parincea şi
Buhoci a fost rupt. Trebuie să vă deplasaţi la faţa locului şi să refaceţi în timp de 90 de
minute legătura prin cablul cu fire metalice. Aveţi la dispozitie trusa de scule şi două tipuri
de conectori: 3M Scotchlok pentru fir individual sau conector de tipul 3M MS2 pentru
cablu cu 25 de perechi de fire din cupru aşa cum sunt prezentaţi în figurile următoare:
331
 Specificaţi tipul de conector folosit pentru refacerea legăturilor prin firele metalice
ale cablului;
 Descrieţi pe scurt modul de acţiune şi verificarea joncţionării realizate.

Pentru rezolvarea activităţii se poate consulta fişa de documentare numărul 4
(joncţionarea cablurilor) precum şi alte surse din documentele specifice situaţiei date pe
care le aveţi pe notebook-ul personal.
Criteriile de evaluare şi notare: punctajul se acordă în funcţie corectitudinea

joncţionării precum şi de timpul realizării acesteia.

Punctele se acordă după cum urmează:
Dacă doar câteva fire sunt rupte se refac legăturile folosind conectori de tipul 3M
Scotchlok pentru fir individual. Se punctează alegerea corectă a conectorului şi
realizarea legăturilor la acesta. Se urmăreşte modul în care se desizolează firele şi cum
se montează în conector. 30 puncte
Dacă sunt rupte mai multe fire se folosesc conectori de tipul 3M MS2 pentru cablu cu 25
de perechi de fire din cupru. Se punctează alegerea corectă a conectorului şi realizarea
legăturilor la acesta. Se urmăreşte modul în care se desizolează firele şi cum se
montează în conector. 30 puncte
După realizarea conexiunilor se sună dispecerul pentru verificarea lucrării, se notează şi

apoi se punctează timpul în care s-a efectuat lucrarea (90 minute pentru punctjul maxim
acordat ). 30 puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu. În final punctajul obţinut se împarte la 10 şi se trece nota
în fişa de lucru.
332
Testul 17

electrice/Montarea conectorilor pentru cablurile coaxiale
- să enumere cei mai utilizaţi conectori pentru cablul coaxial;
- să identifice diverse tipuri de conectori;
Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 5: “Montarea conectorilor la
cablurile coaxiale” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Durata evaluării


notiţe, etc), conectori pentru cabluri coaxiale, obţineţi informaţii despre conectori.
Enunţ:
1. Conectorul din figură se numeşte:

a) conector fibră optică;
b) conector cablul torsadat;
c) conector tip baionetă ;
d) conector UTP.
333
2. Conectorii utilizaţi în aplicaţiile de date ca dispozitive terminale ale cablului coaxial
care permit realizarea legăturii cu placa de reţea a unui calculator se numesc conectori:
a) UTP;
b) optici ;
c) mecanici;
d) BNC.
3. În aplicaţiile video şi în special la televiziunea prin cablu se folosesc conectori :

a) BNC;
b) UTP;
c) F;
d) Optici.
4. Conectorii fără de care legătura între diversele componente ale unei reţele cu cablu
coaxial nu funcţionează se numesc:
a) conectori în T;
b) conectori F;
c) conectori terminali;
d) conectori BNC.
5. Conectorii din figura de mai sus sunt folosiţi:

a) la conectarea calculatoarelor;
b) la conectarea aparatelor video;
c) la conectarea telefoanelor;
d) la conectarea la reţea.
Se acordă 10 puncte astfel: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.
1. - c; 2. - d; 3. – c; 4. – c; 5. – b;
334
Testul 18
Competenţe: Utilizează suporturi pentru transmiterea semnalelor electrice/

Montarea conectorilor pentru cablurile coaxiale

- să descrie paşii de urmat pentru maontarea unui conector BNC;
- să verifice corectitudinea montării conectorului BNC.
Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 5: “Montarea conectorilor
pentru cablurile coaxiale” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Durata evaluării

practică şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cleşti speciali, cabluri coaxiale şi conectori
BNC, fişe suport, calculator, acces la Internet. Activitatea se poate face individual, un
elev la câte un punct de lucru sau pe grupe de 2 – 3 elevi.
Enunţ:
Se cere să se monteze la un cablu coaxial un conector BNC.

notiţe, etc), cabluri coaxiale, conectori BNC, cleşti speciali de montare a conectorilor la
cablurile coaxiale, obţineţi informaţii despre montarea conectorilor pentru cabluri coaxiale
şi realizaţi practic aceasta.
Criteriile de evaluare şi notare: punctajul se acordă în funcţie corectitudinea montării

conectorului BNC la cablul coaxial precum şi în funcţie de timpul de realizare a activităţii.
335
Pentru fiecare operaţie corectă se acordă 1 punct.
1 - se îndepărtează izolaţia exterioară de plastic pe o distanţă de aproximativ 2-3 cm şi
se aranjează brida formată din fire subţiri de cupru; 1 punct
2 - se îndepărteză izolaţia de plastic din jurul firului central pe o distanţă de aproximativ 1
cm; 1 punct
3 - se introduce pe cablul coaxial manşonul metalic; 1 punct
4 - se introduce în vârful firului central pinul de conexiune auriu; 1 punct
5 - se introduce cablul coaxial împreună cu pinul din vârful firuli central în conectorul
BNC; 1 punct
6 - se înfăşoară brida din fire subţiri din cupru pe conectorul BNC; 1 punct
7 - se fixează întreg ansamblul prin împingere şi răsucire uşoară şi se verifică dacă se
realizează contactul cu firul central; 1 punct
8 - se aduce manşonul din metal anterior introdus pe cablul coaxial deasupra bridei din
fire subţiri de cupru ce sunt acum înfăşurate pe conectorul BNC; 1 punct
9 - se foloseşte un cleşte special care stânge manşonul metalic şi fixează astfel
conectorul BNC sau pur şi simplu se fixează conectorul BNC prin răsucire; 1 punct
10 - se verifică corectitudinea conexiunii prin conectarea calculatorului la server-ul
reţelei; 1 punct
336
Testul 19

Montarea conectorilor pentru cablurile coaxiale
- să identifice diverse tipuri de conectori;
Durata evaluării

practică şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri coaxiale şi conectori pentru cabluri
coaxiale, fişe suport, calculator, acces la Internet. Activitatea se poate face individual, un
elev la câte un punct de lucru sau pe grupe de 2 – 3 elevi.
Enunţ:
Se dau cateva tipuri de conectori (adaptoare) (în T, F, BNC) pentru cablurile coaxiale şi
se cere să se precizeze tipul lor.

notiţe, etc), cabluri coaxiale, conectori pentru cabluri coaxiale, obţineţi informaţii despre
montarea conectorilor pentru cabluri coaxiale şi realizaţi practic aceasta.

răspunsurilor.
337
Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect şi 1 punct din oficiu.
Conector BNC 3 puncte
Conector F 3 puncte
Conector în T 3 puncte
338
Testul 20
Competenţa vizată: montarea conectorilor la suporturi

- să identifice tipurile de conectori necesari;
- să monteze conetorii la suporturi
Durata evaluării
Enunţ:
La ora de practică vi se solicită să participaţi la mutarea unui laborator de calculatoare
dintr-o încăpere în alta. Reţeaua de calculatoare este mai veche şi legăturile de date
dintre PC-uri sunt realizate cu cabluri coaxiale. La două calculatoare s-au deformat
conectorii şi se impune schimbarea lor. Se observă că unul din calculatoare este la unul
din capetele reţelei de tip magistrală.
Maistrul instructor vă pune la dispoziţie trusa de scule şi mai multe tipuri de conectori
pentru cabluri coaxiale. Trebuie să alegeţi conectorii potriviţi şi să-i montaţi corect astfel
încât reţeaua să funcţioneze în noua locaţie.
Indicaţii pentru elevi: Această activitate vă va ajuta să exersaţi respectând etapele

principale ale montării conectorilor BNC. Pentru rezolvarea activităţii puteţi consulta fişa
de documentare numărul 5 precum şi alte surse din documentele specifice situaţiei date
pe care le aveţi pe notebook-ul personal.
Indicaţii pentru evaluatori: Punctajul se acordă în funcţie de selecţia corectă a

conectorilor potriviţi cu situaţia descrisă şi în funcţie de corectitudinea montării
conectorilor.
339
Barem de corectare:
Punctajul se acordă după cum urmează:
Se selectează conectorul BNC, T precum şi un conector terminal. 1 punct
Se aleg instrumentele de lucru: cleşte pentru îndepărtarea izolaţie cablurilor, cleşte

special pentru sertizarea cablurilor coaxiale. 1 punct
Se realizează, în ordine, operaţiile de pregătire a cablurilor coaxiale şi a conectorilor:
- se îndepărtează izolaţia exterioară de plastic pe o distanţă de aproximativ 2-3 cm şi se

aranjează brida formată din fire subţiri de cupru;
- se îndepărteză izolaţia de plastic din jurul firului central pe o distanţă de aproximativ 1
cm şi se introduce pe cablul coaxial manşonul metalic;
- se introduce în vârful firului central pinul de conexiune auriu şi se introduce cablul
coaxial împreună cu pinul din vârful firuli central în conectorul BNC;
- se înfăşoară brida din fire subţiri din cupru pe conectorul BNC;
- se fixează întreg ansamblul prin împingere şi răsucire uşoară şi se verifică dacă se
realizează contactul cu firul central;
- se aduce manşonul din metal anterior introdus pe cablul coaxial deasupra bridei din
fire subţiri de cupru ce sunt acum înfăşurate pe conectorul BNC; 6 puncte
Se realizează operaţia de sertizare a cablului coaxial:

- se foloseşte un cleşte special care stânge manşonul metalic şi fixează astfel
conectorul BNC sau pur şi simplu se fixează conectorul BNC prin răsucire; 1 punct
Se verifică corectitudinea conexiunii calculatorului la reţea:
- se conectează calculatorul la Internet prin server-ul reţelei. Dacă avem legătura la

Internet înseamnă că operaţiile de sertizare a cablurilor coaxiale şi de refacere a
legăturilor de date din reţea au fost realizate corect. 1 punct
340
Testul 21

electrice/Montarea conectorilor pentru cablurile torsadate
- să prezinţi elemente generale despre conectorii cablurilor torsadate;
- să indici tipurile de conexiuni mai des folosite;
cablurile cu perechi răsucite” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări
sumative.
Durata evaluării


notiţe, etc), conectori pentru cabluri torsadate, obţineţi informaţii despre conectori RJ-45.
Enunţ:
1. Conectorul folosit la cablurile torsadate se numeşte:

a) R J - 11;
b) BNC - 45;
c) 3 - MM;
d) R J – 45.
2. Operaţia de montare a unui conector la un cablu UTP se numeşte:

a) lipire;
b) sertizare;
c) sudare;
341
d) cuplare.
3. Atunci când dorim să conectăm 2 calculatoare sau 2 switch-uri între ele vom folosi o
sertizare de tipul:
a) paralel;
b) serie;
c) crossover;
d) straight.
4. Un cablu UTP conţine:

a) 4 perechi de fire;
b) 3 perechi de fire torsadate;
c) 8 perechi de fire;
d) 10 fire.
5. Standardul acceptat pentru cablul UTP implică utilizarea pentru recepţie a pinilor:
a) 4 şi 7;
b) 2 şi 5;
c) 3 şi 6;
d) 7 şi 8.
6. Conectarea unui calculator la un switch se face folosind o sertizare de tipul:

a) crossover;
b) bridge;
c) straight;
d) UTP.
7. Pinii folosiţi pentru transmisia datelor, la un conector RJ – 45, sunt:

a) 3 şi 6;
b) 1 şi 2;
c) 4 şi 7;
d) 7 şi 8.
8. Prima operaţie în cazul sertizării unui cablu UTP este:

a) alinierea firelor;
b) îndepărtarea izolaţiei;
c) fixarea conectorului în cleşte;
d) sertizarea.
9. Atunci când sunt introduse firele conectorul RJ-45 se va poziţiona:

a) cu clăpiţa pe laterală;
b) cu clăpiţa în sus;
c) cu clăpiţa în jos;
d) cu clăpiţa oblic.
342
10.În figura de mai sus se prezintă un conector:
a) RJ – 11;
b) RJ – 35;
c) RJ – 45;
d) RJ – 55.
1. - d; 2. - b; 3. – c; 4. – a; 5. – c; 6 – c; 7 -b; 8 - b; 9 -c; 10 - c.
343
Testul 22

Montarea conectorilor pentru cablurile torsadate
- să faci distincţia între conectorii RJ-45 şi RJ-11;
- să precizezi codul culorilor la un cablu UTP şi ordinea de aliniere a firelor în

vederea sertizării;
- să aliniezi firele atuci când trebuie să conectezi un calculator la un router sau la

un switch (straight);
- să aliniezi firele atuci când trebuie să conectezi două calculatoare între ele
(cross-over).
sumative.
Durata evaluării

practică şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri torsadate şi conectori pentru cabluri
torsadate, fişe suport, calculator, acces la Internet. Activitatea se poate face individual,
un elev la câte un punct de lucru sau pe grupe de 2 – 3 elevi.
Enunţ:
Se împarte clasa în patru grupe de elevi:
- prima grupă de elevi studiază modul în care se pregătesc cablurile şi conectorii. Se

cere să se descrie etapele pregătirii cablului tosrsadat şi a conectorilor RJ-45;
- a doua grupă de elevi studiază modul de aşezare a firelor pentru o conexiune

calculator - switch (modul straight , direct). Se cere să se coreleze pinii 1-8 de la un
capăt cu pinii 1-8 de la celălalt capăt în funcţie de culorile firelor;
- a treia grupă de elevi studiază modul de aşezare a firelor pentru o conexiune calculator
- calculator (modul crossover) la care firele se aşează în ordine diferită la cele doua
344
capete. Se cere să se coreleze pinii 1-8 de la un capăt cu pinii 1-8 de la celălalt capăt în
funcţie de culorile firelor:
- a patra echipă studiază modul în care se realizează sertizarea şi verificarea cablului.

Se cere să se precizeze paşii de sertizare.
După 20 minute de studiu şi informare se reorganizează grupele astfel încât în grupele

nou-formate să existe cel puţin o persoană din fiecare grupă iniţială. Timp de 5 minute
elevii vor împărtăşi cu ceilalţi colegi din grupa nou-formată cunoştinţele dobândite la
pasul anterior.

notiţe, etc), cabluri torsadate, conectori pentru cabluri cu perechi răsucite, obţineţi
informaţii despre montarea conectorilor pentru cabluri torsadate şi realizaţi practic
aceasta.

răspunsurilor.

Se acordă câte 10 puncte pentru fiecare echipă care a realizat correct sarcinile primite.
- Se taie firul torsadat, se îndepărtează izolaţia celor opt fire pe o distanţă de aproximativ
2 cm, se întind firele şi apoi se aliniază în ordinea culorilor în vederea introducerii corecte
în conectorul RJ-45. Se studiază atent conectorul RJ-45 şi se aşează cu clăpiţa în jos
fiind astfel pregătit pentru sertizare. 10 puncte
- pentru modul straight (calculator - switch) pinii folosiţi pentru transmiterea datelor sunt
pinii 1 şi 2 în timp ce pinii 3 şi 6 sunt utiliaţi la recepţia informaţiei. Iată corelarea pinilor
1-8 de la un capăt cu pinii 1-8 de la celălalt capăt în funcţie de culorile firelor:
Modul direct (straight):

1. alb-portocaliu 1.
2. portocaliu 2.
3. alb-verde 3.
4. albastru 4.
5. alb-albastru 5.
6. verde 6.
7. alb-maro 7.
8. maro 8.
10 puncte
- pentru modul crossover (calculator - calculator) pinii folosiţi pentru transmiterea datelor
sunt pinii 1 şi 2 în timp ce pinii 3 şi 6 sunt utiliaţi la recepţia informaţiei. Iată corelarea
pinilor 1-8 de la un capăt cu pinii 1-8 de la celălalt capăt în funcţie de culorile firelor:
1. alb-portocaliu 3.
2. portocaliu 6.
3. alb-verde 1.
4. albastru 4.
5. alb-albastru 5.
345
6. verde 2.
7. alb-maro 7.
8. maro 8.
10 puncte
- se aşează conectorul RJ-45 cu clăpiţa în jos, se introduc firele aşezate în prealabil în

ordinea culorilor, se fixează conectorul RJ-45 în cleştele de sertizare, se strânge ferm şi
cu atenţie cleştele şi astfel se realizează sertizarea. Se introduc conectorii de la capetele
cablului UTP într-un tester de cablu şi se verifică dacă sertizarea a fost realizată cu
succes. 10 puncte
346
Testul 23

Montarea conectorilor pentru cablurile torsadate
- să faci distincţia între cablul direct (straight) şi crossover;
- să precizezi corectitudinea conexiunii într-o schemă de reţea dată;
sumative.
Durata evaluării

practică şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri torsadate şi conectori pentru cabluri
torsadate, fişe suport, calculator, acces la Internet. Activitatea se poate face individual,
un elev la câte un punct de lucru sau pe grupe de 2 – 3 elevi.
Enunţ:
Se dau schemele bloc de mai jos (4 scheme), două tipuri de cabluri (direct şi crossover)
şi două tipuri de conexiuni (corectă şi incorectă). Să se specifice modalităţile corecte de
urmat dar şi modurile de conectare incorecte între echipamentele de reţea cel mai des
întâlnite:
347
Cablu direct; Cablu crossover; Conexiune corectă; Conexiune incorectă.

notiţe, etc), cabluri torsadate, conectori pentru cabluri cu perechi răsucite, obţineţi
informaţii despre montarea conectorilor pentru cabluri torsadate.

asocierilor.

Pentru fiecare conexiune realizată corect (din cele 4) precum şi pentru specificarea
exactă a celor 2 tipuri de cablu folosit (cablu direct şi crossover) se acordă 24 de puncte
(8 puncte pentru tipul conexiunii: corectă sau incorectă, 8 puncte pentru răspuns correct
cablu direct şi 8 puncte pentru răspuns corect cablu crossover). Se acordă 4 puncte din
oficiu. Se împarte punctajul obţinut la 10 şi se obţine nota finală.
348
349
Testul 24

electrice/Montarea conectorilor pentru cablurile optice
- să enumeri principalele tipuri de conectori optici;
- să precizezi caracteristicile fiecărui tip de conector optic;
cablurile optice” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.
Durata evaluării


notiţe, etc), conectori pentru fibre optice, obţineţi informaţii despre conectorii optici.
Enunţ:
1. Pentru comunicarea prin fibră optică sunt necesare:

a) 4 fibre optice;
b) 2 fibre optice;
c) 3 fibre optice;
d) 1 fibră optică.
2. Conectorul cel mai folosit pentru fibrele optice multi-mode este de tipul:
a) ST;
b) SMA;
c) LC;
d) BNC.
350
3. Ce tip de conector de fibră optică single-mod este simplu, durabil şi are un preţ
scăzut?
a) ST;
b) LC;
c) SC ;
d) SMA.
4. Printr-o fibră optică datele sunt transmise prin intermediul :

a) curentului electric ;
b) razei de lumină ;
c) microundelor ;
d) tensiunii electrice.
5. Pentru a se realiza transmisia de date prin fibra optică aceasta trebuie să aibă la
capete :
a) două transmiţătoare ;
b) un laser şi un LED ;
c) două LED-uri ;
d) un transmiţător şi un receptor.
6. În figura de mai sus este prezentat conectorul optic de tipul:

a) SC ;
b) ST ;
c) SM ;
d) FC.
7. Cel mai ieftin dispozitiv care transformă impulsurile de curent electric în pulsuri
luminoase fiind folosit ca transmiţător optic este :
a) laserul ;
b) foto transistorul ;
c) foto dioda ;
d) LED-ul.

a) ST ;
b) SC ;
c) FC ;
d) LC.
9. Sunt asemănători ca formă dar diferiţi din punct de vedere al cablurilor de date
conectorii:
a) FC şi RJ-45;
b) SC şi ST;
351
c) LC şi SC;
d) LC şi ST.

a) MT-RJ;
b) MTP;
c) LC;
d) SMA.
1. - b; 2. - a; 3. – c; 4. – b; 5. – d; 6 – b; 7 -d; 8 - c; 9 -a; 10 - b.
352
Testul 25

- să enumere principalele tipuri de conectori optici;
- să precizeze tipurile de transmiţătoare folosite la mediile de transmisie cu fibră

optică;
Durata evaluării

Enunţ:
Se dau următoarele figuri şi un tabel cu 5 poziţii. Se cere să se completeze tabelul cu
tipurile de conectori folosiţi pentru fibra optică.
1 2 3 4 5
Număr curent Tip de conector pentru fibra optică

1
2
3
4
5
353
Criteriile de evaluare şi notare: se acordă câte 2 puncte pentru fiecare asociere

corectă

Se notează cu 2 puncte fiecare asociere corectă.
Număr Punctaj acordat

Tip de conector pentru fibra optică
curent
1 Conectorul ST (Straight Tip - conectorul drept) 2 puncte
2 Conectorul SC (Subscriber Channel - canal de abonat) 2 puncte
3 Conectorul FC 2 puncte
4 Conectorul MT-RJ 2 puncte
5 Conectorul MTP 2 puncte
354
Testul 26

- să enumeri principalele tipuri de conectori optici;
Tipul testului: Probă scrisă, itemi de completare
Durata evaluării

Enunţ:
Să se completeze dreptunghiurile cu tipurile de conectori optici studiaţi şi să se
precizeze caracteristicile acestora.
Conectori optici

Criteriile de evaluare şi notare: se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect
355
Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.
Conectorul SC
Conectorul ST Conectorul FC
CONECTORI
OPTICI
Conectorul Conectorul
MT-RJ MTP
Conectorul ST (straight tip – conectorul drept) utilizează conectare de tip baionetă similar
ca principiu de funcţionare, dar este mult mai mic decât conectorul BNC pentru cablu
coaxial. Deşi conectorul ST este folosit foarte mult pentru că este relativ uşor de montat,
acesta pierde teren în faţa conectorului SC deoarece necesită mai mult spaţiu de
manevră pentru conectare şi deconectare.
Conectorul SC (Subscriber Channel – canal de abonat) este recomandat de majoritatea

standardelor de fibră optică. Conectorul se montează prin împingere şi tragere, ceea ce
reduce spaţiul de manevră pentru operaţiile de conectare-deconectare. Acest conector
poate fi utilizat individual sau ca parte a unui conector duplex. Ambele părţi ale
conectorului SC au un mecanism cu cheie pentru fixarea corectă.
Conectorul optic de tip FC este asemănător ca formă cu RJ-45 (conector pentru cabluri
cu fire torsadate din cupru) fiind proiectat pentru comunicaţiile duplex pe fibră optică
singlemode şi multimode de mare densitate. Acest conector este robust, oferă
performanţe bune şi are o cheie de conectare care nu permite conectarea greşită.
356
Conectorul MT-RJ – este de tip duplex, are dimensiuni mici şi permite conectarea a două
fibre optice: una pentru emisie şi una pentru recepţie. Este folosit ca priză de perete în
cadrul reţelelor de calculatoare dar nu şi în panourile terminale şi de legături. Este
asemănător ca forma cu conectorul RJ – 45 pentru cabluri torsadate din cupru
Conector MTP – permite conectarea cu performanţe deosebite a cel mult douăsprezece

fibre optice. Alinierea dintre manşoanele (inelele) fibrelor optice este realizată cu ajutorul
a doi pini care sunt preinstalaţi în conectorul de tip tată. Acest tip de conector utilizează
o cheie care permite conexiunea uşoară şi corectă a acestuia.
357
Modulul: Bazele reţelelor de calculatoare
358
AUTOR:
BIRĂESCU IOANA DANIELA – profesor Colegiul Naţional “Coriolan Brediceanu”
Lugoj
COORDONATOR:
REMUS CAZACU – profesor, grad didactic I,
Colegiul Tehnic de Comunicaţii “N. Vasilescu Karpen”
CONSULTANŢĂ:

359
Testul 1
Competenţe: Să descrie tipuri de reţele de calculatoare
- să enumere avantajele folosirii reţelelor de calculatoare
- să caracterizeze reţelele de calculatoare
Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări
sumative.
Testul poate avea loc în sala de clasă sau în laborator, fiecare elev va primi o
foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.
1. Definiţi reţeaua de calculatoare
2. Enumeraţi avantajele lucrului într-o reţea de calculatoare
3. Enumeraţi resursele utilizate în comun de către o reţea de calculatoare
4. Completaţi spaţiul gol cu cuvintele necesare
Reţelele care au un singur canal de comunicaţie care este partajat (este

accesibil) de toate calculatoarele din reţea se numesc…………………………..
Reţele care dispun de numeroase conexiuni între perechi de calculatoare
individuale iar un pachet va fi nevoit să treacă prin unul sau mai multe
calculatoare intermediare pentru a trimite mesajul de la calculatorul sursă la
calculatorul destinaţie se numesc……………………………………….
360
6. O reţea foarte mare de calculatoare care conectează între ele milioane de

reţele mai mici din lumea întreagă se numeşte..................
7. Descrieţi reţeaua client / server
8. Descrieţi reţeaua peer-to-peer
1punct din oficiu
1) 1 p
2) 1 p (0,20 p pentru fiecare avantaj şi să scrie minim 5)
3) 1 p
4) 1 p
5) 1 p
6) 1 p
7) 1,5 p
8) 1,5 p
1. Reţeaua de calculatoare reprezintă un ansamblu de calculatoare

interconectate prin intermediul unor medii de comunicaţie, asigurându-se
astfel schimbul de date şi informaţii prin utilizarea în comun a resurselor
fizice, logice şi informaţionale de care dispune ansamblul de calculatoare
conectate.
2. Printre avantajele lucrului într-o reţea de calculatoare amintim:
 asigură comunicarea şi schimbul de date între utilizatorii reţelei

 comunicarea şi conectivitatea
361
 mai mulţi utilizatori pot folosi în comun şi simultan resursele hardware

şi software ale reţelei
 asigură accesul rapid la colecţiile de date
 creşterea fiabilităţii prin accesul la mai multe echipamente de stocare
alternative
 asigurarea conectivităţii sistemelor de calcul duce la partajarea datelor
distribuite în diferite locaţii, indiferent de distanţa dintre aceste locaţii
 transmiterea şi recepţionarea rapidă a datelor şi mesajelor
 prin economia de resurse folosite scad costurile de prelucrare a
datelor.
3. Resursele utilizate în comun de către o reţea de calculatoare
- resurse fizice (imprimante, scanner-e, etc.);
- resurse logice (software şi aplicaţii de bază: orice program: Word, un

program de gestiune a stocurilor, etc.);
- resurse informaţionale (baze de date).
4. Reţele cu difuzare
5. Reţele punct la punct
6. Internet
7. Reţeaua client / server

Este acea reţea care are în componenţă un calculator numit Server pe care
rulează software-ul de reţea specializat să furnizeze diferite servicii altor
calculatoare (clienţii). Calculatoarele ce vor avea acces la resursele reţelei
sunt numite staţii de lucru sau clienţi. Utilizatorul staţiei de lucru se numeşte
user fiind o persoană bine definită în cadrul reţelei de către administratorul
reţelei care îi atribuie un cont şi o parolă pentru accesul la reţea şi drepturile
de a folosi resursele reţelei.
8. Reţeaua peer-to-peer (de la egal la egal) este reţeaua ce nu foloseşte acel
calculator central numit Server iar partajarea resurselor nu se efectuează de
către un singur calculator, ci toate aceste resurse sunt puse la comun de către
362
calculatoarele din reţea folosind împreună unităţile de disc, imprimantele sau

de ce nu chiar fişierele şi programele.
Pentru fiecare răspuns sau rezolvare corectă se va acorda punctajul maxim

prevăzut în barem. Întrebările se referă la următoarele conţinuturi tematice:
Conţinuturi tematice Identificare Înţelegere Rezolvare Total

%(nr.itemi) %(nr.itemi) %(nr.itemi)
Întrebare Întrebare Întrebare
Descrierea reţelelor de 10%(1) 30%(3) 30%(3) 70%(7)
calculatoare Într.4 Într.1,5,6 Într.2,3,7
Clasificarea reţelelor de 10%(1) 10%(1) 10%(1) 30%(3)
calculatoare Într.7 Într.8 Într.8
Total itemi 20%(2) 40%(4) 40%(4) 100%(10)
În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii

despre reţele de calculatoare
363
Testul 2
Competenţe: Să descrie tipuri de reţele de calculatoare
- să enumere avantajele folosirii reţelelor de calculatoare
- să caracterizeze reţelele de calculatoare
sumative.
1. Descrieţi semnificaţia acronimului LAN
2. Descrieţi semnificaţia acronimului MAN
3. Descrieţi semnificaţia acronimului WAN
4. Descrieţi semnificaţia acronimului PAN
5. Caracterizaţi reţeaua locală
6. Caracterizaţi reţeaua metropolitană
7. Caracterizaţi reţeaua globală
8. Caracterizaţi reţeaua personală.
9. Denumiţi o reţea de tip LAN dar fără fir (prin unde radio)
10. Pentru a asigura aria de acoperire wireless:

A) se poate instala un singur Access Point
B) se pot instala mai multe astfel de echipamente până când aveţi acoperită
întreaga arie dorită.
364
C) Access Point-urile vor fi conectate prin cablu de reţea la echipamentul

central (router).
D) Nu se instalează nici un Access Point
11. La o reţea wireless WDS (Wireless Distribution System) cu arie de

acoperire mare conectarea între echipamente se realizează prin:
A) unde radio
B) fibră optică
C) modem
12. Echipamentele interconectate prin WDS pot funcţiona în regim:
A) main (este conectat la reţeaua cablată),
B) relay (este conectat wireless cu mai multe echipamente)
C) remote (este conectat wireless cu un singur echipament).
D) wireless cât şi prin cablu.
Răspundeţi cu A (Adevărat), F(Fals)
Veţi utiliza cunoştinţele acumulate în ceea ce priveşte identificarea tipurilor de

reţele de calculatoare. La întrebarea 11 răspundeţi Adevărat sau Fals cu mai
multe variante de răspuns. După terminarea testului veţi folosi glosarul de
termeni pentru a verifica răspunsurile.
1punct din oficiu
1) 0,5 p
2) 0,5 p
3) 0,5 p
4) 0,5 p
365
5) 1 p
6) 1 p
7) 1 p
8) 1 p
9) 0,5 p
10) 0,5 p
11) 1 p
12) 1 p
1. LAN (Local Area Network)

2. MAN (Metropolitan Area Network)
3. WAN (Wide Area Network)
4. PAN (Personal Area Network)
5. reţeaua locală LAN – este o reţea locală de calculatoare şi reprezintă un

ansamblu de mijloace de transmisiune şi de sisteme de calcul folosite pentru
transportarea şi prelucrarea informaţiei. Calculatoarele deservesc de obicei
aceeaşi organizaţie sau companie fiind răspândite pe o arie mică până la 2
km în general în aceeaşi clădire sau într-un grup de clădiri.
6. reţeaua metropolitană MAN – este o reţea imensă răspândită pe suprafaţa

unui oraş. Ea deserveşte de obicei instituţii publice şi foloseşte cel mai des
tehnologia fără fir sau fibră optică pentru a crea conexiuni. Conectează două
sau mai multe reţele de tip LAN.
7. Descrieţi reţeaua globală WAN – este o reţea extinsă de calculatoare care

conectează calculatoarele răspândite pe suprafaţa unui oraş, a unei ţări, a
unui continent. Reţeaua WAN reprezintă legătura dintre mai multe reţele de
366
tip MAN şi include linii de telecomunicaţie publice şi elemente de legătură şi

conectare.
8. Descrieţi reţeaua personală PAN - o reţea de foarte mică întindere, de cel

mult câţiva metri, constând din aparatele interconectabile pe care o persoană
le poartă cu sine, ca de exemplu telefon mobil, player MP3 sau aparat de
navigaţie portabil
9. Se numeşte WLAN (Wireless LAN)

10. A. B şi C
11. A
12. A, B, C, D
367
Testul 3
Competenţe: Să descrie tipuri de topologii
- să recunoască topologiile reţelelor de calculatoare
sumative.
1. Definiţi termenul de topologie

................................................ descrie aranjamentul "geometric"

al componentelor unui LAN şi este o reprezentare teoretică care
arată în mod grafic forma şi structura unei reţele.
........................descrie conexiunile posibile între perechile de

noduri care comunică între ele.
4. Descrieţi şi desenaţi topologia magistrală
5. Descrieţi şi desenaţi topologia Ring (inel)
6. Descrieţi şi desenaţi topologia Star
7. Descrieţi şi desenaţi topologia reţea Tree (arbore)
8. Descrieţi şi desenaţi topologia reţea Mesh
368
9. Apreciaţi cu adevărat sau fals (A/F) afirmaţiile :
 Reţelele mesh pot fi văzute ca reţele de tip ad-hoc.

 Reţelele mesh au proprietatea de auto-revindecare:
 Reţeaua poate fi în stare funcţională chiar dacă un nod se defectează
sau dacă sunt probleme cu conexiunea
1punct din oficiu
1) 0,5 p
2) 0,2 p
3) 0,2 p
4) 1,5 p
5) 1,5 p
6) 1,5 p
7) 1,5 p
8) 1,5 p
9) 0,6 p
1. Topologia reţelelor este studiul de aranjament sau cartografiere a

elementelor (legături, noduri) dintr-o reţea la dispunerea spaţială a
calculatoarelor într-o reţea, în special interconexiunile fizice şi logice dintre
noduri.
2. Topologia fizică
3. Topologia logică
4. Topologia Bus (magistrala comună)
În această topologie toate nodurile (componentele) unui LAN sunt

interconectate total (fiecare cu toate celelalte) folosind un singur mediu fizic
369
de comunicaţie (bus). Se aplică pentru LAN-urile, foarte mici, cu un singur

segment şi se poate extinde, în limitele standardelor, folosind repetoare.
5. Topologia Ring (inel)
În această topologie fiecare staţie este conectată doar cu vecinii iar

interconexiunile formează un inel închis ceea ce face ca reţeaua respectivă
să fie conectată total.
Datele se transmit unidirecţional de-a lungul inelului şi fiecare staţie
acţionează ca un repetor, transmitând datele recepţionate către vecinul din
sensul de circulaţie al inelului.
Topologia Token Ring a fost actualizată de standardul IEEE 802.5, ca
topologie stea- inel, prin introducerea unui dispozitiv de interconectare de tip
repetor (hub token ring).
6. Topologia Star
Este tipul de topologie de reţea, unde nodurile de reţea sunt conectate la un

nod central, numit hub sau switch. Nodurile din reţea transmit datele în acest
nod central, iar apoi datele sunt retransmise la toate celelalte noduri în reţea.
Această conexiune centralizată permite o conexiune permanentă chiar dacă
un dispozitiv de reţea nu mai funcţionează. Singura ameninţare este ieşirea
din funcţie a nodului central, care duce la pierderea legăturii cu toată reţeaua.
7. Topologia de reţea tree
Topologia de reţea tree (arbore) combină caracteristicile topologiilor bus şi star.

Nodurile sînt grupate în mai multe topologii star care la rîndul lor sunt legate la
un cablu central. Avantajul fiind segmentele individuale care au legături
directe, iar dezavantajul este lungimea maximă a unui segment care este
limitată. Dacă apar probleme pe conexiunea principală, sunt afectate toate
calculatoarele de pe acel segment.
8. Topologia Mesh
Topologia mesh (plasă) reprezintă o reţea care este destinată transportării

datelor, instrucţiunilor şi servicilor de transport voce prin nodurile de reţea
chiar dacă există legături deteriorate sau blocate. Într-o reţea mesh dacă
toate nodurile sunt interconectate atunci reţeaua se numeşte complet
conectată. Reţelele mesh diferă de celelalte reţele, prin faptul că toate părţile
componente pot să facă legătură între ele prin „sărituri” ele în general nu sunt
mobile.
9. Toate afirmaţiile sunt adevărate (A)
370

prevăzut în barem. Întrebările se referă la următoarele conţinuturi tematice:

Întrebare
Descrierea topologiilor 10%(1) 10%(1) 20%(2) 40%(4)
reţelelor de calculatoare
Recunoaşterea tipurilor de 20%(2) 20%(2) 20%(2) 60%(6)
topologii
Total itemi 30%(3) 30%(3) 40%(4) 100%(10)

despre topologia reţelelor de calculatoare.
371
Testul 4
Competenţa C 1. Descrie arhitectura reţelelor de date
Obiectivele evaluării: 1. Să definească noţiunea de arhitectură de reţea
2. Să enumere şi să descrie tipurile de arhitecturi şi

caracteristicile acestora
Tipul activităţii ce trebuie evaluată: Proiectul
Sugestii: - activitatea se poate desfăşura individual
- timp de lucru recomandat: o săptămână
- să enumere tipuri de arhitecturi de reţea
- să recunoască arhitectura de reţea din laboratorul de

informatică
Această activitate îi determină pe elevii să cerceteze mai atent această temă

şi să le prelucreze informaţiile individual
Prezentarea proiectului
Se recomandă pentru evaluarea sumativă în cadrul modulului Bazele reţelelor

de calculatoare.
Enunţ:
Proiectaţi realizarea unei reţele de calculatoare.
Proiectarea trebuie să cuprindă descrierea şi compararea caracteristicilor a

cel puţin trei arhitecturi diferite.
Evaluare: Proiectele cele mai reuşite se vor prezenta la clasă iar punctajul
va fi acordat in funcţie de corectitudinea informaţiilor şi de aspectul proiectului
372
Durata evaluării: Prezentarea poate fi realizată în Power Point folosind

video proiectorul de fiecare elev în 50 minute
Prezentarea poate avea loc în sala de clasă sau în laborator.
1punct din oficiu
1) 1 p
2) 0,5 p
3) 6p
4) 0,5 p
5) 1 p
1) Definirea termenului de arhitectură
2) Enumerarea de arhitecturi de reţea
3) Descrierea a 3 tipuri de arhitecturi de reţea: Ethernet, Token-Ring,

FDDI, Apple Talk, ArcNet şi caracteristicile acestora
4) Pentru prezentarea proiectului ca aplicaţie Power Point
5) Pentru pentru corectitudinea informaţiilor
Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere

se va acorda punctajul maxim prevăzut în barem.

despre arhitectura reţelelor de date.
373
Testul 5
Competenţe: Să descrie tipuri de arhitecturi de reţea
- să caracterizeze arhitectura reţelelor de calculatoare
sumative.
Enunţ : Evidenţiaţi caracteristicile reţelei Ethernet, Token-Ring, FDDI şi găsiţi

avantajele şi dezavantajele fiecarui tip de reţea.
Reţea Caracteristicile avantajele dezavantajele
Ethernet
Token-Ring
FDDI
1punct din oficiu
1) 3 p
2) 3 p
3) 3 p
374
Reţea Ethernet
Caracteristici:
Topologie tradiţională: - magistrală liniară
Altă topologie: - magistrală stea
Metoda de acces: CSMA/ CD
Viteza de transfer: 10Mbps sau 100 Mbps
Referitor la vitezele de transfer al datelor, există patru standarde create de

IEEE pentru viteze de 10 Mbps şi două pentru transferuri de 100 Mbps (IEEE
este abrevierea de la Institute of Electrical and Electronics Engineers - o
organizaţie a inginerilor de profil electric şi electronic):
1  10Base2 se referă la o reţea Ethernet care foloseşte cablu coaxial
subţire.
2  10Base5 se referă la o reţea Ethernet care foloseşte cablu coaxial
gros.
3  10BaseT se referă la o reţea Ethernet care foloseşte cablu UTP
pentru conectarea calculatoarelor.
4  10BaseFL se referă la o reţea Ethernet care foloseşte cablu de fibră
optică.
5  100Base VG-AnyLAN Ethernet
6  100BaseX Ethernet 100Base-T sau „Fast Ethernet” (Ethernet rapid)
transferă date cu până la 100MBps.
Reţea Token-Ring versiunea IBM
- foloseşte cablu torsadat ecranat (STR) sau neecranat (UTP)
- topologie inel cablat în stea
- metoda de acces prin transferul jetonului
- viteze de transfer 4-16 Mbps
- transmisie în bandă
375
- concentratorul găzduieşte de fapt inelul
Reţea FDDI (Fiber Distributed Data Interface) cu fibră optică de înaltă

performanţă configurată ca un inel şi a fost elaborat de ANSI (American
National Standard Institute) şi de comitetul de lucru ASC X3T9.5.
Acest standard specifică regulile pentru controlul accesului la mediu
MAC (Medium Access Control) şi nivelele fizice pentru o reţea locală de
100Mbps LAN (Local Area Network), folosind fibre optice ca mediu de
transmisie.
Topologia implicită a acesteia este de tip inel (ring), care controlează legătura
din punct de vedere logic LLC (Logical Link Control).
Pentru fiecare răspuns corect, se va acorda punctajul maxim prevăzut în

barem.

376
Testul 6
Competenţe: Să descrie arhitectura reţelelor de date
- să identifice corect nivelurile modelului OSI
- să precizeze rolul fiecărui nivel din cadrul modelului
sumative.
Enunţ : Modelul de referinţă pentru Interconectare Sistemelor Deschise al

Organizaţiei Internaţionale de Standarde (ISO/OSI) reprezintă un model ce
poate fi utilizat în proiectarea reţelelor utilizând straturi ierarhizate vertical
pentru organizarea unei reţele în module funcţionale bine definite.
1. Notaţi semnificaţia acronimelor ISO/ OSI

2. Evidenţiaţi avantajele folosirii acestui model de referinţă
3. Enumeraţi nivelurile din care este format modelul ISO/ OSI
4. Asociaţi textului, tipul nivelului corespunzător
A. …………………….. - gestionează datele legate de interfaţa reţelei cu
imprimantele, cu monitoarele şi cu formatele de fişiere.
Acest nivel oferă servicii de reţea utile, dar nu esenţiale, cum ar fi: criptarea
datelor, comprimarea datelor şi creşterea lăţimii de bandă, afişarea datelor.
B. …………………………… - transmite datele prin intermediul canalelor de

comunicaţie din reţea includând elementele fizice (hard) ale reţelei, metodele
de transmisie a datelor (semnale de control, temporizări, etc.), tehnologiile de
377
reţea (Ethernet, ARCNET, token ring) şi stabileşte proprietăţile mecanice şi

electrice ale canalelor de comunicaţie, ca şi detaliile procedurale referitoare la
aceste caracteristici
C. ……………………………….- conţine detalii despre aplicaţiile din întreaga

reţea de calcul şi controlează mediul în care se execută aplicaţiile, punându-le
la dispoziţie servicii de comunicaţie
D ……………………………………. - determină calea sau ruta pe care o vor

urma datele pentru a ajunge la destinaţie. Ca urmare, pe acest nivel, se
gestionează traficul, congestiile şi ratele de transfer (vitezele) de-a lungul
liniilor de transmisie. Pentru îndeplinirea funcţiei de rutare se folosesc, în
general, tabelele de rutare, care pot fi de două feluri: statice sau dinamice.
Când se foloseşte un tabel static, acesta trebuie actualizat de administratorul
reţelei.
E. ……………………………….. - negociază conexiunea între procese sau
aplicaţii de pe calculatoare diferite; gestionează detalii ca: nume de cont,
parole şi autorizarea utilizatorilor. De fiecare dată când dorim să utilizăm un
serviciu de reţea trebuie să efectuăm operaţia de login. De asemenea, un
utilizator, poate creea mai multe sesiuni prin executarea mai multor operaţii
login.
F………………………………….. - transferă datele între nivelul fizic şi nivelul

reţea, fiind reprezentat de placa de reţea. Aici se fragmentează datele ce
urmează a fi transmise şi se împachetează în vederea călătoriei prin mediul
de conectare iar unde se recepţionează datele, se reface mesajul transmis.
G………………………………………….. - livrează datele, în interiorul

calculatorului receptor (primite de la nivelul reţea) la aplicaţia
corespunzătoare.
Termenul "lăţime de bandă" este folosit pentru a descrie cantitatea de date
care circulă printr-un canal de comunicaţie într-un interval de timp. Pentru
a mări lăţimea de bandă (debitul), nivelele …………………pot crea mai multe
conexiuni la nivel reţea pentru o singură conexiune la nivel……………...
.
1punct din oficiu
1) 0,5 p
2) 1 p
3) 0,5 p
4) 7 p
378
1. ISO (International Standardization Organization

OSI (Open System Interconnection)
2. Avantajele folosirii OSI:
• Descompune modul de comunicare în reţea în părţi mai mici şi
implicit mai simple.
• Standardizează componentele unei reţele permiţând dezvoltarea
independentă de un anumit producător.
• Permite comunicarea între diferite tipuri de hardware şi software.
• Permite o înţelegere mai uşoară a fenomenelor de comunicaţie
3. Nivelul fizic, Nivelul legătură de date, Nivelul reţea, Nivelul transport, Nivelul
sesiune, Nivelul prezentare, Nivelul aplicaţie
4. Descrierea fiecărui nivel
 A.- 6. Nivelul prezentare

 B.- 1. Nivelul fizic
 C.- 7. Nivelul aplicaţie
 D.- 3. Nivelul reţea
 E.- 5. Nivelul sesiune
 F.- 2. Nivelul legătură de date
 G.- 4. Nivelul transport

barem.

379
Testul 7
Competenţe: Să descrie arhitectura reţelelor de date
- să identifice corect nivelurile modelului TCP/IP
- să precizeze rolul fiecărui nivel din cadrul modelului
sumative.
Testul poate avea loc în sala de clasă sau în laborator, fiecare elev va
primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele
Enunţ : 1. Notaţi semnificaţia acronimelor TCP/IP
2. Evidenţiaţi avantajele folosirii acestui model de referinţă

3. Enumeraţi nivelurile din care este format modelul TCP/IP
4. Descrieţi nivelurile modelului TCP/IP şi le transpuneţi într-un tabel

împreună cu protocoalele utilizate la fiecare nivel
5. Realizaţi o comparaţie între modelul OSI şi TCP/IP
1punct din oficiu
1) 1p
2) 1p
3) 0,6 p
4) 4,4 p
380
5) 2 p
1. TCP (Transmission Control Protocol) un serviciu bazat pe conexiuni,

însemnând cǎ maşinile care trimit şi cele care primesc sunt conectate şi
comunicǎ una cu cealaltǎ tot timpul şi
IP (Internet Protocol) care se ocupă de transmiterea datelor.
2. Avantajele folosirii modelului TCP/IP:
- Oferă posibilitatea de a interconecta mai multe tipuri de reţele
- Se axează pe nivelul reţea şi transport
- Poate fii utilizat pe o mulţime de tipuri de nivel legătură de date şi

anume suport pentru implementări hardware multiple
3. Acces la reţea, Internet, Transport, Aplicaţie
4.
Nivel Descriere Protocoale

Acces la reţea Tot ceea ce este necesar ARP
pentru a transmite un RARP
pachet IP
Internet Expedierea pachetelor şi SLIP, PPP, OSPF, BGP,
transmiterea lor până la IGMP, ICMP, SNMP
destinaţie
Transport Controlul fluxului de date, TCP, UDP
detectarea şi recuperarea
erorilor
Aplicaţie Reprezentarea şi SMTP, POP3, TELNET,
codificarea datelor, FTP, NFS, DNS, HTTP
controlul dialogului între
aplicaţii.
5. Comparaţie între modelul OSI şi TCP/IP

Asemănări
 au straturi (niveluri)
381
 au nivelul Aplicaţie deşi acesta furnizează servicii diferite
 au niveluri Transport şi Reţea comparabile
 trebuie cunoscute de către cei care lucrează în domeniul Reţelelor
 se bazează pe comutarea de pachete

Deosebiri
 TCP/IP combină nivelurile OSI Prezentare şi Sesiune în nivelul
Aplicaţie
 TCP/IP combină nivelurile OSI Legătură de date şi Fizic în nivelul

Acces la reţea
 TCP/IP pare a fii mai simplu pentru că are mai puţine niveluri
 TCP/IP reprezintă standardul pe care a fost construit Internetul iar OSI

este utilizat doar ca un ghid

barem.

382
Testul 8
Competenţe: Identifică elemente de interconectare al reţelelor.
Obiectivele evaluării: - să enumere componentele fizice ale unei reţele de

calculatoare
- să descrie componentele fizice din cadrul reţelei
- să recunoască componentele ce sunt conectate în

reţeaua LAN din laborator
sumative.
Enunţ:
1. Enumeraţi componentele necesare construirii unei reţele

2. În tabelul de mai jos descrieţi pe scurt fiecare componentă folosită în cadrul reţelei
Denumire componentă Descriere

Placa de reţea
Cabluri de reţea
Hub
Punte
Switch
Router
Modem
Transceiver
Terminator
Conector
383
3. Identificaţi componentele descrise în laboratorul de informatică
4. Prezentaţi care este rolul acestor componente în cadrul reţelei
1punct din oficiu
1) 1p
2) 5 p
3) 1 p
4) 2 p
1.Componentele necesare construirii unei reţele

1 Placa de reţea (NIC - Network Interface Card)
2 Cabluri de reţea
3 Cutia centrală a reţelei (Hub) – concentrator
4 Punte
5 Switch
6 Router (repartitor)
7 Modem
8 Transceiver
9 Terminator
10 Conector
Denumire componentă Descriere
Placa de reţea - funcţionează ca interfaţă fizică între calculator şi cablu de
reţea fiind instalată într-unul din sloturile de expansiune ale
fiecărui calculator şi server din reţea.
Cabluri de reţea - fire sau cabluri, ce acţionează ca
mediu fizic de transmisie în reţea, transportând semnalele
între calculatoare
Tipuri de cabluri : Coaxial, Torsadat, Fibră optică
Hub - Concentratorul este componenta centrală a unei reţele cu
topologie stea.
- Rolul unui concentrator (hub) este acela de a regenera şi
384
retransmite semnale, la fel ca şi repetoarele.

- Concentratorul este o caseta mică, cu mai mulţi conectori
de cablu pe ea şi conectează toate calculatoarele între ele.
Punţile - reprezintă instrumente puternice de extindere şi
segmentare a unei reţele
- Sunt utilizate în reţelele care conţin segmente
dispersate pe zone mari, legate prin linii telefonice
- Punţile lucrează la un nivel OSI superior repetoarelor.
Switch -este un echipament ce se foloseşte în reţelele de trafic
mare de date şi poate gestiona mai multe legături
deodată comportându-se ca o punte multiplă .
Router - determină cea mai bună cale (rută) pentru transmiterea
datelor şi filtrarea traficului de difuzare pe segmentul
local.
- Routerele pot comuta şi rula (dirija) pachete între
diferite reţele
Modem - este un dispozitiv de comunicaţie care permite unui
calculator să transmită informaţii pe linii telefonice având rolul
de a converti semnalele digitale în semnale analogice şi
invers.
Transceiver - este un dispozitiv care conectează calculatorul în reţea şi
care transmite şi recepţionează semnale.
- El transforma fluxul de date parallel folosit pe magistrala
internă a calculatorului, într-un flux de date serial, folosit pe
cablurile care conectează calculatoarele
Terminator este un rezistor folosit la fiecare capăt al unui cablu Ethernet
pentru a evita reflectarea semnalelor înapoi pe cablu şi
generarea unor erori şi se instalează la primul şi ultimul
calculator dintr-o reţea.
Conector - este un dispozitiv ce realizează conexiunea între cablu şi
calculator.

barem.

Testul 9
Competenţe: Prezintă protocolul TCP/IP
Obiectivele evaluării: Descrierea protocoalelor
385
sumative.
Enunţ: Protocoale implicate în transferul poştei electronice pe Internet:

1. Descrieţi protocolul SMTP
Protocolul Descriere
SMTP(Simple Mail Transport
Protocol)
2. Descrieţi protocolul Post Office Protocol sau POP3, definit în RFC 1225.
Post Office Protocol sau POP3
3. Evidenţiaţi caracteristicile protocolului Post Office Protocol

4. Descrieţi protocolul IMAP
5. Descrieţi protocolul IMAP
1punct din oficiu
1) 1,75p
2) 1,75 p
386
3) 2 p
4) 1,75 p
5) 1,75
1. protocolul SMTP
SMTP(Simple Mail Transport Este un protocoal important de
Protocol) comunicaţie între MTA-uri, definit în
RFC 821 şi este folosit atât pentru
comunicarea între agenţii de transport
al poştei, cât şi pentru transmisia
mesajului de la agentul utilizator către
serverul local de transmisie a poştei
electronice
2. protocolul Post Office Protocol sau POP3
Post Office Protocol sau POP3 permite descărcarea poştei de pe
serverul central, iar modelul de lucru
implementat este decuplat (off-line).
3. Caracteristicile protocolului Post Office Protocol

- Presupune existenţa a două cutii poştale, una pentru recepţie
(cea de pe server) şi una de lucru (cea gestionată de utilizator).
- Sincronizarea între cele două cutii poştale nu este prevăzută
explicit în cadrul protocolului iar o menţinere unitară a poştei electronice este
imposibil de realizat în cazul în care utilizatorul nu foloseşte întotdeauna
acelaşi calculator pentru a-şi accesa poşta.
- Serverul POP3 lucrează pe maşina pe care se află cutia
poştală.
- Clientul POP3 se execută pe PC-ul utilizatorului. La apelul
său, clientul POP3 face identificarea utilizatorului (nume parolă),
apoi legătura cu serverul POP3.
387
- Acesta accesează cutia poştală a utilizatorului şi transmite clientului

noile scrisori aflate aici.
- POP3 foloseşte tot protocolul TCP, ca şi SMTP, dar este diferit de
acesta.
- Sistemul care păstrează cutia poştală găzduieşte două servere, unul
SMTP şi unul POP3.
- Serverul POP3 poate fi folosit şi cu conexiuni comutate (dial-up).
4.
IMAP - definit în RFC 1064, ajuns la versiunea 4.
(Interactive - se foloseşte pentru a se înlătura deficienţele constatate în
Mail Access POP3.
Protocol) - permite ca agentul utilizator să lucreze cu copii
temporare ale mesajelor, iar toată gestiunea mesajelor este
menţinută pe server.
-modul de gestiune folosit de produsele bazate pe IMAP
este cuplat (on-line) fiind utilă utilizatorilor care nu au un
punct fix de lucru, pentru reţele de tip Intranet
5.
DMSP – definit în RFC1056;
(Distributed Mail – presupune existenţa mai multor cutii poştale şi
System Protocol) permite transferarea scrisorilor către o staţie de
lucru, după care se deconectează.
– după reconectare, scrisorile sunt retransferate şi
sistemul este resincronizat

barem.

despre utilizarea protocoalelor şi rolul acestora.
388
Testul 10
Obiectivele evaluării: Descrierea claselor IP
sumative.
Enunţuri:
1. Caracterizaţi Protocolul IPv4
2. Caracterizaţi Protocolul IPv6
3. Asociaţi fiecărei adrese de IP din coloana A una din clasele de adrese din
coloana B
A. adrese B. Clasa
Clasa A
Clasa B
Clasa C
Clasa D
Clasa E
4. Numiţi protocolul de rutare între domenii.
389
1punct din oficiu
1) 1,5 p
2) 1,5 p
3) 5 p
4) 1
1. Protocolul IPv4 foloseşte cinci clase de adrese (denumite A-E).

Adresele IPv4 au o lungime de 32 de biţi (4 octeţi). Fiecare adresă identifică o
reţea (network) şi o staţie de lucru (work station) din cadrul reţelei. Notaţia
obişnuită este obţinută prin scrierea fiecărui octet în formă zecimală, separaţi
între ei prin puncte. De exemplu, 192.168.0.1 (10) este notaţia folosită pentru
adresa 11000000.10101000.00000000.00000001 (2)
2. IPv6 IP versiunea 6 sau IP Next Generation (IPng) este noua versiune a

Protocolului Internet (IP) Adresele au o lungime de 128 biţi (16 octeţi), ceea ce
este considerat suficient pentru o perioadă îndelungată. Teoretic există 2 128,
sau aproximativ 3,403 × 1038 adrese unice. Lungimea mare a adresei permite
împărţirea în blocuri de dimensiuni mari şi implicit devine posibilă introducerea
unor informaţii suplimentare de rutare în adresă
3. Deşi adresele sunt binare, ele se reprezintă în mod uzual în format zecimal
(sau hexazecimal) pe 4 bytes, separaţi prin punct (de ex. 193.226.62.1).
390
- Clasa A defineşte adrese de host de la 1.0.0.0 la 126.0.0.0 (primul bit din

adresa are valoarea 0); fiecare adresă de reţea clasa A suportă 16.774.214
adrese distincte de host;
- Clasa B defineşte adrese de host de la 128.1.0.0 la 191.254.0.0 (primii doi
biţi din adresa au valoarea 10); fiecare adresă de reţea clasa B suportă
65.534 adrese distincte de host;
- Clasa C defineşte adrese de host de la 192.0.1.0 la 223.255.254.0 (primii
trei biţi din adresă au valoarea 110); fiecare adresă de reţea clasa C suportă
254 adrese distincte de host;
- Clasa D defineşte adrese de tip difuzare multiplă (multicast), dar nu are o
utilizare prea largă (primii patru biţi din adresă au valoarea 1110); adresele din
clasa D au valori cuprinse între 224.0.0.0 si 239.255.255.254;
- Clasa E a fost definită, dar este rezervată pentru uzul intern NIC.
4. Această împărţire în clase poate conduce în mod uzual la pierderi

semnificative de adrese IP. Pentru a se evita această pierdere de adrese, de
exemplu în cazurile în care necesitatea reală pentru o reţea nu acoperă în
întregime o clasă, s-a dezvoltat un nou protocol de rutare între domenii, CIDR
(Classless Interdomain Routing).

barem.

despre adresele IP.
391
Testul 11
Obiectivele evaluării: Utilizarea serviciului de poştă electronică
sumative.
Testul se desfăşoară în laborator, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele

testului şi va rezolva individual subiectele
Enunţuri:
1. Pentru a putea folosi serviciul de poştă electronică al portalului Yahoo,

trebuie să creaţi un cont de poştă electronică
2. Ce reprezintă Serviciul de poştă electronică
3. Scrieţi forma adresei de email
4. Trimiteţi un mesaj mai multor colegi, prin care cereţi să vă trimită şi ei,
la rândul lor mesaje, cu fişiere ataşate.
5. Retransmiteţi mesajul primit unui grup format din doi destinatari.
6. Ştergeţi mesajul primit
1punct din oficiu
1) 1,5 p
392
2) 1,5 p
3) 1,5 p
4) 1,5 p
5) 1,5 p
6) 1,5 p
1. Deschiderea portalului Yahoo
2. e-mail-ul sau poşta electronică şi reprezintă cea mai utilizată aplicaţie a

Internetului ceea ce permite utilizatorilor să comunice şi să transmită informaţii
altor utilizatori indiferent de localizarea geografică şi de fusul orar la o viteză
remarcabilă. Prin e-mail se pot transmite orice tip de date (text, sunet, grafică,
video).
3. O adresă de e-mail va arăta întotdeauna de forma:

nume_utilizator@adresa_calculator.
Întrebările 4, 5, 6 - Observarea elevilor dacă îşi îndeplinesc sarcinile din fişele
de lucru
Pentru fiecare sarcină de lucru îndeplinită corect, se va acorda punctajul

maxim prevăzut în barem.
În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii sau

se vor desfăşura şi alte activităţi de laborator.
393
Testul 12
Competenţa: Realizează conectarea unui calculator la Internet
Obiective:
1. Să enumere modurile de conectare la Internet
2. Să descrie tipul de conectare prin DIAL-UP şi

WIRELESS
sumative.
Testul se desfăşoară sala de clasă sau în laborator, fiecare elev va primi o

foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele
Enunţ: Enumeraţi tipurile de conectare la Internet şi descrieţi 2 tipuri de

conectare
1punct din oficiu
1) 1 p
2) 8 p
394

Conectarea la internet prin CABLU TV, prin ISND, prin DIAL-UP, prin ANTENA
ASINCRONA, prin RADIO MODEM (WIRELESS)
Conectarea la internet prin CABLU TV: Un transfer de date foarte mare se

poate obţine prin conectarea care foloseşte ca mediu de transmitere a datelor
cablul coaxial.
Conectarea la internet prin ISND: ISDN (Integrated Services Digital Network)

este o tehnologie foarte răspândită foloseşte un mod de transmisie digital,
utilizând până la 2 canale de 64kbps obţinând o rată totală de transfer de
128kbps.
Conectarea la internet prin DIAL-UP: se realizează prin intermediul liniei

telefonice şi a unui modem.
Modemul are rolul de a transforma informaţiile digitale în semnale analogice

care pot fi transmise pe linia telefonică. Pentru conectare, utilizatorul sună la
un numar de telefon pus la dispoziţie de către provider şi acesta îl conectează
la internet
Conectarea la internet prin ANTENA ASINCRONĂ: ce foloseste o linie

telefonică (normală sau închiriată) şi o antenă de satelit. Folosind aceasta
metoda, upload-ul se face prin linia telefonică şi download-ul se face prin
antena de satelit.
Conectarea la internet prin RADIO MODEM (WIRELESS): Modemurile radio

nu sunt tocmai o noutate dar viteze cu adevărat mari au fost obtinute doar in
ultima vreme. Tehnologia necesită o staţie de emisie/recepţie la ISP iar rata
de transfer variază. Nu necesită infrastructură în raza de acţiune a ISP-ului.
Distanţa la care un radio modem poate transmite datele depinde mult de
antena folosită şi de existenţa obstacolelor dintre emiţător şi receptor, dar în
general este de aproximativ 2 până la 10 km.

395

396
Testul 13
Obiective:
1. Să descrie termenii utilizaţi pentru comunicarea
pe Internet
sumative.
Testul se desfăşoară sala de clasă sau în laborator, fiecare elev va primi o

Enunţuri:
1. Ce este o adresă de Internet?
2. Ce este hipertextul?
3. Ce este hipermedia?
4. Descrieţi numele de domeniu?
5. Descrieţi protocolul FTP?
6. Descrieţi protocolul IMAP?
7. Descrieţi protocolul POP3 ?
8. Ce reprezintă motorul de căutare?
9. Descrieţi serviciul de poştă electronică
10. Cutia poştală în care primiţi mesagele transmise de poşta electronică

se numeşte:
397
A) Trash B) Draft C) Inbox D) Outbox
11. Protocolul de acces al serviciului www este:
A) TCP/IP B) HTML C) SMTP D) HTTP
12. Descrieţi acronimul HTML
13. Descrieţi protocolul DHCP
14 Modemul poate fi:

a. intern
b. fără fir
c. extern
15. Completaţi cu cuvintele următoare :

1. Globale
2. Expeditor
3. Internet
4. Furnizor de servicii
5. Metropolitană
6. Parola
a. …………… este o reţea foarte mare de calculatoare care conectează

între ele milioane de reţele mai mici.
b. La baza tuturor serviciilor din Internet stă comunicarea; informaţia
circulă sub formă de pachete care au un destinatar şi……………… …
c. Reţelele ………………………… sunt răspândite pe suprafaţa unui oraş
iar cele ………………… au o răspândire foarte mare (a unei ţări)
d. Un utilizator care vrea să se conecteze la Internet trebuie să plătească
unui ………………………… iar acesta la deschiderea contului va
comunica numele de utilizator şi ……………………….
1punct din oficiu
1) -18) 0,5 p fiecare răspuns
398
1. Pentru a identifica calculatoarele conectate la Internet li se atribuie

numere unice, numite adrese de Internet sau adresă IP- adresă
Internet protocol
2. Hipertextul reprezintă o metodă de organizarea a informaţiei în care

anumite cuvinte, marcate, sunt legate de alte documente care conţin
informaţii adiţionale despre ele.
3. Hypermedia permite realizarea de legături similare la grafice,

imagini, animaţie. Selecţionarea unui astfel de cuvânt (sau imagine)
va avea ca efect afişarea documentului legat de cuvântul respectiv.
4. Nume de domeniu reprezintă o prescurtare din 2 sau 3 litere. - nume

de domenii generale (TLD - Top Level Domains) - com, org. net, gov,
edu, mil, pro, info) şi nume de domenii pentru fiecare ţară ca .ro
pentru România, .fr pentru Franţa, .ca pentru Canada
5. FTP este acronimul pentru File Transfer Protocol (Protocolul de

Transfer al Fişierelor) şi este cea mai folosită metodă pentru
transferul fişierelor, indiferent de tipul şi dimensiunea acestora, de la
un computer la altul, prin intermediul Internetului.
6. Utilizând protocolul IMAP toate mesajele sunt stocate pe server.

Aceasta metoda are avantajul de a nu ocupa spatiu pe calculatorul
client şi dă rezultate bune pe conexiuni lente deoarece iniţial se
descarcă doar header-ele mesajelor. Conţinutul şi ataşamentele
mesajului sunt descarcate numai dacă este nevoie.
7. Folosind protocolul POP3 mesajele sunt descărcate de pe server pe

hard-disk-ul local, toate odată, în momentul în care doriţi citirea
mesajelor. Dacă utilizaţi mai multe calculatoare pentru accesarea
poştei electronice pot apărea desincronizări iar mesajele sfârsesc în
a fi împrăştiate pe mai multe calculatoare. Pentru a evita aceasta
situaţie trebuie să configuraţi un singur client să şteargă mesajele de
pe server după descarcarea lor.
8. motorul de căutare este un server care navighează singur pe

Internet şi capturează titluri de pagini, cuvinte cheie şi conţinuturi de
pagină din situri
399
9. Comunicarea se realizează cu e-mail-ul sau poşta electronică şi

reprezintă cea mai utilizată aplicaţie a Internetului ceea ce permite
utilizatorilor să comunice şi să transmită informaţii altor utilizatori
indiferent de localizarea geografică şi de fusul orar la o viteză
remarcabilă. Prin e-mail se pot transmite orice tip de date (text,
sunet, grafică, video).
10. C)
11. D)
12. acronimul HTML (Hyper Text Transfer Protocol)
13. protocolul DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol) ce permite

unei reţele private conectate la Internet să atribuie o adresă IP
temporară unui calculator gazdă care se conectează la ea
14. a) b) c)
15. a) 3 Internet
b) 2 expeditor
c) 1 Globale şi 5 Metropolitane
d) 4 furnizor de servicii şi 6 parola

barem.
În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii.
400
Testul 14
Obiective:
2. Să realizeze instalarea unei imprimante în
reţea
3. Să utilizeze modulul de File and Printer

Sharing din Windows XP
sumative.

Enunţ:
Realizaţi sub forma unei probe practice de laborator, configurarea unei

imprimante în cadrul reţelei
1. Configurarea imprimantei pentru sistemul de operare Windows XP
2. Precizaţi un avantaj pentru reţeaua de calculatoare
1punct din oficiu
1) 1 p
2) 8 p
401
1. Folosirea modului de File and Printer Sharing din Windows XP este folosit
adesea pentru partajarea (sharing) datelor de pe calculator.
2. Precizarea unui avantaj pentru reţeaua de calculatoare

Reţelele permit partajarea unei imprimante între utilizatorii reţelei iar în acest
fel se face o economie semnificativă cu echipamentele hardware.
3. Se instalează imprimanta pe un calculator şi ne asigurăm ca am configurat
"File and Print Sharing".
4. La XP în: - Start/Settings/Control Panel selectăm Network Connections în
Windows XP apoi click dreapta pe conexiunea de reţea şi selectăm
Properties.


402
Testul 15
Competenţe:. Realizează conectarea unei reţele de date la Internet
- Descrierea semnificaţiei utilitarelor folosite în linia de comandă
- Testarea unor utilitare specifice
sumative.
Enunţ:
1. Descrieţi utilitarele linie de comandă TCP/IP folosite atât la depanarea

erorilor de configurare, cât şi la aflarea de informaţii referitoare la
configuraţia curentă.
Utilitar Descriere
ping
arp
ipconfig
nbtstat
netstat
route
hostname
tracert
pathping
2. Precizaţi unde se realizează execuţia acestor utilitare

3. Deschideţi o fereastră de comandă
403
4. În ce situaţie folosiţi parametrul |more

5. Precizaţi cum utilizaţi utilitarul hostname.
6. Precizaţi cum utilizaţi utilitarul tracert.
1punct din oficiu
1. 5 p
2. 0,5 p
3. 1 p
4. 0,5 p
5. 1 p
6. 1 p
Utilitar Descriere
ping Testează conexiunea cu un computer
arp Afişează conţinutul cache-ului local în

care sunt stocate adresele IP
asociate adreselor fizice ale plăcilor
de reţea (MAC) pentru computerele
din LAN
ipconfig Afişează configuraţia TCP/IP curentă
nbtstat Afişează statistici şi conexiuni pentru

protocolul NetBT
netstat Afişează statistici şi conexiuni pentru

protocolul TCP/IP
route Afişează sau modifică tabela de

rutare locală
hostname
Afişează numele computerului
404
tracert Verifică ruta până la un computer aflat

la distanţă
pathping Verifică dacă routerele de pe drumul

până la un computer aflat la distanţă
funcţionează corect şi în acelaşi timp
detectează pierderile de pachete de
date rezultate în urma trecerii prin
diferite noduri ale reţelei
2. Toate aceste utilitare sunt executate din linia de comandă.

3. Pentru informaţii referitoare la modul în care se folosesc, deschideţi o
fereastră de comandă (Start->Programs->Accessories->Command Prompt),
şi tastaţi comanda, urmată de parametrul/?.
4. Folosiţi parametrul |more dacă informaţiile afişate încap pe mai mult de un
ecran şi nu le puteţi urmări,
5. Pentru a folosi utilitarul hostname, trebuie doar să tastaţi numele
acestuia şi să apăsaţi tasta Enter. Va fi afişat numele computerului.
6. Pentru a folosi utilitarul tracert, tastaţi numele acestuia şi apăsaţi tasta
Enter.

barem.

despre rolul utilitarelor folosite în reţea.
405
Testul 16
Obiectivele evaluării: - accesarea command prompt în windows
- descrierea utilitarelor utilizate
- folosirea utilitarelor ping, ipconfig traceroute şi arp
sumative.
Enunţuri:
1. Specificaţi semnificaţia utilitarului ping şi scrieţi sintaxa comenzii

2. Specificaţi semnificaţia utilitarului ipconfig
3. Descrieţi care este rezultatul tastării comenzii ipconfig /all
4. Specificaţi semnificaţia utilitarului traceroute
5. Specificaţi semnificaţia utilitarului arp
406
1punct din oficiu
1. 2 p
2. 1 p
3. 2 p
4. 2 p
5. 2 p
1. Utilitarul ping este folosit pentru testarea conexiunii TCP/IP între

computerul dumneavoastră şi unul aflat la distanţă
Ping transmite pachetele utilizând ICMP ECHO_REQUEST şi se aşteaptă

primirea unui răspuns de confirmare pentru fiecare pachet transmis prin ICMP
ECHO_REPLY.
Sintaxa comenzii este:

ping adresa_IP_a_computerului_de_la_distanţă.
2. Utilitarul ipconfig se foloseşte pentru verificarea configuraţiei protocolului

TCP/IP.
3. Parametrul /all se foloseşte pentru afişarea tuturor informaţiilor disponibile

Se tastează comanda ipconfig /all
Rezultatul tastării comenzii ipconfig /all este următorul:
- Dacă este setată o configuraţie validă, este afişată adresa IP şi masca de
subreţea, precum şi gateway-ul implicit, dacă este cazul.
- Dacă este detectat în reţea un duplicat al adresei IP folosite, va fi afişată
adresa IP folosită, dar în dreptul măştii de subreţea se va trece 0.0.0.0.
4. Utilitarul traceroute este utilizat pentru a identifica traseul ce trebuie urmat

de un pachet pentru a ajunge la destinaţie.
Această comandă lucrează utilizând un câmp special TTL (time to live) din
cadrul pachetului IP.
5. Utilitarul arp afişează şi modifică tabela de corespondenţă între

adrese Internet şi adrese Ethernet (MAC).
407
În momentul în care nu există intrări ARP pentru o anumită adresă Internet se

va afişa un mesaj în acest sens.

barem.

despre rolul utilitarelor folosite în reţea.
408
Testul 17
Obiectivele evaluării: - accesarea command prompt în windows
- descrierea utilitarelor utilizate
- folosirea utilitarelor ping, ipconfig traceroute şi arp
sumative.

Enunţ: Pentru testarea unei configuraţii TCP/IP vom prezenta în continuare

care sunt paşii ce trebuie urmaţi pentru verificarea configuraţiei computerului
şi pentru testarea conexiunilor la computere aflate la distanţă, ce implică
eventual şi existenţa unor routere.
1. Folosiţi ipconfig
2. Folosiţi utilitarul ping cu adresa internă a plăcii de reţea
3. Folosiţi utilitarul Ping cu adresa IP a computerului
4. Folosiţi utilitarul ping cu adresa IP a gateway-ului implicit
5. Folosiţi utilitarul ping cu adresa IP a unui computer aflat pe alt segment

de reţea
1punct din oficiu
409
1. 1 p
2. 2 p
3. 2 p
4. 2 p
5. 2 p
1. Utilitarul ipconfig pentru a verifica dacă a fost iniţializată configuraţia

TCP/IP.
2. ping 127.0.0.1
Folosiţi utilitarul ping cu adresa internă a plăcii de reţea pentru a verifica dacă
protocolul TCP/IP este instalat corect şi placa dumneavoastră de reţea îl
foloseşte.
3. ping adresa_IP_a_computerului_dumneavoastră
pentru a elimina riscul existenţei în reţea a unui duplicat al adresei IP folosite.
4. ping adresa_IP_a_gateway-ului_implicit
Folosiţi utilitarul ping cu adresa IP a gateway-ului implicit
(aceasta poate fi aflată folosind comanda ipconfig) pentru a verifica dacă
gateway-ul implicit este operaţional şi computerul dumneavoastră poate să
comunice cu acesta.
5. ping adresa_IP_a_unui_computer_aflat_la_distanţă (pe alt segment de
reţea)
Folosiţi utilitarul ping cu adresa IP a unui computer aflat pe alt segment de
reţea (de exemplu, infocib sau nemesis) pentru a verifica dacă se poate stabili
o conexiune cu un computer aflat la distanţă prin intermediul unui router.
În general, dacă acest ultim pas reuşeşte, atunci ceilalţi paşi sunt inutili.
Totuşi, în cazul în care nu reuşeşte, va trebuie să urmaţi succesiunea de paşi
de mai sus pentru a putea localiza problema.
Pentru fiecare operaţie corect efectuată, se va acorda punctajul maxim

prevăzut în barem.

despre rolul utilitarelor folosite în reţea
410
Testul 18
Obiective: - Să definească şi să clasifice Firewall-ul

- Să descrie modul de funcţionare
- Să enumere care sunt avantajele folosirii unui Firewall
sumative.
Enunţ: 1. Definiţi firewall-ul
2. Funcţiile pe care le îndeplineşte un firewall
3. Clasificaţi Firewall-urile după:

a) Layerul (stratul) din stiva de reţea la care operează
b) Modul de implementare
4. Să activaţi Windows Firewall

1punct din oficiu
1. 1 p
2. 2 p
3. 2 p
4. 2 p
5. 2 p
411
1. Firewall - tradus "Zid de foc" sau "Paravan de protecţie" este o aplicaţie sau
un echipament hardware care monitorizează şi filtrează permanent
transmisiile de date realizate între PC sau reţeaua locală şi Internet, în scopul
protejării şi controlării resurselor reţelei de restul utilizatorilor din alte reţele
similare.
2. Un firewall poate să:

- monitorizeze căile de pătrundere în reţeaua privată
- detecteze încercările de infiltrare
- să selecteze accesul în spaţiul privat pe baza informaţiilor conţinute în
pachete
- permită sau să interzică accesul la reţeaua publică, de pe anumite staţii
specificate
- izoleze spaţiul privat de cel public şi să realizeze interfaţa între cele
două
- blocheze la un moment dat traficul în şi dinspre Internet
3. a) În funcţie de layerul din stiva TCP/IP (sau OSI) la care operează,
firewall-urile sunt:
 Layer 2 (MAC) şi 3 (datagram): packet filtering.
 Layer 4 (transport)
 Layer 5 (application):
b) În funcţie de modul de implementare firewall-urile sunt:
 Dedicate
 Combinate cu alte facilităţi de networking.
4. Windows Firewall este activat automat în momentul rulării Network Setup

Wizard (Program asistent de configurare reţea).


despre modul de utilizare a Firewall-ului pentru a proteja calculatorul de
încercări de conectare neautorizate
412
Testul 19
Obiective: - Să realizeze o conexiune wireless

- Să descrie modul de funcţionare a unei conexiuni wireless
sumative.
Enunţ: 1. Specificaţi care este standardul pentru Wireless Ethernet
2. Enumeraţi caracteristicile conexiunii wireless
3. Evidenţiaţi modurile în care operează reţelele wireless
4. Setările specifice reţelei wireless

1punct din oficiu
1. 1 p
2. 2 p
3. 4 p
4. 2 p
413
1. IEEE 802.11 este un set de standarde pentru Wireless Local Area Network
(WLAN), dezvoltat de IEEE pentru benzile publice de 2,4GHz şi 5GHz.
Standardul 802.11b este standardul pentru Wireless Ethernet.
2. Caracteristicile conexiunii wireless:

- funcţionează în banda 2,4GHz (802.11b si 802.11g), iar 802.11a în banda
5GHz
- utilizează tehnica spectrului împrăştiat
- pentru emisia radio nu este necesară aprobarea din partea forurilor abilitate.
3. Wireless Mode - poate funcţiona în mai multe moduri şi poate fi diferită

funcţie de producător sau versiune de firmware.
Modurile pot fi:

- AP (Access Point), este modul cel mai des utilizat, fiind specific modului
Infrastructure, în care două device-uri wireless nu sunt conectate direct, ci prin
intermediul routerului sau Access Point-ului.
- Client, în acest mod partea radio conectează wireless portul WAN din router
la un punct distant. Se foloseşte în cazul unei conexiuni wireless cu
providerul.
- Ad-Hoc, în acest mod clienţii se pot conecta direct între ei iar conexiunea nu
mai trece prin router.
- Client Bridged, în acest mod partea radio conectează wireless partea LAN a
routerului cu un punct distant.
4. Wireless Network Mode - stabilirea standardului wireless al reţelei SSID

(Security Set Identifier) - numele reţelei wireless care trebuie folosit la setarea
tuturor echipamentelor radio (router, calculatoare, etc.) din reţea.
Wireless Broadcast SSID - dacă este Enable parametrul SSID poate fi
anunţat (broadcast) în reţea.
Wireless Channel - canalul radio folosit de toate echipamentele wireless
Wireless MAC Filters - permite sau blochează accesul în reţeaua wireless în
funcţie de adresa MAC.
414
Wireless Security - metode folosite: WEP cu criptare pe 64 sau 128 biţi şi

WPA criptare dinamice cu 8-63 caractere
Authentification Type - Open System sau Shared Key


despre modul de utilizare a Firewall-ului pentru a proteja calculatorul de
încercări de conectare neautorizate
415

PARTEA I
416
AUTOR:
PITIC AURELIA – profesor, grad didactic I, Grup Şcolar de Poştă şi
Telecomunicaţii Timişoara
COORDONATOR:
CAZACU REMUS- profesor grad didactic I colegiul Tehnic de

Telecomunicaţii “Nicolae Vasilescu Karpen”- Bacău
CONSULTANŢĂ:

417
Test sumativ
Competenţe:
Identifică dispozitivele electronice discrete
Determină funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete
- să identifice dispozitivele electronice discrete
- să selecteze dispozitivele electronice discrete
- să determine funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete
- să verifice funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete
Tipul testului: probă scrisă, probă practică
Durata evaluării:Timp de lucru: 2*50 min
Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului pe care le va rezolva

individual la proba scrisă respectiv la proba practică.
Resursele necesare pentru proba practică sunt:cataloage de componente

electronice, componente electronice discrete, placă test, pistol de lipit,
aparate de măsură, surse de alimentare.
Proba scrisă poate să se desfăşoare în sala de clasă iar proba practică în

laborator sau în atelierul de instruire practică.
Enunţ:
Partea I. Proba scrisă
Subiectul I. Pentru enunţurile de mai jos scrieţi litera corespunzătoare

răspunsului corect. Fiecare răspuns corect va fi apreciat cu 0,25 puncte.
418
1) Amplificarea de curent Iieșire/Iintrare este maximă dacă tranzistorul se află

în modul de conexiune:
a) Bază comună
b) Emitor comun
c) Colector comun
2) Tiristorul se află în regim de conducţie dacă:
a) UA >0 şi UG =0
b) UA <0 şi UG=0
c) UA >0 şi UG >0
unde UA este tensiunea anod-catod şi UG tensiunea pe grilă (poartă).
Subiectul II
a) Scrieţi cifra corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera A

dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şi litera F dacă apreciaţi că
răspunsul este fals.
1) Tranzistorul bipolar este un dispozitiv semiconductor format din trei

regiuni cu acelaşi tip de conductivitate.
2) Tiristorul aflat în stare de conducţie nu poate fi comandat de pe

grilă.
b) În coloana I sunt reprezentate simbolurile unor dispozitive electronice,

iar în coloana II sunt enumerate denumiri ale dispozitivelor electronice.
Scrieţi asocierile dintre fiecare majusculă din coloana I şi fiecare literă
mică din coloana II.
a) tranzistor bipolar
b) tiristor
c) tranzistor cu efect de câmp
d) diac
e) triac
419
c) Completaţi spaţiile libere din următorul tabel:
Tabel
Denumire terminale Tipul conductivităţii

dispozitivului
1……(1)…..
a)……(4)…
2……(2)…..
3……(3)…..
b)……(5)……
Subiectul III
1.Pentru dispozitivul electronic notat cu T în schema electrică din figură,

rezolvaţi următoarele cerinţe:
a) Identificaţi modul de conexiune al dispozitivului
b) Stabiliţi care este polarizarea joncţiunilor şi regimul de funcţionare

al dispozitivului dacă se măsoară U0 =5V.
c) Precizaţi care trebuie să fie valoarea tensiunii U 0 astfel încât

dispozitivul să se afle în regim de saturaţie.
d) Calculaţi valoarea rezistenţei R pentru care dispozitivul se află în

regim de saturaţie dacă se cunoaşte valoarea curentului I 0 =4mA şi
EC= 9V.
Fig. Circuit electronic
420
II.Proba practică
1) Identificaţi după forma şi marcajul capsulei 5 dispozitive electronice

discrete dintre cele puse la dispoziţie. Notaţi tipul şi codul acestora
într-un tabel astfel încât să fie câte unul dintre următorele tipuri:
tranzistor bipolar, tiristor, tranzistor cu efect de câmp, diac, triac.
Tabel
Tip dispozitiv Cod dispozitiv
2) Desenaţi configuraţia terminalelor dipuse pe capsula celor 5 dispozitive

electronice discrete identificate şi specificaţi pe desen care este
dispunerea şi denumirea terminalelor.Treceţi răspunsurile într-o listă de
forma:
Codul dispozitivului:
Desenul configuraţiei terminalelor:
3) Selectaţi câte un dispozitiv electronic din fiecare categorie descrisă în

continuare; răspunsul constă în precizarea codului dispozitivului.
a) Tranzistor de tip NPN,cu germaniu, de joasă frecvență, de putere

medie
4) Verificaţi cu aparatul de măsură funcţionalitatea a două dintre

dispozitivele discrete manipulate la punctul 1.
5) Realizaţi practic un montaj după una din schemele electrice de mai jos.
a) Identificaţi elementele de circuit necesare şi notaţi denumirea

acestora.
b) Realizaţi conexiunile între elementele de circuit şi conectaţi

alimentarea
c) Măsuraţi valoarea tensiunii U1.
d) Stabiliţi, pe baza valorii tensiunii U 1,care este regimul de funcţionare

al dispozitivului notat T în schema electrică.
421
Schema A
Schema B
La întrebările cu răspuns multiplu, un singur răspuns este corect.
La proba practică trebuie să vi se pună la dispoziţie un număr de minim 10

dispozitive electronice discrete şi puteţi utiliza cataloage de componente
electronice. La punctul 5 evaluatorul va stabili care este schema electrică
pentru fiecare elev.
Proba scrisă
1punct din oficiu
Subiectul I
422
1,25 puncte (2 întrebări* 0,62 puncte)
Subiectul II
a) 1,25 puncte (2 afirmatii* 0,62 puncte)
b) 1,25 puncte (5 asocieri* 0,25 puncte)
c) 1,25 puncte (5 cuvinte* 0,25 puncte)
Subiectul III
1)a) 0,25 puncte
b) 0,5 puncte
c) 0,25 puncte
d) 0,5 puncte
Proba practică
1) 1 punct (5 dispozitive*0,2 puncte)
2) 2,5 puncte (5 dispozitive*0,5 puncte)
5) a) 0,5 puncte
b) 1 punct
c) 1 punct
d) 1 punct
Proba scrisă
Subiectul I
1) b; 2)c;
Subiectul II
a) 1- F; 2- A;
b) A- c; B- d; C- a; D- e; E- b
423
c) 1- Bază; 2- Colector; 3- Emitor; 4- npn; 5- pnp
Subiectul III
1) a) emitor comun
b)Pentru tranzistorul de tip npn din circuit joncţiunea bază emitor este direct
polarizată iar joncţiunea bază colector este invers polarizată deci tranzistorul
se află în regim activ normal
c) U0= 0,2- 0,3 V
d) EC= I0*R+ U0 deci 9 V= 4mA*R+ 0,2 V de unde R= 2,2KΩ
Proba practică
1) Identificarea se realizează în funcţie de forma capsulei şi de codul înscris

pe carcasa capsulei,în funcţie de care dispozitivul va fi identificat în
cataloagele de componente
2) configuraţia terminalelor se găseşte în cataloagele de componente
3) categoriile de dispozitive sunt identificate în cataloagele de componente în

funcţie de criteriile precizate în enunţ
4) conform documentaţiei tehnice
5) a) dispozitive electronice (T- tranzistor bipolar în schema A; tiristor în

schema B), surse de alimentare sau de semnal, rezistoare.
b) se realizează conform schemei electrice pe o placă test
c) tensiunea se va măsura cu un voltmetru
d) schema A- U1 > 0,3 V, tranzistorul bipolar se află în regim activ normal
schema B- U1> 0 deci tiristorul se află în regim de conducţie

Pentru proba practică este necesar să li se pună la dispoziţie elevilor

dispozitive electronice discrete ( tranzistoare bipolare, tiristoare, tranzistoare
cu efect de câmp, triace, diace) ,aparate de măsură, surse de alimentare,
plăci test şi pistoale de lipit. La punctul 5 al probei practice, este necesar ca
evaluatorul să stabilească schema electrică pe care va lucra fiecare elev.
424
Ponderea probei scrise şi a probei practice ar putea fi de câte 50% din

aprecierea testului sumativ.

despre dispozitivele electronice.
425

PARTEA II
426
427
AUTOR: MARIANA DAROLŢI – Profesor grad didactic I, Colegiul

Tehnic „Geoarge Bariţiu” Baia Mare
COORDONATOR:
REMUS CAZACU – Profesor, gradul didactic I, Colegiul Tehnic
de Comunicaţii “N.V. Karpen” Bacău
CONSULTANŢĂ:

428
Test sumativ
Competenţe:
 Identifică dispozitivele electronice discrete
 Selectează dispozitivele electronice discrete
 Determină funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete
 să identifice dispozitivele electronice discrete
 să selecteze dispozitivele electronice discrete
 să determine funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete
 să verifice funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete
Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului pe care le va rezolva

individual la proba scrisă respectiv la proba practică.
Resursele necesare pentru proba practică sunt:cataloage de componente

electronice, componente electronice discrete, placă test, pistol de lipit,
aparate de măsură, surse de alimentare.
Proba scrisă poate să se desfăşoare în sala de clasă iar proba practică în

laborator sau în atelierul de instruire practică.
Enunţ:
Partea I. Proba scrisă
Subiectul I. Pentru enunţurile de mai jos scrieţi litera corespunzătoare

răspunsului corect. Fiecare răspuns corect va fi apreciat cu 0,25 puncte.
429
3) Amplificarea de curent Iieșire/Iintrare este maximă dacă tranzistorul se află

în modul de conexiune:
d) Bază comună
e) Emitor comun
f) Colector comun
4) Tiristorul se află în regim de conducţie dacă:
d) UA >0 şi UG =0
e) UA <0 şi UG=0
f) UA >0 şi UG >0
unde UA este tensiunea anod-catod şi UG tensiunea pe grilă (poartă).
5) Cum este impedanţa de intrare la un TEC-MOS?
a) foarte mică
b) foarte mare
c) nulă
6) Când este maxim curentul printr-un TEC-J?
a) când tensiunea între poartă şi sursă este nulă

b) când poarta este polarizată direct faţă de S
c) când poarta este polarizată invers faţă de S
7) Ce conţine schema echivalentă a triacului?
a) două diode legate în paralel
b) două tiristoare legate în paralel
c) două tiristoare legate în paralel şi în opoziţie
6) Ce reprezintă simbolul din figura de mai jos?
430
a) TEC-J cu canal n
b) TEC-J cu canal p
c) Tranzistor bipolar npn
d) Tranzistor bipolar pnp
Subiectul II
c) Scrieţi cifra corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera A

dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şi litera F dacă apreciaţi că
răspunsul este fals.
3) Tranzistorul bipolar este un dispozitiv semiconductor format din trei

regiuni cu acelaşi tip de conductivitate.
4) Tiristorul aflat în stare de conducţie nu poate fi comandat de pe

grilă.
5) Triacul are conducţie bidirecţională
6) Un TEC-MOS cu canal iniţial poate fi comandat cu tensiuni de

poartă atât pozitive cât şi negative.
7) TEC-J este un dispozitiv electronic comandat prin curentul de

intrare.
8) Diacul este un tiristor fără electrodul de comandă, grila
431
d) În coloana I sunt reprezentate simbolurile unor dispozitive electronice, iar

în coloana II sunt enumerate denumiri ale dispozitivelor electronice. Scrieţi
asocierile dintre fiecare majusculă din coloana I şi fiecare literă mică din
coloana II.
a) tranzistor bipolar
b) tiristor
c) tranzistor cu efect de câmp
d) diac
e) triac
e) Completaţi spaţiile libere din următorul tabelul următor:
Denumire terminale Tipul conductivităţii

dispozitivului
1……(1)…..
a)……(4)…
2……(2)…..
3……(3)…..
b)……(5)……
Subiectul III
432
1. Pentru dispozitivul electronic notat cu T în schema electrică din figură,

rezolvaţi următoarele cerinţe:
e) Identificaţi modul de conexiune al dispozitivului
f) Stabiliţi care este polarizarea joncţiunilor şi regimul de funcţionare al

dispozitivului dacă se măsoară U0 =5V.
g) Precizaţi care trebuie să fie valoarea tensiunii U 0 astfel încât

dispozitivul să se afle în regim de saturaţie.
h) Calculaţi valoarea rezistenţei R pentru care dispozitivul se află în regim

de saturaţie dacă se cunoaşte valoarea curentului I 0 =4mA şi EC= 9V.
Fig. 1. Circuit electronic
2. In circuitul din figura 2 se cunosc: UGS= –3V, EDD=20V, RD=2KΩ, RG=2MΩ,

RS=600Ω.
Fig. 2 Circuit cu tranzistor
Se cere :
433
a) identificaţi tipul tranzistorului
b) recunoaşteţi conexiunea
c) claculaţi p.s.f.-ul tranzistorului
3. Desenaţi schematic structura internă a unui TEC-MOS cu canal indus de tip

n şi aplicaţi polarizarea.
II.Proba practică
6) Identificaţi după forma şi marcajul capsulei 5 dispozitive electronice discrete

dintre cele puse la dispoziţie. Notaţi tipul şi codul acestora într-un tabel astfel
încât să fie câte unul dintre următorele tipuri: tranzistor bipolar, tiristor,
tranzistor cu efect de câmp, diac, triac.
Tip dispozitiv Cod dispozitiv
7) Desenaţi configuraţia terminalelor dipuse pe capsula celor 5 dispozitive

electronice discrete identificate şi specificaţi pe desen care este
dispunerea şi denumirea terminalelor.Treceţi răspunsurile într-o listă de
forma:
Codul dispozitivului:
Desenul configuraţiei terminalelor:
8) Selectaţi câte un dispozitiv electronic din fiecare categorie descrisă în

continuare; răspunsul constă în precizarea codului dispozitivului.
b) Tranzistor de tip NPN,cu germaniu, de joasă frecvenţă, de putere

medie
434
c) Tranzistor cu efect de câmp cu grila izolată, cu canal indus de tip

p, de mică putere
9) Verificaţi cu aparatul de măsură funcţionalitatea a două dintre

dispozitivele discrete manipulate la punctul 1.
10)Realizaţi practic un montaj după una din schemele electrice de mai jos.
e) Identificaţi elementele de circuit necesare şi notaţi denumirea

acestora.
f) Realizaţi conexiunile între elementele de circuit şi conectaţi

alimentarea
g) Măsuraţi valoarea tensiunii U1.
h) Stabiliţi, pe baza valorii tensiunii U 1,care este regimul de funcţionare

al dispozitivului notat T în schema electrică.
Schema A
Schema B
435
La întrebările cu răspuns multiplu, un singur răspuns este corect.
La proba practică trebuie să vi se pună la dispoziţie un număr de minim 10

dispozitive electronice discrete şi puteţi utiliza cataloage de componente
electronice. La punctul 5 evaluatorul va stabili care este schema electrică
pentru fiecare elev.
Proba scrisă
1punct din oficiu
Subiectul I
Subiectul II
a) 1,5 puncte (6 afirmaţii* 0,25 puncte)
b) 1,25 puncte (5 asocieri* 0,25 puncte)
c) 1,25 puncte (5 cuvinte* 0,25 puncte)

436
Subiectul III
1)a) 0,25 puncte
b) 1punct
c) 0,25 puncte
d) 0,5 puncte
2) a) 0,25 puncte
b) 0,25 puncte
c) 1 punct
3) 0, 5 puncte
Proba practică
2) 2,5 puncte (5 dispozitive*0,5 puncte)
5) a) 0,5 puncte
b) 1 punct
c) 1 punct
d) 1 punct
437
Proba scrisă
Subiectul I
1) b; 2)c; 3) b; 4)a; 5)c; 6) b.
Subiectul II
a) 1- F; 2- A; 3- A ; 4-A ; 5-F 6- F
b) A- c; B- d; C- a; D- e; E- b
c) 1- Bază; 2- Colector; 3- Emitor; 4- npn; 5- pnp
Subiectul III
1) a) emitor comun
b)Pentru tranzistorul de tip npn din circuit joncţiunea bază emitor este direct
polarizată iar joncţiunea bază colector este invers polarizată deci tranzistorul
se află în regim activ normal
c) U0= 0,2- 0,3 V
d) EC= I0*R+ U0 deci 9 V= 4mA*R+ 0,2 V de unde R= 2,2KΩ
2) a) tranzistor cu efect de câmp cu grila-joncţiune cu canal de tip n
b) conexiunea sursă comună
c) curentul de grilă este nul, deci I S=ID şi, de aici, UGS = –RSID.
ID=–UGS/RS; ID= –(–3V)/600Ω = 5mA
- Din legea a doua a lui Kirchhoff pe ochiul de ieşire
EDD= RDID+ UDS+ RSID rezultă UDS = EDD–(RS+RD)ID
UDS = 20 – 5∙10-3 (600+2000)= 20– 13=7V
438
p.s.f. are valorile: ID=5mA, UDS = 7V şi UGS=–3V.
3) structura internă are pusă în evidenţă regiunea canalului care se va
induce; polarizarea pentru TEC- MOS cu canal n indus este : U GS pozitivă şi
UDS pozitivă
Proba practică
1) Identificarea se realizează în funcţie de forma capsulei şi de codul înscris

pe carcasa capsulei,în funcţie de care dispozitivul va fi identificat în
cataloagele de componente
2) configuraţia terminalelor se găseşte în cataloagele de componente
3) categoriile de dispozitive sunt identificate în cataloagele de componente în

funcţie de criteriile precizate în enunţ
4) conform documentaţiei tehnice
5) a) dispozitive electronice (T- tranzistor bipolar în schema A; tiristor în

schema B), surse de alimentare sau de semnal, rezistoare.
b) se realizează conform schemei electrice pe o placă test
c) tensiunea se va măsura cu un voltmetru
d) schema A- U1 > 0,3 V, tranzistorul bipolar se află în regim activ normal
schema B- U1> 0 deci tiristorul se află în regim de conducţie
439

Pentru proba practică este necesar să li se pună la dispoziţie elevilor

dispozitive electronice discrete ( tranzistoare bipolare, tiristoare, tranzistoare
cu efect de câmp, triace, diace) ,aparate de măsură, surse de alimentare,
plăci test şi pistoale de lipit. La punctul 5 al probei practice, este necesar ca
evaluatorul să stabilească schema electrică pe care va lucra fiecare elev.
Ponderea probei scrise şi a probei practice ar putea fi de câte 50% din

aprecierea testului sumativ.

despre dispozitivele electronice.
440

PARTEA I
441
Autor: LIVIA POP– profesor, gradul I, Colegiul Tehnic “George Bariţiu” Baia
Mare
COORDONATOR:

CONSULTANŢĂ:

442
Test sumativ

Competenţa:
 Implementează funcţii binare simple cu circuite integrate logice;

 Interconectează circuite integrate logice în montaje;
 Verifică funcţionarea montajelor
Obiective:
 să scrie funcţii logice în diferite forme de reprezentare;

 să simplifice funcţii logice folosind principiile de calcul ale algebrei booleene şi
diagrama Veitch- Karnaugh;
 să selecteze circuite integrate logice pentru implementarea funcţiilor logice după
simbol, aspect fizic şi marcaj;
 să utilizeze cataloage de circuite integrate digitale;
 să execute montaje cu circuite integrate logice;
 să verifice corectitudinea executării montajelor;
 să verifice funcţionarea corectă a montajelor, prin măsurare şi compararea
valorilor mărimilor măsurate cu valorile logice din tabelul de adevăr.
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului Circuite electronice digitale ca evaluare
sumativă, pentru a testa dobândirea competenţelor tehnice generale şi specializate, prin
îndeplinirea criteriilor de performanţă. Testul are două părţi: partea I, în care prin probă
scrisă, sunt evaluate cunoştinţele teoretice şi partea a II-a, în care sunt evaluate
abilităţile practice prin probe orale şi practice.
Tipul testului:
 partea I- probă scrisă (rezolvare de probleme);

 partea a II-a- probă orală (exerciţii de citire a foilor de catalog) şi practică.
443

Enunţ:
I. Aveţi la dispoziţie 30 minute pentru a rezolva o problemă pregătitoare în vederea

susţinerii probei practice:
Se dă funcţia logică f= P0+P1+P4+P5+P6.
1. Precizaţi numărul variabilelor funcţiei şi forma de reprezentare;

a) diagramă Veitch-Karnaugh;
b) tabel de adevăr.
3. Minimizaţi funcţia cu ajutorul:
a) axiomelor şi teoremelor algebrei booleene;
b) diagramei Veitch-Karnaugh.
II. Aveţi la dispoziţie 150 minute pentru a implementa cu diverse tipuri de porţi funcţia
f  AC  B .
Pentru aceasta parcurgeţi următorii paşi:
1. Identificaţi porţile logice de care aveţi nevoie;

2. Desenaţi schema de implementare ;
3. Utilizaţi catalogul de circuite logice integrate pentru a identifica circuitele integrate
necesare implementării;
4. Identificaţi după marcaj circuitele logice integrate de care aveţi nevoie;
5. Montaţi circuitele integrate în socluri;
6. Identificaţi configuraţia pinilor pentru circuitele integrate selectate, cu ajutorul
catalogului de circuite logice integrate;
7. Efectuaţi legăturile conform schemei;
8. Aplicaţi pe intrări toate combinaţiile distincte posibile de nivele logice şi verificaţi
funcţionarea schemei cu testerul digital;
9. După ce aţi verificat corectitudinea schemei, desfaceţi legăturile şi demontaţi toate
componentele.
I. Redactaţi răspunsurile independent şi respectaţi timpul alocat.
444
II. Pentru realizarea sarcinii de lucru, aveţi la dispoziţie:

 tester digital;
 o colecţie de circuite integrate: 7400, 7402, 7404, 7408, 7410, 7432.
 platformă de lucru prevăzută cu socluri;
I. Se acordă 100 de puncte pentru nota 10, astfel:
1. 10 puncte
2. 40 puncte
3. 40 puncte
II. Se acordă 100 de puncte pentru nota 10, astfel:
1. 5 puncte
2. 15 puncte
3. 5 puncte
4. 5 puncte
5. 10 puncte
6. 20 puncte
7. 5 puncte
8. 20 puncte
9. 5 puncte
În punctajul final, punctajul obţinut pentru partea I a testului are o pondere de 1/3, iar cel
obţinut pentru partea a II-a a testului are o pondere de 2/3.
Evaluarea se poate finaliza nu neapărat printr-o notă, ci şi printr-un calificativ: ADMIS,

sau RESPINS.
445
1. 10 puncte
Funcţia are 3 variabile şi este reprezentată în formă canonică normală disjunctivă.
2. 40 puncte
a)
AB A
C 00 01 11 10
0 1 0 1 1
C 1 1 0 0 1
b)
A B C f
0 0 0 1
0 0 1 1
0 1 0 0
0 1 1 0
1 0 0 1
1 0 1 1
1 1 0 1
1 1 1 0
4. 40 puncte
a) Se dezvoltă termenii de tip P din f.c.n.d. ca produsul tuturor variabilelor funcţiei şi se

obţine: f  AC  B .
446
b) Se formează 2 grupe: una de 4 unităţi cu termenii P 0, P1, P4, P5, cealaltă de 2 unităţi
cu termenii P4 şi P6. Se obţine acelaşi rezultat: f  AC  B .
II. Evaluarea se face prin observare sistematică. Pentru fiecare candidat se completează
o fişă ca cea de mai jos:
Cerinţa Îndeplinită Punctaj maxim acordat

Da Nu
1 5 puncte
2 15 puncte
3 5 puncte
4 5 puncte
5 10 puncte
6 20 puncte
7 5 puncte
8 20 puncte
9 5 puncte
Din oficiu 10 puncte
La finalul primei părţi a testului, profesorul comunică elevilor punctajele realizate. Dacă
rezultatele sunt nesatisfăcătoare, se iau măsuri pentru îmbunătăţirea progresului şcolar
(reluarea unor informaţii, consultarea Fişei de documentare 3.1, ş.a.) Dacă rezultatele
sunt bune, se poate trece la partea a II-a a testului, activitatea practică. Profesorul
monitorizează activităţile practice pe tot parcursul lor, corectând eventualele operaţii
greşite, pe care elevii le corectează.
447

PARTEA II
448
AUTOR:
MIHAELA MARKOVITS – profesor, gradul I, Colegiul Tehnic “George

Bariţiu” Baia Mare
COORDONATOR:

CONSULTANŢĂ:

449
Test sumativ

Competenţa:
 Implementează funcţii binare simple cu circuite integrate logice;

 Interconectează circuite integrate logice în montaje;
 Verifică funcţionarea montajelor
Obiective:
 să selecteze circuite integrate logice după simbol, aspect fizic şi marcaj;

 să implemeteze funcţii binare simple cu porţi logice;
 să utilizeze cataloage de circuite integrate digitale;
 să evalueze parametrii specifici ai circuitelor logice integrate;
 să execute montaje cu circuite integrate logice;
 să verifice corectitudinea executării montajelor;
 să verifice funcţionarea corectă a montajelor, prin măsurare şi compararea
valorilor mărimilor măsurate cu valorile logice din tabelul de adevăr.
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului Circuite electronice digitale ca evaluare
sumativă, pentru a testa dobândirea competenţelor tehnice generale şi specializate, prin
îndeplinirea criteriilor de performanţă.
Tipul testului: probă practică.

Enunţ:
I. Aveţi la dispoziţie 60 minute pentru a implementa cu diverse tipuri de porţi funcţia f=

ABC . Pentru aceasta parcurgeţi următorii paşi:
450
1. Identificaţi porţile logice de care aveţi nevoie pentru implementarea funcţiei;

2. Utilizaţi catalogul de circuite logice integrate pentru a identifica circuitele integrate
necesare implementării;
3. Montaţi circuitele integrate în socluri;
4. Identificaţi configuraţia pinilor pentru circuitele integrate selectate, cu ajutorul
catalogului de circuite logice integrate;
5. Efectuaţi legăturile conform schemei;
6. Verificaţi funcţionarea schemei cu testerul digital;
componentele.
II. Se dă schema de mai jos:
VC C
16
14
11
15
13
12
10
4
3
2
1
13 7
A 1 Y 0
A>Bi
A=Bi
A<Bi
B3
B2
B1
B0
A3
A2
A1
A0
VC C
3 6
B 1 Y 1 5
8 7485 16 1 1 Y 2 4
74155
G N D VC C 15 1C 1 Y 3
2C 9
A>Bo
A=Bo
A<Bo
2 2 Y 0 10
14 1G 2 Y 1 11
2G 2 Y 2
G N D
12
2 Y 3
5
6
7
Aveţi la dispoziţie 120 minute pentru a îndeplini următoarele cerinţe:
1. Identificaţi cele 2 circuite integrate din schemă;

2. Identificaţi configuraţia pinilor celor două circuite integrate;
3. Precizaţi nivelele logice pe ieşirile fiecărui circuit în configuraţia schemei date;
4. Montaţi în socluri circuitele integrate;
5. Realizaţi legăturile electrice conform schemei;
6. Alimentaţi montajul;
7. Verificaţi cu testerul digital nivelele logice pe ieşirile circuitelor integrate;
8. Comparaţi rezultatele obţinute cu valorile logice deduse la punctul 3.
451

componentele.

 tester digital;
 o colecţie de circuite integrate: 7400, 7404, 7408, 7410, 7432, 7485, 74155
 platformă de lucru prevăzută cu socluri;
I. Se acordă 100 de puncte pentru nota 10, astfel:
10. 10 puncte
11. 10 puncte
12. 10 puncte
13. 20 puncte
14. 10 puncte
15. 20 puncte
16. 10 puncte
II. Se acordă 100 de puncte pentru nota 10, astfel:
1. 10 puncte
2. 15 puncte
3. 15 puncte
4. 5 puncte
5. 10 puncte
6. 5 puncte
7. 15 puncte
452
8. 10 puncte
9. 5 puncte
La stabilirea notei finale, subiectul I are pondere 1/3 , iar subiectul II are pondere 2/3.
I. Evaluarea se face prin observare sistematică.
Pentru fiecare candidat se completează o fişă ca cea de mai jos:

Da Nu
1 10 puncte
2 10 puncte
3 10 puncte
4 20 puncte
5 10 puncte
6 20 puncte
7 10 puncte
II. Evaluarea se face prin observare sistematică.
Pentru fiecare candidat se completează o fişă ca cea de mai jos:

Da Nu
1 10 puncte
2 15 puncte
3 15 puncte
4 5 puncte
5 10 puncte
6 5 puncte
7 15 puncte
8 10 puncte
9 5 puncte
453
Profesorul monitorizează activităţile practice pe tot parcursul lor, corectând eventualele

operaţii greşite, pe care elevii le corectează. Dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare, se
iau măsuri pentru îmbunătăţirea progresului şcolar, cum ar fi: consultarea Fişelor de
documentare, sau refacerea activităţii practice.
454
455
AUTOR:
CAZACU REMUS – profesor grad didactic I - Colegiul Tehnic de
Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacău
COORDONATOR:
FLORIN IORDACHE – Inginer
CONSULTANŢĂ:
456
PROBĂ SCRISĂ SUMATIVĂ

Competenţa:
- Evaluează performanţele circuitelor şi sistemelor electronice
- să identifice elementele de circuit necesare realizării unui stabilizator parametric
- să cunoască funcţionarea unui stabilizator parametric cu două tensiuni stabilizate
- să identifice părţile componente ale schemei bloc a unui redresor
- să cunoască rolul funcţional a elementelor componente unui redresor monofazat
monoalternanţă şi dublă alternanţă
- să interpreteze o foaie de catalog pentru diode stabilizatoare şi redresoare
- să identifice categorii de diode redresoare şi stabilizatoare pe baza datelor de
catalog
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei de învăţare nr. 1, ca evaluare sumativă.
testului, catalog de componente şi va rezolva subiectul.
Testul sumativ este format din întrebări multiple care-i oferă profesorului evaluator
posibilitatea să realizeze teste diferite pentru clase diferite.
Durata evaluării
FIŞA DE EVALUARE SUMATIVĂ

TEMA 1
457
Enunţuri :
1. Folosind catalogul de diode determinaţi valorile parametrilor .

Diode redresoare
Codul diodei IFA I0A VRRMV VFV IRmA
1N4007
F602
6SI2(R)
Diode stabilizatoare
Codul diodei VzminV VznomV VzmaxV IZmA IzmaxmA PdmaxW
PL3V6Z
1N3018B
4DZ10
2. Competează spaţiile libere cu termenii corespunzători :
1. Schema electronică a redresorului monofazat dublă alternanţă în punte conţine
un număr de ………… diode.
2. Circuitul la ieşirea căruia tensiunea este aproximativ constantă se numeşte
………
3. Elementul principal al stabilizatoarelor parametrice este dioda ……………….. .
4. Prin legarea în serie a două sau mai multe diode stabilizatoare, se obţin
stabilizatoare cu tensiuni mai ……….. .
5. Stabilizatoarele de tensiune menţin ………….. tensiunea de ieşire dacă
tensiunea de intrare sau rezistenţa de sarcină se modifică între anumite limite
admise.
3. Notează cu litera A afirmaţiile adevărate şi cu litera F afirmaţiile false.
1. Tensiunea la ieşirea redresoarelor este alternativă.
2. La redresoarele monofazate dublă alternanţă în punte se află în conducţie
simultan două diode.
3. Tensiunea medie redresată este mai mare la redresoarele cu sarcină RC decât
la redresoarele cu sarcină rezistivă.
4. Conectând în serie diodele stabilizatoare, se obţin tensiuni stabilizate mai mari
decât tensiunea fiecărei diode.
5. La bornele diodelor blocate, tensiunea are valoarea de zero volţi.
4. Alege varianta corectă de răspuns:
1. Dacă tensiunea la ieşirea unui redresor monofazat monoalternanţă este pozitivă,
valoarea maximă se atinge la momentul :
a) 0 ; b) T/2 ; c) T/4 ; d) T
458
2. Randamentul redresoarelor monfazate dublă alternanţă cu sarcină rezistivă este

de aproximativ :
a) 20 ; b)40 ; c) 80 ; d) 100
3. Banda colorată desenată pe corpul unei diode stabilizatoare indică :
a) anodul ; b) toleranţa ; c) puterea maximă disipată ; d) catodul
4. Simbolul este specific diodei :
a) stabilizatoare ; b) varicap ; c) redresoare ; d) detectoare
5. Diodele stabilizatoare funcţionează în zona de străpungere controlată cu
polarizare :
a) inversă ; b) directă ; c) constantă ; d) mare

TEMA 1
1. In vederea identificării terminalelor, se poziţionează dioda conform desenului din fila

de catalog şi, astfel se determină anodul, respectiv catodul componentei.
2. 1-patru ; 2-stabilizator ; 3-Zener ; 4-mari ; 5-constantă
3. 1-F ; 2-A ; 3-F ; 4-A ; 5-F
4. 1-b ; 2-b ; 3-d ; 4-c ; 5-a
459
460

Competenţa:
- să cunoască mărimile caracteristice ale amplificatorului: factor de amplificare,
caracteristică de frecvenţă
- să identifice amplificările în tensiune, în curent, în putere
Durata evaluării

TEMA 2
A. Alege varianta corectă de răspuns :
461
1. Un amplificator de semnal mic :

a. utilizează doar o mică porţiune din dreapta sa de sarcină ;
b. are întotdeauna un semnal de ieşire de ordinul mV ;
c. intră în saturaţie în fiecare perioadă a semnalului de intrare ;
d. are întotdeauna un amplificator cu emitorul comun.
2. Amplificatorul de curent continuu amplifică :
a. componenta alternativă ;
b. componenta continuă ;
c. componenta alternativă şi continuă ;
d. o parte din componenta continuă.
3. Un fenomen specific amplificatoarelor de curent continuu este fenomenul de :
a. decalaj ;
b. derivă ;
c. off-set ;
d. reglaj.
B. Competează spaţiile libere cu termenii corespunzători :
1. Amplificatorul este un cuadripol ……………. la ieşirea căruia se obţine un semnal
proporţional cu semnalul aplicat la intrare, având aceeaşi frecvenţă şi de putere mai
mare.
2. Un parametru important legat de condiţia de zero este tensiunea de……………..
3. Eliminarea decalajului se face cu ………….. de reglaj.
C. Notează cu litera A afirmaţiile adevărate şi cu litera F afirmaţiile false :
1. Un amplificator cu mai multe etaje se poate considera ca fiind legarea în cascadă a
mai multor amplificatoare simple. A
2. Prin amplificare înţelegem procesul de micşorare a valorilor instantanee ale unei
puteri sau ale altei mărimi, făra a modifica modul de variaţie a mărimii în timp şi folosind
energia unor surse de alimentare. F
3. Caracteristica de frecvenţă a amplificatorului reprezintă dependenţa între modulul
factorului de amplificare, de obicei în tensiune, şi frecvenţa semnalului de intrare. A
Toate subiectele sunt obligatorii. Fiecare subiect este notat cu 1 punct. Se acordă 1
punct din oficiu.

TEMA 2
462
A. 1-a; 2-c; 3-b

B. 1-activ; 2-decalaj; 3-sisteme
C. 1-A; 2-F; 3-A
463
Competenţa:
fotoelectric intern
instruire practică. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva
subiectul.
Durata evaluării

TEMA 5
464
A. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1-9), scrieţi pe foaia de test litera
corespunzătoare răspunsului corect :
1. Unele fototranzistoare nu au în exterior :
a. bază ;
b. emitor ;
c. colector
2. Sensibilitatea fototranzistorului este egală ;
a.egală cu sensibilitatea fotodiodei ;
b. mai mică decât sensibilitatea fotodiodei ;
c. mai mare decât sensibilitatea fotodiodei
3. Curentul de întuneric al fototranzistorului BPW 23 este :
a. 50nA ;
b. 100nA ;
c. 25mA
4. LED-ul este o joncţiune pn polarizată :
a. invers ;
b.direct ;
c. nepolarizată
5. Când sursa de lumină este întreruptă, curentul de colector al unui fototranzistor este :
a.minim ;
b. maxim ;
c. nu depinde de lumină, ci de polarizare
6. Pentru a afişa cifra doi la un afişaj cu şapte segmente, se aprind segmentele :
a. ABCDE ;
b. ABDFG ;
c. ABDEG
7. Tensiunea de polarizare corectă a unui LED are valoarea :
a.3V ;
b. 5V ;
c. 0,7V
8. Dispozitivul de intrare într-un optocuplor este :
a. fotodioda ;
b. fototranzistorul ;
c. LED-ul
9. Curentul de bază al unui fototranzistor este :
a. determinat de tensiunea de polarizare ;
b. o mărime ce nu se ia în considerare ;
c. direct proporţional cu lumina
465

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns greşit sau lipsă, se
acordă 0 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu.
Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu
răspunsul considerat corect.

TEMA 5
A. 1-b; 2-b; 3-a; 4-c; 5-a; 6-c; 7-c; 8-a; 9-b

466
Competenţa: Interconectează circuite şi sisteme electronice în tehnica de calcul

- să cunoască importanţa unui sistem de calcul
- să identifice elementele necesare asamblării unui sistem de calcul
- să urmeze etapele pentru asamblarea unui sistem de calcul
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei de învăţare nr. 8. Acestă procedură de
evaluare poate fi utilizată ca o modalitate complementară de documentare a achiziţiilor
asociate temei propuse avute în vedere şi realizate. Este o evaluare sumativă.
Tipul testului: Proiect
Investigaţia se poate realiza individual sau în grup de 2-3 elevi, fiecare dintre ei
îndeplinind sarcini distincte bine precizate.
Durata evaluării
Timp de lucru: 4 săptămâni
Enunţ: Proiectul va fi realizat la finalul temei 8 şi va fi structurat în două mari părţi:
a. Cercetarea făcută pentru a documenta operaţia de asamblare, utilizând cei 9 paşi de
mai jos:
 Deschiderea unei carcase.
 Instalarea sursei de alimentare.
 Ataşarea componentelor la placa de bază şi instalarea plăcii de bază.
 Instalarea componentelor interne.
 Instalarea componentelor în locaşurile externe.
 Instalarea plăcilor de extensie.
 Conectarea tuturor cablurilor interne.
 Reataşarea panourilor laterale şi conectarea cablurilor externe la
calculator.
 Pornirea calculatorului pentru prima dată.
b. Realizarea practică a asamblării unui calculator. Se vor respecta normele de

protecţia şi securitatea muncii, corespunzătoare sistemelor de calcul.
Surse de informare :
- surse mass-media : literatura tehnică de specialitate
- surse reale : documentaţie tehnică, atelier/agent economic
- surse virtuale : software educaţional, internet
Etape- termene: Derularea proiectului va fi etapizată, termenele de finalizare fiind
stabilite de comun acord cu îndrumătorul, fiecare etapă finalizată urmând a fi analizată
pentru descoperirea punctelor slabe şi trecerea la o nouă etapă.
467
Elevii au obligaţia de a respecta etapele şi termenele stabilite pentru a se înscrie în grafic, iar
proiectul să poată fi predat şi realizat în condiţii optime şi la termenul stabilit.
Proiectul va fi prezentat în scris redactat la calculator, printat şi realizat practic.
Partea I 20p ( )
Partea II 20p ( )
Partea III 20p ( )
Partea IV 20p ( )
Partea V 20p ( )
FIŞA DE EVALUARE
Numele şi prenumele elevului:
468
Tema:
Numele, prenumele şi specializarea îndrumătorului:
Partea I: Monitorizarea progresului
Competenţe vizate/implicate în realizarea/execuţia investigaţiei/proiectului:
....................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
Partea a II-a: Aprecierea calităţii activităţii candidatuluI

1. Activităţile întreprinse se raportează adecvat la
temă
2. Abordarea temei a fost făcută dintr-o perspectivă
personală, candidatul demonstrând reflecţie critică
3. Activităţile au fost întreprinse, după caz, sub
coordonarea/ supravegherea îndrumătorului de
proiect sau/şi a persoanelor autorizate
4. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite a fost
făcută conform planificării iniţiale
5. Documentarea a fost făcută cu sprijinul şi sub
supravegherea îndrumătorului de proiect
6. Identificarea şi utilizarea bibliografiei pentru
redactarea părţii scrise a proiectului a fost realizată
integral
7. Soluţiile pentru situaţiile-problemă cu care s-a
confruntat candidatul pe parcursul executării
proiectului sunt personale şi au fost găsite cu
ajutorul îndrumătorului de proiect
8. În realizarea sarcinilor de lucru din cadrul
proiectului candidatul a făcut dovada implicării şi
angajării personale, originalităţii soluţiilor propuse,
a imaginaţiei şi creativităţii în abordarea şi
îndeplinirea sarcinilor
9. Soluţiile găsite de către candidat pentru
rezolvarea problemelor practice au transferabilitate
în alte contexte practice
Partea a III-a: Aprecierea calităţii proiectului

469
1. Validitate în raport cu tema, scopul, obiectivele şi

metodologia abordată
2. Acoperire satisfăcătoare în raport de tema aleasă
3. Opţiunea candidatului pentru utilizarea anumitor
resurse este bine justificată şi argumentată
4. Redactarea părţii scrise demonstrează logică şi o
bună argumentare a ideilor
7. Elemente de originalitate în găsirea soluţiilor
8. Aplicabilitate practică
9. Realizarea investigaţiei este în concordanţă cu
S.P.P-ul pentru calificarea respectivă
Partea a IV-a: Aprecierea susţinerii proiectului
CRITERIUL DA/ NU OBSERVAŢII

1. Candidatul a realizat o susţinere orală clară,
coerentă şi fluentă
2. Prezentarea a fost structurată echilibrat în raport
cu tema şi cu obiectivele propuse
3. Candidatul a demonstrat putere de sinteză
4. Candidatul şi-a susţinut punctele de vedere şi
opiniile într-un mod personal şi bine argumentat
5. Candidatul a utilizat în prezentare mijloace de
comunicare potrivite: elemente de grafică, modele,
aplicaţii, facilităţi audio-video ale TIC etc.
Partea a V-a: Aprecierea răspunsurilor candidatului la întrebările îndrumătorului de proiect:

ÎNTREBARE DA/NU OBSERVAŢII
Nota finală
470
471
Modulul: Tehnologia reţelelor de comunicaţii
472
AUTOR:
MARINA DUMITRESCU – profesor, gradul I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii

„Nicolae Vasilescu-Karpen”, Bacău
COORDONATOR:

CONSULTANŢĂ:
473
PROBĂ PRACTICĂ SUMATIVĂ

ompetenţe : Execută lucrări de cablare structurată
- să realizeze un segment de reţea
- să monteze conectori RJ-45 şi de tip F
Acest test este utilizat la sfârşitul modulului, ca test practic sumativ.
Tipul testului : probă practică şi orală.

- Canal de cablu din material plastic
- Cablu coaxial şi UTP
- Panou de lemn
- Conectori RJ-45 şi conectori de tip F
- Holzşuruburi
- Coliere de plastic pentru legarea cablurilor
- Maşină de găurit cu burghie de diferite mărimi
- Şurubelniţă
- Cuţit
- Rigă şi echer
- Fierăstrău
- Cleşte de sertizat
- Cleşte patent
474
PROBĂ PRACTICĂ SUMATIVĂ
Temă
Execută instalarea unui segment de reţea ce cuprinde un cablu pentru TV şi un cablu
UTP conform schemei de mai jos şi montează conectori la capetele cablurilor.
(Cu linie albă este figurat cablul pentru TV, iar cu cu linie neagră, cablul UTP).
Lucrarea constă în montarea canalului de cablu pe un panou de lemn, montarea şi
legarea cablurilor, montarea conectorilor. Conectorii de la capetele cablului UTP vor fi
montaţi în aşa fel încât să poată fi interconectate direct 2 calculatoare.
Ai la dispoziţie :
Canal de cablu din material plastic, cablu coaxial şi UTP, panou de lemn, conectori
RJ-45 şi conectori de tip F, holzşuruburi, coliere de plastic pentru legarea cablurilor,
maşină de găurit cu burghie de diferite mărimi, şurubelniţă, cuţit, riglă şi echer, fierăstrău,
cleşte de sertizat, cleşte patent
Fişă de evaluare
PROBĂ PRACTICĂ ŞI ORALĂ SUMATIVĂ
Temă
Execută instalarea unui segment de reţea ce cuprinde un cablu pentru TV şi un cablu
UTP conform schemei de mai jos şi montează conectori la capetele cablurilor.
475
(Cu linie albă este figurat cablul pentru TV, iar cu cu linie neagră, cablul UTP).
Lucrarea constă în montarea canalului de cablu pe un panou de lemn, montarea şi
legarea cablurilor, montarea conectorilor. Conectorii de la capetele cablului UTP vor fi
montaţi în aşa fel încât să poată fi interconectate 2 calculatoare
Ai la dispoziţie : Canal de cablu din material plastic, cablu coaxial şi UTP, panou de
lemn, conectori RJ-45 şi conectori de tip F, holzşuruburi, coliere de plastic pentru legarea
cablurilor, maşină de găurit cu burghie de diferite mărimi, şurubelniţă, cuţit, rigă şi echer,
fierăstrău, cleşte de sertizat, cleşte patent.

17. Stabileşte traseul conform schemei 1p ( )
18. Alege materialele necesare 1p ( )
19. Aplică o tehnică adecvată de pozare 1p ( )
20. Pregăteşte capetele de cablu 1p ( )
21. Montează conectorii conform cerinţelor 1p ( )
22. Respectă dimensiunile din schemă 1p ( )

8. Prezintă codul culorilor pentru conectorul RJ-45 1p ( )
476
9. Precizează diferenţele dintre un cablu UTP şi un cablu STP 1p ( )

10. Enumeră normele de protecţia muncii pe care le-ai aplicat
la realizarea lucrării 1p ( )
477
Competenţe : - Execută lucrări de cablare structurată

- Instalează şi întreţine reţele de comunicaţii electronice
- să cunoască principiile de bază ale cablării structurate
- să cunoască diferitele tipuri de conectori şi tehnologia de montare a acestora
- să cunoască principalele tipuri de echipamente din reţelele de comunicaţii
- să cunoască normele de bază de protecţie a muncii
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei 12, ca evaluare sumativă.

Testul se poate desfăşura într-o sală de clasă sau în laboratorul de specialitate. Fiecare
elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.
Proba scrisă sumativă este formată dintr-un număr mare de întrebări care-i oferă
profesorului evaluator posibilitatea să conceapă teste diferite pentru clase diferite.
Sunt concepute 18 subiecte evaluate cu 0.5 puncte, 6 subiecte evaluate cu 1
punct, şi 3 subiecte subiecte evaluate cu 1.5 puncte. Profesorul evaluator va
alege :
- 9 subiecte de 0.5 puncte (9 x 0.5 = 4.5 puncte)
- 3 subiecte de 1 punct (3 x 1 = 3 puncte)
- 1 subiect de 1.5 puncte (1 x 1.5 = 1.5 puncte)
TOTAL: 9 puncte + 1 punct din oficiu = 10 puncte
În acest fel, la clase diferite, lucrările nu vor fi identice.
Enunţuri :
Pentru fiecare din subiectele de la 1 la 18, scrieţi pe foaie litera corespunzătoare
răspunsului pe care îl consideraţi corect.
13. Conectorii-vampir se montează pe :

a. cabluri de fibră optică
b. cabluri coaxiale
478
c. cabluri UTP/STP
14. Cablurile UTP şi STP au o impedanţă caracteristică cuprinsă între:

a. 75Ω … 100Ω
b. 100Ω ... 120Ω
c. 120Ω … 240Ω
15. Pe cablurile coaxiale, conectorii care se montează fără sertizare sunt :

a. conectorii SMA
b. conectorii BNC
c. conectorii F
16. Un pigtail este :

a. un segment de fibră optică
b. un segment de fibră optică cu un conector montat la un capăt
c. un segment de fibră optică cu 2 conectori montaţi la capete
17. La marcarea firelor din cablurile UTP/STP nu se foloseşte culoarea :

a. verde
b. negru
c. portocaliu
d. albastru
e. maron
18. Sertizarea este :

a. o caracteristică a cablurilor coaxiale
b. o tehnologie de montare a conectorilor
c. o metodă de protecţie contra coroziunii
19. Protectorii primari asigură protecţia cablurilor contra :

a. perturbaţiilor electromagnetice
b. supratensiunilor accidentale
c. scurtcircuitelor
20. Lungimea maximă a circuitelor din cablarea orizontală nu trebuie să depăşească :

a. 200m
b. 150m
c. 100m
21. Standardul ANSI/TIA/EIA568 se foloseşte în :

a. Canada
479
b. Uniunea Europenă
c. Statele Unite
22. Standardele T568-A şi T568-B diferă intre ele prin inversarea perechilor :
a. 1 şi 4
b. 2 şi 3
c. 1 şi 3
d. 2 şi 4
23. Operaţiile de sertizare se pot realiza cu :

a. cleştele patent
b. surubelniţe de diferite mărimi
c. penseta
d. scule specializate
e. un cuţit bine ascuţit
24. Sertizoarele se folosesc pentru :

a. sertizarea conectorilor BNC pe cablurile coaxiale
b. montarea conectorilor optici
c. sertizarea conductoarelor în reglete cu sertizare prin deplasarea
izolaţiei
d. sertizarea conectorilor RJ
e. sertizarea pinului central la conectoarele pentru cabluri coaxiale
25. Ce se întâmplă dacă într-o reţea ce funcţionează la viteza de 10Mb/s, este

conectat un echipament ce poate funcţiona la 100Mb/s ?
a. echipamentul nu va funcţiona deloc
b. echipamentul va funcţiona, dar cu erori
c. echipamentul va funcţiona corect dar la viteza de 10Mb/s
d. echipamentul se va defecta
26. Citiţi enunţul de mai jos şi scrieţi pe foaie litera corespunzătoare categoriei de
măsuri de protecţie a muncii din care face parte acesta.
“Cozile şi mânerele uneltelor trebuie să fie bine fixate, netede şi de dimensiuni

care să permită prinderea lor sigură şi comodă. Pentru fixarea cozilor şi mânerelor
în scule se vor folosi pene metalice”.
a. măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor
b. măsuri de protecţie la lucrul instalaţii şi echipamente electrice
c. măsuri de protecţie la lucrul cu unelte manuale
480
27. Securitatea unei reţele este mai vulnerabilă în cazul :

a. conexiunii pe fibră optică
b. conectării wireless
c. conexiunii prin cablu coaxial
28. UPS-ul are rolul :

a. de a evita pierderile de date
b. de evita scurtcircuitele
c. de a proteja mediul
29. Ce sunt camerele web ?

a. camere unde se montează echipamentele
b. camere video cu înregistrare pe casetă
c. camere video cu adresă IP ce se pot conecta direct într-o reţea de date
30. Normele de tehnica securităţii muncii sunt :

a. obligatorii
b. facultative
c. opţionale
31. Transcrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în

dreptul ei A dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau F dacă apreciaţi că
enunţul este fals.
a. Zona de lucru reprezintă porţiunea de reţea dintre repartitorul orizontal
şi repartitorul principal.
b. Cablurile de fibră optică asigură cele mai mari viteze de transmisie, însă
pe distanţe mai mici decât cablurile UTP.
c. Conectorii BNC şi SMA sunt folosiţi la cablurile coaxiale, iar conectorii F
sunt folosiţi la cablurile de fibră optică.
d. Conectorii vampir se pot monta oriunde pe cablu, nu numai la capete.
32. În enunţul de mai jos asociaţi numărul din dreptul cuvântului lipsă cu litera
“Deranjamentele ce afectează conectivitatea fac imposibilă ...(1)... la reţea.

Sertizarea greşită a unui conector reprezintă o cauză ...(2)... de deranjament.
Contactele conectorilor se pot oxida datorită ...(3)... excesive sau ...(4)...”
a. hardware
b. agenţilor corozivi
c. umidităţii
d. conectarea
481
e. adresa IP
f. software
33. Scrieţi în ultima coloană a tabelului de mai jos literele corespunzătoare zonelor
de aplicabilitate a standardelor, alese din lista de sub tabel.
1 CAN/CSA-T529
2 EN 50173
3 AS/NZS 3080
4 ISO 11801
5 ANSI/TIA/EIA-568
a. Internaţional
b. Statele unite
c. Canada
d. Australia şi Noua Zeelandă
e. Comunitatea Europeană
f. Africa
34. Transcrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în

dreptul ei A dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau F dacă apreciaţi că
enunţul este fals.
a. Cea mai rapidă metodă de montare a unui conector pe fibra optică o
reprezintă sudarea acesteia la un pigtail
b. Un conector RJ are întotdeauna toţi pinii conectaţi
c. Indiferent de standardul folosit, codul culorilor la conectorii RJ-45 este
identic
d. Normele de protecţia muncii stabilesc regulile ce trebuiesc respectate
pentru asigurarea calităţii lucrărilor.
35. Scrieţi pe foaie cifrele corespunzătoare succesiunii corecte a etapelor de

montare ale unui conector RJ-45.
482
36. Se doreşte realizarea unui cablu de conexiune UTP inversor. Ştiind că la capătul
A firele au fost conectate conform schemei de mai jos, se cere să se precizeze
ordinea firelor pentru conectorul de la capătul B (în dreptul numerelor ce
reprezintă pinii conectorului, se vor scrie literele corespunzătoare culorii firelor).
37. Înlocuiţi cifrele din zonele punctate cu litera corespunzătoare termenului corect,
aleasă din lista de mai jos.
“Conectorii BNC sunt folosiţi la cablurile ....(1).... Conectorii ST se folosesc la

cablurile ...(2)... Conectorii RJ se folosesc la cablurile ...(3)...”
a. UTP
b. coaxiale
c. de fibră optică
483
“Centralele PBX sunt centrale telefonice cu un număr ...(1)... de linii. Cea mai
mare parte a ...(2)... se desfăşoară între posturile telefonice ...(3)...”
a. foarte mare
b. exterioare
c. redus
d. interioare
e. mare
f. traficului
g. consumului
Protecţia la supratensiune se realizează cu ajutorul ...(1)... Lămpile ...(2)... sunt o

sursă de tensiuni perturbatoare. Pentru protecţia la foc este important materialul
din care se realizează ...(3)...
a. mantaua cablului
b. cu incandescenţă
c. protectorilor primari
d. fluorescente
484

Pentru proba scrisă sumativă
 Se acordă 1 punct din oficiu.

 Se acordă 0.5 puncte pentru răspunsurile corecte la subiectele nr. 1 – 18, astfel :
1. b 7. b 13. c
2. b 8. c 14. c
3. c 9. c 15. b
4. b 10. b 16. a
5. b 11. d 17. c
6. b 12. c 18. a
La aceste subiecte nu se acordă punctaj parţial. Pentru răsuns greşit sau lipsa
răspunsului, se acordă 0 puncte.
 Se acordă 1 punct subiectelor de la 19 la 22, dar se acordă şi punctaje parţiale.

Astfel :
19. a - F, b - F, c - F, d - A (0.25 puncte pentru fiecare răspuns

corect)
20. 1 - d , 2 - a, 3 - c, 4 – b (0.25 puncte pentru fiecare răspuns
corect)
21. 1 – c, 2 – e, 3 – d, 4 – a, 5 – b (0.2 puncte pentru fiecare răspuns
corect)
22. a – A, b – F, c - F, d – F (0.25 puncte pentru fiecare răspuns
corect)
 Pentru subiectele 23 şi 24 nu se acordă punctaje parţiale, ci se acordă un punct

numai pentru succesiunea corectă şi completă.
23. 4, 2, 6, 5, 1, 3
24. 1c, 2f, 3a, 4d, 5e, 6b, 7g, 8h
 Pentru subiectele 25, 26 şi 27 se acordă 1.5 puncte pentru subiectul complet, dar
şi punctaje parţiale.
25. 1 – b, 2 – c, 3 – a (0.5 puncte pentru fiecare răspuns

corect)
485
26. 1 - c, 2 - f, 3 – d (0.5 puncte pentru fiecare răspuns

corect)
27. 1 - c, 2 - d, 3 – a (0.5 puncte pentru fiecare răspuns
corect)
486

PARTEA I
487
AUTORI:
Badea-Guţu Rocsana – profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic
„Mircea Cristea” Braşov
COORDONATOR:
Comunicaţii „N. Vasilescu Karpen” Bacău
CONSULTANŢĂ:

488
Testul nr.1 -sumativ
Competenţa: Descrie tipuri de semnale utilizate în comunicaţiile electronice
Descrie tehnicile de prelucrare a semnalelor
Tema1,tema 2, tema 3, tema4 Fişele documentare: 1.1….4.2
Să identifice semnalele electrice utilizate în comunicaţiile electronice
Să explice modalităţile de prelucrare a semnalelor
Să indice etapele prelucrării semnalelor electrice
Tipul testului
Probă scrisă
Durata evaluării
50 min
489
Enunţ
Subiectul I……………………………………………………………………..30 puncte
1. O mărime periodică se poate exprima formula:
a. u(t )  u(2t )
b u (t )  u (t  T )
c. u(t )  u(t  t  T )
d. u(t )  u(2t  T  T )
2. Procesul de modulaţie constă în.
a. modificarea unui parametru al purtătoarei
b. modificarea semnalului modulator
c. modificarea semnalului modulator şi a purtătoarei
d. modificarea amplitudinii semnalului modulator
3. Valoarea vârf la vârf Uv-v a unei mărimi sinusoidale reprezintă:
a. 2·Umax
Umax
b.
2
c. 2  Umax
d. 2 Uef
4. Gradul de modulaţie m caracterizează modulaţia în amplitudine. Ca să nu se producă

distorsiuni el trebuie să îndeplinească condiţia:
a. m>=1
490
b m=1
c. m<1
d. m>>1
5. Unitatea de măsură a valorii efective pentru un semnal sinusoidal de tensiune este:
a. V2
b. 1/V
c. V
d. VA
6. Caracteristica amplitudine frecvenţă reprezentată mai jos caracterizează :
a. modulaţia în amplitudine
b. modulaţia în fază
c. modulaţia în frecvenţă
1.Specificaţi următoarele abrevieri pentru termenii de specialitate, atât în limba română

cât şi în limba engleză acolo unde este cazul. enumeraţi mai jos 20 punte
a. MIA
b. CAN ,CAD,ADC
c. FTJ
d. BLU
2. Scrieţi pe foaia de test informaţia corectă care completează spaţiile libere…10 puncte
a. Procesul în cursul căruia se modifică amplitudinea semnalului purtător în conformitate

cu semnalul ce trebuie transmis se numeşte ___________ 1 .
491
b. Numai semnalele analogice cu spectru ______ 2 pot fi refăcute.
Schema bloc pentru multiplexarea cu diviziune în frecvenţă este redată mai jos.
a. Specificaţi blocurile notate cu 1,2,3.
b. Explicaţi rolul blocurilor notate cu 1 şi 3 din schemă.
Pentru acest test sumativ nu există instrucţiuni suplimentare pentru elevi.
Subiectul I 30 p
Subiectul II 30 p
492
Subiectul III 30 p
1-b, 2-a, 3-a, 4-c, 5-c, 6-a
acordă 0 puncte.
1 20 puncte
a. Pulse Amplitude Modulation, modulaţia în amplitudine a impulsurilor
b. Analog to Digital Conversion, convertor analog digital
c. FTJ
d. Bandă laterală unică
acordă 0 puncte.
2 10
puncte
a- modulaţie în amplitudine
b- finit
se acordă 0 puncte
a. 1-modulator MA, 2- filtru de trecere, 3- demodulator

493
acordă 0 puncte.
b. 1. circuitul modulator realizează procesul de modulare a semnalelor. Semnalul util

este transportat de la locul emisiei până la diferite puncte de recepţie de către un
agent purtător constituit din unde electromagnetice . În cazul DFM este vorba de
modulaţie în amplitudine. 3- demodulatorul realizează operaţia inversă modulaţiei
prin care se reface semnalul la recepţie
Se acordă 6 puncte pentru fiecare răspuns corect şi complet. Pentru fiecare

formulare incompletă sau parţial corectă de acordă 3 puncte. Se punctează orice
formulare sau exprimare echivalentă.
În funcţie de rezultatele elevilor se recomandă: consultarea fişelor de documentare ce

însoţesc modulul V semnale şi medii de comunicaţii , partea I, realizarea activităţilor de
învăţare propuse, activităţi de învăţare suplimentare, refacerea testului
Teme de proiect
Proiectul reprezintă o creație substanțială, care cere elevilor să efectueze cercetarea,
planificarea, rezolvarea de probleme și evaluarea, de-a lungul unei perioade extinse de
timp, cu posibilitatea includerii unei componente practice.
Cu ajutorul lor se pot evalua o gamă largă de competenţe, atât cognitive, cât şi practice,
de nivel înalt. Oferă elevului autonomie, îi dă posibilitatea de a lucra fără supraveghere
atentă și de a demonstra iniţiativă personală, apropie activitatea elevului de problematica
reală a mediului de muncă de la agenţii ecinomici.
Proiect 1
Tema: transmiterea semnalelor de televiziune
Principiile transmisiei semnalelor TV
Scheme bloc utilizate pentru transmisia semnalelor TV
Tipuri de modulaţie utilizate în transmiterea semnalelor de televiziune
Transmisia VF
Transmiterea RF a semnalelor de televiziune
494
Suporturi de transmisie utilizate

Suporturi de transmisie utilizate
Proiect 2
Tema: transmisia şi recepţia undelor electromagnetice
Principii ale transmisiei şi recepţiei undelor electromagnetice
Exemple ale utilizării transmisiilor cu unde electromagnetice
Suporturi de transmisie pentru transmisia undelor electromagnetice
Proiect 3
Tema: modemul-mediu de transmitere a informaţiei
Principii de funcţionare al modemului
Tipuri de semnale utilizate în cadrul transmisiei cu modem
Rolul modemului în cadrul unei transmisii
Parametrii tehnici ai modem-ului
Soluţii tehnice
Proiect 4
Tema: comunicaţii mobile GSM
Istoric al comunicaţiilor mobile.
Principii comunicaţiilor mobile GSM
Metode de acces multiplu utilizate în cadrul transmisiilor GSM.
Tipuri de semnale utilizate în comunicaţiile GSM.
Proiect 5
Tema: Comunicaţii prin fibre optice
Principiile comunicaţiilor prin fibre optice.
Proprietăţile şi avantajele transmisiilor prin fibre optice.
Schema bloc a unui sistem de comunicaţii prin fibră optică.
Criterii de evaluare a proiectelor

1 aprecierea calităţii activităţii elevului 30 puncte
 Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul proiectului conform
planificării.
 Documentarea pentru proiect a fost făcută cu sprijinul şi sub supravegherea

îndrumătorului.
495
 Identificarea bibliografiei pentru redactarea proiectului.
 Referinţele bibliografice utilizate au fost preluate şi prezentate într-un mod

personal şi nu reprezintă o compilaţie de citate.
 În realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului, elevul a făcut dovada

implicării personale în abordarea sarcinilor de lucru.
Se acordă câte 6 puncte pentru fiecare criteriu de evaluare. Se acordă 3 punte

pentru fiecare criteriu parţial îndeplinit. Se acordă 0 puncte pentru criteriu
neîndeplinit.
2. aprecierea calităţii proiectului 30 puncte

 Proiectul are validitate în raport cu tema, scopul şi obiectivele proiectului.
 Proiectul are acoperire satisfăcătoare în raport cu tema.
 Consistenţa părţii scrise.
 Acurateţea redactării părţii scrise.
 Realizarea proiectului a necesitat activarea unui număr semnificativ de unităţi

de competenţă, conform S.P.P-ului pentru calificarea respectivă.

neîndeplinit
3. aprecierea prezentării orale: ………………………30 punte

 Elevul a realizat o susţinere orală coerentă ţi fluentă.
 Elevul a prezentat putere de sinteză şi adaptare la situaţia de evaluare a

proiectului.
 Elevul a utilizat eficient mijloacele şi mediile de comunicare: elemente de

grafică, modele, aplicaţii, facilităţi audio-vizuale ale TIC.
496

neîndeplinit
Rezultatul final va fi stabilit pe baza evaluării globale a activităţilor realizate de elev.
PARTEA II
497
AUTOR:
Popa Virgil-Vasile – prof.ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic de
Comunicaţii „N. Vasilescu - Karpen” Bacău
COORDONATOR:

Comunicaţii „N. Vasilescu - Karpen”
CONSULTANŢĂ:

498
TEST SUMATIV 1
Să se aleagă varianta corectă de raspuns pentru următoarele întrebări:
1. În reţelele de calculatoare de tip LAN cu topologie BUS cel mai utilizat tip de cablu
este:
a) cablul coaxial;
b) cablul UTP;
c) cablul STP;
d) cablul cu fibră optică.
2. Cablul coaxial este format din:

a) două fire răsucite;
b) dintr-un conductor cilindric exterior ce înconjoară un singur fir interior;
c) din patru fire din cupru;
d) din două fire şi o manta din plastic.
3. Teoretic, prin cablurile coaxiale, vitezele de transmisie a informaţiei sunt cuprinse în

limitele:
a) 1 Mbps – 10 Mbps;
b) 10 Mbps – 100 Mbps;
c) 100 Mbps – 1000 Mbps;
d) 500Mbps – 1000 Mbps.
4. Care din următorii termeni este utilizat pentu a descrie energiile nedorite de natură
electrică, electromagnetică sau unde radio care degradează sau distorsionează calitatea
semnalelor?
a) atenuare;
b) impedanţă;
c) zgomot;
d) rezistenţă.
5. Ce tip de cablu era utilizat pentru conectarea a două reţele de calculatoare aflate la o
distanţă mai mare de 400 de metri fără a folosi dispozitive de amplificare a semnalului?
a) cablu coaxial subţire;
b) cablu STP;
c) cablu UTP;
d) cablu coaxial gros.
6. Cablul torsadat utilizat în reţelele de calculatoare şi care suportă o viteză de transport

a datelor de până la 1000 Mbps face parte din:
a) Categoria 3;
b) Categoria 5e;
c) Categoria 5;
499
d) Categoria 6.
7. Cablul de date cel mai utilizat în reţelele de calculatoare şi care are şi costul cel mai
scăzut este:
a) cablul coaxial;
b) cablul cu fibră optică;
c) cablul STP;
d) cablul UTP.
8. Ce tip de conector utilizează cablul UTP?

a) STP;
b) BNC;
c) RJ-45;
d) RJ-69.
9. Care este motivul pentru care cablul de categorie 5e este preferat celui de categ. 5 ?
a) culorile izolaţiei firelor sunt mai bine marcate;
b) perechile din cablu sunt separate de un strat izolator mai gros;
c) rata mai mare a răsucirilor perechilor din cablu determină o rezistenţă mărită la
interferenţe;
d) mantaua de plastic a cablului este mai groasă şi acesta poate fi folosit şi sub
pământ.
10. Care este semnificaţia termenului UTP?

a) unshilded twinax-pair;
b) universal twisted-pair;
c) unlimited twisted-pair;
d) unshilded twisted-pair.
11. Care este domeniul lungimilor de undă asociate cu sursele de lumină utilizate în
reţelele cu fibră optică:
a) 200 – 950 nanometri;
b) 400 – 700 nm;
c) 850 – 1550 nm;
d) 900 – 1050 nm.
12. Un cablu de fibră optică de tip ________ transmite multiple fluxuri de lumină
generată de LED-uri?
a) multimodal;
b) multicanal;
c) multifazat;
d) nici una din variante nu este corectă.
13. Cel mai rapid suport pentru comunicaţiile de date îl constituie:

a) cablul coaxial;
b) cablul cu perechi răsucite;
c) cablul cu fibră optică;
500
d) cablul STP.

a) cablu cu fibră optică;
b) cablu twinax;
c) cablu UTP;
d) cablu maritim;
15. Transmisia datelor prin fibra optică se bazează pe:

a) proprietăţile conductoare ale cuprului;
b) conversia impulsurilor electrice în lumină;
c) vibraţia atomilor de material semiconductor;
d) fenomenul de propagare a undelor electrice.
16. Pentru a conecta un laptop la o reţea wireless sunt strict necesare următoarele două
componente:
a) placă de reţea şi router;
b) switch şi hub;
c) modem şi server;
d) punct de acces şi placă pentru conexiunea fără fir încorporată.
17. Semnalele wireless lucrează în spectrul de radio frecvenţă (RF) pentru transmiterea
pachetelor de tip voce, video şi date cuprinzând frecvenţe din banda de la:
a) 100 KHz – 100 MHz;
b) 10 MHz – 1000 MHz;
c) 3 KHz – 300 GHz;
d) 300 KHz – 3 GHz.
18. Care este semnificaţia termenului WLAN?

a) Wilde Level Array Net;
b) World Local Area Network;
c) Wirelss Local Area Network;
d) Wizard Local Area National.
19. Tehnologia fără fir care poate capta datele de 7 ori mai repede şi de 1000 de ori mai
departe decât actuala practică wireless se numeşte:
a) Wi-Fi;
b) Bluetooth;
501
c) 3 G;
d) WiMax.
20. Robusteţea şi flexibilitatea echipamentelor fără fir este asigurată de:

a) punctul de acces wireless;
b) placa de reţea wireless;
c) calculator;
d) antenă.
Subiectul II
a) Se cere să se verifice dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false:

10 puncte
1. Prin cablurile coaxiale pot fi atinse viteze de la 10 până la 100 Mbps (Megabiţi pe
secundă).
2. Cablurile cu perechi torsadate sunt formate din una sau mai multe perechi de fire de
cupru izolate care sunt răsucite împreună.
3. Transmisia datelor prin fibra optică se bazează pe conversia impulsurilor electrice în
lumină.
4. Reţelele fără fir sunt reţele de aparate interconectate pe bază de unde radio, infraroşii
şi alte metode fără fir (wireless).
5. În cazul caburilor cu fibră optică lipirea sau joncţionarea nu se poate face cu aparate
speciale în cadrul unor laboratoare mobile speciale.
6. Conectorii BNC sunt utilizaţi în aplicaţiile de date ca dispozitive terminale ale cablului
coaxial care permit realizarea legăturii cu placa de reţea a unui calculator.
7. Cel mai utilizat tip de conector folosit la cablurile cu perechi răsucite este cu 8 poziţii şi
este cunoscut sub denumirea de conector RJ-45.
8. Pentru a "lega" calculator - switch (straight) trebuie mufat la ambele capete la fel: alb-
portocaliu, portocaliu, alb-verde, albastru, alb-albastru, verde, alb-maro, maro.
9. Distanţa de transport a cablului coaxial gros este de 100 metri, după care semnalul se
atenuează.
10. Cablul cu fibră optică este afectat de interferenţele electromagnetice sau
interferenţele cu frecvenţele radio.
b) Să se completeze următoarele spaţii libere: 10 puncte
1. Cablul coaxial este format dintr-un …………. 1 cilindric exterior ce înconjoară un singur
fir interior, realizat din două elemente.
2. Cablurile coaxiale au răspunsul foarte bun în ......... 2 (cablurile coaxiale permit
transmisia unei benzi foarte largi de frecvenţe, de la frecvenţe joase la frecvenţe foarte
înalte ca în cazul semnalelor de cablu TV şi a semnalelor video analogice).
3. Cablul coaxial este în continuare folosit la ………3 TV şi Internet prin cablu.
4. La trecerea curentului printr-un fir de cupru, un câmp …….. 4 este creat în jurul firului.
5. Perechile de fire de cupru sunt acoperite într-o ……… 5 de plastic codificată pe culori şi
sunt torsadate împreună.
6. La fibra optică, rata de transfer a …….6 este foarte mare în raport cu celelalte tipuri de
medii de transmisie (practic nelimitată, şi încă imposibil de folosit la maximum de către
aplicaţiile existente).
502
7. Fibra optică este insensibilă la …….. 7 electromagnetice şi este inaccesibilă scanărilor

ilegale (interceptări ale transmisiunilor).
8. Cablurile cu fibră optică pot atinge distanţe de mai multe mile sau kilometri înainte de
a fi nevoie ca semnalul să fie…………...8
9. Undele electromagnetice de frecvenţă ………. 9 au o lungime mai mare de undă
(distanţa dintre vârfurile undei sinusoidale este mai mare).
10. Cel mai utilizat tip de conector folosit la cablurile cu perechi răsucite este cu 8 poziţii
şi este cunoscut sub denumirea de conector……..10
a) 25 puncte
Pornind de la următoarele două enunţuri incomplete, realizaţi un eseu de

aproximativ 40 rânduri în care să dezvoltaţi ideile conţinute în enunţuri. În realizarea
eseului trebuie să folosim 7 cuvinte din lista de mai jos:
„Cablul coaxial este ultilizat pentru transmisiuni de înaltă ………. Deoarece câmpul
……………… purtător al semnalului există doar în spaţiul dintre cei doi ………… el nu
poate interfera sau permite ……….…………………………………………………………….”
„Cu toate că semnalul este bine protejat de influenţele electromagnetice (EMI), cablul
coaxial este foarte rar întâlnit în reţelele de calculatoare deoarece a fost înlocuit cu
alternative mai bune, ca de exemplu UTP si STP..... ..................................................... „
„Există o serie de avantaje în cazul cablurilor coaxiale:.............................. …………….„
„Dezavantajele folosirii cablurilor coaxiale:…………………………………………………. „
Lista de cuvinte: frecvenţă, electromagnetic, conductori, interferenţe, reţele, cablu TV,

cupru.
b) 25 puncte
În laboratorul de echipamente de reţea s-au introdus un număr de 10 calculatoare
care trebuie conectate la reţeaua şcolii. Acest laborator se află într-un alt corp de clădire
situat la o distanţă de aproximativ 350 metri faţă de camera specială în care se găseşte
server-ul şcolii. Se cere să se aleagă tipul potrivit de cablu pentru realizarea conexiunii
reţelei de calculatoare din laboratorul de echipamente cu server-ul. Dacă se doreşte
cablarea laboratorului cu cablu coaxial să se aleagă tipul de cablu şi să se specifice
alegerea făcută. În laborator există şi dispozitive audio video pentru prezentarea de filme
documentare precum şi cablu TV. Să se precizeze tipul de cablu coaxial folosit la aceste
dispozitive.
503
Barem de corectare test sumativ 1
1 – a; 2 – b; 3 – b; 4 – c; 5 – d; 6 – b; 7 –d; 8 – c; 9 – c; 10 – d; 11 – c; 12 – a; 13 – c; 14
– a; 15 – b; 16 – d; 17 – c; 18 – c; 19 – d; 20 – d.
a) 1 – A; 2 – A; 3 – A; 4 – A; 5 – F; 6 – A; 7 – A; 8 – A; 9 – F; 10 – F 10 puncte
b) 1 – conductor; 2 – frecvenţă; 3 – transmisiile; 4 – magnetic; 5 – izolaţie; 6 – datelor;

7 – perturbaţii; 8 – regenerat; 9 – mică; 10 – RJ-45. 10 puncte
a) Cablul coaxial este ultilizat pentru transmisiuni de înaltă frecvenţă sau pentru semnale
de bandă largă. Deoarece câmpul electromagnetic purtător al semnalului există doar în
spaţiul dintre cei doi conductori el nu poate interfera sau permite interferenţe cu alte
câmpuri electromagnetice externe. Transferul de energie are loc în totalitate prin
dielectricul dintre cei doi conductori. Astfel, liniile coaxiale pot fi îndoite şi parţial răsucite
fără efecte negative şi pot fi legate suporturi conductoare fără apariţia unor curenţi
induşi. Teoretic, prin cablurile coaxiale pot fi atinse viteze de la 10 până la 100 Mbps
(Megabiţi pe secundă) şi este relativ ieftin (deşi este mai scump decât cablul UTP
calculat pe unitatea de lungime). Totuşi, cablul coaxial poate fi mai ieftin într-o reţea cu o
topologie fizică de magistrală deoarece în acest tip de topologie este necesar mai puţin
cablu.
Cu toate că semnalul este bine protejat de influenţele electromagnetice (EMI),
cablul coaxial este foarte rar întâlnit în reţelele de calculatoare deoarece a fost înlocuit
cu alternative mai bune, ca de exemplu UTP si STP. Standardele TIA/EIA specifică faptul
că pentru reţelele noi de calculatoare cablul coaxial nu ar trebui să mai fie folosit.
Cablurile coaxiale încă se mai găsesc în unele reţelele mai vechi. Astăzi ele au fost
aproape în întregime înlocuite în reţelele de calculatoare cu alte cabluri din cupru cu
perechi răsucite sau altfel spus cabluri torsadate. Totuşi, cablul coaxial poate fi utilizat pe
distanţe mai mari decât cablul torsadat ( de exemplu, Ethernet-ul poate fi utilizat pe
aproximativ 100 metri cu cablu torsadat în timp ce utilizarea cablului coaxial măreşte
această distanţă la 500 m).
Există o serie de avantaje în cazul cablurilor coaxiale:

o răspunsul foarte bun în frecvenţă (cablurile coaxiale permit transmisia unei
benzi foarte largi de frecvenţe, de la frecvenţe joase la frecvenţe foarte înalte
ca în cazul semnalelor de cablu TV şi a semnalelor video analogice);
o sunt mai robuste decât cablurile cu perechi rasucite;
o cablul coaxial poate fi folosit pentru distanţe mai mari decât în cazul cablurilor
torsadate;
o este mai ieftin decât fibra optică.
Dezavantajele folosirii cablurilor coaxiale:
504
o dacă scutul din cupru nu este legat la împământare atunci vom avea
interferenţe electromagnetice puternice (zgomotele electrice vor interfera cu
semnalul transmis)
o unele cabluri coaxiale au un diametru mare ceea ce determină o scădere a
flexibilităţii şi utilizarea unor conductoare groase;
o rata de transfer a informaţiei este de până la 10 Mbps care este mult mai mică
în comparaţie cu rata de transfer a cablurilor cu perechi răsucite care este
cuprinsă în intervalul de la 100 Mbps la 1Gbps sau chiar 10Gbps.
25 puncte
b) Punctajul se acordă în funcţie de numărul de informaţii importante furnizate.
Se vor acorda 25 puncte împărţite astfel:
1) Se alege tipul de cablu coaxial gros (aproximativ 12 mm grosime) care este utilizat în
conectarea mai multor reţele mici: 5 puncte
2) Distanţa de transport a cablului este de 500 metri, după care semnalul se atenuează:
5 puncte
3) Teoretic, prin cablurile coaxiale pot fi atinse viteze de la 10 până la 100 Mbps
(Megabiţi pe secundă): 5 puncte
4) Pentru conectarea calculatoarelor la cablul coaxial vom folosi în interiorul laboratorului
cablul coaxial subţire (aproximativ 6 mm grosime) care este utilizat ca şi conexiune a
plăcii de reţea cu restul reţelei: 5 puncte
5) La dispozitivele audio video din cadrul laboratorului se va folosi cablu twinax iar pentru
cablul TV se va folosi fie cablu coaxial subţire fie cablu triaxial. 5 puncte
505
TEST SUMATIV 2
Să se aleagă varianta corectă de raspuns pentru următoarele întrebări:
1. Cablul coaxial poate fi folosit, fără a necesita amplificarea semnalului, pe o distanţă de

maxim:
a) 100 m;
b) 150m;
c) 1000m;
d) 500m.
2. Cablul coaxial este folosit:

a) pentru transmisiuni telefonice;
b) pentru comunicaţii wireless;
c) pentru transmisiuni de înaltă frecvenţă;
d) pentru transmisiuni optice.
3. Ce tipuri de cabluri coaxiale sunt utilizate pentru aplicaţiile video?

a) RG -12 şi RG – 45;
b) RG -58 şi RG – 63;
c) RG -6 şi RG – 59;
d) RG -9 şi RG – 50;
a) atenuare;
b) curent;
c) rezistenţă;
d) tensiune.
5. Impedanţa cablurilor coaxiale utilizate în transmisiunile video este de:

a) 50 ohmi;
b) 75 ohmi;
c) 100 ohmi;
d) 150 ohmi.
506

a) Cablu cu fibră optică;
b) Cablu twinax;
c) Cablu UTP;
d) Cablu maritim;
7. Care este lungimea maximă admisă pentru cablul STP?

a) 100 picioare;
b) 150 picioare;
c) 100 metri;
d) 1000 metri.
8. Ce utilizări au cablurile din categoria 1?

a) telefonie şi date;
b) sonerie şi date;
c) telefonie şi sonerie;
d) telefonie şi video;
a) atenuare;
b) curent;
c) rezistenţă;
d) tensiune.
10. Impedanţa cablului UTP este de :

a) 50 ohmi;
b) 75 ohmi;
c) 100 ohmi;
d) 150 ohmi.
11. Ce tip de sursă de lumină este utilizat la fibrele optice monomod?

a) fototransistor;
b) laser;
c) fotoresistor;
d) LED.
12. Care este unul din avantajele utilizării cablului cu fibră optică la reţelele de
calculatoare:
a) este ieftin;
b) este uşor de instalat;
c) este un standard industrializat şi este disponibil în orice magazin de
electronice;
d) este capabil de rate de transfer al datelor mai mari decât cablurile coaxiale şi
cele torsadate.
13. Să se verifice dacă __________ fibrei a fost făcută corect prin citirea indicatorului
aparatului de lipit fibră optică:
a) împletirea;
507
b) joncţionarea;
c) corodarea;
d) îmbinarea.
14. Cablul cu fibră optică este utilizat în reţelele de comunicaţii şi constă din:
a) din două fibre torsadate;
b) două fibre închise în locaşuri separate;
c) din două raze de lumină;
d) din două fire de cupru.
15. Cablurile cu fibră optică de tipul multimod folosesc ca sursă de lumină:

a) laserele;
b) lanterne;
c) LED - urile;
d) oglinzile concave.
16. Care din mediile următoare sunt folosite de comunicaţia fără fir la transmiterea
datelor între dispozitivele dintr-un LAN ?
a) frecvenţele radio;
b) lumina generată de LED;
c) fibra optică;
d) fibra de sticlă.
17. Care tehnologie nu este de tipul comunicare wireless?

a) telefonul celular;
b) bandă extinsă;
c) infraroşu;
d) spectru extins.
18. Care din următoarele nu este un avantaj al reţelelor wireless?

a) legătura se face prin aer, prin unde radio;
b) dacă sediul firmei se mută reţeaua wireless se poate muta în acelaşi timp;
c) o reţea wireless este gata de folosire mult mai repede;
d) se recomndă ca pentru fiecare punct de acces wireless să avem maxim 10
clienţi.
19. Dispozitivele mecanice pentru conectarea fibrelor optice rupte realizează:

a) presarea miezurilor celor două fibre optice;
b) sudarea miezurilor celor două fibre optice;
c) strângerea miezurilor celor două fibre optice;
d) alinierea miezurilor celor două fibre optice;
20. Un cablu UTP conţine:

a) 4 perechi de fire;
b) 3 perechi de fire torsadate;
c) 8 perechi de fire;
d) 10 fire.
508
a) Se cere să se verifice dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false:

10 puncte
1. Distanţa de transport a cablului coaxial subţire este de 185 metri, după care semnalul
se atenuează.
2. Distanţa de transport a cablului coaxial gros este de 100 metri, după care semnalul se
atenuează.
3. Într-un cablu torsadat când cele două fire se află unul lângă celălalt, câmpurile
magnetice se însumează.
4. Cablul UTP este cel mai ieftin cablu, dar spre deosebire de cablul STP, cablurile
coaxiale şi cablul de fibră optică, acesta este sensibil la interferenţe.
5. Transmisia datelor prin fibra optică se bazează pe conversia impulsurilor electrice în
lumină.
6. Cablul cu fibră optică este afectat de interferenţele electromagnetice sau interferenţele
cu frecvenţele radio.
a fi nevoie ca semnalul să fie regenerat.
8. Reţelele fără fir sunt reţele de aparate interconectate pe bază de unde radio, infraroşii
şi alte metode fără fir (wireless).
9. Access Point-ul este centrul prin care se face interconectarea între staţiile de lucru sau
subreţele.
10. Conectorul BNC terminal este plasat la mijlocul cablului coaxial care în prealabil a
fost tăiat corespunzător şi s-a îndepărtat izolaţia de plastic de la exterior dar şi din
interior din jurul firului central de cupru.
b) Să se completeze următoarele spaţii libere: 10 puncte
1. Transmisiile prin cablu coaxial sunt protejate împotriva .......... 1 electromagnetice.

2. Cablul coaxial poate fi folosit pentru distanţe mai ........ 2 decât în cazul cablurilor
torsadate.
3. Cablurile cu perechi ………..3 sunt formate din una sau mai multe perechi de fire de
cupru izolate care sunt răsucite împreună.
4. Categoria 5e – este utilizat în reţele de calculatoare cu viteze de transmitere a datelor

de până la ........4 Mbps.
5. La un cablu cu perechi răsucite cele două fire care formează o pereche se află unul
lângă celălalt iar câmpurile magnetice se ………….5 reciproc.
6. La fibra optică, rata de transfer a …….6 este foarte mare în raport cu celelalte tipuri de
medii de transmisie (practic nelimitată şi încă imposibil de folosit la maximum de către
aplicaţiile existente).
7. Cablu cu fibră optică poate ………….7 semnale care sunt mai clare, ajung mai departe
şi au o lăţime de bandă mai mare decât în cazul cablurilor de cupru.
8. Semnalele wireless sunt unde …………….. 8 ce pot călători prin vidul spaţiului
extraterestru şi printr-un mediu ca aerul.
9. Cei mai utilizaţi conectori pentru cablul ………… 9 sunt conectorii de tip BNC (British
Naval Connector sau Bayonet Neill Concelman) şi F.
509
a fi nevoie ca semnalul să fie…………...10
a) 15 puncte
Pornind de la următoarele două enunţuri incomplete, realizaţi un eseu de

aproximativ 10 rânduri în care să dezvoltaţi ideile conţinute în enunţuri. În realizarea
eseului trebuie să folosim minim 7 cuvinte din lista de mai jos:
„Cel mai utilizat tip de conector folosit la cablurile cu perechi răsucite este ……………..„
„Trebuie să cunoaştem codul culorilor la un cablu ……………………..………………..„
„Orice cablu UTP conţine patru perechi de fire (adică 8 fire) dintre care se vor utiliza
numai două: o pereche............................................................................................ „
Lista de cuvinte: RJ-45, calculator, switch, sertizare, cleşte, emisie, recepţie.
b) 15 puncte
Se dau câteva tipuri de conectori şi se cere să se precizeze denumirea lor.
c) 20 puncte
Laboratorul şcolii primeşte 7 laptop-uri pentru ca elevii să înveţe să lucreze în
reţele wireless. Deoarece în laborator mai există deja 25 de staţii de lucru conectate la
Internet va trebui să procurăm un punct de acces wireless şi să conectăm laptop-urile la
510
reţeaua locală LAN prin conexiune fără fir. Cum se procedează ca să avem conexiune la
Internet pe laptop-uri?
511
Barem de corectare test sumativ 2
1 – d; 2 – c; 3 – c; 4 – a; 5 – b; 6 – c; 7 –c; 8 – c; 9 – a; 10 – c; 11 – b; 12 – d; 13 – b; 14
– b; 15 – c; 16 – a; 17 – b; 18 – d; 19 – d; 20 – a.
a) 1 – A; 2 – F; 3 – F; 4 – A; 5 – A; 6 – F; 7 – A; 8 – A; 9 – A; 10 – F 10 puncte
b) 1 – interferenţelor; 2 – mari; 3 – torsadate; 4 – 1000; 5 – anulează; 6 – datelor;

7 – transmite; 8 – electromagnetice; 9 – coaxial; 10 – regenerat. 10 puncte
a) Cel mai utilizat tip de conector folosit la cablurile cu perechi răsucite este cu 8 poziţii
şi este cunoscut sub denumirea de conector RJ-45. Acest conector poate fi uşor
confundat cu conectorul telefonic RJ-11 care însă este mai mic şi are doar patru fire.
Pentru montarea conectorilor RJ-45 la cablurile UTP trebuie să ştim ce dispozitive vor
conecta cablurile astfel realizate (calculator legat la switch sau două calculatoare
conectate între ele).
Trebuie să cunoaştem codul culorilor la un cablu UTP şi ordinea în care aliniem firele în
vederea sertizării.
Mai departe, pentru realizarea unui cablu Ethernet aveti nevoie de cablu, doua mufe
RJ-45 si un cleste de sertizare UTP.
Orice cablu UTP conţine patru perechi de fire (adică 8 fire) dintre care se vor utiliza
numai două: o pereche pentru emisie (fir de semnal şi masă) şi cealaltă pereche pentru
transmisie. Standardul acceptat implică utilizarea pinilor 1 şi 2 pentru transmisia datelor
şi a pinilor 3 si 6 pentru recepţie. 15 puncte
b)
Conector BNC
Conector optic ST
Conector F
Conector RJ-45
Conector în T
Conector optic FC
15 puncte
c)
1. Se porneşte laptopul şi se apasă combinaţia de taste (de exemplu Fn + F12 pentru
laptopul FUJITSU computers SIEMENS) pentru conectarea acestuia la o reţea wireless
2. Intru în Control Panels şi aleg Network Connections. De aici selectez Wireless

Network Connections.
3. Dau clik pe Refresh Network List pentru a vizualiza reţelele wireless din raza
laptopului
4. Aleg una din reţele pentru care am primit parola de acces şi dau Connect
5. Folosesc şi varianta care nu implică să intru în Control Panel ci selectez direct din
colţul din dreapta jos al barei de start iconiţa pentru conexiune wireless ( ) şi dau
clik după care procedez ca în situaţia de mai sus (selectez reţeaua wireless, dau
conectare, etc). 20
puncte

AUTOR:
BIRĂESCU IOANA DANIELA – profesor Colegiul Naţional “Coriolan Brediceanu”
Lugoj
COORDONATOR:
REMUS CAZACU – profesor, grad didactic I,
Colegiul Tehnic de Comunicaţii “N. Vasilescu Karpen”
CONSULTANŢĂ:

Test sumativ
Competenţe:
 Descrie arhitectura reţelelor de date
 Folosirea protocolului TCP/IP
 Realizează conectarea unei reţele de date la Internet
 să identifice tipuri de reţele de calculatoare şi topologii de reţea
 să identifice dispozitivele utilizate la interconectarea reţelelor de calculatoare
 să realizeze conectarea la reţea
Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului pe care le va rezolva individual la

proba scrisă respectiv la proba practică.
Resursele necesare pentru proba practică sunt: calculatorul
Proba scrisă poate să se desfăşoare în sala de clasă iar proba practică în laboratorul de
informatică.
Enunţ:
I.Proba scrisă
Subiectul I.
Pentru enunţurile de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare
răspuns corect va fi apreciat cu 0,25 puncte.
1) Cel mai răspândit model de comunicare în Internet, având la bază protocolul TCP/IP,
este modelul ……………………, model după care funcţionează toate aplicaţiile şi
serviciile Internet.
a) Modelul client-server
b) Modelul de la egal la egal
2) ………………………..
- emite cererile şi recepţionează datele care vor fi afişate;
- formatează documentele ţinând cont de tag-urile HTML;
- afişează documentele.
a) Browser-ul
b) Clientul
c) Serverul
3) Topologia ....................
Este folosită în cazul reţelelor locale de mici dimensiuni, se realizează pe un singur
cablu principal (backbone, trunck - segment, trunchi, coloana), care leagă toate
calculatoarele din reţea.
Calculatoarele au acces în mod egal la toate resursele reţelei dar folosirea unui singur
cablu face transmiterea datelor mai lentă
Este cea mai simplă şi mai utilizată metodă de conectare a calculatoarelor în reţea
având un cost scăzut
a) hibridă c) inel
b) stea d) magistrală (BUS)
4) Topologia ........................
Conectează un calculator central (numit concentrator hub), cu toate celelalte
calculatoare prin cabluri directe. Informaţiile sunt transmise de la calculatorul sursă
către cel destinaţie prin intermediul hub-ului. Acesta fiind principalul dispozitiv care
gestionează şi controlează funcţiile reţelei.
Transferul datelor se realizează prin intermediul calculatorului central (concentrator) la
toate calculatoarele din retea.
Reţeaua va fi cu atât mai performantă cu cât calculatorul central va fi mai puternic.
Dacă un calculator, sau cablul care îl conecteză la concentrator se defectează, numai
calculatorul respectiv este în imposibilitate de a transmite sau recepţiona date în reţea,
restul reţelei va continua să funcţioneze normal.
Oprirea calculatorului central duce la oprirea întregii reţele
a. inel
b. hibridă
c. magistrală
d. stea
5) În funcţie de .................., reţelele de calculatoare se pot clasifica astfel:

Reţele locale LAN,
Reţele metropolitane MAN,
Reţele de arie întinsã WAN,
Internet-ul.
a. scara la care operează reţeaua
b. tehnologia de transmisie
c. topologie
d. modul de realizare a legăturilor între nodurile reţelei
6) Dupã ..................................... (a tehnicii de comutare folosite):

Reţele cu comutare de circuite
Reţele cu comutare de pachete.
a. modul de realizare a legăturilor între nodurile reţelei
b. tehnologia de transmisie
c. scara la care operează reţeaua
d. topologie
Subiectul II
9) ………………………..reprezintă serviciul Internet care permite navigarea pe
colecţii de documente multimedia (hypertexte), din diferite reţele,
calculatoare prin hyperlegături, utilizând o interfaţă comună (browser-ul)
10)Prin .......................... înţelegem un set de reguli ce guvernează formatul şi
semnificaţia cadrelor, pachetelor sau mesajelor schimbate între ele de
entităţile pereche ale unui nivel.
11) Definiţi termenului de arhitectură şi enumeraţi tipuri de arhitecturi de reţea
4) Nivelul transport este implementat în reţelele TCP/IP intermediul a două protocoale:

a) UDP (User Datagram Protocol) - protocol datagramă utilizator;
b) TCP (Transmission Control Protocol) - protocol control al transmisiei.
c) URL (Universal Resource Locators) - identificatorul uniform al resurselor;
d) HTTP (HyperText Transfer Protocol);
5) Protocoale implicate în transferul poştei electronice pe Internet:

a) SMTP (Simple Mail Transport Protocol)
b) POP3 (Post Office Protocol),
c) IMAP (Interactive Mail Access Protocol)
d) DMSP (Distributed Mail System Protocol)
e) HTTP (HyperText Transfer Protocol);
6) ETHERNET-ul se referă la familia de produse associate cu reţelele locale. Prin

reţeaua Ethernet se transmit informaţii între calculatoare la viteze foarte mari.
Standardul Ethernet este definit de IEEE (Institute for Electrical and Electronic
Engineers) ca .............. care defineşte nivelul fizic şi o parte a nivelului legătură de date
din arhitectura ISO/OSI
a) IEEE 802.11. b) IEEE 802.3. c) IEEE 802.2. d) IEEE 802.1Q
Subiectul III
1) Completaţi spaţiile goale cu cuvintele corespunzătoare contextului:
A. …………………….. - gestionează datele legate de interfaţa reţelei cu imprimantele,

cu monitoarele şi cu formatele de fişiere.
Acest nivel oferă servicii de reţea utile, dar nu esenţiale, cum ar fi:
 criptarea datelor. Se preferă criptarea pe acest nivel pentru ca datele să nu fie

vizibile altor nivele de reţea,
 comprimarea datelor şi creşterea lăţimii de bandă,
 afişarea datelor.
B. …………………………… - transmite datele prin intermediul canalelor de comunicaţie

din reţea includând elementele fizice (hard) ale reţelei, metodele de transmisie a datelor
(semnale de control, temporizări, etc.), tehnologiile de reţea (Ethernet, ARCNET, token
ring) şi stabileşte proprietăţile mecanice şi electrice ale canalelor de comunicaţie, ca şi
detaliile procedurale referitoare la aceste caracteristici
C. ……………………………….- conţine detalii despre aplicaţiile din întreaga reţea de

calcul şi controlează mediul în care se execută aplicaţiile, punându-le la dispoziţie
servicii de comunicaţie
D ……………………………………. - determină calea sau ruta pe care o vor urma datele

pentru a ajunge la destinaţie. Ca urmare, pe acest nivel, se gestionează traficul,
congestiile şi ratele de transfer (vitezele) de-a lungul liniilor de transmisie. Pentru
îndeplinirea funcţiei de rutare se folosesc, în general, tabelele de rutare, care pot fi de
două feluri: statice sau dinamice. Când se foloseşte un tabel static, acesta trebuie
actualizat de administratorul reţelei.
E. ……………………………….. - negociază conexiunea între procese sau aplicaţii de

pe calculatoare diferite; gestionează detalii ca: nume de cont, parole şi autorizarea
utilizatorilor. De fiecare dată când dorim să utilizăm un serviciu de reţea trebuie să
efectuăm operaţia de login. De asemenea, un utilizator, poate creea mai multe sesiuni
prin executarea mai multor operaţii login.
F………………………………….. - transferă datele între nivelul fizic şi nivelul reţea, fiind

reprezentat de placa de reţea. Aici se fragmentează datele ce urmează a fi transmise şi
se împachetează în vederea călătoriei prin mediul de conectare iar unde se
recepţionează datele, se reface mesajul transmis
G Nivelul ................................ al modelului OSI descompune datele pe care le primeşte

de la nivelul imediat superior în unităţi mai mici, le trimite nivelului imediat inferior şi se
asigură că acestea ajung corect la destinaţie dar stabileşte şi tipul de serviciu pe care îl
furnizează nivelului imediat superior şi utilizatorilor reţelei.
2) Nivelul ...................... al modelului TCP/IP este un nivel inter-reţea fără conexiuni,

fiind cel mai important nivel al acestui model. El are rolul de a transmite pachete de
date în orice reţea şi să asigure transportul lor independent până la calculatorul
destinaţie. Rezolvă problema dirijării pachetelor şi evită congestiile. În cadrul acestui
nivel sunt definite un format de pachet şi un protocol.
a. Gazdă-reţea c. Transport
b. Internet d. Aplicaţie
3) Nivelul ............................ al modelului TCP/IP are rolul de a conecta gazda la reţea,

prin intermediul unui protocol şi poate trimite prin intermediul acesteia pachete IP.
Protocolul nu este definit, fiind diferit de la gazdă la gazdă şi de la reţea la reţea
a. Internet c. Aplicaţie
b. Gazdă-reţea d. Transport
4)……………………..- este un dispozitiv care conectează calculatorul în reţea şi care

transmite şi recepţionează semnale şi tranformă fluxul de date paralel folosit pe
magistrala internă a calculatorului, într-un flux de date serial, folosit pe cablurile care
conectează calculatoarele
5)………………….- este un dispozitiv de comunicaţie care permite unui calculator să

transmită informaţii pe linii telefonice având rolul de a converti semnalele digitale în
semnale analogice şi invers.
6) a)……………….au o lungime de 32 de biţi (4 octeţi). Fiecare adresă identifică o reţea

(network) şi o staţie de lucru (work station) din cadrul reţelei iar b) ……………….. au o
lungime de 128 biţi (16 octeţi)
7) ………………- este o aplicaţie sau un echipament hardware care monitorizează şi

filtrează permanent transmisiile de date realizate între PC sau reţeaua locală şi Internet,
în scopul protejării şi controlării resurselor reţelei de restul utilizatorilor din alte reţele
similare.
8) Un furnizor de servicii Internet sau pe scurt ...... poate oferi variante de conectare la
Internet
prin : Conexiune dial-up
Linie inchiriată
CATV
Modem radio, etc.
9) Alegeti varianta corectă

LAN-urile cu difuzare au două tipuri de tehnologii şi anume………………….
a. magistral sau stea b. magistral sau inel c. inel sau stea
II.Proba practică
1. Pentru ca un PC să fie inclus într-o reţea locală (LAN), bazată pe suita de protocoale
TCP/IP, sunt necesari următorii paşi:
- instalarea plăcii de reţea;
- instalarea driverului aferent NIC;
- conectarea fizică la LAN;
- configurarea plăcii de reţea;
- instalarea unui program pentru acces la Internet.
în prealabil, este recomandabil să se cunoască resursele generale ale sistemului.
Configurarea legăturii de reţea
Configurarea PC-ului pentru realizarea conexiunii software în LAN implică:

- alegerea protocolului de comunicaţie
- alocarea unei adrese IP plăcii de reţea;
- stabilirea numelui hostului, a domeniului şi a serverului.
Aplicaţie.
A. Introduceţi:
- numele staţiei;
- numele domeniului Internet;
- tipul de client în reţea;
- numele protocolului de reţea
B. Stabiliţi în submeniul Proprietăţi al protocolului de reţea următoarele:

- adresa IP a staţiei; cum se atribuie ?
- masca de reţea;
- default gateway;
- adresa serverului DNS
- adresa serverului WINS
C. Se verifică legătura cu reţeaua
D. Deduceţi caracteristicile adaptorului de reţea (Network Adapter).
2. Demonstraţi utilizarea comenzilor Ping şi Tracert explicaţi sintaxa şi rolul acestor

instrucţiuni.
3. Prezentaţi funcţionarea unui switch, hub, bridge şi simulaţi o reţea specifică
4. Creaţi-vă un cont de e-mail pe http://mailcom.ase.ro.

Citiţi-vă e-mail-ul folosind un client de e-mail configurat pentru POP3, IMAP, apoi folosiţi
un browser
5. Configurarea firewall-ului.

La întrebările cu răspuns multiplu au unul sau mai multe răspunsuri corecte.
Proba scrisă
1punct din oficiu
Subiectul I
Subiectul II
1) 0,25 puncte
2) 0,25 puncte
3) 1,25 puncte
4) 0,50 puncte
5) 1 punct
6) 0,25 puncte
Subiectul III
16 cuvinte * 0,25 puncte = 4 puncte
Proba practică
1punct din oficiu a practică
1) 4 puncte total
a)1 punct ( 4 cerinţe*0,25 *puncte)
b) 1,25( 5*0,25 *puncte)
c) 0,75 punct
d) 1 punct
2) 1 punct (2 comenzi *0,5 puncte)
3) 2 puncte (3 dispozitive*0,5 puncte)
4) 1 punct (2 protocoale*0,5 puncte)
5) 1 punct
Proba scrisă
Subiectul I
1) a) Modelul client-server
2) a) Browser-ul
3) d) magistrală
4) d) stea
5) a) scara la care operează reţeaua
6) a) modul de realizare a legăturilor între nodurile reţelei
Subiectul II
1) WWW (World Wide Web), cunoscut şi sub denumirea de Web sau W3

2) protocol
3) Definiţia arhitecturii de reţea. Termenul de arhitectură de reţea defineşte

componentele ce o fac funcţională adică ansamblul echipamentelor hardware şi
software-ul de sistem. Tipuri de arhitecturi- enumerare Reţeaua Ethernet , Reţeaua
Token Ring, Reţeaua FDDI
4) a) UDP (User Datagram Protocol) – protocol datagramă utilizator;

b) TCP (Transmission Control Protocol) – protocol control al transmisiei
5) a) SMTP (Simple Mail Transport Protocol)

b) POP3 (Post Office Protocol),
c) IMAP (Interactive Mail Access Protocol)
d) DMSP (Distributed Mail System Protocol)
6) b) IEEE 802.3
Subiectul III
1) Descrierea fiecărui nivel
 A.- 6. Nivelul prezentare

 B.- 1. Nivelul fizic
 C.- 7. Nivelul aplicaţie
 D.- 3. Nivelul reţea
 E.- 5. Nivelul sesiune
 F.- 2. Nivelul legătură de date
 G.- 4. Nivelul transport
2) b. Internet
3) b. Gazdă-reţea
4) Transceiver
5) Modemul
6) a) Adresele IPv4
b) Adresele IPv6,
7) Firewall - tradus "Zid de foc" sau "Paravan de protecţie "
8) ISP furnizorii de servicii Internet Internet Service Provider
9) b. magistral sau inel
Proba practică
1. Configurarea PC-ului
- alegerea protocolului de comunicaţie (ex. TCP/IP);
- alocarea unei adrese IP plăcii de reţea;
- stabilirea numelui hostului, a domeniului şi a serverului.
A. introducerea corectă în meniul Control Panel/Network:
- numele staţiei;
- numele domeniului Internet;
- tipul de client în reţea;
- numele protocolului de reţea
B. Utilizarea submeniului Proprietăţi al protocolului de reţea şi descoperirea adresei IP a

staţiei, masca de reţea; default gateway; adresa serverului DNS (opţiunea DNS
activată); adresa serverului WINS (dacă opţiunea WINS este activă).
C. Se verifică legătura cu reţeaua (vezi Network Neighbourhood).
D. În submeniul Control Panel / System / Device Manager, deduceţi caracteristicile

adaptorului de reţea (Network Adapter).
2. Rolul si sintaxa comenzilor Ping şi Tracert
3. Definirea dispozitivelor switch, hub, router şi rolul acestora în reţeaua de

calculatoare. Prezentarea unei reţele care să utilizeze aceste dispozitive.
Configurarea unui switch se poate realiza prin:

- pagina web de configurare, accesând cu un browser adresa IP a switch-ului
- Command Line Interface (CLI), folosind o conexiune între portul serial al calculatorului
şi portul serial din switch, şi aplicaţia Hyper Terminal cu datele de configurare furnizate
de producătorul switch-ului
- conectarea la switch printr-o sesiune Telnet, din linie de comanda tastaţi:
telnet adresa_IP_switch
Conectarea routerului
Conectarea alimentării – conectarea jack-ului de alimentare în router conectarea
alimentatorul în priză.
Conectarea cablului de Internet - conectarea unui patch-cord (cablul straight) în portul
WAN al routerului iar celalalt capăt la portul Ethernet al modemului de cablu sau DSL.
Conectarea computerului la router - conectarea unui alt patch-cord (cablul straight) într-
unul din porturile LAN din router iar celalalt capăt la placa de reţea a calculatorului.
Similar se conectează şi celelalte calculatoare. Fiecare port Ethernet al routerului are
corespondent pe panoul frontal un LED care atunci când este aprins indică conectarea
corectă a unui calculator la acel port.
4. Crearea unui cont de e-mail şi citirea acestuia folosind un client de e-mail configurat
pentru POP3, IMAP, apoi folosiţi un browser
5. Configurarea firewall-ului specificarea celor 3 niveluri de securitate.
barem.
Pentru proba practică este necesar să li se pună la dispoziţie elevilor calculatoare

conectate in reţea. Ponderea probei scrise şi a probei practice ar putea fi de câte 50%
din aprecierea testului sumativ.
În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii referitoare la

reţelele de calculatoare.

1.TesteElectronist Retele de Telecomunicatii - Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.TesteElectronist Retele de Telecomunicatii - Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC

Domeniul: ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI

Modulul: Tehnologia reţelelor de comunicaţii........................................................471

Această colecție de instrumente de evaluare reprezintă unul dintre

elaborate sunt proiectate pentru evaluările sumative, orientate în direcţia

2. Alegerea și utilizarea testelor

Informațiile, dovezi privind cunoștințele, deprinderile și competențele

Numai utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de evaluare poate

stăpânească procesele de măsurare, apreciere și decizie cerute de

Probele de evaluarea selectate în prezenta culegere au fost elaborate

Autorii instrumentelor de evaluare le-au grupat în funcție de orientarea

obiectivelor operaționale. Aici se găsesc propuse instrumente adecvate

Datorită diversității dispozitivelor de evaluare, respectiv a modalităților

obiective operaționale sau la conținuturi tematice. Indiferent de varianta de

Instrucțiuni pentru elevi. Au rolul de a prezenta clar, fără ambiguitate

Uneori este necesară transmiterea detaliată a tuturor acestor informații. În

Culegerea de teste este însoțită de o selecție a principalelor surse

Autorii speră că această selecție de teste vă va fi de un real ajutor în

Modulul: Dispozitive electronice

CAZACU REMUS- profesor grad didactic I colegiul Tehnic de

VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT

- să recunoască tranzistoarele bipolare după simbol, marcaj, aspect fizic

- să identifice terminalele tranzistoarelor bipolare

Tipul testului: probă practică

Durata evaluării: Timp de lucru: 20 minute

Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea:

Resursele materiale necesare sunt cataloage de componente electronice, dispozitive

Studiaţi dispozitivele electronice puse la dispoziţie după aspectul fizic al capsulei şi

Fig.1. Configuraţia terminalelor tranzistoarelor

A. codul BC170 a) figura a

B. codul 2N2890 b) figura b

C. codul 2N5293 c) figura c

D. codul AD130 d) figura d

1) Identificaţi terminalele tranzistoarelor din figura 1.Tranzistoarele sunt văzute de

2) Precizaţi denumirea terminalelor notate cu abrevierile E; B; C.

3) Precizaţi terminalul marcat cu o cheiţă pe capsula tranzistorului a)

Criteriile de evaluare şi notare

Se acordă 10 puncte astfel:

1 punct din oficiu

1) 2 puncte (0,5 puncte pentru fiecare asociere corectă)

2) 6 puncte (0,5 puncte pentru fiecare terminal identificat)

3) 0,75 puncte (0,25 puncte pentru fiecare denumire corectă)

Barem de corectare şi notare:

Instrucţiuni pentru evaluatori

Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării

- să identifice defectele specifice ale tranzistoarelor bipolare

Tipul testului: probă practică

Durata evaluării: Timp de lucru: 30 minute

Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea:

Resursele materiale necesare sunt aparate de măsură, cataloage de componente

Pentru tranzistoarele bipolare încapsulate din figură au fost identificate terminalele şi

npn pnp npn npn

1) Pentru fiecare tranzistor bipolar , măsuraţi joncţiunea bază-emitor la polarizare

3) Pentru fiecare tranzistor , măsuraţi joncţiunea bază-colector la polarizare directă

4) Pentru fiecare tranzistor , măsuraţi joncţiunea bază-emitor la polarizare inversă şi

Codul Joncţiune BE Joncţiune BC Stare

Instrucţiuni pentru elevi

Criteriile de evaluare şi notare

Se acordă 10 puncte astfel:

1 punct din oficiu

5) 1 punct (0,5 puncte pentru aprecierea corectă a stării fiecărui tranzistor)

Pe ambele joncţiuni ar trebui să se măsoare în jur de 0,7 V la polarizare directă,ceea ce