Bazele codului bunelor maniere se intrevad in antichitate cand s-a inventat un spatiu civic

al gestului (agora, forumul, teatrul ), precum si arta utilizarii lui, arta oratoriei. Anticii
puneau un accent deosebit pe miscarile corpului,deoarece ei considerau ca prin acestea
individul isi exprima nobletea, perfectiunea spiritului.

Tinuta...

a. pentru barbati, fata barbierita este cartea de vizita. Daca vrei sa fii placut intr-o relatie,
barbiereste-te in fiecare zi, altfel, vei arata ca un 'salbatic'. Fara argumente economice
aici! Cate alte lucruri mai putin folositoare si totusi cos-tisitoare faceti, doar pentru
satisfactii egoiste ? Iar cand este vorba de altruism... Sa aveti grija si de firele de par din
nas, al caror aspect este de-a dreptul mizerabil.

b. oricare ar fi tipul tunsorii, parul trebuie sa fie ordonat. Altfel, veti arata ca o paiata!

c. unghiile trebuie taiate saptamanal. Negrul de sub ele este unul dintre cele mai
respingatoare lucruri. Unghia de la degetul mic mai lunga, folosita pe post de scobitoare
sau surubelnita este un indiciu de "neam prost".

d. dintii trebuie sa fie nu doar albi si fara resturi alimentare in spatiile interdentare, si si
ingrijiti stomatologic. Caria de la dintii din fata transmite despre tine ca esti neingrijit si
delasator.

e. mirosul de transpiratie sau cel care iese din gura este 'dinamita' curata pentru relatiile
sociale.
Nu ai voie sa mananci usturoi sau ceapa atunci cand stii ca vei iesi in lume! Acesta
persista pana la 16 ore. Atentie! Mirosul de transpiratie nu se indeparteaza prin parfum, ci
cu apa si sapun. In caz contrar, va rezulta o combinatie de nesuportat. Spray-ul se
foloseste doar pe pielea proaspat spalata si foarte delicat. Parfumul nu trebuie 'sa-ti ia
nasul', mirosul de curat este mult mai placut! Grija si la urechi (care nu se spala niciodata
cu apa si sapun, nefiind sanatos), la nas, la picioare.

f. ciorapii se schimba oridecateori prind mirosul transpiratiei. Niciodata nu stii cand

trebuie sa te descalti si... pazea atunci de altii! Ciorapii gauriti nu se mai poarta, ei
neindicand saracie, ci... lene. Un sfat: nu folositi ciorapi supraelas-tici, chiar daca sunt
mai rezistenti. Pe langa faptul ca nu sunt sanatosi si nu absorb transpiratia, duc, in timp la
macerarea pielii degetelor de la picioare.

g. pantofii vor fi intotdeauna curatati de noroi sau praf. Pantofii uzati dau un aer de ... trei
parale. Atat vor da si altii pe tine.

h. batista trebuie sa nu-ti lipseasca din buzunar. Daca folosesti batista de bumbac, ea
trebuie sa fie curata si calcata. Nasul se sufla intotdeauna usor, fara a examina "noutatea"
din batista. Gestul este incalificabil!
i. vestimentatia va fi asortata dupa regula armoniei culorilor si a modelului: la barbati nu
se ingaduie model la haina, odata ce camasa sau cravata are deja model. Numai una din
cele trei- camasa, cravata, haina- trebuie sa aiba model.
j. se stranuta cu batista la nas. Daca aveti grija, o veti avea intotdeauna la indemana,
nefiind nevoie sa scotociti prin buzunare pentru a o gasi.

k. expectorarile se efectueaza public, doar in caz de absoluta necesitate si niciodata in

batista, ci in servetel. Scuipatul pe jos cu martori- strict interzis!

l. ochii nu se curata cu mana, ci cu o batista curata.

m. pieptanatul in public este o necuviinta, precum si scobitul in ureche, operatiuni

permise doar in baie si intr-o maniera sumara a garderobelor localurilor publice.

n. cand sezi, genunchii vor sta stransi - la femei, si mult apropiati la barbati. A se tine
genunchii "raschirati" se nu-meste nesimtire...

Salutul...in societate

a. punctualitatea e o forma de respect. Cand mergi intr-o vizita, nu sosi niciodata inainte
cu nici un minut; mai bine sa ajungi cu 3 minute mai tarziu. Doar aici este permis "sfertul
academic". Cand ai o intalnire in oras cu o persoana, totdeauna sa sosesti cu 10 minute
mai devreme, niciodata cu un minut mai tarziu. Facand astfel, va veti bucura in intalnirea
voastra de un timp in plus. Conditia este ca fiecare dintre cei doi sa respecte aceasta.

b. in vizita la necunoscuti sau la persoane mai putin apropiate nu se permite sa duci

altceva decat flori. Si sa fie fara sot.

c. cand intri, manifesta-ti intentia de a te descalta, din respect pentru curatenia gazdei.
Dar nu te descalta decat atunci cand sesizezi ca ea accepta. Pentru unele gazde,
descaltatul oaspetilor este o jignire.

d. salutul verbal este insotit intotdeauna de inclinarea capului, ce trebuie sa fie ampla, nu
zgarcita. Cand saluti pe cineva, priveste-l in ochi! Iar daca saluti printr-un gest de mana,
rosteste si un cuvant.

e. cel care intra intr-un cerc, saluta primul. O singura data pe toata lumea si nu repeta
salutul pentru cei ce-i raspund cu intarziere.

f. este interzis unui barbat sa intinda mana unei tinere sau unei femei!
g. niciodata cineva mai tanar nu intinde mana celui mai in varsta decat el sau cuiva mai
mare in rang. Daca esti intr-o situatie care nu este prezentata aici, gandeste prin
excludere.

h. nici o femeie nu se ridica in picioare sa dea mana cu un barbat. Si nici un barbat nu da

mana sezand vreunei femei.

i. stransul mainii se efectueaza scurt si ferm. Nu este permis sa retii mana cuiva. Nu se
intind doar degetele si nici nu se da o mana moale. Degetele se strang in jurul palmei
celuilalt si nu se tin tepene. Daca cineva manan-ca, nu se cade sa-i intinzi mana. Iar daca
altul iti intinde mana cand mananci sau lucrezi si nu esti prea curat, scuza-te si evita
stransul mainii din respect pentru el si din motive igienice.

j. cand ambii poarta manusi, mainile se dau inmanusate. Trebuie insa, sa scoti manusa
cand celalalt e cu mainile goale.

k. prezentarile se fac in ordinea importantei: pe cel mai insemnat il prezinti primul.

l. daca un barbat mai in varsta ii cedeaza locul unei tinere in aglomeratie, ea este obligata
sa accepte.

Daca discuti cu cineva...

a) Nu monopolizati discutia. Chiar daca aveti talent de povestitor, chiar daca ati picat in
dimineata. aceea de la Polul Nord. Desigur ca acolo ati vazut foci, balene, morse,
pinguini si alte ciudatenii pe care ceilalti nu le cunosc decit din poze, televiziune sau
dintr-un film documentar. E oare un motiv ca sa vorbiti neintrerupt intreaga seara?

b) Evitati sa incepeti majoritatea frazelor cu „Eu” si „Am... ”. V-ar pune intr-o lumina
nefavorabila. Ar parea ca in mijlocul lucrurilor va situati dv., adica ati fi centrul
pamantului.

c) Nu trageti concluzii dupa fiecare afirmatie a interlocutorilor dv. si evitati

generalizarile. Un caz auzit sau povestit atunci nu va da acest drept.

d) Vorbirea iute, „muscarea” terminatiilor, trancaneala repetata, monotona a aceleiasi

idei, fie ea chiar geniala, con-versatia taraganata, afectata - toate duc la rezultate sigure:
* daca sunteti gazda — oaspetii se scuza si va parasesc in graba; e tirziu, sunt obositi,
locuiesc departe, se scoala devreme, copilul... ;
* daca sunteti invitat — creati in jurul dv. un. vid; acest obicei repetat de citeva ori va
creeaza o faima de neinvidiat;
. * daca sunt nevoiti sa va suporte — cu prima ocazie au sa va evite. S-au imbolnavit.
Sunt in provincie. Fac o partida de pescuit...
e) Aveti incertitudini in privinta sensului unor neologisme?. Oco1iti-le si paziti-va de ele
pina nu le cunoasteti sensul real, felul si locul intrebuintarii. Dindu-le viata pocit, e1e vor
inconjura incaperea. , reintorcindu-se sub forma. jnor zimbete ironice sau chiar sub o
infatisare mai hada. De multe ori, in discutii, sint pomenite denumiri geografice, numele
unor actori, scriitori sau personalitati ale vietii publice mondliale. Nu cunoasteti
pronuntia corecta? intrebati: Sa nu va jenati! Nimeni nu va poate pretinde sa fiti poliglot!
Cu toate acestea ape1ati si la dictionar.

f) Aveti dreptate. Nu o data, ci de o suta de ori. Cu toate acestea nu intrerupeti vorbitorul.

Acest „bruiaj fatis” voluntar sau intimplator produce o impresie penibila. Cel intrerupt
pierde firul ideilor, se enerveaza, ii stricati seara. Aveti o parere contrara? Perfect!
Stapiniti-va suvoiul ideilor si cascada argumentelor pina la sfirsitul frazei. Caci nu e fraza
sa nu aiba... capat. Atunci expuneti-va parerea linistit.

g) Simtiti ca nu rezistati? Doriti sa reabilitati adevarul, fie si intr-o problema minora ?

Atunci nu fiti crud, ironic si violent in exprimare si formulare. Menajati femeile si
varstnicii de astfel de iesiri si nu faceti exceptie nici cu ceilalti oaspeti. Vorbind calm
santeti mai degraba ascultat, caci limba dulce, mult aduce!

h) In timp ce-i vorbiti interlocutorului, priviti-l in ochi, privirea in laturi sau aiurea
creeaza impresia de om nesincer sau distrat;

i) In formularea ideiior folositi-va numai de arsenalul vocabularului; nu folositi ca

auxiliare degetele, mainile sau uneori chiar picioarele.

j) Sustinerea afectiva a parerii e necesara, dar nu e suficienta si nici eficienta.

Demonstratia se cladeste cu argu-mente logice, rationale.

k) Nu va aprindeti in toiul discutiei si nu promiteti lucruri pe care nu le puteti indeplini;

veti fi socotit un om usuratic etc.;

l) Nu contraziceti de dragul originalitatii; nu aprobati lucruri de care nu sinteti sigur, dar

nu e recomandabil nici sa le respingeti frontal uneori;

m) Adversarul a avut mai multe argumente; in plus, e mult mai documentat. Deci, ati fost
invins pe „campul de bataie” al vorbei. Nu va parasiti interlocutorul cu aer de om jignit.
Intrerupeti discutia politicos sau - ceea ce e mai greu - lasati-va convins.

n) In conversatiile in grup, vorbeste tu mai putin decat ceilalti. A vorbi putin, nu

inseamna incultura sau prostie ci, taria personalitatii.

o) Cand esti intr-un contact de stabilire a unei relatii noi, vorbeste tu intai, fiind insa atent
sa "prinzi" momentul de a-i da cuvantul celuilalt: acesta este lucrul cel mai important.
p) Nu pune niciodata intrebari cu privire la aspecte negative ce apartin pretenerului de
conversatie sau vreunei per-soane mult apropiate acestuia ("De ce boala sufera sotul
tau?"; "Cum n-ai luat examenul?"; "N-aveai decat un an de la casatorie, ai si divortat?").

q) Ocoleste orice forma de barfa. N-o rosti si nici n-o asculta!

La masa...

a. nimeni nu pune mana pe lingura si nu serveste inaintea gazdei.

b. ia numai din ce esti invitat sa servesti.

c. nu insista cu privirea la vreun fel de mancare ce nu ti se ofera.

d. nu cauta si nu lua bucata cea mai mare. Toti au vazut-o; si vor intelege ca esti un mare
egoist. Ia doar bucata din dreptul tau, indiferent ce iti cade ''la sorti''.

e. nu privi in farfuria nimanui. Daca cineva a varsat ceva din greseala pe fata de masa, nu
baga in seama, ci fa-te ca nu vezi.

f. sa nu ceri nimic de mancare, chiar daca au uitat sa te intrebe daca esti flamand.

g. cutitul, daca e folosit, il vei manui numai cu mana dreapta, iar furculita doar cu stanga.
Atentie, in nici o imprejurare, cutitul nu se transforma in ''furculita'' ducandu-l la gura.
Asta se face doar la camp...

h. stai cat mai aproape de masa, ca sa nu cada firmituri. Sezi pe tot scaunul, nu doar pe
marginea lui.

i. coatele nu se sprijina pe masa, ci stau cat mai stranse langa corp. De marginea mesei se
sprijna doar in-cheieturile, aproape de farfurie.

j. nu folosi in veci tacamul pe care l-ai lins, ca sa te servesti din platou sau din borcanul
comun. Foloseste lingurita sau furculita pusa special pentru aceasta. Mai mult, este
groaznic sa lingi tacamul pus pentru uz comun. Si mai ales sa le pui la loc.

k. nu e ingaduit sa te intinzi peste masa ca sa te servesti. Cere celui care este langa platou
sau cosul de paine si el te va servi cu tot platoul, nu doar cu o felie. Vezi si nu-ti fa
provizii, ia cel mult doua felii de paine.

l. mananca fara sa se auda plescaitul saftos al buzelor si limbii. Mancatul zgomotos te

descalifica.

m. painea se serveste cu mana, niciodata cu furculita; caci se poate intampla ca furculita

cu care ai mancat sa atinga si urmatoare felie. Ce rusine ar fi...
n. nu te sterge la gura cu painea! Pe gura se afla si praf si altele si ar fi neigienic. Daca nu
ai servetel, roaga gazda sa-ti dea unul.

o. degetele nu se baga niciodata in farfurie. Astfel, se evita obiceiul antic si murdar de a

linge degetele.

p. se mamanca tot din farfurie, fara a se lasa nimic. Dar, sub nici o forma nu se face
farfuria "luna" cu o bucata de paine.

r. nu se toarna niciodata intr-un pahar care nu este complet gol.

s. samburii nu se scuipa in farfurie, prin cadere libera si nici in pumn (ultima metoda se
practica doar in aer liber), ci se pun in lingurita adusa langa buze, apoi in farfurioara, unul
cate unul.

t. interzis a se clati gura cu ultima sau penultima inghititura de bautura, oricare ar fi ea.

u. daca este nevoie sa folosesti toaleta sau baia, priveste cu atentie cum stau lucrurile,
pentru a le aseza exact cum le-ai gasit. Daca ai folosit WC-ul, sterge urmele lasate pe vas,
nimeni nu este dator sa curete dupa tine. Eventual, deschide geamul pentru aerisire. Dupa
spalatul mainilor, clateste chiuveta, pentru a nu ramane urme pe ea. Ai grija, sa nu se
simta ca ai trecut pe acolo! Este o dovada de bun simt.

La telefon...

a. este necuviincios a se telefona inainte de 10 dimineata, intre orele 13-17 si dupa ora 21,
cu exceptia celor apropiati, carora le cunosti programul.

b. o convorbire conventionala nu trebuie sa depaseasca 5 minute.

c. urmeaza obligatoriu treptele urmatoare: - Alo, familia...? (Asteapta comfirmarea). - La

telefon este....(zi-ti neaparat numele, nu formule de genul "un prieten" sau o alta forma
evaziva. Si continua imediat: "As dori sa vorbesc cu.." (numele celui solicitat). Urmeaza
apoi cu "Deranjez cumva?" Daca-ti zice "Da", intreaba politicos cand ai putea reveni,
altfel, treci direct la subiect. Fii precis si nu te intinde. Nu uita ca timpul costa! Si pe el si
pe tine. Si unele persoane sunt atat de delicate, incat nu vor indrazni sa te intrerupa.

d. nu esti dator sa asculti pe orice 'nauc'. Scuza-te politicos, dar ferm, dupa care,
instiintandu-l ca trebuie sa inchizi telefonul, esti liber sa asezi receptorul in furca, chiar
daca celalalt nu a terminat.

CASNICIE (EA)
Reflectorul” ei indreptat asupra lui

a) Are unele obiceiuri, insusite in timpul celibatului. Citirea ziarului in tramvai (nu
supara, eventual, pe alti pasageri!), in lift, in hol, in sufragerie si-n pat.
Ultimele doua sunt de nesuferit! Dimineata, inainte de a se scula din asternut, aprinde o
tigara. E insuportabil!
Cand se face curatenie generala - ce bizara coincidenta! - are sedinta, antrenament,
treburi, vizite, aranja-mente etc. Nici sa-l legi cu lantul n-ar sta acasa. Ce-si inchipuie?
Caminul lui e hotel? El e un simplu pasager? Totul se intampla mereu cum doreste el.
Vesnic are dreptate. Nu poate fi contrazis. E obositor ca dreptatea si adevarul sa aiba un
ambasador unic in familie. Se impun noi discutii diplomatice, la masa rotunda.

b) Curatenia caminului se obtine cu eforturi permanente. Lustruirea unui parchet cere

timp si energie. Atunci, aparitia lui, cu pantofii murdari, plini de noroi, cu fasul picurind,
pe parchetul lustruit, iti produce o senzatie de anihilare a straduintelor depuse.

c) De ani de zile il rogi sa nu fumeze, mai ales in dormitor. Sfinxului i s-ar fi muiat inima
de piatra, lui nu! Acum a inceput sa „uite câte un muc pe ici, pe colo. In plus,
„puncteaza” parchetul cu scrum. E un fel de „condica de prezenta” a dezinteresului!

d) Fiecare om are cite o pasiune. El insa exagereaza. Din primavara si pana-n toamna e
plecat duminica de duminica la vanatoare, pescuit, fotbal etc. etc. Timp de sotie, copii,
rude, nu are. E casatorit doar iarna? Atunci, in schimb, nu-l misti din fata televizorului.

e) Sa deschida ochii. Ea are rochie noua. El s-o aprecieze primul. Doar pentru el si-a
facut-o! Are o coafura noua, care o prinde. El nici nu observa.

f) A uitat s-o rasfete. O femeie se doreste alintata. O floare, o bomboana, un compliment.

Poate chiar altceva. E chiar atat de greu?

g) Sa nu digere cu ochii inchisi. Nu e sarpe boa. Sa-i laude bucatele. Desigur, pe merit.
De câte ori e cazul, nu numai in fata colegilor lui, cind ii invita la masa. Atunci se umfla
in pene ca un paun. „Vai, ce sotie am!” „Vai, ce bine gateste!” „A facut niste sarrnale, sa-
ti lingi degetele !“

h) Ironie, anticasnicie. Nimic nu ucide respectul si dragostea ca ironia picurata des,

nejustificata, fara selectie. Daca nu-ti place ceva, spune-o, evitind zeflemeaua sau sora ei
vitrega, ironia.

i) Amintiri, tact, casnicie. Intr-o zi i-a spus: „Daca nu te luam de sotie, cine stie... ” Apoi,
a regretat cele spuse. S-a cait amarnic. A recunoscut adevarul: „Nu te-am luat de sotie din
intamplare. Mi-au placut calitatile care ti-au ramas nestirbite”. Nu era mai simplu asa?
Doar o pretuieste cel mai mult dintre femei. De aceea a si cerut-o in casatorie.
CASNICIE (EL)
Atentie! El mantuieste „Reflectorul”

a) Doreste ca in jurul lui sa graviteze problemele caminului. Lui ii place sa-si dea parerea,
sa ajute, sa corecteze, sa indrume. Un fel de „consilier” al gospodariei, desi uneori nu
deosebeste o cratita de o oala.

b) Ea sa priceapa dintr-o privire. Sa-i urmareasca firul gândirii, sa-i stie nazuintele, sa-i
aprecieze munca, sa nu-i vorbeasca de rau colegii, sefii, prietenii, subalternii.

c) Sa stie sa taca. El vine acasa nervos, preocupat, agasat. Are nevoie de liniste, sa
gandeasca, sa gaseasca solutiile unor probleme ce-l preocupa.

d) Ajutor mutual. Se intampla sa ai si insuccese. Uneori se tin lant. Atunci ea sa nu-i

reproseze maruntisuri, fleacuri, sa nu dezgroape mortii, sa nu zica: „Nu ti-am spus eu?”
sau „De ce nu m-ai ascultat?” O stringere de mana calda, lipsita de comentarii, e totul.

e) Probleme delicate. Rudele lui sa le indrageasca ca pe ale ei. Fara nici o diferentiere. Sa
nu le vorbeasca de rau (pe ale lui!), sa nu le critice (tot pe ale lui!) si sa le laude calitatile
(incepand cu neamurile lui !).

f) Alte probleme delicate. Sa nu faca comparatii nelalocul lor. Amicul lor, Popescu, e mai
talentat, inteligent, perspicace, descurcaret, indemanatic decat el. Aceasta observatie se
suporta greu chiar o singura data, dar de mai multe ori......

g) Cele mai delicate probleme. A fost chemat la telefon. Ea ii inrnaneaza receptorul

imbufnata. O voce „blonda”: „Sotul meu a verificat la masina electronica calculul tau. Ai
dreptate. Poti sustine proiectul in ciuda tuturor... ”
Urmeaza adjective si epitete ce nu se pot reproduce pe hartie. Dar el zambeste ... In
sfarsit! A invins inertia si indiferenta unor birocrati. Multumeste vocii „blonde”, fosta
colega de liceu, si vrea sa-si sarute, de bucurie, sotia. Aceasta paraseste camera trantind
usa.

h) Probleme superdelicate. Barbatului ii place sa-si recucereasca sotia. O vrea frurnoasa,

ca in prima zi. Coaforul, croitorul, pantofarul, manichiurista, - o armata intreaga stau in
stare de alerta. Un sirnplu semnal! Un gest macar - si fiecare isi aduce contributia.
Atunci, de ce, uneori, halul acesta de delasare?

i) Independenta, dragoste, ocrotire. Femeii ii place, savureaza, independenta primita.

Barbatul, dintr-un instinct strabun, se stie tare si vrea sa ocroteasca fiinta iubita. Astfel,
uneori, ea sa-i ceara bratul ocrotitor. Il va prmi cu drag. E in interesul pacii si arrnoniei
caminului.

j) Capricii, pofte, dispozitii. Nimic nu este mai molipsitoare ca dispozitia restransa intre
patru pereti. Ea e vesnic capricioasa. Poate fi el vesnic vesel? Are atata forta morala ca sa
contracareze oscilatiile ei ?
k) Intelegere si cicaleala. Ea a obosit, cu treburile casei. Sa o spuna o singura data. El
pricepe ce are de facut. Ea a vazut o stofa noua. Bineinteles de dame. O doreste mult. Si-
au planificat chiar bani pentru cumpararea ei.

Sfaturi pentru ea...

a) Daca vine suparat. I1 lasa in pace. Tot are sa-si descarce sufletul. Nu-i pomeneste ca s-
a stricat frigiderul, ca ea a fost taiata de la prima, ca vecinul i-a scuturat covoarele pe
rufele proaspat intinse, ca pustiul a luat nota mica la romana etc. Nu toarna gaz peste foc.
Cauta sa-l impace prin dragalasenie (nu ostentativa), atentie (desface visinata, retinuta
pentru cine stie ce eveniment) si ii aduce aminte ca optimismul sau devenit proverbial in
cercul cunostintelor.

b) Daca intirzie. Mincarea s-a sleit. Matusa sosita din provincie a plecat suparata. Nu-1
intreaba: „Unde ai stat pina acum?”

c) Daca e preocupat, lucreaza la ceva, scrie, citeste, se documenteaza, studiaza. Nu-1

deranjeaza din cinci in cinci minute, intrebindu-1: „Nu vrei o cafea, citronada, prajitura?”
sau „Unde ai pus tirbusonul?” „De ce-ai lasat apa sa picure in baie?” etc. In schimb,
deschide usa fara zgomot si-i asaza alaturi cafeaua, citronada sau prajitura, apoi dispare.
Ca o aratare.

d) Daca e incapatinat. Curma discutia si asteapta momentul prielnic. Atunci, il roaga sa-i
faca o favoare. E1 va ceda zimbind.

e) Daca vrea sa plece in oras singur. Rar, dar se poate intâmpla. Nu-1 intreaba unde se
duce si cu cine se vede. Daca e sincer, va spune acest 1ucru nesilit, iar daca-1
caracterizaza nesinceritatea, de ce sa-1 intrebi ? O femeie inteligenta tine minte ca uneori
barbatilor 1e place sa stea de vorba la o bere. Bineinteles, cu alti barbati.

f) Daca e atotstiutor. I1 lasa in pace. Evenimentele vor dovedi o data. si o data ca „stie” si
el sa greseasca. Sa nu i-o reproseze public. Nici macar intre patru ochi. E1 s-o recunoasca
singur. Logica, judecata fara gres a incetat sa apartina exclusiv genului masculin.

In ospetie...

Ospetia este de multe feluri. Cum ne comportam in asemenea ocazii ? Cauti sa fii
punctual. Suni. De obicei, sta-panul casei deschide usa. Sa tinem minte ca suntem in
vizita si desi oamenii declara ca „prima impresie” nu-i determi-nanta, nu suntem obligati
sa-i credem.
Trecem pragul sufrageriei fara tigara in coltul gurii si nu o aprindem nici in hol. O
revizuire fugitiva a tinutei. Intram. In prirnul rind salutam pe stapina casei. In cazul când
e ocupata, asteptati. Apoi, ea va prezinta oaspetilor. Cum au loc prezentarile? Barbatii
sunt prezentati femeilor, tinerele doamnelor si tinerii virstnicilor. Pe vremea valsu-lui,
unele calciie se ciocneau amintind de ofiterii de cavalerie. Astazi, o usoara aplecare e
suficienta.
Evitati micile si neplacutele incidente ale prezentarilor. S-ar putea, in cazul ca sunt multe
persoane prezente, sa fiti recomandat de doua ori aceleiasi persoane. Nu este o tragedie.
‘Unele persoane le-ati cunoscut anterior. Puteti sa le dati mina. Fata de cei prezentati, nu
intrebuintati insipidul si formalul: „Imi face placere!” caci abia ati cunoscut oas-petele
respectiv. Dupa dv. sosesc noi invitati. Alte prezentari. Daca sinteti barbat, va sculati in
picioare. Fata de bar-bati, femeile ramin sezind, chiar cele tinere. S-ar putea ca printre
invitati sa descoperiti pe cineva care nu v-a fost sau caruia nu i-ati fost prezentat. Barbat
fiind, iar persoana respectiva de sex feminin, nu asteptati interventia unei terte persoane.
Spuneti-va numele linistit. E decent ca femeia sa va raspunda in acelasi mod. Nu e
suficienta simpla intjn-dere a miinii si un zimbet de circumstanta.
Daca se ofera mincaruri reci, atunci fiecare se serveste dtipa gust, fantezie si pofta.
Cautati sa nu va umpleti farfuria si s-o lasati pe jumatate consumata. In tarile nordice o
astfe1 de comportare este considerata ca dubla jignire: a gazdei si a bucatelor. Noi
adoptam o tinuta asemanatoare. Paharelele cu bauturi, deci cele de tuica, coniac etc. nu se
ciocnesc. O simpla ridicare insotita de incetatenitul „Noroc” sau „Sanatate”, pronuntat
fara gura plina, e tocmai ce se cere. Gazda va imbie sa-i gustati bunatatile. Multumiti-i si
daca i-ati calcat pragul intiia data sau chiar al casei fiind, dar observind innoiri, un tablou,
o mobila, un covor — nu ezitati sa va exprimati admiratia fata de gustul alegerii. Va
asiguram ca va ramine incintata.
Se obisnuieste si invitarea la cina. De aici decurg anumite obligatii in plus. Asezarea
oaspetilor la masa - se servesc mâncaruri calde - nu se face la intimplare. Daca avem
oaspeti putini, stapina casei le indica locul. Primul este invitat ca sa ocupe loc oaspetele
de seama, in virsta, sau cel ce vine mai rar. Atentie! Ocupa loc femeile, iar apoi,
intercalati, barbatii. Toata lumea a ocupat loc. Nu e cazul sa va puneti coatele pe masa,
nici sa va sprijiniti capul in palme. Plictisit, asteptind, nu incepeti reforma tacimurilor.
Lasati-le unde au fost puse. Nu cautati cusururi in asezarea mesei si mai ales nu le
comunicati vecinului de masa. Nu obisnuim sa adoptam o tinuta rigida, rece si distanta in
asemenea prilejuri. In asteptarea bucatelor bineinteles puteti conversa. Indreptati-va spre
subiectele agreabile, subiecte ce pot interesa. Nu conversati nici cu cei din celalalt capat
al mesei. E incomod. Procedeul sufera si de alt dezavantaj. Daca spuneti lucruri inexacte,
puteti fi corectat. Pacat, va piere pofta de mâncare! Apare insa stapinul casei. Daca
invitatii sint numerosi sau spatiul nu permite, nu serveste decit pe cei mai apropiati. O
sarcina dificila, dar nu imposibila de indeplinit este aceea de a veghea ca oapetii sa nu se
plictiseasca. Un cod al ”bon-ton-ului” tiparit in tara lui Jbsen pomeneste: ”oaspetele nu
ataca nici filozofia, nici re1igia, ci gusta bucatele. Ce1 curios e mai apreciat decit cel
savant...”. Daca intimplarea a facut ca doi straini sa stea unul linga altul, stapinul casei se
poate scula si apropia de ei, ajutindu-i sa lege o conversatie. Pot surveni mici accidente, e
adevarat, neplacute. O furculita cade sub masa, se rastoarna un pahar, ne patam pantalonii
cu sos. Vom primi alta furculita. Un servetel poate suge vinul rasturnat. Va cereti
neaparat scuze pentru neindeminarea dv. Nu inseamna insa sa pomeniti toata seara acest
lucru. Ajunge o data si sincer.
Tinuta noastra in timpul mesei, chiar daca nu este teapana ca a unui pair englez, poate fi
decenta. Coatele le tinem apropiate de corp. Daca au fost puse mai multe tacâmuri decit
cunostintele noastre gastronomice, sa nu ne pripim. Cineva, mai priceput, tot are sa dea
tonul. Cautam sa-1 urmam fara sa atragem atentia. Nu bem cu gura plina. Ne-a placut un
fel de mincare? Putem cere linistit inca o jumatate de portie. Nu ne lamentam daca sintem
instiintati ca s-a epuizat. Nu facem glume in acest sens.
Daca vizita are loc in cursul saptamânii si printr-o intâmplare sinteti liber a doua zi,
ginditi-va 1a ceilalti. Nu tran-sformati placerea vizitei intr-o tortura a celor prezenti..
Luati-va la revedere, multumiti pentru cele oferite la timp. Motivati pozitia dv. cu
argumente demne de crezare. Veti fi apreciat pentru sinceritatea aratata.