Termen – cuvânt/ansamblu de cuvinte care exprimă o noţiune şi care se referă la

unul sau mai multe obiecte reale/ideale.

2. CARACTERIZARE GENERALĂ – CONŢINUTUL ŞI SFERA UNEI NOŢIUNI

Din punct de vedere structural, termenul logic este format din două componente:

Intensiune (sau conţinut) – ce cuprinde ansamblul proprietăţilor (caracteristicile,

însuşirile, notele) clasei de obiecte la care se referă noţiunea.
A explica intensiunea unui termen înseamnă a răspunde la întrebarea: Ce înseamnă
termenul X?

Extensiune (sau sferă) – ce cuprinde totalitatea membrilor clasei (a obiectelor),

grupaţi după criteriul însuşirilor comune / care au proprietăţile cuprinse în
intensiunea termenului.
A preciza sfera unei noţiuni presupune formularea unui răspuns la întrebarea: La ce
se referă termenul X?

Observaţie 1: Intensiunea şi extensiunea se referă la termen (sau mai exact la

nume). Conţinutul şi sfera la noţiune.

De exemplu: intensiunea termenului „zebră” este formată din însuşirile

(caracteristicile) pe care le are orice zebră (vertebrat, mamifer ierbivor, cu
dungi albe şi negre) iar extensiunea acestui termen este formată din toate
animalele care au proprietăţile din intensiunea lui.

Observaţie 2:

Mărimea extensiunii unui termen este determinată de intensiunea sa. De pildă, în

cazul termenului „zebră”, numărul animalelor din extensiunea termenului „zebră”
este determinat de proprietăţile conţinute în intensiunea acestui termen; cu alte
cuvinte, numai acele animale care au coloană vertebrală, sunt mamifere erbivore şi
au dungi albe şi negre (proprietăţi) intră în extensiunea termenului „zebră”. Mai
trebuie precizat faptul că în cazul unui termen, între intensiune şi extensiune
funcţionează legea/regula variaţiei inverse a intensiunii în raport cu extensiunea,
care precizează că: mărimea (creşterea) intensiunii unui termen determină scăderea
extensiunii termenului respectiv şi invers.

De exemplu: dacă la termenul „elev” adăugăm proprietatea „disciplinat