Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARI DE CONSTRUCTII
GENERALITATI
1. TERASAMENTE
1.1. Generalitati
1.2.STAS-uri si normative
0
C56-2002( inlocuieste C56-85) Normativ pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
1.3.Executia lucrarilor
1
2. FUNDATII
2.1.Generalitati
2.3.1.Lucrari pregatitoare
2
Intrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare , elementele cofrajului
pot capata deplasari de la pozitionarea initiala , este necesar ca inaintea turnarii
betonului sa se verifice corectitudinea pozitiei finale a acestora.
Se verifica trasarea .
Se executa saparea cuvei fundatiilor. Ultimul strat de pamant de cca. 20
cm se va sapa manual inainte de turnarea betoanelor.
Schimbarea cotei de fundare in timpul executiei se poate face numai
cu acordul proiectantului.
Umpluturile pe langa elevatii se vor executa manual , in straturi
succesive de cate 15-20 cm si se vor compacta manual cu maiul .
3. LUCRARI DE ZIDARIE
3.1. Generalitati
3
STAS 10109/1-83 Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor
STAS6472/3,4-89 Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie la
difuzia vaporilor de apa . Principii de calcul.
STAS 6672/4-85 Termotehnica . Determinarea permeabilitatii la aer a
materialelor si elementelor de constructie.
STAS1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli
STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Determinarea
caracteristicilor mortarelor.
STAS 6029-89 Blocuri mici de beton cu agregate usoare.
STAS 1667-76 Agregate naturale usoare pentru betoane si mortare usoare
STAS 5158/2-86 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri vericale. Forme si
dimensiuni.
P104-83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor
din B.C.A.
C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea
mortarelor de zidarie si tencuiala
C193-79 Instructiuni tehnice pentru executarea zidariilor din piatra
bruta
C56-2002( inlocuieste C56-85)Normativ pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii si instalatii
4
Executarea zidariei de caramida si b.c.a. este alcatuita dintr-o serie
de operatii separate:
-aducerea si asezarea caramizilor sau blocurilor b.c.a. pe zid , aducerea
si intinderea mortarului , asezarea caramizilor sau blocurilor b.c.a. in pozitie
definitiva, cioplirea caramizilor, daca este necesar , fixarea si mutarea sforii si
finisarea rosturilor;
-dupa fiecare rand , zidarul trebuie sa verifice orizontalitatea cu nivela
si dreptarul , iar vericalitatea cu firul cu plumb;
-la intersectia zidurilor exterioare cu cele interioare se lasa strepi ,
pentru legarea si teserea corecta a zidurilor.
5
Media a trei masuratori se compara cu dimensiunile prevazute in proiect . Toate
rezultatele verificarilor se inscriu in procesele verbale de lucrari ascunse.
4. COFRAJE
4.1. Generalitati
6
b.sa fie rezistente si stabile sub actiunea incercarilor ce apar in timpul
executiei; c. sa fie etanse si sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
d. sa fie alcatuite din elemente care sa permita un mare numar de
folosiri; e. sa permita o decofrare usoara etc.
4.4.2. Cofrajele se pot confectiona din lemn: lemn sau produse pe baza
de lemn, polimeri , precum si din metal.
Cofrajele , sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tanand
seama de indicatiile Normativului C140-86.
5. ARMATURI
5.1. Generalitati
Prevederile acestui capitol se referta la lucrarile de executie privind
montarea armaturilor pentru betonul armat.
Dupa rolul pe care il indeplineste in beton , armatura poate fi:
-de rezistenta
-de repartitie
-de montaj
-de contractie
Dupa tehnologia de fabricatie , armatura poate fi:
-flexibila
-rigida
Planurile de armare cuprind dimensiunile fiecarui element de b.a.care
trebuie confectionat , pozitia cotata a armaturilor , numarul barelor cu
specificatia formei si dimensiunii pentru fiecare tip de bara.
5.2.STAS-uri si normative
7
NE O12/1999 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton armat
C28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton
6.1. Generalitati
8
-functie de rezistenta caracteristica
-functie de gradul de impermeabilitate
-finctie de gelivitate
9
STAS 3349-2-83 Betoane din ciment .Prescriptii pentru stabilirea
apei agresivitatii fata de betoanele constructiilor hidrotehnice
STAS 1759-80 Incercari pe betoane . Incercari pe betonul proaspat
STAS 5479-67 Incercari de laborator ale betoanelor. Determinarea
volumului
de aer din betonul proaspat
STAS 1275-81 Incercari pe betoane . Incercari pe betonul intarit .
Determinarea
rezistentelor mecanice
STAS 2414-72 Incercari pe betoane . Determinarea densitatii compactitatii
si porozitatii betonului intarit
STAS 3519-76 Incercari pe betoane . Verificarea impermeabilitatii la apa
STAS 3518-68 Incercari de laborator ale betoanelor . Determinarea
rezistentei
la inghet -dezghet (gelivitate)
STAS 5511-71 Incercari pe betoane . Determinarea aderentei dintre beton
si armatura. Metoda prin smulgere.
STAS 2833-80 Incercari pe betoane . Determinarea contractiei axiale a
betonului intarit
STAS 5585-71 Incercari pe betoane . Determinarea modului de elasticitate
static la compresiune al betonului
STAS 6652/1-82 Incercari nedistructive ale betonului . Clasificare si indicatii
generale
STAS 9602-77 Beton de referinta . Prescriptii pentru confectionare si
incercari
STAS 1799-81 Constructii din beton , beton armat si beton precomprimat
Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si
betoanelor
destinate executarii lucrarilor de constructii din armat si
beton , beton beton precomprimat
6.3. Exectia lucrarilor de betoane
Ciment
Stabilirea tipului de ciment s-a facut tinand seama de urmatoarele criterii :
-clasa betonului
-conditii de executie
10
-conditii de exploatare
Agregate
Pentru prepararea betoanelor , avand densitatea aparenta intre 2201 si
2500 kg/mc , se folosesc agregate provenite din sfaramarea naturala sau din
concasarea rocilor.
Apa
Apa utilizata la prepararea betonului trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
-sa fie limpede si fara miros
- sa aiba reactie neutra
-sa contina deseuti sau reziduri provenite de la fabrici de celuloza ,
zahar , glucoza , acid.
11
Executarea lucrarilor de betonare poata sa inceapa numai daca
sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a)fisa tehnologica pentru betonarea obiectivului in cauza , intocmita
conform prevederilor normativelor , a fost acceptata de beneficiar
b) in cazul betoanelor de clasa egala sau mai mare de Bc25 , se dispune de
incercari preliminare iar compozitia betonului a fost acceptata de proiectant
sau beneficiar ;
c) sunt realizate masurile pregatitoare , sunt aprovizionate si verificate
materialele necesare ( agregate , ciment, piese inglobate etc. ) si sunt in stare
de functionare utilajele si dotarile necesare in conformitate cu prevederile fisei
tehnologice;
d) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste
securitatea muncii si P.S.I.;
e) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi , cofraje si armaturi
(dupa caz) , conform prevederilor in vigoare;
f) suprafetele de beton turnat anterior si intarit , care vor veni in contact cu
betonul proaspat sunt curatate de pojghita de lapte de ciment , nu prezinta zone
necompactate sau agregate si au o rugozitate necesara asigurarii unei bune
legaturi intre cele doua betoane;
g) sunt stabilite dupa caz, si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru
continuarea betonarii in cazul interventiei unor situatii accidentale ( statie de
betoane si mijloace de transport de rezerva , sursa suplimentara de energie
electrica , materiale pentru protejarea betonului , conditii de creare a unui rost
de lucru etc.
h) nu se intrevede posibilitatea unor conditii climatice nefavorabile ( ger, ploi
abundente , furtuna);
i) in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din
precipitatii , astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele care urmeaza a
se betona.
In baza verificarii conditiilor anterioare se va consemna aprobarea
inceperii betonarii de catre proiectant , reprezentantul beneficiarului sau
Inspectia Teritoriala pentru Constructii, in conformitate cu prevederile
programului de control a calitatii lucrarilor.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor
noi verificari in cazurile in care :
- au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la
data aprobarii (intemperii , accidente);
-betonarea nu a ainceput in intervalul de 10 zile de la data aprobarii. Inainte
de turnarea betonului trebuie verificata functionarea utilajului
pentru transportul local si compactarea betonului.
Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor
si masurilor indicate anterior.
12
Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de seful punctului de
lucru .
Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea
stricta a prevederilor normativuli NE 012/1999 si a fisei tehnologice.
Betonul trebuie sa fie pus in lucrare la maxim 15 minute de la aducerea lui
la locul de turnare ; se admite un interval de maxim 30 de minute numai in cazul
in care durata transportului este mai mica de 1 ora .
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale :
a) cofrajele din lemn , betonul vechi sau zidariile , care vor veni in contact cu
betonul proaspat , vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat de
turnatea betonului , iar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata;
b) din mijlocul d etransport descarcarea betonului s eva face in bene ,
pompe, benzi transportoare , jgheaburi sau direct in lucrare;
c) betonul adus la locul de ounere in lucrare nu se incadreaza in limitele de
lucrabilitate sau prezinta segregari , va fi refuzat , fiind interzisa punerea lui
in lucrare; se admite imbunatatirea lucarbilitatii numai prin folosirea unui
aditiv superplastifiant;
d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m ,
in cazul elementelor cu latime de maxim 1 m , respectiv nu mai mare de 1,5
m in celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafata (placi, fundatii);
e) betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3m se face prin
ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane) ,
avand capatul inferior situat la maxim 1,5 m de zona care se betoneaza;
f) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului , urmarindu-se
realizarea de straturi orizontale de maxim 30 cm inaltime si turnarea noului
strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul anterior;
g) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor
fata de pozitia prevazuta , indeosebi pentru armaturile dispuse in partea
superioara a placilor in console ; daca totusi se vor produce asemenea defecte ,
ele vor fi corectate in timpul turnarii;
h)se va urmarii cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor ,
corectandu-se grosimea stratului de acoperire , in conformitate cu
prevederile proiectului;
I) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si
nici asezarea pe armaturi a vibratorului ;
j) in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a
sectiunii , prin indesarea laterala a betonului cu sipci de lemn sau vergele de
otel , concomitent cu vibrarea lui; in cazul ca aceste masuri nu sunt suficiente se
vor crea posibilitati de acces al betonului prin spatii care sa permita si
patrunderea vibratorului;
k) se va urmarii comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor
si sustinerile acestora , luandu-se masuri operative de remediere in
cazul constatarii unor deplasari sau caderi ;
l) circulatia muncitorilor si a utilajului de transport in timpul betonarii se face
pe podine , astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este
interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat ;
13
m0 betonarea se va face in continuu pana la rosturile de lucru prevazute
in proiect sau fisa tehnologica;
n0 durata maxima admisa a intreruperilor de betonare , pentru care nu este
necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii , nu trebuie sa
depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de
laborator , aceasta durata se va considera de 2 ore de la prepararea betonului
in cazul cimenturilor cu adaosuri si respectiv 1,5 ore , in cazul cimenturilor fara
adaosuri;
o) in cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare ,
reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor
conform prevederilor in vigoare;
p) instalarea podinelor pentru circulatia lucrarilor si mijloace d etransport pe
planseele betonatr , precum si depozitarea pe ele a unor schele , cofraje sau
armaturi este permisa numai dupa 24-48 ore in functie de temperatura mediului
si tipul de ciment utilizat ( de ex. : la 24 ore dac atemperatura este peste + 20
grade C si se foloseste ciment de tip P4 C; la 48 ore pentru temperatura sub-10
grade C si ciment Hz 35 ).
14
Betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea
urmatoarelor precizari suplimentare:
a. turnarea grinzilor si a placilor va incepe dupa 1..2 ore de la terminarea turnarii
stalpilor pe care reazama , daca fisa tehnologica nu contine alte precizari ;
b. grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp;
se admite crearea unui rost de lucru la 1/5..1/3 din deschiderea placii si
turnarea ulterioara a acesteia;
c. la turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la distante de max. 2,0
m , pentru a se asigura grosimi prevazute prin proiect.
Betonarea cadrelor se va face dand o deosebita atentie zonelor de la
noduri , penteu a se asigura umplerea completa a sectiunii.
Betonarea elementelor masive, respectiv a elementelor la care cea
mai mica dimensiune este cel putin egala cu 1,5 m se va face tinand seama de
urmatoarele :
Pentru asigurarea calitatii lucrarii este necesar sa se adopte masuri
speciale la stabilirea compozitiei betonului si a tehnologiei de betonare.
Astfel , in scopul reducerii eforturilor din temperatura si contractie ,
la stabilirea compozitiei si prepararea betonului , se va urmarii:
-adoptarea unui tip de ciment cu termicitatea redus ( corelat insa cu clasa
betonului) si un dosaj cat mai scazut , folosit in acest scop un aditiv reductor
de apa si agregate cu dimensiuni cat mai mari;
- asigurarea unor temperaturi cat mai scazute pentru betonul proaspat ,prin
evitarea folosirii loturilor de ciment cu temperaturi ridicate , reducerea
temperaturii agregatelor prin stropirea superficiala , folosirea de apa rece ,
fulgi de gheata etc.
Betonarea elementelor masive se va face fie in strat continuu , fie in trepte
.
Inceperea betonarii este admisa numai dupa verificarea adoptarii
tuturor masurilor necesare executarii acestei operatii fara intrerupere ,
asigurarea materialelor componente , functionarea statiei , numar suficient de
mijloace de transport si compactare , instruirea personalului executant si
asigurarea efectivelor de lucru pe intreaga perioada de betonate.
La 1..2 ore de la terminarea betonarii unei zone (in functie de stadiul de
intarire) , se va proceda la protejarea suprafetei libere a betonului cu materiale
care sa evite evaporarea apei din beton si racirea rapida ( saltele alcatuite din
rogojini dispuse intre folii de polietilena sau prelate , strat de minimum 10 cm
nisip umed acoperit cu prelate) . Protectia va fi indepartata dupa minimum 7
zile , si numai daca intre temperatura betonului si cea a mediului nu este
diferenta mai mare de 12 grade C.
15
- respectarea stricta a prevederilor , prescriptiilor
tehnice; -existenta certificatelor de calitate a
materialelor; -existenta proceselor verbale de lucrari
ascunse;
- se vor controla vizual planeitatea suprafetelor , integritatea si
rectiliniaritatea muchiilor , gradul de omogenitate a structurii betonului, existenta
eventualelor fisuri vizibile cu ochiul liber.
Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat
constituie in majoritate lucrari ce devin ascunse , astfel incat verificarea
calitatii acestora trebuie sa fie consemnate in procese verbale calitative
incheiate intre delegatii beneficiarului si constructorului.
Nu se admite trcerea la o noua faza de executie inainte de incheierea
procesului verbal referitor la faza precedenta daca aceasta urmeaza sa
devina lucrare ascunsa.
In aceste procese verbale se vor preciza concret verificarile efectuate,
constatarile rezultate si daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare.
16
In cazul in care armaturile sau piesele inglobate comporta innadiri
sau imbinari sudate , se vor efectua in plus verificarile prescrise in
instructiunile tehnice C 28-83.
Rezultatele acestor verificari se inscriu in procesele verbale de
lucrari ascunse.
Betonarea nu va incepe decat numai dupa ce se va fi verificat existenta
proceselor verbale de lucrari ascunse , care sa confirme ca suportul structurii
ce urmeaza a se executa corespunde intocmai prevederilor proiectului si
prescriptiilor tehnice , precum ca si toate cofrajele si elementele de constructie
adiacente corespund ca pozitie si dimensiuni cu proiectul si au fost curatate si
corect pregatite.
Termenul de valabilitate al acestor procese verbale se stabileste conform
instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse ; el poate fi
prelungit numai in cazul ca nu se produc intemperii sau alte influente
nefavorabile pentru cofraje , sustineri ,armaruri si in nici un caz mai mult de 30
zile.
Toate prevederile anterioare se aplica intocmai si la imbinarile elementelor
prefabricate, cu luarea in considerare si aprevederilor normativului C140 -86.
Dupa decofrarea elementelor de beton , inclusiv a imbinarilor elementelor
prefabricate , se va proceda la efectuarea urmatoarelor verificari:
- vizuala , bucata cu bucata, stabilindu-se inregistrandu-se toate defectele
aparute care depasesc in sens defavorabil pe cele admise ; examinarea
vizuala se va completa , dupa caz prin lovire cu ciocanul de 0,2 kg sau cu
sclerometrul si:
- in cazuri speciale sau de dubiu - prin incercari de defectoscopie cu
ultrasunete ; se va acorda o atentie deosebita zonelor de structuri in care exiata
concentrari de armaturi;
-pe sondaje , pe baza de masuratori , a dimensiunilor si pozitiilor elementelor
structurale principale; numarul si tipul acestor verificari de elemente se stabilesc
de comun acord intre delegatii beneficiarului si al executantului si ai
proiectantului , in cazul in care la mai mult de un element , abaterile depasesc
pe cele admise , numarul elementelor verificate se va dubla ; in cazul in care se
mai gaseste o abatere peste cea admisibila se va convoca proiectantul pentru a
stabili eventuala necesitate a efectuarii unui releveu general , care sa serveasca
la luarea de masuri in continuare;
- orice alte verificari cerute de prescriptii speciale sau prin proiect
Rezultatul acestor verificari se inscrie in procese verbale de lucrari
ascunse, in care se vor consemna si cazurile d eabateri ce depasesc pe
cele admisibile.
Pentru constructiile realizate din elemente prefabricate , procesul
verbal de lucrari ascunse trebuie sa contina si evidenta elementelor montate ,
cu precizarea provenientei si a datelor de identificare (numarul lotului , al
elementului , al certificatului de calitate ); se recomanda ca aceste date sa fie
inscrise pe planurile de montaj.
In toate cazurile in care abaterile constatate depasesc pe cele admisibile in
sens defavorabil rezistentei , stabilitatii , durabilitatii sau functionalitatii
17
obiectului , se interzice acoperirea elementelor decofrate cu orice fel de alte
lucrari (tencuieli) ziduri adiacente , umpluturi , aplicare locala sau superficiala
de mortar etc.) , care ar impiedica reexaminarea elementului sau accesul la el .
In aceste cazuri , nici o lucrare de remediere sau consolidare nu se va putea
executa decat cu acordul scris si pe baza detaliilor date de proiectant ; corecta
executare a remediilor si consolidarilor trebuie consemnate intr-un nou proces
verbal de lucrari ascunse.
Rezultatele incercarilor epruvetelor de beton , destinate realizarii
verificarii marcii , conform STAS 1275-81, trebuie comunicate conducatorului
tehnic al punctului de lucru si reprezentantului beneficiarului in termen de 48 ore
de la incercare . In toate cazurile in care rezultatul este sub 85 % din marca
prescrisa , se va proceda strict conform STAS7181-71 si normativului C140-86 ,
in vederea precizarii situatiei si luarii de masuri . Se precizeaza ca prin “
incercari nedistructive” se inteleg cele prin metoda cu ultrasunete sau prin
metoda combinata , conform instructiunilor tehnice in vigoare.
Rezultatele incercarilor se vor grupa dupa caz pe obiecte sau parti de
obiecte si se vor prelucra si interpreta conform STAS 7181/1-71, determinandu-
se indicele de realizare a marcii.
In cazul altor tipuri de incercari( de ex. pentru impermeabilitate , gelivitate
etc.), rezultatele incercarilor vor trebui sa indice daca , in conformitate cu
prescriptia tehnica respectiva , betonul este sau nu corespunzator; in caz negativ
este obligatoriu a se instiinta proiectantul si beneficiarul , pentru a stabili
masurile necesare .
18
- extrageri de carote , pentru determinarea rezistentei betonului ;
- incercari prin ultrasunete pentru determinarea defectelor interne ale betonului;
- incercari cu pachometrul, pentru incarcarea existentei si pozitiei
anumitor armaturi ;
- slituri in beton de acoperire pentru stabilirea existentei pozitiei si
diametrelor armaturilor si a grosimii stratului de acoperire;
- radiografii , in acelasi scop;
-masurarea deschiderii si lungimii fisurilor si- eventual- a adancimii lor;
- incercari prin incercarea statica in situ;
- orice alte incercari pentru formarea convingerii comisiei asupra calitatii structurii
realizate si a corespondentei ei cu proiectul si conditiile de exploatare.
19
8. PREVEDERILE SPECIFICE LUCRARILOR DE CONSOLIDARE
SI AMENAJARE PENTRU ZIDARII
20
8.4.1.Lucrari pregatitoare:
8.4.2.Prepararea amestecului
8.4.3.Injectarea propriu-zisa
21
- se pompeaza intermitent la intervale scurte , marind presiunea care
insa nu trebuie sa depaseasca 3 atm.;
- dupa umplerea stutului presiunea poate fi majorata la 3..4 atm.,
mentinand-o timp de 5 minute pentru a permite eliminarea prin filtru a apei
in exces ;
- cand pasta de ciment incepe sa deverseze prin stutul de deasupra , se
reduce presiunea , lancea s eretrage , iar stutul prin care s-a facut injectarea se
astupa cu un dop de lemn ;
- operatia se repeta analog la fiecare stut;
-daca injectarea se face pe o singura fata a zidariei , se astupa succesiv
si orificiile de control de pe fata opusa;
-cand injectarea se face pe ambele fete se lucreaza , fie cu doua pompe
in paralel , fie cu o singura pompa alternativ pe cele doua fete , pentru
injectarea pastei sa fie facuta aproximativ in aceeasi zona;
- daca la inceperea injectarii presiunea creste instantaneu si nu scade
dupa oprirea pompei , aceasta arata ca pe traseul fisurii s-a format un dop se
indeprteaza prin spalare cu apa sub presiune.
8.4.4 Intarirea
22
8.6 Repararea buiandrugilor din fatade
- Se desface tencuiala in totalitate;
- se reface zidaria prin injectare sau retesere;
- se prevad agrafe de armatura (4 bare de 6mm./m2) care vor depasi
grosimea zidului cu minimum 10 cm. pe fiecare fata; acestea se lasa in zidaria noua
daca repararea s-a facut prin retesere sau prin gauri forate in zidaria veche;
- se ap;ica cate o plasa de armatura pe ambele fete si pe toata
suprafata buiandrugului;
- se tencuieste cu mortar de ciment M50.
23
timp sa depaseasca timpul de priza al cimentului folosit ; pentru realizarea
grosimii necesare a camasuielii de 6 cm se folosesc reperi rigizi . In timpul
torcretarii , duza se mentine la o distanta de circa 1m de suprafata peretelui
de zidarie , sub un unghi de 15 grade , pentru ca materialul sa patrunda sub
armaturi . In cazul in care se observa exfolieri sai umflaturi , acestea se
indeparteaza prin ciocanire . Materialul rezultat din ricosare nu se utilizeaza .
Masurile recomandate pentru intarurea torcretului , hotaratoare pentru
asigurarea calitatii camasuielii sunt: protejarea suprafetelor torcretate impotriva
insolatiei, vantului sub 15 grade C si mentinerea lor in stare umeda prin
stropire cu apa , timp de 15 zile.
Verificarea calitatii torcretului se face prin ciocanire :portiunile care
prezinta unsunet dogit se indeparteaza si se retorcreteaza.
Pentru executarea camasuielilor se folosesc cimenturile Portland cu
adausuri de maximum 15% .Se recomanda utilizarea unor aditivi pentru
reducerea contractiei si accelerarea intariri .Amestecurile se prepara cu
agregate naturale9 nisip cu sort granular pana la 5mm 0 . Conditiile pe care
trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt cele aratate in tabelul urmator :
superioare 18 60 85 100
Marca cimentului 35 40
Marimea granulelor 0..3 0...5 0..3 0...5
Marca mortarului Dozaje medii de ciment (kg/mc)
200 450 485 425 450
24
respectiv 15 la exterior , la partea superioara sliturile se vor tesi pentru a
permite o umplere completa cu beton a centurilor , pana sub caramida;
- in dreptul golurilor orizontale , strapunse in zidarie , se executa si in
placa goluri tot de aproximativ 30 cm si cu latimea de 15 ; se va avea grija sa
nu se distruga betonul din placa , la spargere ; in acest scop se sprijina in zona
de spargere placa prin intermediul unor popi , pe capul carora se dispune un
inel metalic;
- se monteaza armatura din golurile strapunse si apoi armatura propriu-
zisa a centurilor ; armatura orizontala din camasuielile zidurilor interioare aflata
la acest nivel se va ancora in noile centuri;
-se monteaza partile laterale ale cofrajului ; la exterior se execta palnii ;
- se toarna plastic acordandu-se atentie umplerii prin palnii a
partii exterioare a centurilor;
- se va respecta tehnologia de realizare a elementelor de beton armat
( armare, cofrare si betonare) prezentate in capitolele anterioare;
25
9.3. Pregatirea suprafetelor de beton a placilor
26
13. TENCUIELI
A. TENCUIELI INTERIOARE DRISCUITE
13.1. Generalitati
13.4. Materiale
Materialele folosite pentru executarea tencuielilor interioare sunt cele de
la “Standarde de referinta”
27
la punctul de lucru , se face cu autocamioane , basculante , bene speciale sau
autoagotatoare. Pe verticala se face cu macarale elevatoare , pompe sau
trolii instalate pe sol .
Mijloacele de transport sa fie etanse , curate si sa permita fara efort
golirea rapida . Vor fi curatate si spalate la sfarsitul schimbului de lucru , de cate
ori s echimba natura materialului sau lamintreruperi mai mari de 2 ore .Este
interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant.
Durata maxima de transport :
- maximum 10 ore de la preparare pentru mortarele de ciment sau ciment
- var fara intarziere ;
- minimum 16 ore la cele cu intarziere.
13.6.4.Amorsarea
Suprafetele de tencuit vor fi staropite cu apa, apoi se vor amorsa prin prin
stropire cu sprit in grosime de 3mm.
Suprafetele zidariilor de caramida vor fi amorsate cu mortar fluid
cu aceiasi compozitiepentu grund.
28
Suprafetele de beton zidarie, BCA sau blocuri de beton mici se
vor amorsa prin stropire cu amestec de ciment si apa (lapte de ciment).
13.6.5. Grundul
Grundul cel mai gros strat al tencuielii (5-20 mm) se va aplica la cel putin
24 de ore de la executia spritului pe suprafete de beton si la o ora la zidaria de
caramida. Pe suprafetele de zidarie de caramida amorsate numai prin stropire cu
apa se poate aplica imediat grundul .
Pe timp calduros cand suprafata spritata este prea uscata se va uda
in prealabil inainte de aplicarea grundului.
Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat in unul sau doua
reprize. Aplicarae spritului si grundului mecanizat in incaperile cladirilor pe pereti
si tavane pana la inaltimea de 3m se va executa de pe pardoselile respective.
Aplicarea manualama spritului si grundului pe tavan si partea superioara a
peretilor se va executa de pe platforma de lucru continuu ( dulapi de lemn pe
acpre).
Este interzis sa se aplice grundul pe suprafete inghetate sau daca
exista pericolul sa inghete grundul inainte de intarire.
13.6.7.Protejarea lucrarilor
Dupa executia tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia lor pana
la intarirea mortarului de urmatoarele actiuni:
-umiditatea mare care intarzie intarirea mortarului alterandu-l ;
-uscarea fortata din curet de aer , expunere indelungata la uscare ,
supraincalzirea incaperilor , care deshidrateaza mortarul si contarctandu-se apar
crapaturi in tencuiala;
- lovituri , vibratii (provenite din darea in exploatare a cladirii inainte de
termen)
- inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor .
29
13.6.8. Terminarea lucrarilor
Abateri admise
Abateri admise conform anexei 4 a Normativului C18-82:
- Umflaturi , impuscari, crapaturi , fisuri , lipsa de glefuri, etc.
- la tencuieli brute, max. 1..4 mp lafiecare mp;
- la tencuieli driscuite , nu se admit;
- Zgrumturi mari ( max. 3mm ) zgarieturi adanci , basici , etc.
- la tencuieli brute , max 2 la mp;
- la tencuieli driscuite , nu se admit.
-Neregularitati ale suprafetelor ( la verificarea cu dreptarul de 2 m)
- tencuieli brute nu se verifica ;
- tencuieli driscuite max. 2 neregularitati / mp in orice directie ,
avand inaltimea sau adancimea pana la 2 mm.
Abateri fata de orizontala a tencuielilor tavanelor , max. 1mm/m si
max. 3mm de la o latura la alta.
Abateri fata de raza la suprafete curbe - pana la 5mm.
Masuratori si decontari
30
Acest capitol cuprinde specificatii penru lucararile de executie a
tencuielilor exterioare speciale in similipiatra pe suprafete suport din zidarie de
caramida , blocuri mici din beton sau blocuri din BCA.
13.7.4. Materiale
31
13.7.6. Executia lucrarilor
13.7.6.1. Operatiuni pregatitoare
-Sa fie terminate toate lucrarile a caror executie simultana , sau ulterioara
ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.
- Suprafetele suport sa fie curate , fara urme de noroi , pete de grasimi , mortar,
etc.
- Suprafetele suport sa fie rigid , plan , uscat , rugos si sa nu prezinte abateri
de la verticalitate si planeitate.
- Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu o scoaba pe o adancime de 3..5
mm .
-Suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa.
13.7.6.2.Stratul support
13.7.6.3.Trasarea suprafetelor
13.7.6.4. Amorsaj
- Suprafetele de tencuit vor fi stropite cu apa , apoi se vor amorsa prin stropire
cu un sprit in grosime de 3mm.
- Suprafetele de zidarie de caramida vor fi udate si eventual vor fi amorsate
prin stropire cu mortar fluid cu aceeasi compozitie ca a mortarului de grund.
- Suprafetele de beton , zidarie blocuri mici sau zidarie , blocuri BCA , se vor
amorsa prin stropire cu amestec de ciment si apa (lapte de ciment).
13.7.6.5. Grundul
- Cel mai gros al tencuielii numit “grund” ( 5-20 mm) , se va aplica la cel putin 24
de ore de la executia spritului pe suprafetele de beton monolit sau elementele
prefabricate.
- Grundul va fi mortar marca M100-T cu adaos de var .
-Pe suprafetele de zidarie de caramida amorsate numai prin stropire cu apa
se poate aplica imediat grundul.
-Pe timp calduros cand suprafat spritului este prea uscat se va uda in
prealabil inainte de aplicare grundului.
32
- Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizatinunul sau doua reprize .
-Aplicarea spritului si grundului pe suprafetele cladirilor se face de sus in jos
de pe schele montate la 50 m fata desuprafata cladirilor.
-Aplicarea mecanizata a spritului la tavane in incaperile pana la 3 m inaltime
se va executa de pe pardoseli respective.
-Este interzis aplicarea grundului pe suprafete inghetate sau exista pericolul
sa inghete grundul inainte de intarire.
-Aplicarea grundului pe timp de arsita se face luandu-se masuri contra
uscarii rapide prin acoperirea suprafetelor grunduite cu rogojini umezite cu
apa.
Dupa executia tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia lor pana la
intarirea mortarului de urmatoarele actiuni:
- umiditate mare care intarzie intarirea mortarului alterandu-l ;
-uscare fortata din curent de aer , expunere indelungata la uscare ,
supraincalzirea incaperilor , care daschidrateaza mortarul si contractandu-
se apar crapaturi in tencuiala ;
- lovituri , vibratii (provenite din darea in exploatare a cladirii inainte de
termen)
- inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.
33
13.7.6.8. Terminarea lucrarilor
La terminarea lucrarilor de tencuieli exterioare speciale in similipiatra se vor
curata eventualele resturi de mortar ramase accidental pe suprafata
tencuita , precum si repararea eventualelor defecte ( zgarieturi, lovituri etc.).
Se va curata mortarul cazut in timpul lucrarii.
Abateri admise
Se fac verificari la :
- aspectul si starea generala , cercetand suprafata tencuita ;
- elemente geometrice (grosime, planeitate, etc.)
- aderenta tencuielii pe stratul suport ;
- corespondenta cu proiectul
In cazul in care prin ciocnire cu ciocan de lemn suna a “gol “ aratand
desprinderea tencuielilor acestora se desfac de pe intreaga suprafata dezlipita
si se refac .
Masuratori si decontari
14.TAMPLARIE DE LEMN
14.1. GENERALITATI
34
14.2. STANDARDE DE REFERINTA
14.4.1.PRODUSE
- feronerie din productia curenta si cea speciala IREMOAS -Bucuresti
- usi interioare din lemn pe toc si captuseli;
- ferestre din PVC cu geam termopan;
14.4.2.Materiale
-geam ornament
- lac transparent incolor mat
- suruburi alamite pentru lemn
- suruburi alamite pentru metal
- praznuri 4-5 buc. pe fiecare latura
- grund anticoroziv pentru protectia tocurilor
- snur sau staifuri izolante inchizand spatiile de toleranta la montaj intre toc
si bordajul golului.
- feronerie curenta si speciala
35
14.6. MONTAREA TAMPLARIEI
- fiecare toc este adus la pozitie si fixat in prima forma prin pene la colturi si la
intervalul de max. 1,50 m. Penele vor fi tratate cu carbolineum sau ulei mineral;
- fixarea definitiv a tocului la praznuri ;
-burarea cu snur sau straif izolant a spatiilor ramase libere intre toc si gol;
-completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor oarbe metalice si
a tocurilor propriu- zise;
- montarea foilor mobile precum si a geamurilor ( cu ajutorul ventuzelor
fabricate la fabrica de geamuri Medias);
- executarea finisajelor la spaleti si glaf;
- inlaturarea imbracamintii din folie;
- retusuri si completari
36
Generalitati
Pentru realizarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va tine seama de
Normativul C3-76 , care stabileste conditiile si modul de realizare si
conditiile tehnice de calitate ale acestor lucrari.
37
15.2.6. Suprafetele metalice trebuie sa prezinte pete de rugina , pacuri ,
grasimi ,mortar, vopsea veche , noroi , gheata , zapada , etc.
Rugina se indeparteaza prin frecare cu peretii de sarma, spacluri de otel ,
razuitoare , dalti, piatra abraziva sau prin salbare sau ardere cu flacara : in
cazuri speciale se vor folosi bai de spalare si decapare acida , in instalatiile
industriale sau paste decapante.
Petele de grasimi se sterg cu tampoane muiate ( white - sprite , terebentina ,
benzina usoara ) . Se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei
auto care pot inlesni coroziunea metalului.
15.2.7. Tamplaria metalica se aduce pe santier cu un grund anticoroziv
corespunzator vopselei care s e aplica.
38
- hartie pentru slefuire uscata , STAS 1581-71.
15.4.4.Laptele de var folosit la zugraveli se prepara din var pasta gata stins ,
prin diluarea pastei de var cu apa in proportie de 1 parte de var la 1,5 parti ( in
volume) . In caz ca nu exista pe santier var gata preparat , laptele de var se
poate prepara din bulgari (2-2,5 parti apa la 1 parte var bulgari - in volume).
Varul pasta poate fi folosit la zugraveli dupa 3-5 zile de preparare .
Laptelui de var i se adauga grasimi ( ulei de in , rapita sau floarea soarelui)
in proportie de 1-2% ( in volume).
15.4.5. Laptele de var strecurat se amesteca cu colorantul muiat in apa cu 24
de ore inainte de strecurare . Compozitiile colorate se prepara in cantitati
suficiente pentru zugarvirea cel putin a unei incaperi , pentru a evita variatiile de
nuanta in cadrul aceluiasi camp vizual.
15.4.6. Inainte de intrebuintare , compozitia se va strecura prin site fine , cu
tesatura din sarma de alama , pentru retinerea atat a impuritatilor cat si a
particulelor de var nestins sau de colorant.
15.4.7. Compozitia de zugraveala se pastreaza in galeti de tabla zincata sau
de material plastic.
15.4.8. Zugravelile de lapte de var si colorant se executa in doua straturi .
Aplicarea primului strat se face imediat dupa terminarea lucararilor
premergatoare , cel mult dupa 2-4 ore ; in caz contrar , stergerea de praf se
va efectua din nou inainte de aplicarea primului strat de zugraveala .
15.4.9. Pentru a asigura o mai buna aderenta de suport , primul start de
zugraveala se aplica cu bidineaua . Al doilea strat s eva aplica numai dupa
uscarea primului strat , prin stropire cu aparate de pulverizare.
15.4.10. In incaperile unde se executa lambriuri in vopsea de ulei , se
zugraveste mai intai partea superioara a peretelui impreuna cu tavanul , iar apoi
s eexecuta lambriul in ulei .Limita de demarcatie se trage cu culoare de apa.
39
15.5.5. Dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale , slefuirea
locurilor chituite si stergerea de praf dupa slefuite.
15.5.6. Aplicarea vopselei se face in doua straturi . Straturile de vopsea
succesive se intind pe directii perpendiculare , unul fata de celalalt .
Dupa aplicarea primului strat de vopsea , acesta se netezeste cu pensule
speciale cu parul moale , dupa uscare suprafata se slefuieste cu hartie de slefuit
H.S.80.
Slefuirea si aplicarea unui nou strat se face numai dupa minim 24 de ore de
la aplicarea stratului precedent , dupa uscarea acestuia.
Dupa aplicarea ultimului strat de vopsea , acesta se va tufui sau se va netezi
cu pensule moi.15.5.7. Incaperea unde se vopseste trebuie sa fie lipsita de praf
si bine aerisita .
15.5.8. In incaperile unde se produc vaporii de apa , suprafetele vopsite sau nu se
tufuiesc , acestea trebuind sa ramana netede pentru o mai buna intretinere.
40
- suprafetele zugravite in culori de apa trebuie sa aiba un ton d eculoare
uniforma , sa nu prezinte pete, scurgeri, stropi, basici, fire de par sau urme de la
pensula sau bidinele.
15.7.6. Aderenta zugravelilor se constata prin frecare usoara cu palma pe perete
.
15.7.7. Aspectul vopsitoriei se verifica avandu-se in vedere urmatoarele:
- suprafetele vopsite cu vopsele de ulei , emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte pe
toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat;
- la vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica vizual buna acoperire cu
pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice bine chituite si slefuite
in prealabil , se va controla ca accesoriile metalice vizibile sa nu fie patate cu
vopsea.
- se va examina vizual daca tevile , radiatoarele , etc, sunt vopsite in
culori prescrise si daca vopseaua este de culoare uniforma;
- separatiile din vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete precum si cele dintre
zugraveala peretilor si tavane sa fie distincta , fara suprapuneri , ondulatii , etc.
Intocmit
41