ROLUL

ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAREA LIMBAJULUI

ÎN DEZVOLTAREA UNEI EXPRIMĂRI CORECTE ŞI NUANŢATE

Preşcolarizarea este apreciată tot mai mult ca vârstă ce cuprinde cea mai importantă
experienţă educaţională din viaţa unei persoane; pe parcursul ei, se
înregistrează ritmurile cele mai pregnante în dezvoltarea individualitaţii umane şi
unele din cele mai semnificative achiziţii cu ecouri evidente pentru etapele ulterioare
ale dezvoltării sale. Însuşirea limbii moderne are o importanţă deosebită in formarea
personalităţii omului în general, a copilului în mod deosebit, pentru că limba
constituie principalul mijloc de comunicare, socializare a individului; modalitate
de exprimare şi povestire a informaţiilor, eaeste totodată mijlocul cel mai eficace prin
care acesta ajunge să cunoască limba cu valorile eimateriale şi spirituale. În ce priveşte
preşcolarii, însuşirea limbii condiţionează dezvoltarea gândirii, a celorlalte procese
psihice şi intelectuale şi îi ajută să-şi însuşească treptat acele deprinderi şi
abilităţi care-i fac apţi pentru activităţi de tip şcolar.Bogatul conţinut cognitiv şi
formativ al activităţilor din gradiniţa de copii devineaccesibil copilului prin
intermediul limbajului şi se transformă în deprinderi hotărâtoare pentru
profilul personalităţii acestuia, în etapele ulterioare ale evoluţiei sale.În această lucrare
am încercat, în primul rând, să scot în evidenţă importanţa deosebită pe care o are
dezvoltarea vorbirii la vârsta preşcolară; mai ales că în vorbirea preşcolaruluisunt
frecvente fenomene de substituire, de inversare, de omisiune. Problema
educării unei pronunţii corecte este de o deosebită însemnătate, ştiindu-se că
defectele de vorbire pot dăunacopilului (acesta poate deveni tăcut, retras, timid).
Dată fiind vârsta copiilor, grădiniţei îirevin, pe lângă îmbogăţirea vocabularului,
şi o serie de sarcini speciale şi anume: educareaunei pronunţii şi a unei vorbiri corecte;
deprinderea unei vorbiri coerente, logice, expresive.Sarcinile dezvoltării
limbajului, a vorbirii copiilor trebuie abordate într-o viziune
i n t e r d i s c i p l i n a r ă ; e d u c a t o a r e a v a v a l or i f i c a p e d e p l i n f i e c a r e p o s i b i l i
t a t e d e c u l t i v a r e a exprimării verbale a copiilor în diferite împrejurări, însă
ceea ce am vrut să subliniez, maiales în a doua parte a lucrării este rolul pe care îl
are jocul didactic în dezvoltarea vorbirii.
Vorbirea poate fi asemuita ca o “unealta” care i-a dat omului posibilitatea sa
acumuleze si sa stocheze cunostinte.
Obiectivul major al comunicarii educationale realizate in procesul de invatamant este
formarea si dezvoltarea capacitatilor generale de comunicare, de relationare cu semenii
si cu madiul din care fac parte.
Copiii trebuie sa dobandeasca de la varsta prescolara capacitatea de a comunica cu cei
din jur, de a-si exprima in mod inteligibil impresiile , gandurile,ideile, ceea ce va
constitui o baza in activitatea si viata sociala de mai tarziu. De aici decurge necesitatea
insusirii vorbirii in mod sistematic in cadrul gradinitei.
In procesul instructiv-educativ ,prin intermediul limbajului se realizeaza transmiterea
cunostintelor,largirea orizontului cu noile prezentari. Deci ,limbajul poate fi privit din
doua puncte de vedere : pe de o parte ,ca mijloc de comunicare si, pe de alta parte ,ca
mijloc de cunoastere .
Copilul foloseste vorbirea in fiecare zi, in fiecare clipa a vietii sale pentru formularea
cerintelor , trebuintelor , a bucuriilor ,in organizarea vietii si activitatii lui. Insusindu-
si limba, copilul dobandeste mijlocul prin care poate realiza comunicarea cu cei din jur
in forme superioare , poate ajunge la cunoasterea tot mai deplina a realitatii obiective .
Imposibilitatea de a comunica prin limbaj ar produce o stagnare in dezvoltarea
personalitatii copilului, ar modifica relatiile lui cu oamenii , cu realitatea
inconjuratoare ,l-ar singulariza si impiedica in mare masura sa participe la o activitate
sau alta .
În urma activităților desfășurate , împreună, vreau să generalizez:
La varsta prescolara mica in activitatile de educarea limbajului si comunicarii,
ponderea o au activitatile de povestire a educatoarei si de repovestire a copiilor, in care
se folosesc planse ,carti ilustrare, jetoane ori cuburi cu imagini din povesti pentru a
respecta caracterul situativ al prescolarului si caracterul concret al operatiilor sale
mentale.
In anii urmatori, sub influenta exercitiilor impuse de activitatile desfasurate , a
comunicarii, are loc o asimilare rapida a actiunilor concrete si fixarea in plan mental a
unor scheme de operare ce permit renuntare la suportul material . In procesul de
comunicare cu ceilalti ,copilul transmite ceea ce a vazut si auzit ,ceea ce a trait , a facut
si a gandit. Astfel se constituie limbajul contextual, care este mai inchegat si mai
coerent.
Este evidenta , la varsta prescolara si functia de orientare sociala a limbajului : copilul
se adreseaza unui interlocutor cu care poate sustine o conversatie . El isi regleaza
comportamentul in functie de ceea ce interlocutorul ii comunica , dar si in functie de
atentia ce i se acorda . Prescolarul este guraliv , dornic sa comunice cu adultii, iar lipsa
constanta a atentiei din partea acestora, de cele mai multe ori are efecte negative aspra
personalitatii copilului (devine negativ , timid, se inchide in sine ori se manifesta
violent)
Pentru ca un copil sa-si insuseasca limbajul , trebuie sa i se vorbeasca . Fiecare clipa
trebuie exploatata pentru a-i pune pe copii in situatia de a povesti sau dialoga .
Limbajul fiind implicat in toate activitatile formative ale gradinitei , participarea activa
a prescolarilor la toate actiunile constituie adevarate exercitii de comunicare .
Închei prin a spune că activităţile de educare a limbajului , dacă sunt bine planificate şi
desfăşurate, duc la integrarea cu succes a preşcolarilor la şcoală, dezideratul major al
activităţii grădiniţei.
 Raport
despre desfășurarea controlului tematic
,,Dotarea centrului alfabetizare cu material didactic conform SMDIET”
În toate grupele de vârstă
.
Specific pentru munca educatoarei este preocuparea de a proiecta acele mijloace prin care
să se asigure contactul direct al copilului cu realitatea, dezvoltându-i în acest fel spiritul de
observaţie, operaţiile gândirii, însuşirea vorbirii corecte, exprimarea bogată şi expresivă,
stimulându-i astfel independenţa în acţiune. Eficienţa acţiunilor educative cu preşcolarii
depinde de îmbinarea reuşită a metodelor intuitive cu cele verbale, de integrare a unor
mijloace de învăţământ adecvate. Având o experienţă cognitivă săracă, un vocabular
insuficient dezvoltat şi o gândire concret intuitivă, copilul preşcolar nu poate înţelege toate
comunicările orale făcute de educatoare fără sprijin pe material intuitiv. Acestea contribuie la
învăţarea conştientă a cunoştinţelor transmise, bazată pe formarea unor reprezentări clare,
precise şi a unor noţiuni corespunzătoare. Ca să devină un adevărat mijloc de transmitere de
cunoştinţe este necesar ca , în cadrul activităţilor din grădiniţă, educatorul să creaze un
ambient plăcut și să doteze centrele de activitate cu material didactice necesare.
În urma controlului tematic ,,Dotarea centrului alfabetizare cu material didactic conform
SMDIET” am observat că nici un educator nu a dotat complet centru ALFABETIZARE conform
cerințelor.
 Începând de la spațiul amenajat pot confirma că la momentul efectuării contrulului în
grupele ,,Curcubeu”, ,,Lămâița” , ,,Nufăraș” lipsea spațiul rezervat pentru centrul
alfabetizare, deoarece creau condiții pentru servirea mesei, dar pe moment s-a reamenajat
și s-ai aranjat mese în centrul dat;
 În majoritatea grupelor lipsește scaunul autorului, ceea ce prevede standardul să fie în
fiecare grupă 2 fotolii. Pot menționa doar 2 grupe în care există – gr. ,,Stejărel ” și
,,Nufăraș”;
 Nici într-o grupă nu sunt colecții de jocuri cu jetoane pentru însușiirea substantivului,
adjectivului , singularul sau pluralul;
 Nici un educator nu are selectate imagini-tablouri , să servească ca material distributiv
pentru povestire;
 Materialul distributiv pentru exersarea analizei fonetice, alcătuirea propozițiilor după
schemă, scrierea cuvintelor lipsește în centrele de alfabetizare. La această categorie pot
menționa doar grupa ,,Dumitrița”, dna Raisa Ucusov, are selectat și folosește semne
convenționale și materiale intuitive pentru fiecare copil.
 La categoria jocuri confecționate de educator, cu părere de rău am observat că educatorii
nu-și dau interes pentru confecționare sau sunt pregătite , decupate dar nu sunt aranjate
estetic, fac referire la educatorii Iurii Cristina, Râmbu Daniela, Iarișevschi Victoria, Tudor
Ana, Haliplii Alina. Aici pot menționa și chiar recomand pentru a prelua din experianța
doamnei Nelea Andrei, are un arsenal de 11 jocuri confecționate doar în centrul
alfabetizare. Aranjate în mape separat , cu denumire și sarcină anexată.
 Dacă să vorbim despre dotarea centrului alfabetizare cu jocuri și jucării procurate, atunci
pot menționa grupa ,,Stejărel” și ,,Căpșunica”, educatorii Ungureanu Galina și Pavelco
 Liuba au acordat o maximă atenție la dotarea acestui centru. Aici se găsesc jocuri foarte
atractive și educative ;
 La categoria cărți lucrurile stau bine în majoritatea grupelor , cu excepția grupei
,,Lăstărel”, în care din motiv că sunt puțini copiii și dotarea cu cărți este mai slabă. Cea
mai bogată bibliotecă o pot numi acea din grupa ,,Stejărel” cu un număr mare de cărți
artistice ---42 cărți, urmată de grupa ,,Lămâița” cu cel mai mare număr de enciclopedii
---12 la număr, tot aici pot menționa grupa ,,Degețica ”, dotată cu cărți specifice vârstei –
cărți cu pagini reprezentând texturi diferite, cărți tematice cu imagini, dar aici adaug,
doamna Oxana Ciobanu, trebuie să adapteze textul acestor cărți deoarece sunt în limbi
străine;
 Spre bucuria noastră în toate grupele sunt portretele scriitorilor cunoscuți din literatura
pentru copii, dar cu regret nici într-o grupă în colecția portrete nu există personalitățile
notorii din domeniul artă, știință, domnitori cu excepția lui Ștefan cel Mare ;
Cuvântul însoţit de imagine ajută copilul în mod real, scurtându-i drumul spre cunoaştere,
trezindu-i dorinţa de a şti, de a descoperi, de a descifra şi înţelege, de a simţi, după care să
poată emite judecăţi exprimate în plan verbal şi ulterior comportamental. Precizez, că tot ce
intră în contact cu simţurile copilului trebuie să oglindească realitatea într-un mod mai simplu
sau mai bogat în detalii, mărit sau micşorat, transpunându-l pe acesta în lumea frumosului
prin formă, culoare, expresivitate, mişcare, constituind toate la un loc mesaje care aşteaptă să
fie decodificate de copil, dirijat de educatoare.
RECOMAND:
 În bibliotecă de marcat categoriile de cărți prin semne specifice cunoscute de copiii,
conform categoriilor prezente în SMDIET;
 Jocurile confecționatede educator să fie multifuncționale, confecționate de calitate,
attractive pentru copiii, aranjate estetic în lădițe cu capac. Să fie marcată denumirea și
sarcinile jocului;
 De pus accent pe materialul distribuitiv pentru analiza fonetică a cuvântului, alcătuirea
propozițiilor ...
 De dotat central cu tablouri (format mic) ca material distributiv pentru povestire,
descriere;
 De elaborate diverse algoritme, scheme, macatoane pentru descriere, povestire,
memorizare;
 Fiecare grupă să fie dotată cu ,,Scaunul autorului”;
 În fiecare grupă să fie și să se folosească în cadrul activităților ,,păpușa didactică”;
Conchid prin a spune că toate tipurile de activităţi organizate în grădiniţă necesită
mijloace de învăţământ variate, din toate punctele de vedere, fapt ce implică educatoarea în
conceperea ştiinţifică a acestora, în selectarea lor, solicitându-i în acelaşi timp măiestrie,
discernământ în integrarea acestora în vederea creşterii eficienţei activităţii didactice.