Verbele care indică comportamentele de învăţare sunt prezentate mai jos; nivelele

clasificării corespund taxonomiei lui Bloom:

Categorii cognitive:
A. Cunoaşterea a identifica, a distinge, a recunoaşte, a dobândi;
B. Comprehensiunea a traduce, a transforma, a exprima în cuvinte proprii, a ilustra, a
(înţelegerea) pregăti, a citi, a reprezenta, a schimba, a scrie din nou, a redefini
(Transpunerea); a interpreta, a reorganiza, a rearanja, a
diferenţia, a distinge, a face, a stabili, a demonstra
(Interpretarea); a estima, a introduce, a conchide, a prevedea, a
diferenţia, a determina, a extinde, a interpola, a extrapola, a
completa (Extrapolarea):
C. Aplicarea a aplica, a generaliza, a stabili legături, a alege, a dezvolta, a
organiza, a utiliza, a se servi de, a transfera, a restructura, a
clasifica;
D. Analiza a distinge, a detecta, a identifica, a discrimina, a recunoaşte, a
categorisi, a deduce (Căutarea elementelor); a contrasta, a
analiza, a compara, a distinge, a deduce (Căutarea relaţiilor); a
analiza, a distinge, a detecta, a deduce (Căutarea principiilor de
organizare);

E. Sinteza a scrie, a povesti, a relata, a produce, a construi, a crea, a

transmite, a modifica, a se documenta (Crearea unei lucrări
personale); a propune, a planifica, a produce, a proiecta, a
modifica, a specifica (Elaborarea unui plan de acţiune); a
produce, a deriva, a dezvolta, a combina, a organiza, a sinteza, a
clasifica, a deduce, a formula, a modifica (Derivarea unor relaţii
abstracte dintr-un ansamblu);
F. Evaluarea a judeca, a argumenta, a valida, a evalua, a decide, a considera, a
compara, a standardiza.

Pentru domeniul afectiv taxonomia include următoarele categorii şi verbele respective:

(A) Receptarea - a selecta, a alege, a transfera;
(B) Reacţia - a se conforma, a interpreta, a realiza, a selecta, a reveni, a motiva;
(C) Valorificarea - a manifesta competenţă, preferinţă, angajare, pricepere, capacitate;
(D) Organizarea unui sistem de valori – a teoretiza, a defini un sistem de criterii proprii, a
se integra într-un univers superior de gândire şi de comportament;
(E) Interiorizarea valorilor etico-estetice – a se bucura de aprecierea celor din jur, a evita
şi a dezaproba excesele.
 Ce modalităţi de operaţionalizare a obiectivelor pot fi utilizate în practica educaţională?
Pentru proiectarea şi desfăşurarea unei lecţii este important să identificăm corect
obiectivele operaţionale, obiectivele lecţiei. În sprijinul unei formulări corecte a obiectivelor
operaţionale prezentăm două tehnici (modele) de operaţionalizare (formulare):
Modelul pedagogului american R.F. Mager stabileşte trei parametri:

precizarea
determinarea
descrierea criteriului
condiţiilor în care se
comportamentului performanţei
va realiza
final al elevului; acceptabile (criteriul
comportamentul;
reuşitei).

Exemplu: să alcătuiască propoziţii cu substantive însoţite de

adjective,ordonându-le într-un scurt text;
Deci, cei trei parametri sunt:
1) să alcătuiască propoziţii – comportamentul elevului;
2) cu substantive însoţite de adjective – condiţiile;
3) ordonându-le într-un scurt text – criteriul reuşitei.
Modelul pedagogului belgian G. De Landsheere stabileşte cinci parametri:

ce
care va fi pe temeiul căror
cine va produce comportament în ce condiţii
produsul criterii ajungem
comportamentul observabil va trebuie să aibă
acestui la conluzia că
dorit confirma că loc
comportament produsul e
(subiectul); obiectivul este comportamentul;
(performanţa); satisfăcător.
atins;

Exemplu. Elevul va fi capabil să clasifice substantivele dintr-un text în funcţie de felul

şi de numărul lor (cel puţin cinci din şapte existente). Deci cei cinci parametri sunt:

în funcţie (cel puţin

substantivele de felul şi cinci din
Elevul să clasifice
dintr-un text de numărul şapte
lor existente)

Ce verbe nu se utilizează la formularea obiectivelor operaţionale?

Acceptând ideea că învăţarea este o modificare a propriilor comportamente ale celor ce
învaţă, este necesar a se evita formulările ce se referă la acţiunea învăţătorului, adică la
folosirea, în descrierea obiectivelor, a unor verbe de genul:
a forma la elevi, a promova la elevi, a dezvolta la elevi…, a stabili importanţa...,
familiariza elevii cu..., a explica, a cultiva, a clarifica..., a informa elevii despre..., a convinge
elevii..., a oferi prilejul să... etc.
Or, în definirea unui obiectiv alegerea verbului este foarte importantă. Astfel, în loc să se
apeleze la verbe intelectualiste ca cele de tipul „a cunoaşte”, „a alege”, „a aprecia”, „a se
familiariza”, „a sesiza” etc., atât de importante în comunicare, este de preferat să se recurgă
la utilizarea unor verbe ce descriu acţiuni prin care elevii vor demonstra capacităţi. Este vorba
de folosirea unor verbe ce desemnează comportamente direct observabile, „măsurabile” de
tipul: a identifica, a denumi, a formula,a enumera, a clasifica, a rezuma, a descrie, a scrie, a
rezolva, a desena, a explica, a selecta, a demonstra, a elabora, a experimenta, a defini, a
preciza, a face distincţie, a scrie o formulă, a desena o diagramă, a reprezenta grafic, a
formula în scris o judecată, a trage concluzii asupra observărilor efectuate, a întocmi o listă
a cauzelor şi consecinţelor, a întocmi un tablou al..., a trasa un grafic etc., inclusiv verbele
indicate în taxonomia lui Bloom.
Învăţătorul va conştientiza că verbele să ştie, să înveţe, să afle, să cunoască, să poată, să
perceapă, să priceapă, să înţeleagă, să posede, să stăpânească, să sesizeze, să însuşească nu
se vor utiliza la formularea obiectivelor lecţiei sau a unei activităţi educaţionale.
Clasificarea tipurilor de lecţii după criteriul competenţei:
TIPUL CARACTERISTICA SECVENŢELE LECŢIEI
LECŢIEI
de formare a vizează prioritar 1. Organizarea clasei (moment organizatoric)
capacităţilor formarea capacităţilor 2. Reactualizarea structurilor anterioare,
de dobândire a de dobândire a verificarea temei pentru acasă
cunoştinţelor cunoştinţelor 3. Prezentarea optimă a conţinutului nou
4. Dirijarea învăţării
5. Consolidarea materiei şi formarea
capacităţilor (la nivel de reproducere)
6. Evaluarea (curentă, instructivă, fără
aprecieri cu note)
7. Bilanţul lecţiei. Concluzii
8. Anunţarea temei pentru acasă.
de formare a vizează prioritar 1. Organizarea clasei (moment organizatoric)
capacităţilor formarea capacităţilor 2. Reactualizarea structurilor anterioare,
de înţelegere a de înţelegere a verificarea temei pentru acasă
cunoştinţelor cunoştinţelor 3. Consolidarea materiei şi formarea
dobândite anterior capacităţilor:
a) la nivel de reproducere;
b) la nivel productiv.
4. Evaluarea (curentă, instructivă, fără aprecieri
cu note)
5. Bilanţul lecţiei. Concluzii
6. Anunţarea temei pentru acasă.
de formare a vizează prioritar 1. Organizarea clasei (moment organizatoric)
capacităţilor formarea capacităţilor 2. Reactualizarea structurilor anterioare, verificarea
de aplicare a de aplicare a temei pentru acasă
cunoştinţelor cunoştinţelor 3. consolidarea materiei şi formarea capacităţilor:
dobândite şi înţelese a) la nivel productiv;
anterior); b) la nivel de transferuri în alte domenii.
4. Evaluarea (formativă de tip sumativ, cu aprecieri
cu note)
5. Bilanţul lecţiei. Concluzii
6. Anunţarea temei pentru acasă.
de formare a vizează prioritar 1. Organizarea clasei (moment
capacităţilor formarea capacităţilor organizatoric)
de analiză- de analiză-sinteză a 2. Verificarea temei pentru acasă
sinteză a cunoştinţelor 3. Analiza-sinteza materiei teoretice
cunoştinţelor dobândite, înţelese şi studiate (sistematizarea, clasificarea,
aplicate anterior generalizarea)
4. Analiza-sinteza metodelor de
 rezolvare studiate:
a. la nivel productiv, cu transferuri în alte
domenii;
b. la nivel creativ.
5. Evaluarea (formativă de tip sumativ,
cu aprecieri cu note)
6. Bilanţul lecţiei. Concluzii
7. Anunţarea temei pentru acasă.
de formare a vizează prioritar 1. Organizarea clasei (moment organizatoric)
capacităţilor formarea capacităţilor 2. Instrucţiuni privind realizarea lucrării de
de evaluare a de evaluare critică a evaluare
cunoştinţelor cunoştinţelor 3. Realizarea lucrării de evaluare (testul,
dobândite, înţelese, lucrarea practică, lucrarea de laborator,
aplicate şi interpretate proiectul, autoevaluarea etc.)
analitico-sintetic 4. Bilanţul lecţiei. Concluzii
anterior 5. Anunţarea temei pentru acasă.
mixtă lecţie centrată 1. Organizarea clasei (moment organizatoric)
prioritar pe realizarea 2. Reactualizarea structurilor anterioare,
interdependenţei verificarea temei pentru acasă
obiective – conţinuturi 3. Prezentarea optimă a conţinutului
– metodologie - 4. Consolidarea materiei şi formarea
evaluare şi a capacităţilor:
corelaţiilor a. la nivel de reproducere;
pedagogice învăţător- b. la nivel productiv, cu unele transferuri în alte
elev, elev-elev, elev- domenii
învăţător. 5. Evaluarea:
a. curentă, fără aprecieri cu note pentru materia
nouă;
b. sumativă, cu aprecieri cu note pentru materia
studiată anterior.
6. Bilanţul lecţiei. Concluzii
7. Anunţarea temei pentru acasă.

Puncte forte Puncte slabe

Reuşit s-a dovedi a fi… A fost neclar momentul…
Ceea ce impresionează în compoziţia Vreau să precizez…
respectivă… Am o neclaritate…
Am admirat în compunerea dată… Mi s-a părut dificil de înţeles…
Apreciez în compunere… E mai greu să înţeleg…
Este demn de admirat în compoziţia dată… Am depistat unele greşeli…
M-a pus pe gânduri…

Recomandări Felicitări
Ţi-aş recomanda… Lucrarea ta merită o apreciere înaltă
Aş dori ca altădată… Te felicit pentru o compunere reuşită…
Îţi propun să… Îţi doresc şi alte realizări frumoase…
Ar fi bine dacă… Sincere felicitări…
Sunt de părerea că… Bravo, bravissimo!
E bine să acorzi atenţie la… Excelent şi felicitări!
Va trebui să ţii cont de… Mă bucur pentru tine!

Exemple pentru fiecare dintre competenţele specifice
Subcompetenţe
1. 4. Reproducerea unor
fragmente din poveştile
ascultate.
2. 4. Identificarea unor
imagini la textul/
fragmentul citit şi analiza
prin comparare.
CLASA I
Obiective operaţionale
 Să asculte cu răbdare o poveste povestită de colegi, învăţător sau în
audio poveste.
 Să manifeste dorinţă de a asculta poveşti prin argumentare a cel
puţin o situaţie relevantă.
 Să explice alegerea unui fragment interesant din povestea ascultată.
 Să explice trăirile faţă de o poveste ascultată.
 Să povestească cel puţin un fragment din povestea ascultată;
 Să demonstreze bucuria / neplăcerea de asculta o poveste prin cel
puţin un argument.
 Să descrie imaginea alăturată textului prin cel puţin două trimiteri
la textul de bază.
 Să selecteze dintr-un şir demonstrat (la tablă, la ecran, în carte)
imaginile corespunzătoare textului citit.
 Să argumenteze corelaţia dintre imaginea alăturată şi textul citit
prin cel puţin un element comparativ.
 Să motiveze asemănarea imaginii cu textul citit prin citirea unui
fragment.
 Să exemplifice deosebirea dintre textul citit şi imaginea alăturată,
prezentând o situaţie concretă.
 Să concluzioneze corect cu referire la asemănarea/deosebirea
fragmentului citit şi imaginea adiacentă etc.

PROIECTAREA DIDACTICĂ
• Clasa______
• Data_____
• Numarul lectiei in sistemul integrat.......................
• Nr. Lectiei conform orarului..................................
• Durata lectiei............................................................
• Unitate de învăţare capitol modul___________________________________
• Subiectul lecţiei_________________________________________________
• Subcompetente.......................................
• Obiectivele operaţionale: La finele activităţii (lecţiei) va fi capabil: 4-6 obiective.
• Tipul lecţiei___________________________________________________
• Tehnologii didactice: forme, Metode , mijloace
• Evaluare (tipul evaluării, forme, metode, tehnici de evaluare: ________________
Secvenţe Tim Obiective Activitatea învăţătorului şi a elevilor Strategia Evaluarea
le lecţiei pul didactică
INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
Catedra Educaţie Preşcolară şi Învăţământ
Primar

Proiect didactic
La disciplina________________________

SUBIECTUL
CURRICULAR
CLASA a …-a

Realizat de:
Prenumele NUMELE
Funcţia, grad didactic, instituţia, localitatea,
raionul.

Chişinău, 2013

Evocare
Valorificarea cunoştinţelor
anterioare
Implicarea activă a elevilor
Motivarea, trezirea interesului
Crearea contextului pentru
formularea scopurilor proprii de
învăţare
La această etapă elevul realizează
sarcini de tipul:
Implică-te!
CADRUL DE
ÎNVĂŢARE
ERRE
Reflecţie
Schimb de idei cu referinţă la cele
studiate Crearea contextului pentru
manifestarea atitudinilor faţă de cele
învăţate
Aprecierea utilităţii temei noi
Asigurarea învăţării durabile
Evocarea, motivarea pentru studiu
independent
Tema pentru acasă
Elevilor li se propun sarcini de tipul:
Comunică şi decide! (în unele situaţii, în
funcţie de sarcina didactică, acest pas
este aplicaţi-l şi la etapa de realizare a
sensului).
Apreciază!
Realizarea sensului
Stabilirea contactului cu informaţia
nouă
Prelucrarea informaţiei
Monitorizarea propriei înţelegeri
Menţinerea implicării şi a
interesului.
Sarcini de tipul:
Informează-te! (lectură, ascultare
activă)
Procesează informaţia!
(reproducerea, traducerea,
interpretarea, aplicarea, analiza
materialului nou).
Extindere
Elevii realizează un transfer de
cunoaştere:
Aplică cele însuşite la ore în
situaţii de integrare simulate.
Aplică cele însuşite în situaţii de
integrare autentică.
Îşi dezvoltă competenţe, care devin
pe parcurs modele
comportamentale obişnuite, fireşti.
Elevilor li se propun sarcini de
tipul:
Acţionează! (simularea, exersarea
competenţelor necesare la locul de
muncă, sarcini care îi pun în
situaţia de a ieşi din cadrul clasei,
orei şcolii în comunitate, la o
întreprindere, în familie, cămin
etc.)
 PROIECT AL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare : VI
Numărul de ore: 21
Unităţile de conţinut: Sensibilitate
Subcompetenţele vizate: 1.3. 1.7. 2.7. 2.82.15. 3.33.6. 4.3. 5.25.5.
1.3. Receptarea corectă a unui mesaj în funcţie de mijloacele suplimentare de transpunere a informaţiei.
1.7.Construirea unui text oral pe baza planului de idei propriu sau elaborat în grup.

2.7.Delimitarea elementelor semnificative ale tablourilor de descriere a naturii şi compararea cu cele reale.
2.8.Identificarea în textul liric a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea, valorificînd rolul lor în context.
2.15. Identificarea mijloacelor artistice în text.
3.3.Aplicarea regulilor de ortografie şi de punctuaţie în contextele de realizare a comunicării scrise (în limita standardelor de
conţinut).
3.6.Manifestarea conduitei autonome în scopul elaborării în scris a unor compoziţii proprii sau de grup.
4.3.Utilizarea dicţionarelor în scopul confruntării ortogramelor, sensurilor unor cuvinte, precum şi al intensificării propriului
vocabular.
5.2.Perceperea valorilor multiple ale cărţii de literatură și a presei periodice pentru copii.
5.5.Exprimarea opiniilor şi a atitudinilor proprii faţă de cărţi şi de valoarea lor artistică.
Resurse: Manualul, p.42-53,
Evaluarea finală: Evaluare sumativă scrisă după itemi.
Subiec- Activităţi de învăţare Strategii Timp Resurse/ Activităţi Tema de
tul didactice pagina de acasă
lecţiei evaluare

Situaţie de Evocare: Efect muzical

comunicare Realizarea sensului
Iarnă ca în vis  Cum crezi, cine a realizat această imagine? Lectura
Factorii  Ce informaţie desprindem din ea? imaginii
constituenţi ai  Formulează trei întrebări pentru imaginea dată.
limbajului:  Ce sentimente îţi transmite această imagine? Alege
emiţător, mesajul, din variantele propuse: patriotism, dragoste,
destinatarul. încredere, mîndrie, admiraţie, etc.
 Cum aţi intitula imaginea dată? Argumentaţi.
 Alegeţi doar o denumire pentru ea, desemnînd
învingătorul printr-o diplomă.
 Harta proiectului de grup
 Exerciţii de comunicare
Reflecţie. Anunţarea aşteptărilor, obiectivelor,
conţinuturilor modulului I:
 Ce vi se pare că va fi interesant în acest modul?
Lucrul în
 Ce vreţi să aflaţi mai repede? caietul
 Ce credeţi că va fi mai greu? elevului
 Ce credeţi ca va fi foarte simplu?
Extensie Reprezentarea grafică a hărţii conceptuale
de proiect. Aprobarea datelor-limită. Repartizarea
datelor.
Înţelegerea şi Evocare
interpretarea celor  Recitarea/audiţia mottoului.
citite în gînd. Realizarea sensului
Lectura  Restabilirea ordinii versurilor din mottoul, care
interogativ- este din timp scris pe fişe.
interpretativă a  Anunţarea subiectului şi obiectivelor lecţiei.
textului La gura  Ce îţi sugerează titlul poeziei La gura sobei ?
sobei de Vasile 
Alecsandri. a) Lectura model
Lectura
b) Lectura selectivă multiplă a
c) Lectura zum-zum pastelului.
d) Lectura în lanţ
Explorarea
textului.
Exerciţii de înţelegere a textului prin discuţii asupra Analiza
întrebărilor postextuale. cuvintelor-
importanţa acestora, motivarea alegerii; cheie
sinonime, antonime) Explorarea
stratului
lexical al
Reflecţie poeziei.
Se audiază (înregistrare) un fragment se discută despre Audiţie
problematiz
mesajul acestor versuri ată a
poeziei.
Extensie