USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 1
Conflictul în viaţa socială
• „Conflictul se află în inima societăţi”
• Natura umană este în esenţa sa conflictuală • Statisticile arată că în ultimii 5600 de ani de existenţă, umanitatea s–a confruntat cu peste 14500 de războaie, iar în ultimii 3400 de ani ai istoriei au existat doar 286 de ani de pace
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 2
Înţelegerea conflictului (1) EXERCIŢIU: CONFLICTELE • Conflictul este un concept DIN JURUL NOSTRU ambiguu ce are înţelesuri diferite • Descrierea unui conflict social pentru grupuri diferite şi în pentru care sunt îndeplinite contexte diferite următoarele criterii: • conflictul a fost trăit de dvs. din • Conflictul tinde, mai ales, să fie poziţia de autor, victimă sau înţeles şi perceput ca un fenomen observator; negativ, uneori fiind chiar • dvs. cunoaşteţi detaliile conflictului; sinonim cu violenţa • dvs. arţi dori ca acest conflict să fie discutat în cadrul grupului; • conflictul implică mai mult de două persoane.
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 3
Înţelegerea conflictului (2) 1. De obicei, conflictele au la mijloc o chestiune, o problemă, o întrebare, un subiect: • cineva contestă dreptul de proprietate asupra unui teren, • regulile existente sunt puse la îndoială, • un serviciu a fost contractat şi nu este furnizat în mod satisfăcător etc. 2. Problemele ce afectează relaţia dintre părţile alate în conflict nu sunt înţelese şi nu sunt explicate clar: • lipsa de încredere, • supoziţii, • lipsa de contact etc. 3. Al treilea nivel al realităţii conflictului este cel al valorilor: • obiceiuri, • temperament, • comportament, • atitudini individuale
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 4
Conflictele apar la nivele sociale diferite: • Conflictul intra-personal - se manifestă în interiorul unei persoane • Conflictul interpersonal - se manifestă între indivizi sau între grupuri • mici de oameni • Conflictul intragrup - au loc în interiorul unui grup anume (grup cu identitate religioasă, etnică, politică sau de alt tip) • Conflictul intergroup - se referă la conflictele ce apar între grupuri organizate mari, sociale sau identitare (conflicte între grupuri precum organizaţii, grupuri etnice, religioase etc.) • Conflictele internaţionale, interstatale - se manifestă la nivel naţional sau interstatal
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 5
PROPRIA ÎNŢELEGERE A CONFLICTULUI „Un conflict este …” • Definiţia unui conflict prin metode deductive • Conflictul cuprinde o serie de stări afective ale indivizilor cum ar fi: neliniştea, ostilitatea, rezistenţa, agresiunea deschisă, precum şi toate tipurile de opoziţie şi interacţiunea antagonistă, inclusiv competiţia • Definiţia unui conflict prin metode intuitive • Conflictul este un dezechilibru, de fapt un dezechilibru energetic
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 6
Definiţii ale conflictului (1) • Cuvântul „conflict” are etimologia în latina, „conflictus”, care se traduce prin „a lovi unul pe celalalt” •DEX • CONFLÍCT, conflicte, s. n. 1. Neînțelegere, ciocnire de interese, dezacord; antagonism; ceartă, diferend, discuție (violentă). ◊ Loc. vb. A intra în conflict (cu cineva) = a se certa (cu cineva). ◊ Conflict de frontieră = ciocnire între unități militare însărcinate cu paza frontierei între două state. ♦ Război. 2. Contradicție între ideile, interesele sau sentimentele diferitelor personaje, care determină desfășurarea acțiunii dintr-o operă epică sau dramatică.
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 7
Definiţii ale conflictului (2) • În concepţia europeana, CONFLICTUL este: • “Opoziţie deschisa, lupta între indivizi, grupuri, clase sociale, partide, comunităţi, state cu interese economice, politice, religioase, etnice, rasiale, divergente sau incompatibile, cu efecte distructive asupra interacţiunii sociale” (Arielli, Emanuele; Scotto, Giovanni. I conflitti. Introduzione ad una teoria generale, 1998, p. 5) • În concepţia asiatica conflictul este privit dual: • “Natura include inevitabile diferenţe de opinie şi interese, deci certitudinea conflictului. Conflictul este întuneric şi lumină, pericol şi şansă, stabilitate şi schimbare, putere şi slăbiciune, mijlocul de a avansa, forţa care se opune. Toate conflictele conţin în ele germenii creaţiei şi distrugerii” (Arielli, Emanuele; Scotto, Giovanni. I conflitti. Introduzione ad una teoria generale, 1998, p. 15)
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 8
• Prima definiţie se refera la ceea ce se produce în conflict şi îl pune în evidenţă (static), iar cea de a doua, la urmările conflictului (dinamic). • Daca acceptam însa conflictul ca şi componenta a existentei umane, respectiv creşterea si dezvoltarea în relaţie cu ceilalţi, cele doua definiţii sunt complementare şi dau o imagine mai completa a conflictului, adică: • Conflictul poate fi definit ca proces care apare la stabilirea relaţiei dintre doua parţi şi defineşte caracterul interacţiunii dintre acestea.
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 9
• H. Stern - conflictul reprezintă un punct de vedere comportamental sub formă de opoziţie centrată pe adversar • Stephen P. Robbins - conflictul este un proces care începe când o parte percepe ca o altă parte a afectat negativ sau este pe cale să afecteze negativ ceva care are o anumită valoare pentru prima parte • Judith R. Gordon - conflictul are în vedere toate tipurile de opoziţie şi interacţiune antagoniste, toate formele de intoleranţă rezultate din încercările cu influenţă incompatibilă între indivizi, grupuri şi organizaţii • Gary Johns - procesul care are loc atunci când o persoană, un grup sau un departament dintr-o organizaţie îl împiedică pe un altul în atingerea obiectivului propus • L.A. Coser - conflictul este o luptă de valori, şi revendicări de statsuri, putere şi resurse în care scopurile oponenţilor sunt de a neutraliza, leza sau elimina rivalii • J.Z. Rubin, D.G. Pruit şi S.H. Kim - divergenţă de interese aşa cum este ea percepută, sau credinţă că aspiraţiile curente ale părţilor nu pot fi realizate simultan • Mihaela Vlăsceanu - un punct de vedere comportamental ca o formă de opoziţie care este centrată pe adversar; este bazată pe incompatibilitatea scopurilor, intenţiilor sau valorilor părţii oponente; opoziţie care este directă şi personală, în care adversarul controlează scopul sau intenţia dorite de ambele părţi USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 10 Definiţii ale conflictului (3) • Începând din anii 70 ai secolului XX, conflictul este reanalizat şi redefinit din perspectiva posibilităţilor de intervenţie • Johan Galtung, începând din 1975, analizează valenţele pozitive ale conflictului, având ca bază gândirea filozofica a lui Gandhi şi contribuţia sa la formarea Indiei ca stat modern • Este urmat de Roger Fisher şi William Ury (co-fondatori Hatvard Negotration Project, 1977) care promovează conceptul de negociere pe baza de câştig – câştig
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 11
Unde se manifestă conflictul? Intra Intre (în interiorul unităţii) (între unităţi de acelaşi tip) Individ Dileme patologie psihologică Conflicte interpersonale Grup Conflicte interpersonale, intra-grup Conflicte între grupuri Organizaţie Conflicte interpersonale, între Conflicte între organizaţii grupuri, intra-organizaţionale Societate Conflicte între grupuri, între Conflicte între societate si stat: organizaţii, mişcări sociale etnice, internaţionale
Tabel 1. Conflicte intra şi inter unitate, pe diverse dimensiuni sociale
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 12
Caracteristici comune 1. Din perspectiva dimensiunii şi a complexităţii, teoriile existente se ocupă în principal de conflictele între grupuri, în interiorul unei organizaţii şi între organizaţii, între clase sociale, între societăţi etnice sau religioase, sau între state • Toate aceste teorii recunosc faptul că, odată declanşat, cea mai probabila evoluţie a unui conflict este de la micro spre macro, adică tinde să escaladeze (Fridrich Glasl, sociolog german a formulat în 1982 Teoria escaladării conflictelor) 2. Într-un conflict care la prima vedere apare ca limitat la nivelul unui singur tip de interacţiune umana, se manifestă influenţe ale altor tipuri de interacţiuni • Această caracteristică este denumită de autori matrioska (John Paul Lederach) şi are următoarea semnificaţie: într-un conflict la prima vedere limitat, poate exista un alt conflict mai mare care îl conţine şi pe acesta din urmă.
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 13
În concluzie: • Din considerente practice sau/ şi pentru a putea formula o strategie de intervenţie, putem defini un conflict ca dimensiune şi complexitate Dar • Pentru ca demersul nostru să aibă influenţe pozitive şi să conducă la o eventuală rezolvare a conflictului, trebuie să acordăm permanent atenţie contextului în care acesta se manifestă şi etapei în care se află din punct de vedere al escaladării
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 14
Tipuri de conflicte • Există numeroase încercări de a stabili o tipologie a conflictelor, cea mai generală fiind cea oferită de Judith R.Gordon, care descrie conflictul ca fiind: • public (deschis,vizibil, autorizat) sau privat (închis, ascuns şi neautorizat); • formal sau informal; • raţional (premeditat sau logic) sau neraţional (spontan, impulsiv şi emoţional) • Clasificarea propusă este însă de o prea mare generalitate dacă dorim să dezvoltăm strategii de intervenţie pentru a interveni şi rezolva aceste conflicte • O clasificare mai pragmatică şi în acelaşi timp mai detaliată, poate reduce conflictele la câteva tipuri de bază. Pentru a le identifică şi clasifica, se pot utiliza o serie de criterii specifice, ca de exemplu: • cauzele care generează conflictul • efectele pe care le generează conflictul • sfera de cuprindere a conflictului • raportul de forţe între părţile în conflict • durată şi evoluţie
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 15
Tipuri de conflicte grupate utilizând criteriile de mai sus Interese
Relaţionare Valori Structurale
Structurale Informaţii
Fig. 1. Tipuri de conflicte după cauzele care le generează
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 16 1) Conflicte generate de informaţii şi date • Cauza acestor conflicte o reprezintă: • informaţiile eronate sau dezinformarea, • punctele de vedere diferite asupra unor date existente, • sublinierea unor date în detrimentul altora pentru a conduce către minimalizarea poziţiei unui grup în raport cu altul sau altele • Toate aceste forme de manipulare, folosite de un grup sau de altul la nivelul comunităţilor pot duce către sesizarea existentei conflictului prin apariţia manifestărilor de dezacord şi confruntare • Informaţiile şi datele nu sunt întotdeauna sursa conflictului dar au o mare influenţă în creşterea tensiunilor şi evoluţia conflictului către criză, respectiv violenţă
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 17
2) Conflicte de relaţionare • Ele apar ca urmare a emoţiilor puternice, stereotipurilor şi lipsei de comunicare, pe fondalul unei creşteri a lipsei de resurse • Acest tip de conflicte este cel mai previzibil, întrucât este legat de un element palpabil, nivelul de trai. Nivelul de trai scăzut sau la limita zonei de risc social, incapacitatea de a asigura traiul zilnic, provoacă emoţii puternice. Reacţia imediată constă în apelarea la stereotipuri, distorsionarea comunicării şi chiar blocarea acesteia, cu efecte negative în coeziunea socială • Excluderea socială este efectul major al acestui tip de conflicte
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 18
3) Conflicte generate de valori diferite
• Aceste conflicte sunt specifice societăţilor constituite de grupuri cu percepţii
diferite asupra standardelor şi ideilor privind comportamentul, au credinţe diferite, sunt în general caracterizate prin diferenţe ideologice majore • Acest tip de conflict este foarte sensibil, în sensul că orice atingere a valorilor specifice poate duce către escaladarea stării conflictuale. Dacă există şi un precedent violent într-un astfel de conflict, evoluţia lui este cu atât mai imprevizibilă
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 19
4) Conflicte structurate (sau de satisfacere a nevoilor) • Aceste conflicte sunt cauzate de distribuţia inegală a puterii şi resurselor. • Distribuirea resurselor este percepută ca injustă şi identificată ca fiind cauzată de modul de exercitare a puterii, atunci când este deţinută de una sau alta dintre părţi. Durata constrângerilor, paternitatea confruntărilor distructive anterioare şi factori de ordin geografic şi rezidenţiali, sunt elemente care pot amplifica tensiunile dintre părţile aflate în conflict • În conflictele structurale, una dintre părţi se considera dezavantajată, iar cealaltă devine susţinătoarea regulii care a favorizat-o • Realizarea echilibrului presupune o atitudine pozitivă a celor avantajaţi faţă de grupul dezavantajat, iar managementul acestui tip de conflicte implică voinţa politică
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 20
5) Conflicte de interese • Interesele colective ale grupurilor, pot intra în divergenţă cu interesele altor grupuri, sau cu cele ale autorităţii • Interesele colective sunt rezultatul nevoii de protecţie a grupului şi orice atingere a acestora induce sentimentul de teama şi o reacţie de autoapărare
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 21
Conflicte clasificate din punct de vedere al efectelor pe care le generează • Conflicte funcţionale sau constructive - apar în urma unor confruntări de idei între părţi cu posibile soluţii pentru creşterea performanţelor, sunt extrem de numeroase, generate de cauze multiple şi, în acelaşi timp, favorabile inovaţiei, creativităţii, schimbării şi adaptării, sunt conflicte care pot fi menţinute la un nivel controlabil, asigură motivaţia personalului, ducând în cele din urmă la un comportament creator şi productiv • Conflicte distructive sau anomice - apar pe fondalul diferenţelor de valori şi, dacă nu sunt controlate, conduc la violenţe, ruperea relaţiilor la nivelul comunităţilor, etc. cu efecte negative asupra confortului social la nivelul întregii societăţi
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 22
Conflicte clasificate din punct de vedere al sferei de cuprindere • Conflicte intrapersonale (interioare) - apar atunci când un individ nu ştie cu precizie ce trebuie sa facă şi ce se cere de la el, mai ales când cerinţele activităţii desfăşurate sunt în contradicţie cu valorile proprii sau cu ambiţiile şi idealurile personale (de exemplu, atunci când suntem atraşi de un nou post, dar pentru aceasta trebuie să ne mutăm din localitate; când ne confruntam cu “noul”); • Conflicte interpersonale - sunt cauzate de reguli, de diferenţe de personalitate, de diferenţe cu privire la valori, interese şi atitudini sau de unele stări afective negative (antipatie, invidie, ură etc.); • Conflicte intergrupuri - apar frecvent între grupuri cu interese şi obiective diferite şi au, de regulă, un caracter complex datorită atât cauzelor care le generează, cât şi a efectelor pe care le poate antrena, aceste conflicte duc în general la creşterea sau accentuarea coeziunii grupului şi a loialităţii dintre membrii acestuia
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 23
Conflicte clasificare din punct de vedere al raportului de forţe
1. Conflicte orizontale (laterale) sau de la egal la egal - apar între persoane,
grupuri sau departamente aflate pe acelaşi nivel de putere; 2. Conflicte verticale - apar între persoane, grupuri sau compartimente situate pe niveluri de putere diferite; 3. Conflicte diagonale - apar în legătura cu alocarea resurselor
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 24
Conflicte clasificate din punct de vedere al duratei şi al evoluţiei
• Conflicte spontane - apar brusc şi din cauze aleatoare; sunt greu de
prevăzut ca apariţie şi evoluţie; sunt de scurtă durată şi se manifestă la nivel interpersonal; • Conflicte acute - au cauze evidente sau cunoscute; au o evoluţie scurtă, dar cu manifestări intense; posibilităţile de soluţionare sunt mai numeroase comparativ cu celelalte tipuri de conflicte; • Conflicte cronice - au cauze ascunse, greu de identificat sau de depistat, care ţin de latura critica a personalităţii (ambiţii, dorinţa de putere, vechi răfuieli etc.); sunt conflicte mocnite, cu evoluţie lentă şi de lungă durată; se manifestă frecvent la nivel interpersonal, dar pot sa apară şi între grupuri sau compartimente
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 25
Cauzele conflictului Cauzele esenţiale ale conflictelor sunt: 1. puncte de vedere diferite asupra 7. competiţia privind resursele obiectivelor prioritare; insuficiente; 2. existenta unor scopuri / obiective 8. diferenţe de putere, statut şi cultură; diferite; competiţia pentru supremaţie; 3. obiective organizaţionale versus 9. ambiguitatea, scopurile si obiective personale ale angajaţilor; obiectivele ambigue; 4. puncte de vedere diferite asupra 10. natura activităţilor si metodelor folosite; interdependenta sarcinilor; 5. diferenţe în modul de percepere sau 11. schimbarea mediului extern al în sistemul de valori; organizaţiei; 6. lipsa de comunicare sau 12. agresivitatea şi încăpăţânarea comunicarea defectuoasă; USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 26 Tipologizarea cauzelor a) În funcţie de domeniul în care apar diferenţele: • inegalităţi şi discriminări sociale; • incapacitatea pârtilor de a ajunge la un compromis reciproc acceptat, legat de poziţia lor în societate; • competiţia pentru controlul resurselor finite; • acces competiţional la oportunităţi crescute; dorinţa de dominare, de putere, de prestigiu b) În funcţie de modul în care sunt percepute cauzele: • cauze aparente, de regulă cele care fac conflictul manifest fiind susţinute ca argumente de către parţi; • cauze reale, care sunt determinate numai printr-un proces de cercetare prin tehnici şi metode ştiinţifice c) În funcţie de caracteristicile pârţilor
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 27
Mod de manifestare în conflict Comunicare • nu este sinceră şi deschisă • informaţiile nu sunt suficiente sau înşelătoare • secretele sunt tot mai multiple, iar atitudinea nesinceră • ameninţările şi presiunile iau loc discuţiilor libere Percepţie • divergenţele de interese, opinii şi convingeri valorice ies la iveală; • gesturile de conciliere sunt interpretate ca fiind tentative duşmănoase, rău-intenţionate Atitudine • încrederea scade; neîncrederea creşte • se dezvoltă duşmănii ascunse, dar şi deschise • scade disponibilitatea de a acorda ajutor • creşte disponibilitatea de a se folosi şi de a-l înjosi pe celălalt Fig. 2. Sfera de manifestare a conflictului
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 28
• Ca urmare, nu putem identifica conflictul cu: cearta, criza, confruntarea, dezacordul, violenţe, etc., întrucât toate acestea apar în cadrul conflictului ca mod de manifestare al pârtilor • Aceste manifestări pot contribui la identificarea etapei în care se află conflictul, utilizând scara lui Glasl pentru escaladarea stării conflictuale între părţi
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 29
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 30 Tipuri de conflicte după modul de manifestare: 1. Conflict potenţial (antagonisme şi neînţelegeri) • Unicitatea fiecărei persoane/ grup/ organizaţie este un potenţial de conflictualitate, deci orice relaţie stabilită între părţi poate genera acumulări de tensiuni provocate de diferenţele de opinii, valori sau interese. • De asemenea, după rezolvarea unui conflict, este posibilă manifestarea aftor conflicte, care pot produce daune mai mari sau mai mici decât conflictul rezolvat. 2. Conflict latent (diferenţe si dezacorduri) • Orice proces social include elementele conflictului, fără ca acesta să fie în mod necesar manifeste, în etapa de conflict latent perioadele de instabilitate alternează cu cele de durabilitate, iar părţile îşi identifică supape de regulare, care pot fi adesea chiar manifestări violente sau doar anumite forme de luare în derâdere reciprocă. În această etapă este suficient să intervină o schimbare şi conflictul devine vizibil. 3. Conflict manifest (diferende şi confruntări) • Atunci când alternanţa dintre durabilitate şi instabilitate dispare, principala componentă a relaţiei fiind cea de divergenţă, când perioadele de criză sunt tot mai frecvente, pe fondul creşterii tensiunilor, a alterării comunicării, a încălcării normelor şi a polarizării pârtilor, devine vizibilă existenţa conflictului. De regula conflictul devine sesizabil când se constată o instabilitate a relaţiilor dintre părţi sau când relaţiile ajung în situaţie de criza. USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 31 Dinamica conflictului
Fig. 3. Curba conflictului
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 32 Fig. 4. Reprezentarea liniară a evoluţiei conflictului USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 33 Fig. 5. Curba conflictului USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 34 Fig. 6. Cercul conflictului
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 35
Sarcină: LUCRUL INDIVIDUAL Lectura • Fundamente teoretice al conflictului • Compartimentul 3. „Cadrul teoretic pentru rezolvarea conflictului” • TRIPON, Ciprian et al. Managementul conflictelor şi tehnici de negociere • pp. 3-106
USM, FJŞC; Curs: "Teorii ale conflictului şi negogierii" 36