La Șaguna, BV: Laboratorul dotat cu tehnologie

Virtual Reality pregătește elevii pentru viața reală

13 Iul 2019 - 11:35 actualizat: 02 Oct 2019 - 20:01

Profesori moderni într-un liceu de tradiție. Mici finanțări americane, dublate de donații ale unor companii de top locale. Triplate de entuziasmul
unor profesori și al elevilor. Dorința lor de a face, împreună, ceva. Un laborator. De VR.

Mai întâi, pentru mate. Apoi – de ce nu? – pentru biologie, geografie și alte materii. Un AHA! Multiplicat. La elevi ai școli. Și la vizitatori. Chiar și din ciclul
gimnazial. Ce însumează toate acestea? O rețetă de succes. Succesul copiilor de azi. Succesul lor de mâine, în viața de adulți.

Povestea laboratorului cu realitate virtuală - pe DGcademy.com

Înscrie-ți în EDUMAP, pe platforma dgcademy.com, povestea de succes despre un proiect în educație și vom încerca să realizăm și un articol
amplu pe EURACTIV.ro despre acest proiect.

Majoritatea profesorilor chiar își fac treaba. Predau la clase așa cum știu, cum au învățat că trebuie. Conștiincios, de cele mai multe ori. Și dând elevilor
ce au ei mai bun. Dar celor mai mulți elevi, asta nu le mai este de ajuns. Ei trăiesc deja într-o lume în care ce învață la școală – și mai ales cum învață –
e de domeniul trecutului. Nu-i ajută în viața lor viitoare.

Un profesor mai în vârstă, dar încă activ, ar putea să-și amintească de faptul că, la vremea când a început să predea, știa că un „calculator” este un fel
dispozitiv de mărimea unei tabachere mai mari, care putea să adune și să înmulțească. Pe-atunci, nu existau nici telefoane mobile. Și, bineînțeles,
nici internet.

„Poate că acum este prima generație în care copiii știu mai mult decât adulții; cel puțin pe o zonă, clar, știu mai multe. De
aceea, în multe privințe elevii noștri sunt partenerii noștri și învățăm și noi de la ei.” - Cătălin Ciupală, profesor matematică,
Brașov, Colegiul Național "Andrei Șaguna"

Care-i problema: Un pas înainte sau un salt înapoi?

În 1991 era lansat public internetul (World Wide Web - www). Primul telefon mobil 3G a apărut în 2002. Facebook-ul avea în 2011 circa 2,5 milioane de
utilizatori români. Azi a ajuns la peste 10 milioane. Și majoritatea lor sunt copii și adolescenți care-și accesează conturile de pe smartphone-uri. În lumea
de azi, dominată de o Tehnologie a Informației cu o viteză de înnoire accelerată, predatul cu creta albă pe tabla neagră poate să pară desuet. Depășit.
Și nu doar poate, chiar așa și pare să fie. Și nu doar pare, chiar este. Acum, mulți copii știu să folosească echipamentele digitale înainte să afle că există
abecedarul sau tabla înmulțirii. De aceea, când ajung la școală, ei au altă modalitate de a învăța decât aveau adulții de azi pe vremea când erau școlari.

Pentru că știu cum arată un calculator, dar nu și să citească o carte. Pentru că știu să deschidă ferestre și să acceseze link-uri, dar n-au răbdare să
urmărească pagină cu pagină. Pentru că mintea lor este formată deja să sară de la o informație la alta și nu să urmărească logica descriptivă
a manualului.

Și-atunci, lecțiile la școală, așa cum sunt predate de generații, pot deveni mai mult decât plictisitoare pentru elevii de azi. Greu de urmărit, de priceput, de
asimilat. Explicațiile cu creta pe tablă poate însemna pentru ei un salt înapoi. În timp ce un laborator de realitate virtuală ar putea fi un pas înainte.

Care-i Soluția: Tabla neagră înlocuită de tablete multicolore

LABORATORUL VR, COLEGIUL NAȚIONAL "ANDREI ȘAGUNA", BRAȘOV

#1/5

Când intri în clădirea Colegiului Șaguna din Brașov, veche din 1850, simți că pășești în istorie. Pe scări, în dreapta, la etaj, pătrunzi însă imediat în viitor.
Laboratorul interdisciplinar de matematică și științe, înființat de un an, este mai mult decât o curiozitate sau un loc de recreere de tip „Wow!”.

Acest Laborator VR (de realitate virtuală) este locul în care procesul de predare începe să se transforme. Diverse aplicații, tableta profesorului, 10 maxi-
tablete pentru elevi, conectate wireless la un videoproiector și ochelarii VR schimbă complet, total, paradigma procesului predare-învățare.

„Vreau ca elevii să înțeleagă partea intuitivă a lucrurilor, ceea ce reprezintă fizic fenomenul matematic”, spune Cătălin Ciupală, profesorul de matematică
din acest liceu, totodată cel care este inițiatorul și coordonatorul proiectului.

„De exemplu, în loc să mă rezum la a scrie pe tablă o ecuație, arăt elevului că ecuația respectivă reprezintă o parabolă și îl pun pe el să deseneze
parabola, pe maxi tabletă. Iar dacă în loc să pună un 2 pune un 7, elevul vede că se schimbă ceva și înțelege că există un fenomen în spate. Timp de 5
minute îl pun să experimenteze, se fac grupe de câte trei elevi la fiecare dispozitv și îi pun să studieze. După aceea, le arăt ce fenomen este în spate iar
apoi tragem concluziile”, spune Cătălin Ciupală.

Și apoi continuă, cu o pasiune vădită:

„Mulți mi-au spus apoi: acum înțeleg și eu ce înseamnă un sistem de ecuații de clasa a XI-a”.

Materii redescoperite În laboratorul VR de la Șaguna se poate învață ușor și la celelate materii. Este conceput să fie folosit la toate orele: de la
matematică la fizică la engleză/franceză, chimie, biologie.
Elevii experimentează, interacționează, sunt implicați. La geografie, explorează continente. La istorie, se pot plimba în timp. La chimie, o aplicație
performantă le permite să vizualizeze virtual reacțiile chimice. Iar la biologie să exploreze corpul uman.

Modul în care se desfășoară ora de clasă s-a schimbat total. Profesorul devine un facilitator care îi îndrumă pe elevi. Le indică direcția. Ce să lucreze. Iar
elevii cercetează. Apoi abia le explică și-i ajută să tragă concluzii.
Elevul nu mai este doar o pâlnie prin care să fie turnată cunoaștere. Este chiar el un explorator, care învață descoperind.

Cine/cum aduce soluția - Omul/compania + Finanțarea

Cătălin Ciupală, doctor în geometrie necomutativă (un domeniu relativ nou) și profesor de matematică la Colegiul Șaguna, la cei 45 de ani ai săi, din
care deja de 22 este în învățământ, este un tip sportiv.

Tinerețea și-o păstrează nu doar prin excursiile pe bicicletă, ci mai ales prin spiritul căutător neobosit, care mereu mai are ceva de aflat, de descoperit.
La Șaguna este de 14 ani.

Liceu înființat în 1850, în perioada imperiului austro-ungar

Un liceu de tradiție și plin de tradiții, care păstrează încă de la înființare editarea anuală a unui Anuar al școlii, unde revista școlii apare neîntrerupt de 50
de ani, în care într-un mini-sat numit Sfântul Andrei – o sală și o comunitate de profesori și elevi unde se încondeiază ouă, se fac picturi pe sticlă, se
cântă colinde populare.

Vector de imagine al comunității brașovene, liceul pe care l-au absolvit până acum 49 de academicieni păstrează nu doar tradiția lucrului bine făcut și a
calității actului educațional, dar și o tradiție a inovărilor.

„Aici deschiderea este mare. Și a profesorilor, și a conducerii, și a elevilor, și a părinților. Dacă ai în cap un proiect care este viabil, bun, solid și util, este
imposibil să nu te ajute toată lumea”, afirmă Cătălin Ciupală.

Asta au vrut elevii. Și banii s-au găsit! În urmă cu vreo doi ani, pe când încerca să găsească finanțare pentru un proiect pe zona de matematică, cineva i-
a povestit profesorului Ciupală că în firmele din Brașov se face realitate virtuală și realitate augmentată și că se construiesc softuri pentru așa ceva. De
aici a venit ideea laboratorului.

Profesorii își cunoșteau nevoile legate de predare. Dar trebuia să-i întrebe și pe elevi. Ei ce vor? „Aproape toate proiectele școlii sunt făcute împreună cu
elevii. Implicăm elevii în luarea unor astfel de decizii, începând cu scrierea efectivă a proiectului”, precizează Cătălin Ciupală.

La fel a fost și acum. Din dezbaterea cu elevii, s-a ajuns la ideea acelor maxi-tablete cu ecran de 23 de inch, care au în spate un mini-PC cu Android.
Ideile nu erau rele dar trebuia să demonstreze că vor și funcționa, înainte de a cere finanțarea.

„Am cumpărat din banii mei un touch-screen, am cumpărat un mini-PC și i-am întrebat pe elevi cine știe să le facă compatibile. Doi dintre ei le-au dus la
ei acasă și s-au apucat de lucru”, povestește Cătălin Ciupală.

„Și în cîteva ore mi-au trimis mesaj că au găsit soluția. Apoi am depus proiectul și am câștigat”. Primii bani – 14.000 de lei – au venit prin Fondul
„Științescu” - un program de finanțare la nivel național pentru proiecte educaționale, care încurajează pasiunea pentru științe și tehnologie a copiilor și
tinerilor. Ban cu ban, mână de la mână, și creier colectiv Proiectul a fost început în mai 2018. Prima finanțare au obținut-o în iunie, (jumătate prin Fondul
Româno-American și jumătate prin Comunitatea locală).

Din acești bani s-au cumpărat tabletele pentru profesori, stilusuri, (instrumentele pentru scris pe ecran) chromcasturi (ca dispozitive de oglindire),
software. În iulie, au primit, ca donație privată a unei firme, touch-screen-uri și mini-PC-uri pentru elevi – în valoare de aproape 6.000 de euro. Iar în
septembrie, șase ochelari VR de la aceeași firmă. Aranjarea laboratorului s-a făcut prin alte donații și prin munca profesorilor și elevilor.

Când a început anul școlar 2018-2019, sala era deja funcțională. O lună mai târziu s-au făcut și retușurile, dotarea cu internet de mare viteză și soluția
de securitate. Beneficii/concluzii Experiența se cere multiplicată Pentru o oră de geometrie, au fost invitați elevi de clasa a VIII-a, de la o școală generală.
Și au venit copii de clasa a V-a. „Și-atunci i-am întrebat pe elevii noștri, cu care colaborăm, ca să fac? Le-am cerut un sfat”, își amintește Cătălin Ciupală.

„Am mers pe sugestia lor și am explicat copiilor concepte fine de geometrie, ei nefăcând geometrie în școală. Iar cei mari mi-au spus așa: este prima
dată când vin copiii și-și pun scaunele la loc. Foarte civilizați, în clasa a V-a, nu făceau zgomot, nu au deranjat celelalte ore, colaborau foarte bine. Și,
mai mult, copiii care erau considerați slăbuți de către ceilalți terminau mai repede anumite jocuri de geometrie.”

După astfel de succese, probabil că și alte licee sau școli gimnaziale vor dori un laborator similar. Pentru că, după cum spune Cătălin Ciupală: „Vrem, nu
vrem, suntem model pentru alții”. Dar nu uită să și atenționeze: „Noi avem noroc că în școala asta există un nucleu generos de profesori care se implică
în tot felul de activități. Este nevoie de profesori entuziaști, obișnuiți să colaboreze în echipă, altfel degeaba dotezi o sală de clasă cu tehnologie, dacă nu
va fi utilizată”.

Anul acesta, Șaguna a depus încă un proiect pentru Fondul „Științescu”. Pentru a multiplica experiența pozitivă. „Iar aici deschiderea școlii este absolut
totală”, subliniază Cătălin Ciupală. Câștigul elevului este pe termen lung. Când nu va mai fi elev Mulți dintre elevii de la Șaguna nu continuă cu
matematica, după ce termină liceul. Se duc către medicină, filozofie, psihologie, literatură... Și foarte puțini merg pe IT sau inginerie.
„Ați văzut proiectele cu planele și sistemele de ecuații pe care le-am predat la o clasă de științe? După o oră de acest tip, eu îi întreb ce părere au. Și ei
îmi spun că, în sfârșit, au învățat. Au înțeles la ce folosesc. Ori asta le folosește pe termen lung. Elevul va avea imaginea că sistemul de ecuații
reprezintă ceva, va ști să citească graficul unei funcții...

Au făcut și fac științe ca să își dezvolte aptitudinile multi-cultural, multilateral”, argumentează Cătălin Ciupală Bun. Și la ce îi va folosi asta elevului, pe
termen lung? „Va înțelege lumea!”, ripostează Cătălin Ciupală.

„Matematică? Biologie sau engleză? Din toate astea, va înțelege mai bine lumea”, mai spune și apoi concluzionează: „Realitatea virtuală este doar un
facilitator de înțelegere, nu e nicidecum o altă lume și nici nu trebuie să fie. Cel puțin din punctul meu de vedere, ca profesor, nu trebuie să fie o altă lume
ci o facilitare a realității. Ca elevul să înțeleagă lumea.”