Curs INSTALATII DE

PROTECTIE A CLADIRILOR
LA INCENDIU
Curs 1, Capitol 2 – Caracteristicile cladirilor
Conf.dr.ing. Daniela Teodorescu
2014

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 1

OBIECTIVELE SECURITĂŢII LA
INCENDIU
 Privind obiectivele securităţii la incendiu din perspectiva
protecţiei, acestea pot fi atinse prin luarea de măsuri de
protecţie. Aceste măsuri se pot clasifica în: măsuri de protecţie
activă ş i măsuri de protecţie pasivă.
 Măsurile de protecţie pasivă
 Măsurile de protecţie pasivă modeleză incendiul şi efectele lui încă
din faza de proiectare prin însăşi structura şi/sau elementele
componente ale clădirii sau instalaţiei, nefiind necesare operaţiuni
speciale pe timpul desfăşurării incendiului (elemente rezistente la
foc, produse cu reac ţie la foc controlată, desfumare naturală).
 Măsurile de protecţie activă
 Măsurile de protecţie activă controlează incendiul sau efectele lui
prin acţiuni întreprinse de persoane (hidranţi, stigătoare) sau
dispozitive automate (sprinklere, drencere, inundare cu gaze inerte,
spumă, pulberi, aerosoli, desfumare mecanică).
3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 2
Măsurile de protecţie pasivă

 Se stabilesc in functie de:

 a) - categoria de importan ţă a clădirii;
 b) - clasa de importan ţă a clădirii;
 c) - destina ţie, tip de clădire şi capacităţi maximum
simultane de utilizatori;
 d) - riscuri de incendiu în încăperi, compartimente de
incendiu şi clădiri;
 e) - nivelul de stabilitate la incendiu asigurat pentru
îndeplinirea condi ţiilor de corelare normate;
 f) - condiţiile specifice destina ţiei clădirii şi după caz a
compartimentelor de incendiu;
 g) – căile de acces, intervenţie ş i salvare în caz de
incendiu asigurate .
3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 3

Categorii de impo rtanta

pentru cladiri

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 4
Categoria de importanta a unei
cladiri (A, B, C, D)
 Construcţiile se încadrează, după importanţa
lor, în următoarele categorii de importanta,
conform HG 766/97:
 a) de importan ţă globală, denumite categorii

de importanţă, care privesc întreaga

construcţie, sub toate aspectele;
 b) de importan ţă specifice, denumite clase de

importanţă, care privesc întreaga construcţie

sau părţi ale acesteia, sub anumite aspecte

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 5

CATEGORIILE DE IMPORTANTA
 Categoriile de importanţă care se stabilesc pentru
construcţii sunt:
 construcţii de importanţă excepţională (A);
 construcţii de importanţă deosebită (B);
 construcţii de importanţă normală (C);
 construcţii de importanţă redusă (D).
 Categoria de importanţă se stabileşte de către

proiectant, la noi,
construcţiilor cererea
sau ainvestitorului, în în
proprietarului, cazul
cazul
construcţiilor existente, atunci când este necesar,
pentru lucrări de intervenţii sau în alte cazuri.
 Pentru fiecare construc ţie se stabileşte o singur ă
categorie de importanţă şi aceasta va fi înscrisă în
toate documentele tehnice privind construc ţia:
autorizaţia de construire, proiectul de execuţie, cartea
tehnică a construcconf.
3/4/2014
ţiei, documentele de asigurare. 6
dr.ing.DanielaTEODORESCU
Clase de importanta
pentru cladiri

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 7

Clase de importanţă (I, II, III, IV)

(P100)
 Clasele de importanţă se stabilesc prin reglementări tehnice şi au la
bază criterii specifice.
 Clasele de importanţă se corelează cu categoriile de importanţă de către
proiectant, la construcţiile noi, şi/sau de către expertul tehnic atestat, la
construcţiile existente, în scopul stabilirii condiţiilor de aplicare a
componentelor sistemului calităţii
 Clasificarea construc ţiilor şi structurilor în clase de importan ţă
 Construcţiile sunt împărţite în clase de importanţă-expunere, în funcţie
de consecinţele umane şi economice ale unui cutremur major precum şi
de importanţa lor în acţiunile de răspuns post-cutremur.
 Clasele de importanţă-expunere la cutremur pentru clădiri şi structuri
sunt următoarele:
 Clasa 1. Clădiri şi structuri esenţiale pentru societate
 Clasa 2. Clădiri şi alte structuri ce pot provoca în caz de avariere un
pericol major pentru viaţa oamenilor
 Clasa 3. Toate celelalte clădiri cu excepţia celor din clasele 1, 2 şi 4.
 Clasa 4. Clădiri temporare, clădiri agricole, clădiri pentru depozite, etc

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 8
Clase de importanţă (I, II, III, IV)
 Clasa 1. Clădiri şi structuri esenţiale pentru societate
 1.1. Spitale şi institu ţii medicale/sanitare cu servicii de urgen ţă şi săli de operaţie
 1.2. Staţii de pompieri, poli ţie şi garajele cu vehicule pentru servicii de urgen ţă
 1.3. Centre de comunica ţii
 1.4. Staţii de producere şi de distribu ţie a energiei (electrice, a gazelor, etc.)
 1.5. Rezervoare de apă şi sta ţii de pompare
 1.6. Turnuri de control pentru aviaţie
 1.7. Clădiri şi structuri cu funcţiuni esenţiale pentru guvern şi apărarea naţională
 1.8. Clădiri şi alte structuri ce conţin gaze toxice, explozivişi alte substan ţe periculoase
(radioactive, etc.).
 Clasa 2. Clădiri şi alte structuri ce pot provoca în caz de avariere un pericol major
pentru viaţa oamenilor
 2.1. Spitale şi institu ţii medicale cu o capacitate de peste 50 persoane în aria total ă expusă
 2.2. Şcoli, licee, universit ăţi, institu ţii pentru educa ţie etc. cu o capacitate de peste 150
persoane în aria total ă expusă
 2.3. Clădiri din patrimoniul cultural naţional, muzee s.a.
 2.4. Clădiri având peste 300 persoane în aria total ă expusă
 Clasa 3. Toate celelalte cl ădiri cu excepţia celor din clasele 1, 2şi 4.
 Clasa 4. Clădiri temporare, clădiri agricole, clădiri pentru depozite, etc. caracterizate de
un pericol redus de pierderi de vieţi omeneşti în caz de avariere la cutremur.

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 9

 Notiuni despre riscul de

incendiu - clasificari

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 10
 Evaluarea cantitativă a incendiului
sau riscul de incendiu
 În orice studiu al securitătii la incendiu este
nevoie şi de o evaluare cantitativă, de stabilire a
valorii siguranţei la incendiu a sistemului
 Evaluarea cantitativă a securităţii la incendiu
porneşte de la analiza riscului de incendiu.
 Risc de incendiu - probabilitatea izbucnirii unui
incendiu in spatii, încăperi, construcţii sau
compartimente de incendiu. Riscului de incendiu
i se poate asocia un anumit nivel de securitate la
incendiu.

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 11

Evaluarea cantitativă a incendiului

sau riscul de incendiu
 Nivelul de securitate
poate fi pus în
evidenţă ca o funcţie
de risc, figura 4. Se
observă faptul că
sistemul tehnic va
asigura un nivel de
securitate mai ridicat
cu cât nivelul riscului
asociat va fi mai mic.

 Riscul de incendiu se exprima in functie de :

 Probabilitatea producerii unui eveniment necontrolabil

 Nivelul consecintelor

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 12
RISCUL DE INCENDIU
 RISC DE INCENDIU probabilitatea izbucnirii
incendiilor în spa ţii încăperi, construcţii sau
compartimente de incendiu ori instala ţii.

 RISCUL DE INCENDIU se exprima diferit:

 în cladirile cu funcţiuni civile (publice) se exprimă
prin riscuri de incendiu,
 în cladirile destinate activităţilor de producţie şi de
depozitare se exprimă prin "categorii de pericol
de incendiu".

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 13

RISCUL DE INCENDIU
 Riscul de incendiu se stabileste in functie de:
 densitatea sarcinii termice
determinată prin calcul
 Destinaţia cladirii

 natura activităţii desfăşurate

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 14
RISCUL DE INCENDIU
 DEFINITIE DENSITATEA SARCINII TERMICE
 Sarcină termică - suma energiilor calorice degajate
prin combustia completa a tuturor materialelor din
spatiul considerat.
 DENSITATE SARCINĂ TERMICĂ potenţial caloric
total al unui spa ţiu, încăpere, etc, raportat la aria
pardoselii luată în considerare (J/m2).
 Risc de incendiu
 Riscul de incendiu este determinat, in principal, de
densitatea sarcinii termice (q) stabilita prin calcul si de
destinatia respectiva.
3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 15

RISCUL DE INCENDIU (cf codului

national de securitate la incendiu)
 Riscurile de incendiu pot fi:
 a) - foarte mici: când densitatea sarcinii termice a materialelor şi substanţelor
utilizate, prelucrate sau depozitate este mai mic ă de 105 Mj/m²;
 b) - mici: când densitatea sarcinii termice a materialelor şi substanţelor utilizate,
prelucrate sau depozitate este cuprins ă între 106 MJ/ m² ş i 420 MJ/ m²;
 c) - mijlocii: când se utilizeaz ă foc deschis sub orice form ă sau densitatea
sarcinii termice a materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate sau depozitate
este cuprins ă între 421 MJ/m²şi 840 MJ/ m²;
 d) - mari: când se utilizeaz ă, prelucrează ori depoziteaz ă materiale sau
substanţe combustibile şi densitatea sarcinii termice este cuprins ă între 841 MJ/

m²-şfoarte
e) i 1680 mari:
MJ/ m²;
când se utilizeaz ă, prelucrează ori depoziteaz ă materiale sau
substanţe combustibile solide, lichide sau gazoase a căror aprindere ş i/sau
explozie poate s ă aibă loc în amestec aerul, cu apa sau cu alte materiale ori
substanţe şi sunt în cantit ăţi care pot iniţia incendiu şi/sau explozie volumetrică,
precum şi în toate cazurile în care densitatea sarcinii termice este mai mare de
1680 MJ/ m².

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 16
 RISC DE INCENDIU
 In functie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu in
cladiri,
 poate
foarte marfie(cf
qi P118):
peste 504 0 MJ/m 2
 mare: qi = 840-5040 MJ/m2
 mediu: qi = 420 - 840 MJ/m2
 mic: qi = sub 420 MJ/m2

 În funcţie de destina ţie (funcţiune), unele spa ţii ş i încăperi din

clădirile civile (publice), se încadrează în următoarele riscuri de
incendiu (de ex):
 mare: în care se utilizează, sau depozitează materiale sau substanţe
combustibile ( arhive, biblioteci, muitipiic are, parcaje autoturisme, etc.)
 mijlociu:în care se utilizează foc deschis (bucătării, centrale termice, oficii
cu preparări calde, etc);
 mic: celela lte încăperi ş i spaţii
 Riscul de incendiu al clădirilor şi compartimentelor de incendiu în
ansamblu, indiferent de destinaţia lor, se consideră riscul cel mai periculos
din încăperile şi spaţiile care reprezintă mai mult de 30% din volumul
clădirii sau al compartimentului de incendiu respectiv.
3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 17

 Categorii de pericol de
incendiu (legat de riscul
de incendiu)

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 18
CATEGORII DE PERICOL
DE INCENDIU

La construc
are în vedereţii de produc ţie ş i/sau depozitare, riscul de incendiu
natura activit ăţilor desfăşurate, caracteristicile de
ardere ale materialelor ş i substanţele utilizate, prelucrate,
manipulate sau depozitate, şi densitatea sarcinii termice. La
acestea riscul de incendiu este definit prin CATEGORII DE
PERICOL DE INCENDIU, ce exprimă:
 categoriile A şi B: posibilităţi de incendiu ş i explozie
volumetrică (risc foarte mare de incendiu);
 categoria C : posibilităţi de incendiu / ardere (risc mare de
incendiu);
 categoria D : existenţa focului deschis sub orice form ă,în
absenţa substanţelor combustibile (risc mediu de incendiu);
 categoria E : existenţa unor materiale sau substanţe
incombustibileîn stare rece sau a substan ţelor combustibile
în stare de umiditate înaintată, peste 80% (risc mic de
incendiu).
3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 19

EVALUAREA COMPORTARII LA
FOC A CONSTRUCTIILOR

 Conform reglementărilor Uniunii Europene,

comportarea la foc a construcţiilor se
evaluează după două mari categorii de
performanţe:

Reacţia la foc;
 Rezistenţa la foc.

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 20
Notiuni de de
deffiin
niitt::
 Reactia la foc si clase de reactie
la foc
 Rezistenta la foc [h]
 Gradul de rezistenta la f oc sau
nivel de s tabilitate la f oc

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 21

REACTIA LA FOC
 Reacţia la foc - Comportare a unui material care, prin
propria sa descompunere, alimentează un foc la care este
expus, în condiţii specificate
 Reacţia la foc a produselor utilizate în construcţii
evaluează produsul în forma sa de utilizare final ă – de punere în
operă – cu toate materialele componente şi în alcătuirea
efectivă din construcţie. In acest fel se evidenţiază alcătuirile
benefice care pun în valoare caracteristicile pozitive, precumşi
modul de inhibare a caracteristicilor negative ale materialelor
componente.
 Un produs care conţine materiale combustibile bine protejate
faţă de acţiunea focului, va putea fi clasificat favorabil pentru
utilizarea sa finală pentru o perioadă de timp de expunere la foc,
determinată de cerinţele de rezistenţă la foc ale elementelor în
care este utilizat.
 Reacţia la foc este clasificată în 7 clase de reacţie la foc.
3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 22
CLASE DE REACTIE LA FOC
 Clasa de reacţie la foc
 DEFINITIE – expresie cantitativă, formulată în termeni de performanţă,
pentru modul de comportare a unui produs în condiţii de utilizare finală
(pus în operă) care prin propria sa descompunere alimentează un foc
la care este expus, exprimată prin nivelul parametrilor specifici,
determinaţi în urma unor încercări standardizate.
 In functie de reacţia lor la foc, produsele de construcţii în condiţii de
utilizare finală (puse în operă) pot fi incombustibile sau combustibile.
 Produsele şi elementele de construc ţii se clasifică in 7 clase de
reacţie la foc:
 A1 – incombustibile;
 A2 – practic incombustibile
 B – practic neinfla mabile;
 C – dificil inflam abile;
 D – mediu inflamabile
 E – uşor inflamabile
 F – foarte u şor inflamabile.

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 23

REZISTENTA LA FOC
 Rezistenta la foc – aptitudinea unui produs – părţi
sau element de construcţie - de a- şi păstra, pe o durată de timp
determinată, stabilitatea la foc, etanşeitatea la foc, izolarea
termică şi/sau orice altă funcţie impusă, specificate într-o
încercare standardizată de rezistenţă la foc, conform
Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor
pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc.
 Criteriile de performan ă pentru rezisten a la foc sunt:
R stabilitatea
etanşeitatealalafocfoc(capacitatea portant )

ă
 E
 I izolarea termică la foc
 W radiaţie termică
 C Inchidere automată (C0…C5) de ex. la usi
 S etanşeitate la fum (S200 sau Sa)
 K capacitatea de protecţie la foc a acoperirilor
3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 24
GRAD DE REZISTENTA LA FOC (sau
NIVEL DE STABILITATE LA FOC)
 GRAD DE REZISTENŢĂ LA FOC - capacitate globală a
construcţiei sau a compartimentului de incendiu de a r ăspunde
la acţiunea unui incendiu standard, indiferent de destina ţia sau
funcţiunea acestuia.

 GRADUL DE REZISTENŢĂ LA FOC AL CONSTRUCŢIEI sau

al unui compartiment de incendiu este determinat de elementul
său cu cea mai defavorabil ă încadrare ş i se precizează
obligatoriu în documenta ţia tehnico-economică.

 GRAD DE REZISTENTA LA FOC din P118 (I, II, III, IV, V).
 Notiunea de NIVEL DE STABILITATE LA FOC (I, II, III, IV, V).
inlocuieste notiunea de GRAD DE REZISTENTA LA FOC din
P118 (I, II, III, IV, V).
3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 25

Tabel 1.
Conditii minime pentru incadrarea constructiilor in niveluri de stabilitate la foc

Nr. Tipul elementelor Nivelul de stabilitate la foc

crt. de construcţie I II III IV V
1 Stâlpi R 180 R 120 R 60 R 30 R 15

2 Pereţi portanţi, diafragme REI 180 REI 120 REI 60 REI 30 REI 15

3 Pereţi interiori neportanţi EI 30 EI 30 EI 15 EI 15 –

4 Pereţi exteriori neportanţi EI 30 EI 30 EI 15 E 15 –

5 Grinzi, ferme, R 120 R 60 R 45 R 30 R 15

(R 30) (R 30)
6 Planşee, acoperişuri terasă REI 120 REI 60 REI 45 REI 30 REI 15
(REI 30) (R 30)
7 Pane, contravântuiri, R 45 R 30 R 15 – –
(R 30) (R 15)
8 Panouri de învelitoare şi REI 15 – – – –
suportul continuu al învelitorii
combustibile (în afară de
tablă goală)

NOTA 1 – Pentru simbolurile R, EI, REI, a se vedea SR EN 13501: 2005.

REI – sunt satisfăcute toate criteriile (capacitate portant ă, etanşeitate la foc, izolare
termică)
R – este satisfăcut numai criteriul de capacitate portantă
EI – sunt satisfăcute numai criteriile de etanşeitate la foc şi cel de izolare termică
NOTA 2 _ Cifrele din parantez ă corespund clădirilor şi compartimentelor în care sarcina
termică nu depăşeşte 840 Mj/m2, cu excepţia clădirilor înalte, foarte înalte, a celor
cu săli aglomerate, a celor care adăpostesc persoane care nu se pot evacua
singure.
NOTA 3 – Atunci când pere ţii au rezistenţe mai mari decât REI 180, stâlpii şi diafragmele
vor avea cel puţin aceiaşi rezisten ţă la foc cu pereţii
3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 26
 Pereti si densitatea sarcinii termice

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 27

COMPARTIMENTUL DE INCENDIU
 COMPARTIMENT DE INCENDIU – conform SR EN 1991-1-2 -
spaţiu în interiorul unei construcţii, extins pe unul sau mai multe
niveluri şi delimitat prin astfel de elemente de separare încât
propagarea focului în afara compartimentului să fie
împiedicată pe o perioadă de timp dată.

 Constructiile cu destinaţii sau funcţiuni diferite, grupate sau

comasate in cadrul unui compartiment de incendiu, se separ ă
între ele cu
riscurilor depere ţi şi plan
incendiu, şee corespunzatoare
precum destinatiilor,
si densitatii sarcinii termice,iar
intre compartimentele de incendiu, daca nu sunt asigurate
distantele de siguranta, se prevad elemente despartitoare
antifoc din produse A1, rezistente la foc corespunzator densitatii
sarcinii termice, dar minimum REI 180 ş i după caz, rezistente
la explozie.

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 28
Scenariul de securitate la
incendiu

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 29

Elaborarea scenariului de securitate la

incendiu
 scenariul de securitate la incendiu se
elaboreaza de proiectanti, in baza prevederilor
metodologiei din O.M.A.I. nr 130/200 7
 Scenariile de securitate la incendiu constituie acea
parte a pieselor scrise ale proiectului constructiei,
instalatiei sau amenajarii, care sintetizeaza regulile
si masurile
stabilite prin de aparare impotriva
documentatiile tehnice incendiilor
de
proiectare/executie elaborate.
 Masurile adoptate prin scenariul de securitate la
incendiu trebuie sa se reflecte in piesele desenate
ale documentatiilor de proiectare/executie
3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 30
Elaborarea scenariului de securitate la
incendiu
 STRUCTURA SCENARIULUI DE SECURITATE LA INCENDIU

 Caracteristicile constructiei sau amenajarii

 Date de identificare :
1. Destinatia
2. Categoria si clasa de importanta
3. Particularitatile specifice constructiei/amenajarii
 Riscul de incendiu
1. Identificarea si stabilirea nivelelor de risc de incendiu
2. Nivelul riscurilor de incendiu pentru fiecare incaper, spatiu, zona,
compartiment, intreafga constructie/amenajare
3. Masuri alternative pentru reducerea riscului de incendiu ( daca este cazul)
 Nivelurile criteriilor de performanta privind securitatea la incendiu
1. stabilitatea la foc ( rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie
si gradul de rezistenta la foc al constructiei/ compartimentului de incendiu)
2. limitarea aparitiei si propagarii focului si fumului in interiorul constructiei
3. limitarea propagarii incendiilor la vecinatati
4. evacuarea utilizatorilor
5. securitatea fortelor de interventie
3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 31

Elaborarea scenariului de securitate la

incendiu
 STRUCTURA SCENARIULUI DE SECURITATE LA INCENDIU

Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor

1. Nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor
2. Sisteme , instalatii si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare
3. Sisteme , instalatii dispozitive de limitare si stingere a incendiilor
4. Stingatoare , alte aparate de stins, utilaje, unelte si mijloace de interventie

Conditii specifice pentru asigurarea interventiei in caz de incendiu

1. sursele de alimentare cu apa , substantele de stingere, rezerve

2. pozitionarea racordurilor de alimentare cu energie, gaze si alte utilitati
3. date privind serviciul privat de pompieri
4. zone si incaperi in care se gasesc substante periculoase

Masuri tehnico-organizatorice
1. conditiile si masurile ce trebuie luate potrivit reglementarilor
2. modul de incadrarea a constructiei in nivele de performanta si se stabilesc masuri
pentru imbunatatirea parametrilor
3. conditiile sau recomandarile care trebuie avute in vedere la intocmirea documentelor
de organizare a apararii impotriva incendiilor

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 32
Definitii si clasificari
cla diri – P 118

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 33

Definitii:
 Aria constr uita (Ac) este suprafata
orizontală a nivelului suprateran cu aria
cea mai mare delimitată de fetele exterioare
ale peretilor de închidere perimetrali,
 Aria desfăsurată (Ad) a unei constructii

niveluriloră acesteia,
reprezint suma ariisupraterane
lor construite a tuturor
sau/si
subterane, delimitate de fetele exterioare ale
peretilor de închidere perimetrali ai fiecărui
 nivel/suprafata orizontală a constructiei

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 34
 TIPURI CARACTERISTICE DE CL ĂDIRI
(P118)

Construc
subsoluri ori obiecte construite
ţii: demisoluri) supraterane
sau subterane, (cuurm
având sauătoarele
f ără
destinaţii ş i funcţiuni:
 civile (publice) pentru locuit, administraţie, comerţ, sănătate,
cultură, învăţământ, sport, turism, etc;
 de producţie ş i/sau depozitare pentru activităţi specifice de
bază sau auxiliare, (hale, ateliere, depozite, etc);
 mixte pentru diferite activit ăţi civile (publice), de produc ţie
şi/sau depozitare, ori civile (publice) şi de produc ţie ş i/sau
depozitare, înglobate în acela şi volum construit.

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 35

TIPURI CARACTERISTICE DE
CLĂDIRI (P118)
 Construcţie (clădire) blindată construcţie închisă supraterană în
care activitatea se desf ăşoară numai la lumină artificială, având
acoperiş şi pereţi de închidere perimetral ă plini, în care se prev ăd
numai goluri psihologice ş i uşi de acces. Încăperile blindate cu aria
construită (Ac) mai mare de 700 m 2 sunt considerate construcţii
blindate.
 Construcţie (clădire) deschisă construcţie descoperită sau
acoperită tip "şopron", deschisă perimetral pe minimum 2 laturi ori
delimitată de elemente neetan şe (plasă, trafor, etc).
 Construcţie (clădire) închisă clădire acoperită şi închisă perimetral
cu pereţi.
 Construcţie subterană construcţie realizată în întregime sub
nivelul terenului înconjurător (natural sau amenajat).
 Construcţie clădire supraterană construcţie realizată peste cota
terenului înconjurător (natural sau amenajat) şi care poate avea sau
nu niveluri subterane.

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 36
 TIPURI CARACTERISTICE DE CL ĂDIRI
 Clădirile înalte sunt acele clădiri civile la care pardoseala ultimului nivel folosibil

28 msituat
este ă,mult.
şi mai faţă de terenul accesibil vehiculelor de intervenţie ale pompierilor, la
 Nu sunt considerate clădiri înalte :
 construcţiile care nu sunt destinate să adăpostească oameni;
 blocurile de locuinţe, care au cel mult P + 11 niveluri;
 clădirile la care deasupra nivelului limită se află un singur nivel care ocupă
maximum 50% din aria construită a clădirii şi este compus numai din clădiri pentru
maşini ale ascensoarelor, ori spălătorii sau uscătorii ale clădirilor de locuit.
 Clădirile înalte care depăşesc 45 m constituie categoria de clădiri foarte înalte .
 Sălile aglomerate se consideră încăperile distincte sau grupurile de încăperi
numai cu comunicaţie directă între ele, în care suprafaţa ce-i revine unei
persoane este mai mică de 4.00m2 şi se pot întruni simultan:
 orice număr de persoane, în sălile teatrelor dramatice sau muzicale;
 cel puţin 150 de persoane în celelalte săli de spectacole, săli de întruniri, încăperi
pentru expoziţii, cluburi şi case de cultură; atunci când sălile respective sunt
situate la parter, această limită poate fi 200 de persoane;
 cel puţin 200 de persoane pentru orice săli cu alte destinaţii şi cel puţin 400 de
persoane pentru vestiarele din anexele social-administrative ale industriei.
3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 37

Alti termeni cf P118

 Incaperi tampon antifoc

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 38
Cai de evacuare

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 39

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 40
Exemplu de limitare a cailor de
evacuare

3/4/2014 conf.dr.ing.DanielaTEODORESCU 41