Estetica curs 1 - 10/01/2018

1 introducere: cele doua intrebari fundamentale ale esteticii - experienta si rostirea frumosului in
Grecia antica

Experienta esteticii in grecia este fundamentala pentru intelegerea esteticii in europa

Cele doua intrebari fundamentale ale esteticii:

Ce este frumosul?
Ce este arta?

Perioada avangardei da nastere artei moderne si contemporane

Arta contemporana se defineste prin unicitate, originalitate, cat de interesanta este aceasta =>
nu tine neaparat de frumos
In grecia antica frumosul joaca un rol primordial si fundamental in arta
Experienta frumosului nu a fost dintotdeauna legata de arta
Ex: arta primitiva nu reprezenta neaparat o experienta a frumosului, ci poate o experienta
functionala (vanatoarea) sau experiente magice.
Deplasarea de la ce este frumosul si ce este arta se traseaza in secolul 19 ( romantism -
echilibru intre cele doua, hegel - cum problematica artei, dar nu fundamentala acesteia )
Arta - frumos = legatura, nu identitate

Viziunea despre lume a greciei - strict legata de experienta frumosului

Procesul separatiei dintre uman si divin - om si zeu
Sfera umana si sfera divina sunt separate, dar unite ( nemurirea zeilor determina aceasta
separatie, dar au pasiuni si interese ) punti intre zei si oameni
Omul este fundamental muritor
Separatia este fundamentala pentru experienta frumosului si viziunea despre lume.
Idealul este distinc de real -> daca ne ar exista separatia nu am avea spre ce tinde - > nu ar
exista transcendenta, viata spirituala - > experienta sufletului inidvidual, dar care poate fi
imparatasita atata timp cat se vorbeste de suflete se va vorbi de o tendinta spre ideal.
Tendinta artei contemporane de a se inchide in cotidian - nu neaparat total adevarat - mereu
exista tendnta catre ideal
Cele doua sfere sunt seprata pentru a fi unite prin punti - miscarea transcendenta, tendinta de a
depasi conditia umana, muritoare
Intelegerea cosmosului la greci este identitatea integralitatii atat a lumii muritorilor cat si a lumii
divina - a exista, a fi
Iudaism - introduce ideea de transcendenta radicala a divinului- transcendenta absoluta a
divinului - a crea, creatie

Unirea divinitatii si muritorilor => experienta frumosului - poate fi una teribila- ( platon - divinul
este separat dar definit ca manifestandu-se => zeii se manifesta in planul uman)
Notiunea de poveste - inseparabila de experienta frumosului - legata de experienta visului
Apolon se manifesta, inteles prin rostire
=> nu este o experienta emotiva, si este inseparabila de forma, cuvantul ca exprimare a
emotiei, perceptiei divine
Misterul se manifesta prin cuvant, mai ales prin cuvantul poetic
Homer este marele teolog care da forma desavarsita experientei religioase a greciei antice
In Grecia antica sentimentul religios este inseparabil de arta
Omul cauta eternul si eternul il intampina
Zeii pot fi rostiti si povestiti
Cealalta experienta in grecia antica este experienta sublimului, a verticalitatii divinului - nu este
definitorie pentru experienta greaca.