Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Judetul Putna - Monografie PDF
Judetul Putna - Monografie PDF
JUDETULUI PUTNA.
ii'CiCSA N i
19 43
www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIA
JUDETLILLII PLITNA
F 0 C SAN'
1943
www.dacoromanica.ro
Din dorinta si, grija D-lui Maresal ION ANTONESCU, Conduca-
tcrul Statului, fa fiinta si aceasta Monografie alludetului Putna. Este Inlaid
care apare aici sub auspiciile autoritatii. 0 socotim foarte becesara
chiar pentru localnici, caci vor cunoaste In mod Omanuntit evolutia prin
care a trecut acest colt de tara dela intemeiere sf pana. astazi.
De asemenea vor afla si rolul pe care 1-a jucat PuMa In toate ma-
nifestárile de viata romaneasca si de Inchegare nationala. E o datorie
fireasca pentru fiecare cetatean ca sa-si cunoasca tara si mai ales lo-
cul In care s'a nascut si iraeste.
Comisiunea care a alcatuit Monografia cu multa competenta si
deosebita munca si careia ii aduc toata gratitudinea mea, a fost com-
pusa din
D-nele : Vqrvara Micior a- directoarea Liceului de fete, I. Teodo-
rescu-directoarea Liceului Industrial de fete, d-ra M a r' ia Oldrescu-
directoarea Afezdmatului pentru ocrotirea fetelor fi a Cursului profesional
de ucenice.
D-nii : te fan Baicu - direciorul coalei Normale, Gh. Chzriac - profe-
sor Liceul Unirea", Dr. M. Constantinescu - medic veterina? judetean,
pro f. Ion Diaconu- Liceul Unirea", C. Diaconescu - directorul Liceu-
lui Unirea", I. M. Dimitrescu- fost director de Prefecturd, Preot Honoriu
Filimon - protoiereul judetului, Aristide Gafencu- subprefectul judetului
Putna, Dr, I. H. Gancevici - medic primar al judetului, frig. Marin Georgescu
inspector general silvic, P. Iosif - institutor Focfani, I. Irodeanu- directorul
Liceului Comercial, D. Popa - profesor Liceul Unirea", Al. V. Nicolau -
referent statistic al judetului, Ing. I. Rusescu - directorul .$coalei Technice
Industriale Gr. I, Ing. Agr. M. Stancu - directorul Camerei Agricole Putna.
Nu avem de loc pretentiunea sa socotim lucrarea de fata com-
pleta : va avea nevoie de modificari M limp, impuse de transformarile
inevitabile ce se produc In once asezare omeneasca, datorita geniului
creator care conduce lumea catre civilizatie si progre.
Putem crede lotusi ca Monografia reda In general pitorescul,
omul si opera sa in toata realitatea for,
Prefectul Judetului Patna
' P. N., PAVLLI
www.dacoromanica.ro
Capitolele Monografiei au fost alatuite de colaboratori astfel:
Prof. D. Popa si Inst. P. Iosif, Consideratiuni- geopolit ice (pag. 5-23),
I. M. Dimitrescu, Putna pitoreascd, legendard fi a vechilor amintiri. Drumurile
(pag. 24-0., 57-59), Ar. Gafencu, Trecutul f i impärtirea administrativii actu-
aid a judetului (pag. 53-57), Ing. M. Stancu, Aspectul agricol al jud. Patna
(pag. 60-93), Inspector Ing. Manin Georgescu, Ridurile judetutui Patna
(pag. 94-113), Dr, M. Constantinescu si Ing. M. Stancu, Zootehnie, apical-
turd. sericiculturd (pag. 114-117), Prof. J. Irodeanu, Industria putneand
(pag. 118-126), Al. V. Nicolau, Migcarea demagraficd a judefulai Puma
(pag. 127-143), Dr. I. H. Gancevici, Starea sanitard a judetului Putna (pag.
144-161), Preot H. Filimon, Biserici, mandstiri gi curte (pag. 162-175),
Inst. P. Iosif, Invd temintul primar (pag. 176-188), Prpf. Ion Diaconu,
In colaborare cu Directorii InvAtamántului secundar, Inviittimantul secundar
(liceal, profesipnal, comercial, normal, meserii si ocrotiri sobiale; pag. 1891
205), prof, D. Chirjac, Date istorice despre judetul Puma (pag. 206-216),
Prof. f on Di a con u, Note ethno-istorice asupra judefului Putna (pag, 217-
236), Prof. Ion Diacon u, Aspecte culturale putnene (pag. 237-242).
www.dacoromanica.ro
tetashlercalhan; geopoialice
www.dacoromanica.ro
nevti, pentru a avea Bugeacul cu Chilia vi Siretul de jos cu linia Milcovu-
lui. Din acelavi determinism geografíc ce vevnic 1-a exercitat aceasta re-
giune a ievit plant!! luí Iancu Corvín de a cucerí Chilia i hotärirea Tur-
cilor apoi de a controla aceasta regiune, prin creerea raialelor Chilia vi
Braila.
Si tot flptura locului explica de ce tocmaí aici, in 1916, a fost o-
priti inaintarea armatelor duvmane.
Numai daca tinem sama de toate acestea putem sa intelegem de ce
hotarul dintre Moldova vi Muntenia, adica limita de Sud a Jud. Putna,
azi fixati pe apa Milcovului, a suferit mai multe modificäri cleat oricare
dintre liniile de fruntarii dela noi din tara.
Relieful
Privit din vesul Dunarii sau de pe culmea Carpatilor, pamantul Jud.
Putna se prezinta panoramic in forma de amfiteatru. De pe culmea munti-
L'Agriculture en Roumaafe, Album Stattstique
(Mlnisterul de AgrIculturi 1 Pomeull), 1929.
www.dacoromanica.ro
lor, vederea rAzbate spre Rgsgrit, pAng departe In zare ; lar de pe vesul
Dungrii spre apus,_se opreste pe Mggura Odobevti, cgreia se algturg spre
Nord dealurile Panciului, lar spre Sud dealurile Ramnicului.
Deoparte vi de alta a Mggurei Odobesti, se deschid vgile Milcovului
f i Putnei, cele doug por(" care duc spre Vrancea,
Topicul Patna" Inseamnä in limba slavg cu drum", sau cu cgrare",
ceea ce confirmi cg din timpuri stavechi valea Putnei a folosit de potecA
VrIncenilor, pe care nevoile ii duceau cgtre es.
Pgtrunzind pe una din aceste porti, avem surprinderea de a da brusc
peste un tinut care poartg caracterele tipice ale unei depresiuni : Vrancea,
topic care in limba slavg. inseamng groapg".
Acest uluc al Vrancei este Inchis spre Apus de zidul muntilor Vrancei,
foring cu care se terming In aceastä parte relieful Jud. Putna.
Pe pa.mintul Jud. Putna observgm deci patru regiuni de relief bine
distincte :
Regiunea muntoasg ;
Depresiunea Vrancei, cunoscutg sub numele de Tara Vrancei ;
Dealurile subcarpatice ;
Regiunea vesului, ce se pierde In lunca vastg a Siretului de jos.
Muntii
Limitele regiunii muntoase ce apartine de Jud. Putna sunt spre Vest
o linie ce merge pe culmile muntilor vi coincide cu hotarul spre jud. Trei-
Scaune vi Buzgu ; lar citre depreshrne sunt marcate de o linie care pornind
din Nordul Judetului, coboarg spre Sud, trecind pela poalele dinspre RA-
sgrit ale vArfurilor Sboina-Neagrä, Coza vi Lapovul. Satele mgrginase age-
zate pe aceastg limitä sunt : Soveja, Tulnici, Coza, Plostina vi Tipgu.
Trecerea dela munti la depresiune se face printrio rupturg de pantl,
destul de accentuatg.
Muntii Vrancei,
, numiti de Prof. L Simionescu Muntii Indoiturii car-
patice", fac parte din sirul Carpatilor Orientali, cu ingltimea mijlocie Intre
1200-1600 m. vi se prezintA ca un nod orografic In VA/4W Gorul (1785 m.),
cel mai inalt vArf din muntii Vrancei, din care se resfirg spre rgsgrit In
judetul nostru mai multe culmi.
Dela'Nord cgtre Sud, gäsim urmgtoarele : Sboina-Neagrg (1385 m.), Ma-
cradeu (1137 m.), Tisarul-Mare (1265 m.), Coza (1633 m.), Condratul
(1491 in.), VArful Seciului (1520 m.), Pietrosul (1658 m.), Muntele-Verde
(1499 m.), VArful Sburgturii (1587 m.), Arisoaia (1517 m.), Pgeselele (1530 m.),
Sboina-Frumoasg (1660 m.), Lapo-sul (1372 m.), Musa-Mare (1498 m.), Furul-
Mare (1417 m.), si Monteorul (1354 m.).
Din invirarea de mai sus, se observg cg ingltimile muntilor Vrancei
merg crescAnd dela Nord spre Sud, cele mai mici sunt Intre Casin f i Putna ;
mijlocii Intre vAile Putnei si afluentul ei NAruja si cele mai mari, catre
S-V. In general muntli Vrancei prezintg In pfirtile inalte numeroase plaiuri',.
In adevir, cercetAtorii care s'au ocupat cu Vrancea au ggsit In muntii
Vrancei mai multe platforme de eroziune, vechi stadii de maturitate, care
In u'rma inAltgrilor succesive suportate de intregul lant muntos, au fost a-
7
www.dacoromanica.ro
tacate de agentii externi, lasandu-ne algae niveluri netedel numite de lo-
calnici plaiuri".
Din pima de vedere antropogeografic, aceste constatäri trebue sa ne
atraga atentia, caci spinarile lor folosesc drept poteci pentru pastori ti dru-
metii care sant nevoiti si circule pe inältimi, din pricina lipsei de pasuri,
aici, la cotul carpatic.
Plaiurile cele mai inalte corespund zonei Cu Otani alpine (1600 m.),
numite goluri" (exemplu : golul Cozei).
De aceea stanele cele mai Inalte se allá aici la zona de contact a pa-
durei cu zona alping. Si pe plaiurile mijlocii se gasesc staae ; dar aici a
trebuit sa intervina de cele mai multe ori mane omului, pentru a creea prin
despaduriri golul absolut necesar at ezarilor pastoretti.
Muntii Vrancei sunt munti masivi, pe care apele n'au reutit sa-i fe-
restruiasca, ceea ce face ca dela pasul Oituz pink' la pasul Buzäului sä nu
se gaseasca niel o trecatoarea utilizabilä.
Are versantul transilvan mai dulce, spre deosebire de cel estic de
obiceiu mai abrupt ; iar rocile sunt din ce in ce mai tinere, cu cat ne dep-
lasam dela Vest spre Est. Roca dominanta care alcatuiette muntii Vrancei
e gresia. In compozitia acestor munti inträ conglomerate verii ti inteo mai
mica masura marne. Ele opun eroziunii o rezistentä mijlocie, evidentiata
prin formele tinere pe care le au vaile aici, cum avem, de exempla, la fru-
moasa cascada a Putnei, Säritoarea", la repeziturile numite La caldari"
ale Zabalei, sau valle cu perejil abrupti ti inalti de zeci de metri, in forma
de canon", ca Titita, locuri de atractie pentru excursionittii incercati.
Pe valea superioara a Putnei se aflä o gresie micacee alcatuitä din
bancuri incrustate cu s Irate groase de marne nisipoase ti cu conglomerate
verzi.
Ea se prezinta astfel e grosolanä, galbuie-murdara pe suprafata alte-
ratA ti vanatä-albastruie pe spärtura proaspäta. Elementele care o consti-
tuiesc sunt : cuartul, fragmente de.- tisturi cristaline, mica alba fi uneori
feldspat. Numulitii mari, cari se gäsesc uneori, o determing ca eocena.
Sboina, Macradeul, Lacautul sunt alcatuiti din aceasta roca, care de
altfel constitue ti creasta inaltä. a Carpatilor Orientali pe dist anta intre
Buzau fi Trotut.
Aceasta gresie este erodata cu uturintä din pricina intercalärii stra-
telor de marne, care Hind spälate de apele curgatoare sau de tiroaie, fac
sa se piarda suportul gresiei ce cade sub forma de stanci mai mult sau mai
putin prismatice, läsand coastele sä faci itnpresia 'unor cetäti ruinate.
0 alta roca interesanta care -se gasette mult raspandita in muntii
Vranrei stint conglomerate verzi, constituite mai cu seama din roce verzi,
de tip dobrogean, cimentate bine cu argila silicioasä, neagra ti nisip brun,
-negricios.
Stratele acestea au in valea Putnei o grosime de 70-80 m.
Formeaza varful Streiului ti o parte din Tisaru.
De altfel, pe valea inferioara a Putnei fi Pe Milcov se gäsesc azi in patul
lor mari cantitäti de bolovani verzi care nu sunt altceva cleat bucäti din
acest conglomerat supus eroziunii actuale.
-8
www.dacoromanica.ro
In partea de vest a muntelui Coza, la confluenta celor douh Tivite,
In muntele Tisaru-Mic vi in Valea Lepvei, deasupra conglomeratelor, se
gasesc visturi argiloase negre cu o grosime de peste 300 m. cu intercalatii
de gresii dure, verzui vi conglomerate.
In unele locuri, Putna superioara are o vale larga care alterneaza cu
regiuni de ingustime, care nu sunt datorite captarilor, ci constitutiei rocilor
visturi grezoase, gipsuri vi argile cu saratura, depozite ale unor golfuri ale
intaiului mediteran din interiorul Flivului, care au lost strivite Intre cutele
acestuia, in miocenul superior, cand Flivul a fost recutat.
In partea de sud a muntilor Vrancei pe plaiul Monteorului vi pe ver-
santul estic al muntelui Furul-Mare gasim vi aici conglomerate verzi, gre-
sie cu multa mica, marne grezoase, ca vi pe valea superioara a Putnei.
In concluzie, se constata ca muntii Vrancei sunt formati din ultimele
doua zone ale Flivului, mediana vi marginala. Ei apartin sistemului paleo-
gen vi anume : zona median& seriei eocene vi cea marginala seriei oligocene.
Depresiunea Vrancei
Este a doua forma distincta de relief, pe care o intalnim in judetul
Putna. EA face parte din ulucul subcarpatic, fiind inchisa la apus de muntii
Vrancei, la rasärit de dealurile subcarpatice, cu Magura Odobevtilor, cel
mai periferic vi mai ?nett ; la nord se intinde pana 14 curmatura Soveja,
peste care trece cumpäne apelor dintre Suvita vi Putna, lar la sud pana
In pal-Mil Mala vi satul Nereju, avand ca dimensiuni circa 35 m. in lun-
-gime vi 5-15 m. lätime.
Aceasta depresiune a Vrancei propriu-zisa se continua la nord, la noi
in judet, dineolo de carmatura Soveja, prin depresiunea Soveja - Criminet,
in mijlocul careie se afla frumosul sat Soveja, statiune climaterica.
Vrancea propriu-zisa e alcatuita din punct de vedere petrografic din
marne vinete galbui, gresii, gipsuri vi saraturi.
Ava se vi- explica bogatia Vrancei In puternice masiVe de sare vi In
isvoare &grate care fe -pun in evidenta. Unele din aceste masive de sere
spar chiar la suprafata. Vrancenii se bucura vi astazi de privelegiul de a
scoate vi folosi sarea pentru nevoile gospodarevti, cu abatere dela legea
monopolurilor vi ca o amintire a libertatilor de care s'au bucurat pana In
timpuri apropiate.
Asemenea masive se gasesc la Valea-Sarii, la Farcava, ceea ce face ca
paraiele Reghiorul vi Reghiul s'a fie grate ; altele sunt la Andriavul-de-jos
vi Andriavul-de-sus.
In legaturá cu constitutia geologica a de presiunii Vrancei trebuesc
-semnalate zacamintele de carbuni vi gazele naturale de langa Andrias la
focul viu" vi chiar a petrolului care in unele locuri iese singur la supra-
fall, dui:4 cum o dovedesc numirile ca : Valea Plcurei, afluent al Vizautului.
Rocile din care este alcAtuita depresiunea Vrancei sunt foarte us'or
erodati, din care cauza aceasta groapa a Vrancei a fost scobita inteun
timp relativ scurt.
Tot in legatura cu constitutia geologica a .Vrancei trebuesc puse li
a. 9
www.dacoromanica.ro
alunecarile de teren mai des intalnite in partea de rasarit a depresiunii git
care impiedica construirea i durabilitatea goselelor.
Zona subcarpatica
A treia forma de relief in ordinea succesiunii, o alcatue dealurile care
fac parte din dealurile peiicarpatice, separate de eroziunea apelar curgatoare
in doua giruri de dealuri : Subcarpatii interni 6 Subcarpatii externi.
Subcarpatii interni sunt alcatuiti din urmatoarele inaltimi dela Nord,
la Sud RAchitagul-Mare (U27), Rächitagul-Mic (896), Dealul Teiug (827),
Varful Raiut (967 m.), Dealul Tajan si Fetigu.
Intre Subcarpatii extern i trebue mentionat in primul rand Magura 0-
dobe¡ti (1001 m.), cel mat ihalt deal subcarpatic din intreapa tara, care se
intinde din apa Milcovului pang in apa Putnei gi care apare privirii
torului cu aspecte cu totul diferite dupa locul de unde e prività : din 0-
dobegti, dela Vidra, Gagesti sau deja Mera, pe valea Milcovului.
La nord de Magura, dincolo de apa Putnei pan& in Sugita, se intin-
de dealul cu varful Momaia (625 m.), iar la nord de Sugita, Dealul-Mare-
(707 m.).
Altitudinea maxima de 1001 m. ce a atinge in Magura Odobegti dea-
lurile subcarpatice se datoreste strangerii acestei regiuni In clegtele for-
mat de cotul Carpatilor i masivul dobrogean.
Subcarpatii externi se terminA brusc in cimpie, Cu O denivelare de
cca, 400-500 tn.
Ei inchid vederii calitorului ce vine dinspre cimpie, tara Vrancei si
muntii.
Din punct de vedere petrugrafic, pe varful Teiug se afla marna
gipsul, precum gi tuful dacitic, de coloare verde rar albicios, in general cu
bobul fin i dispus in straturi subtiri care in alternanta cu gresii ,sau mar-
ne ajung intre 2-5 m. grosime, sau formeaza bancuri groase, care cu gre-
siile silicioase ce-I insotesc ajung pana la o grosime de 20-40 m,
In partea de rasarit a dealurilor interne subcarpatice se gäsesc dis-
puse in straturi aproape verticale, avand la baza marne cenusii, cu piad
inguste de gresie, iar in partea superioara nisipuri gi multe bancuri de-
gresie rezistenta.
Putna i Milcovul la trecerea lor printre gresiile acestea de varsta.
sarmatica isi stramteaza mult välle, lar malurile drepte dau impresia unor
ziduri de cetate, ca la Scruntar pe valea Milcovului gi la rasarit de satul
Prisaca, pe valea Putnei, oferind calatorului locuri de un pitoresc deosebit..
Subcarpatii externi sunt de virsta mai noua, fiind acoperiti cu stra-
te foarte groase de pietrisuri levantine.
De pe Magura Odobegtilor inspre toate punctele cardinale se in-
dreapta vai torentiale, pe care se scurg bolovani rotunjiti alcatuiti din
gresie, de marimi ce ajung cu_ diametrul Sul la 25 cm. Aga se explica
frecventa topicului Pietroasaw,
Aceste prundiguri in grosime de 700 m. ce le gäsim pe Magura Odo-
begtilor la Inaltimea de 1000 m. dovedesc cä ad au avut loc migcari tec-
tonice considerabile.
10 =10.11111
www.dacoromanica.ro
mire Subcarpatii interni i externi se cuprinde un al doiles uluc de-
-presionar, intracolinar, in care se all& cuibarite satele : Cimpuri, Vizantea,
Campia
A patra forma de relief din judeful Putna in ordinea succesiva dela
Nest spre Est, care ocupa Iasi o mai mica portiune, este Campia.
La unía de contact care deosebevte net dealurile de dimple se gl-
sese avezate cele mai multe vi mai bogate din avezärile omenevti ale jude-
tului Putna.
E frumoasa regiune a podgoriilor.
Spre rasarit campia este limitatä la fel de distinct de larga luncii a
Siretului, care trebuevte considcrata de asemenea ca o forma aparte de re-
lief.
Spre nord cimpia se ingusteazä, strimtorata iiind pe deoparte de
dealurile subcarpatice, lar de cealalta parte de marginea d.3 Sud a podi-
§ului Moldovei.
Spre sud, ea se continua, largindu-se, in jud. RAmnicul-Sarat.
Aceasti portiune de campie a judetului face parte din marea unitate
-naturalg ampia Romina.
Ceea ce e vrednic de remarcat la aceasta portiune din Câmpia Roza-
nä, apartinatoare judefului Putna, e faptul ca act ne aflam in tinutul cel
mai jos al acestei vaste unitati morfologice (altitudine 40-60 m.), tinut care
.capiita un aspect depresionar prin vecinatatea imediati a dealurilor vi a
margicei de sud a Podivului Moldoivenesc, care se termina in valea asi-
metrica a Siretului, cu intiltimi de 60-70 m.
Asa se vi explica faptul ca in judetul Putna se gasevte un foarte im-
portant nod hidrografic, format dintr'un manunchi de ape care uda peste
1/2 din Moldova vi 1/4 din Muntenia.
In adevar Siretul, care in cursul sgu superior vi mijlociu e destul de
repede, dela Marasevti ii incetinevte foarte mult cursul, lunca sa avänd o
extenziune de-peste 30 km., adica o lärgime, pe care nu o are niclieri nici
-chiar lunca Dunarii.
In judetul Putna, Siretul paräsevte brate, läsfind lacuri in forma de
potcoava i mlavtini acoperite de papuriv.
Aceasta, de oarece cursul inferior al Siretului, dela Märäsevti, coincide
cu axa de cea mai mare adincime a Cgmpiei Romine, adicä cu vestita
dinie de falie Focvani-Islamoloasa-Galati-Tulcea.
De aceasta linie tectonica se leaga de altfel i multimea cutremurilor,
-care fac din judetul Putna o regiune cu o seismicitate atät de notorie.
Seismicitatea Judefului Putna
In adevar, in mantii Vrancei exista un punct seismic dintre cele mai
carecteristice vi interesante.
Exista eici un focar de cutremure achinci care, prin persistenta vi
zolarea sa nu-vi gasevte pereche pe toata faja pämintului decit inteun alt
punct similar din muntii Hindu-Kush, in Afganistan.
Cutremurele din Vrancea mai au o caracteristica importantä, anume
11
www.dacoromanica.ro
aceea cl atunci cind sunt puternice ceea ce se intamplA de cite ori pe se-
col se fac simtite ping la depArtAri extrem de mari, mai cu semi spre
N. E.
Cutrernurul cel mare dela 10 Noembrie 1940 a fost simfit pättA din-
colo de Moscpva vi Leningrad, ping prin Caucazia vi Asia-Micl i pan&
departe in Sud-Vestul Bulgariei. Lantul muntilor Carp* dimpotrivA, pare
a se comporta ca un fel de amPrtizor, sau un ecran care slAbevte conside-
rabil intensitAtile macroseismice ale acestor cutremure.
Cutremurul dela 10 Noembrie a fost insA inregisfrat in toail lumea,
adicA nu a fost seismograf pe suprafata plmäntului care sl nu fi primit o
cit de mica veste despre nenorocirea ce s'a abAtut asupra unei pArti din
tare noastrA.
In cuprinsul ariei de intensitate cutremurele puternice din
Vrancea au in unele puncte rAslete o putere mai mare. La 10 Noembrie
1940, la Panciu, Petrevti (Putna), etc., cutremuruI a avut gradul de inten-
sitate 10, la Bucurevti 9, la Bravov 8.
Toate marile cutremure din trecutul Ora noastre au prezentat aproa-
pe aceleasi caracteristicer adicl aceeavi mare intindere a ariei de intensi-
tAti maxime i aceleavi neregularitAti in distributia intensitAtilor in cuprin-
sul acestei arii ; toate au acelavi punct de origine, situat la mare adancime-
in subsolul Vrancei.
CitAm cAteva din cutremurele mai importante
8 Noembrie 1620, 9 August 1679, 12 Iunie 1701, 13 Maiu 17384 11
Iunie 1738, 6 Aprilie 1790, 29 Ianuarie- 1838, 17 August 1893, 31 August
1894, Mai 1912, 1 Noembrie 1929, 13 Ittlie 1938, 22 Octombrie 1940, 8
Noembrie 1940, 10 Noembrie 1940.
Cutremurile din Vrancea au fost i sunt urmArite cu mult interes de
cei mai vestiti seismologi din lume. In anii din urmä, °data' cu perfectio-
narea aparatelor de inregistrare, seismografele, s'au fAcut cercetäri vi deter-
minAri ale pozitiei epicentrelor cutremurilor din Vrancea de marii seismologi
din AmericaGutenberg vi C.F. Richterde seimologii din Anglia, Australia,
etc. Numai noi, care trAim inteo tarA cu eta de caractetisticá seismicitate,
Vrancea fiind unicul focar de cutremure adänci din Europa, nu aveam in
functiune decAt nivte aparate vechi dinainte de räsboiul mondial.
/Ina astAzi, in interval de 8 ani, au fost inregistrate peste 80
cutremure mai puternice sau mai slabe, avänd toate epicentrul in Vrancea,
caracteri7ate prin coordonatele geografice 45°, 9', latitudine Nord vi 260,6,
logitudine est Greenwich vi adAncimea intre 100-200 km. in subsolul Vrancei.
In timpul cutremurului mare dela 10 Noembrie 1940, au fost vlzute
vi in regiunea noastrA felurite fenomene luminoase.
Din ancheta fAcutA reiese cä nu se poate contesta realitatea fenome-
nului. El s'a produs sub diferite infAtivAri iluminäri ale cerului, totale sau
pirtiale, ale solului, scintei mari i mici, globuri, fAvii luminoase de colo-
ratiuni diverse care s'au produs in diferite locuri.
In 870/0 din cazuri manifestArile luminoase au fost vAzute in directii
cu totul deosebite de aceea a epicentrului, de cele mai multe ori chiar in
directii opuse.
12
www.dacoromanica.ro
Serviciul Seismologic al României a instalat in anul 1942 aparate
seismografice in oragul Focgani, urmind ca in curind o statie seismologici
asetniinitoare sä ia fiinta gi In Vrancea, anume la Nereju.
Bureau
International 45,9 26,. 45,9 26,6 150
1501
Gutenberg &
Richter 45,8 26, 150 45,8 26,5 150
13
www.dacoromanica.ro
intelege mersul temperaturii, al vanturilor si al ploilor, cad färä Indoiala
una va fi clima in partea muntoasa a judetului, alta clima din tara Vrancei
vi alta clima dealurilor §i a sesului.
Pentru a prinde caracteristica climatologicl a fiecarei regiuni de re-
lief, desigur trebue sa facem apel la datele meteorologice. Dar din neno-
Tocire aceste date ne lipsesc, caci in jud. Putna nu se gäseste nici o sta-
liune meteorologica principall, iar cele secundare sunt Inca prea rare si
de data recenta.
Depresiunea Vrancei vi muntii n'au nici una. Deaceia suntem siliti sa
recurgem la datele meteorologice culese pentru regiunile vecine.
In general vorbind, jud. Putna are un climat temperat, cu variatii marl
,dela iarna la vara caracteristica intregii täri.
7emperatura
In harta cu izoterme, care aratl temperatura medie anuala a Roma-
niei, intocmita de Institutul Meteorologic Central, pela Est de Focsani trece
izoterma de 100, care trece de asemeni pela Vest de Rm.-Särat si apoi
spre Nord prin mijlocul Jud. Tecuci, se apropie dc hotarul dintre Tutova
Covurlui, spre a se continua in Basarabia.
Celelalte izoterme de 9°, 8° vi 7°, pierd paralelismul cu cea de 100 si
inerg paralel cu sirul Carpatilor, ca proba c pana la izoterma de 10° se
simte influenta climatului dobrogean.
In depresiunea Vrancei, temperatura medie anuall trebuie sa fie mai
ridicata decal cea data de 8° - 90 pe harta Institutului Meteorologic, deoa-
rece in depresiune chiar pana la altitudinea de 600 m,, gasim plante me-
diteranee, cari n'ar putea trai la o astf el de inaltime, daca iernile n'ar fi mai
blande, de ex. : catina, vita de vie, piersicul, iar nu cul vi macesul cresc
chiar vi mai sus. In interiorul depresiunii liliacul inflorevte cu 7-11 zile
mai devreme deaf la capetele ei. Astfel in timp ce la Soveja §i Jitia in-
Ilorirea s'a produs la 11 Mai, la Naruja faptul se produsese la 3 Mai si la
Nistoresti la 1 Mai a anului 1930.
Depresiunea joaca deci rol de adapost pentru plantele care o popu-
leaza si le permite o vegetatie mai timpurie. Crivatul e oprit de inaltimile
rnari ale Subcarpatilor externi vi intern+. §i nu patrunde decal pe poarta
cea mare a Putnei, ingaduind Vrancei sa alba o iarna ferita de cureniii
nAprasnici din sesul Focsanilor. Asa se explica vegetatia luxurianta de pe
vesul Raiutului topic care singur arata situatia de rai pe care o are
aceastA creasta.
Regiuni mai inchise, ferite de vant si deci cu o temperatura mai dulce,
avem pe valea Milcovelului afluent al Milcovului, care desparte Magura
Odobevti in doul : deoparte Titila, de cealaltä Raiutul vi mai cu sami
valea Reghiorului.
Pe munti temperatura medie anuala este de 60. In limp ce in ses la
Focsani in anul 1930, liliacul a inflorit la 24 Aprille, in regiunea muntoasi
la Plesu, fenomenul s'a petrecut abia la 16 Mai. Aceste localitati afrandu-se
la aceiasi latitudine, singuri diferenta de altitudine, circa 850 m., a deter-
minat o intarziere de 22 zile la inflorirea acestei plante.
Pentru a vedea mersul temperaturei in fiecare lunä a anului si pe
14 411
www.dacoromanica.ro
anotimpuri, in jud. Putna putem compara - asa cum se obisnueste - datele
observatiilor dela doua statiuni din imediata apropiere a judetului Putna
gi anume : dela DrAguseni Qi R.-Sarat.
Observatiunile dela Rm. &rat sunt pe o perioada de 10 ani, intre
1898 si 1907, iar pentru Draguseni pentru perioada 1921 - 1928.
t.
46 i;
Statiunile si "a ci 1') .6 g al
I I ta4
o Z
I
lama
- Statiunile I Primavara I Vara I Toamna
V 8nturile
In perioada 1921-1928, observatiile privitoare la frecventa vanturilor
;i la intensitatea lor pentru Jud. Putna sunt luate dupa statiunea Dragu-
seni, care are date complete pentru aceasta perioada
Frecventq vanturilor in procente este urmatoarea :
15
www.dacoromanica.ro
Crivitul venind dinspre N, uneori cu vitezl de 25 m. pe secundli,
se despica in doll/ in dreptul inältimilor Dobrogei, seurgandu-se cu putere
deasupra Deltei Dunarii pe o parte, iar pe de alta isi schimbi directia
spre V. fi S. V., prin vadul stramt dintre Magura Odobefti i M-tii Do-
brogei, spre largul fes al Dunfirii. Acest vânt scade bruse temperatura f i
este foarte simtit pe valle afluente Siretului, care brazdeaza podifurMol-
dovei, deoarece aerul rece se scurge de pe podif in f es prin aceste vai.
O cilatorie pe dealuri, in aceiasi zi cand Crivfitul sunä cu putere la
es, poate dovedi ca intensitatea vantului este mult scazuta. lar in depre-
siune, curentii de aer se simt i mai rar. Spre Vrancea, de exemplu, Ma-
gura Odobefti tine piept Crivitului, ferind cateva VAL unde se adäpostefte
o vegetatie deosebita, dupa cum am arAtat la mersul temperaturii.
In tara Vrancei se simte uneori un vant cu directia N.S. evidentiat
de negurile care se scurg in aceiagi directie.
Tara Vrancei are fi ea un .,Vint Mare' care sufil dinspre S.V. pre-
cum i un alt Vint local, care se simte uneori vara, puternie pi rece, nu-
mit Ciolanul".
Portile prin care ptitrund vanturile in Vraneea sunt Putna fi MilCO-
V111. Prima cu caracter de maturitate, cu versantele departate, permite Cri-
vatului sa intre adanc in depresiune.
Milcovul. tanar, cu valea ingusta nu ingaduie acest lucru i de aceia
In lungul lui gasim regiunile cele mai adipostite (Milcovel, RAiut).
Deasupra pe podurile Vrancei curentii de aer Nord Sud se simt cu
putere, de aceea nici afezari omenefti nu gisim pe terasa lnaltä, ci mai
mult pe cele medii fi inferioare.
Brizele de munte fac deasemenea regulat schimb de aer Intre munte
i depresiune, imbracind in ceaja, dimineata, varturile mai inalte fi adueind
sears un miros puternic de rafinl.
Muntii Vrancei fiind formati din mai multe f irUri de culmi paralele,
lar peste ei nefiind nici o trecatoare accesibilä, Jud. Putna nu primefte
nici o influenti climatologica din Transilvania f i nici nu o influenteaza.
In rezumat
Jud. Putna este sub influenta vanturilor de N. fi N. E.
Vanturile de S. f i S. V. se simt foarte putin, procentul scazand pe
masuri ce inaintiim spre N. Estul judetului.
Ploile
In medie, intreaga Moldova de S. primefte o cantitate de 581,1 mm.,
care ar fi suficienta sema'naturilor, daca n'ar fi dela an la an diferente prea
mari, ce dau o mare nesiguranta in agricultura.
Precipitatii anuale sub 400 mm. nu se gasesc. Ploi de 600 m, m.
nual cad la limita dintre deal f i es: peste 700 mm. cad in regiunea
dealurilor, a Vrancei fi a muntilor.
In intreaga regiune vranceana cade o cantitate apreciabila de ploaie
7.800 mm. anual. Din pricina abondentei de ploi se produe in aceastá
regiune o sumedenie de alunecari de strate fi o retea hidrografica bogati
16
www.dacoromanica.ro
.cu vita tinere, cari in timpul lunilor ploioase se umplu cu ape, ce vin cu
iurie $i stria drumurile :Ili podurile.
De altfel ploile in Vrancea sunt mai mult burni¡oase - vlog" mo-
canesc, car\e dureaza uneori saptamani intregi, mai ales toamna : ploile to-
renliale sunt rare $i cad doar vara.
Precipita¡iile sub forma* de zapezi trebuesc deasemeni irentionate in
-Vrancea, caci ele influenleaza aqezarile omene$ti.
Acestea hind a$ezate mai ales pe Val, sunt acoperite cu name¡i in
limp ce deasupra pe poduri $i terase, zapada e spulberata ; din cauza a-
ceasta, in timpul iernelor grele gospodaril nu se vAd zile intregi unii cu
allii.
De altfel chiar morfologia Vrancei arati ' ca, dei geologiceqte destul
de tanara, depresiunea aceasta evoluiaza foarte repede, eroziunea lucrand
intens, mai ales ea $i rocele sunt de mica duritate.
Pentru a se vedea cari sunt in mm. mediile lunare de precipitatiuni
atmosferice se da mai jos, un tablou intocmit pe o perioada de 25 ani
41891-1915) in care se dau pentru fiecare forma de relief : munte, deal, cam-
pie, pe intreaga Moldova de Sud $i deci $i pentru Jud. Putna, precipita-
-Pile medii lunare,
..?,
Al.
.4 d
-8 .
cii 0zQ
-,-): t): y;
munillor 32,5 27,4 41,3 57,8 98,7 ;16,4 86,8 57,7 53,2 45,9 35,7 30,7
Regiunea
dedlurilor 31,1 24,7 35,8 48,9 73,5 834 63,8 47,3 43,2 40,4 35,6 30,2
Regiunea .
de campie 33,2 23,9 34,2 42,3 58,0 66,7 50,4 42,4 39,3 39,0 30,2 32,2
I Infreaga lidleoltad
37 1 49,7 76.7 88,7 67,0 49,1 45,2 41,7 33,8 31,0
Din cifrele tabloului de mai sus putem trage cateva concluzii foarte
interesante qi anume
a) Pentru aceia$i lunä, cantitatea de al:4 creste dinspre ges' spre munte,
cu un apreciabil numgr de mm. Explicatia este simplg si valabill pentru
¡oath' ¡ara : dela nivelul marii, pana la altitudinea de 700 m. cantitatea de
ploaie cre$te continuu. Intre 700 ni, §i 900 m. descre$te, pentruca apoí sa
-creasca din nou. Fac exceplie !ma lunile Decembrie $i Ianuarie, cand re-
giunea de ample intrece in cantitate de aril primita chiar regiunea munlilor.
IA Cu cat luna este mai secetoasa cu ataf - proportional - diferen-
lele intre munte qi ses sunt mai mici ; in lunile ploioase aceste insa sunt
foarte accentuate.
c) Cantitatea de ploaie pe care o prime$te regiunea deluroasa se a-
propie de media intregului ¡inut, fiind numai cu foarte putin inferioara
acesteia.
17
www.dacoromanica.ro
Media cea mai mici din intreaga Moldovg de Sud o are luna Fe-
bruarie, in regiunea de amp 23,9 mm. Media cea mai mare o are luna
Iunie, in reginea muntoasä (116,4 mm.). Dealtfel acestea sunt lunile ex-
treme pentru intregul tinut.
Ploaia cazutä ne face si impärtim anuI in : 1) o perioadi sece-
toasi, cuprinzänd lunile Noembrie, Decembrie, Ianuarie i Februarie ; 2) o
perioadg ploioasä cuprinzand lunile Mai, Iunie §i fulie ; 3) lunile Martie
Aprilie, pe deoparte, August, Septembrie §i Octombrie pe de alta, formeazg
dota perioade semi-ploioase.
Perioadele acestea sunt foarte interesante, ele privind de aproape a-
gricultura noasträ.
Pentru a evidentia i mai mult acest lucru, e necesar si se examineze
urmätorul tablou :
Apele
Judetul Putna fiind mai mult muntos i deluros cu precipitatii atmos-
ferice abundente, este ?uyanza de o bogati relea de ape curgätoare.
Toate isvorese din regiunea muntoasg sau deluroasi, curg dela Vest
spre Est §i apartin bazinului inferior al Siretului. Aceste ape au cursul re-
pede, torential, rod viguros §i au dat na§tere la multe fenomene de captare,.
Aceste caractere sunt datorate pantel accentuate, constitutiei pietro-
grafice, dar mai ales despiduririlor nechibzuite, ce au dus la stilbäticirea
apelor.
Cea mai importanti apg, care- udä judetul Putna este portiunea din
cursul inferior al Siretului, ce tine dela Nord de satul Parava §i pina la
Sud de satul Blehani. Intrand in acest judet, in cea mai joasä parte a Cimpiei
Romine, Siretul i§i largete mult albia, curge domol, despärtindu-se in multe
brate i cuprinzind la mijloc ostroave §i formal:1d o luna foarte larga des-
voltati numai pe partea dreaptg.
18
www.dacoromanica.ro
Largimea considerabill a lunch i Siretului si disimetría vaii, ce este
aril de caracteristica acastei portiuni din cursul sau, se datoresc numero-
iilorsi puternicilor afluenti ce-i primeste pe dreapta, din regiunea muntoasa
a judetului, afluenti care i-au impins cursul pani sub platforma Walla a
Podisului Moldovei de Sud, dela MarAsesti directia spre Sud-
Est, Est.
Daca 'Ana la MArAselti Siretul a fost numai flotabil, ingiduind scur-
gerea plutelor, de aci, Siretul, largindu-si i adancindu- i albia, poate fi na-
-vigabil chi tr pentru vaporase.
In legAtura cu importanta Siretula pentru Judetul Putna, d-1 Profesor
S. Mehedinti, spune : Daca la 1859, capitala ar fi ramas la Focsani, flu-
viul ar fi devenit demult navigabil, vase mari ar fi putut inainta pana a-
proape de capitala, iar cununa dealurilor cu podgoriile dela Panciu f i Odo-
besti, precum i apropierea unei mAguri de 1000 m. ar fi facut din Focgani
si din trifle dela cotul Carpatilor un tinut cu mare desime de populatie, un
centru firesc, nu numai pentru Moldova si Muntenia, dar chiar i pentru
Transilvania".
Dar importanta Siretului trebue privita nu numai din acest punct de
vedere, ci si pentru cä valea inferioara a Siretului este cel mai scurt drum
dela mare spre Transilvania.
Asa se explica inceperea construirii soselei GalatiFocsani Brasov
-prin Vrancea.
Siretul nu e important numai prin sine, ci i prin afluentii sai, care
deschid largi cal spre munti.
Pe partea dreapia a Siretului, dealungul celei mai vechi sosele din
Moldova si in apropierea de calea ferata Bucuresti-MArAsesti-Cernauti, se
insira o zona de dese asezari omenesti Beresti, icaní, Adjudul-Vechi, Bur-
cioaia, Domnesti, Pufesti, Ciorani, Calimanesti, PAdureni, Maräsesti cu Doaga
Strejescu, Rkdulesti, Ciuslea, Mircestii-vechi, Biliesti, Sasu, Suraia, Dumbri-
vita-noua, Vadul Rosca, CAlieni, Nanesti, Costieni, NAmoloasa i Blehani.
Cel mai important afluent al Siretului din judeful Putna si care con-
--firma cele de mai sus, este Putna.
Raul Putna isi are in intregime bazinul pe teritoriul jud, Putna si are
o lungime dela obarsie pana la vArsarea in Siret de 150 km.
Putna isvoraste din partea nordica a muntelui Arisoaia, curge la in-
ceput spre Nord, 'Ala la Poiana-Marului de unde cursul sail este abAtut
spre Vest. Dupa un parcurs de 10 km. ajunge la punctul Poiana - Lepsa,
unde primeste pe partea stanga paraul Lepsa, lar putin mai jos, pe partea
dreapta, primeste cele doul Tisite : paraul Tia-Mia l Tisita-Mare, ce
isvorAsc de sub poalele muntelui Condratu. De aici, Putna îi schimbl di-
rectia spre Sud-Est si dupa un parcurs de 9 km. ajunge la satul Lunca,
unde primeste pe dreapta paraul Coza unit cu paraul Alunutui.
Dela Luuca, trecand pe lingA satele Coza pendinte de Paulesti, pe la
sud de Tulnici, Putna ja directia spre Nord. Est si dupa un parcurs de
alit 8 km. primeste pe stanga, la Sud de satul Negrilesti, piriul Dejul, for-
mat de paraul TighitAul i Arsamanoaie, de unde schimbandu-si directia
spre Sud, trece pe langa satele Barsesti, Topes% ajunge in dreptul satului
19
www.dacoromanica.ro
Palana, iar la Sud de acest sat primeste pe partea dreaptä apa paraielor
Leadova, VAsui fi Särätel unite putin mai sus de värsarea in Putna.
abata isvorAste de sub varful Läcäut (1777 m.) se indreaptl dela
izvor spre Sud-Est, formand hotar cu jud. Trei-Scaune, pana la confluenta
Cu paraul Gorul. Curge in aceastä regiune printeo vale foarte straintA si
sälbatecA pe la poalele varfurilor Arif oaia, Päiselele, Pietrosul, Sboina-fru-
moasa pe stanga, iar pe dreapta pe la poalele varfurilor Gorul, Giurgiu,
Mufa si Furul. Primeste in aceastä regiune ca afluenti, paraie scurte fi re-
pezi : Cäbälef, Giurgiu, Harboca, IntercAtoarea, Zerna-Mare, Zerna-MicA.-
Dela coafluenta cu Zerna-MicA, abala ifi schimbä directia i printeo co-
titurA aproape in unghiu drept, curge spre Räsärit pana in dreptul comunei
Nereju, de unde cursul slu se indreapta aproape in sens longitudinal, dea-
lungul ulucului vrancean, pana la Prisaca, unde confluiazä Cu Putna.
PinA aici abala mai primeste ca affuenti, paraie scurte ce aduc potop
de ape in timpul ploilor TipAul, Peticul dar mai ales pe NAruja, ce
izvorOf te de sub poalele Arifaaiei,fi curge dela Est spre Vest, avand ba-
zinul M'u desparta de al abalei prin inältimile Arifoaia, Päiselele, Pietro-
sul, Sboina-frumoasä. Primefte pe dreapta apele paralelar Balasu, Mifinar
SecIturii, Valea-Rea, pe stanga paran( Valea-Neagrä, trece prin comuna.
HerAstrau fi Nistoresti i se varsä in Mala in dreptul comunei Näruja..
De ad i abala, continuandu-si drumul tot spre Nord, dupä o cale de incl
6 km, se varsA in Plana, in drep tul satplui Poiana unde ajunge ca o n'A
mult mai puternica decat Putna, in care se varsA.
La Barsef ti, Putna ?fi schimbA brusc directia, Mara un cot de 90°,
Este evident csá aici a avut loe un feaomen de captare, pus in evident&
atat de coful de 900, cat fi de valea foarte stramtl futre Topesti fi Pri-
saca, fatä de restul cursului.
De unde inainte vreme Putna curgea dela Topesti direct spre Räsärit
pe la Carnet, Ruget, acum un afluent al ZAbalei, care avea un nivel de
bazi la Prisaca mai jos decat al Putnei, la Tope§ ti, a reina sA abata cursul.
Putnei spre Sud, läsand futre Topesti fi PArosu-Ruget o vale päräsità, fo-
lositá azi de Vranceni pentru a scurta drumul 'Mire Vrancea si bazinul
VizAutului.
Dela Poiana, râul Putna i5i schimbI din nou directia spre Rfisarir
pe un parcurs de 18 km. trece prin valea straintO dintre Poiana si Prisaca,
un adevArat defileu intortochiat, prezentind ochiului privelif ti demne de
admirat, udfi comunele Valea SArii si Colacul, unde Putna are o vale larg&
de 8 km., apol pe la Tichirif i Vidra.
Primefte pe acest parcurs, pe partea stang5, paraiele Tichini, Vidra,.
VizAutul fi Valea-SeacA, ce vine din satgLIresti. Din dreptul satului Burca,
Putna isi schimbA directia spre Sud-Est, curgand in aceastA directie cale
de 30 km. pan& in dreptul satului Balta Ratei.
In acest parcurs Putna strabate comunele Gägesti, Bolotefti, IvIn-
cefti, FAurei pe dreapta fi 'comunele Clipicefti, Tifefti, Mircesti pe stanga.
-Din dreptul comunei Clipicesti se desprinde din Putna garla Morilor, ce
trece prin satele Tifefti, BAtinesti, PAtrAlcani fi se vars& in Siret n drep-
tul satului Ciuflea.
www.dacoromanica.ro
Pan& in dreptul satului IvAncesti, Putna curge in regiunea dealurilor,
lärgindu-si 'Mutt valea, potolindU-si iuteala i despArtindu-se in mai multe
brafe.'
Dealurile din dreapta, care o insotesc pAn'A la satul Bolotesti, sunt
mult mai inane decAt cele din stAnga, acestea variazA dela 600-1000 in.
iàr cele din stAnga au o inältime intre 200-400 m.
Dela Balta-Ratei, ce apartine comunei FAurei, rAul se indreaptA direct
spre sud si dupA un parcurs de 24 km. ajunge la confluenta cu RAmna ce
vine din Judetul RAmnicul-SArat ; de aici Putna isi schimbA iarAsi directia
spre E.-S. E. si dupä un parcurs de alti 23 km. se varsA in Siret, la Sud
de alien', in dreptul satului Lungani, de pe malul stAng al Siretului.
Trece pe lAnga satele VAnätori, Jorästi, Rästoaca unde primeste pe
Milcov mai intAiu si la cAtiva km. apoi pe ItAmna. Trece pela BotArlAu
Vulturul. Dela IvAncesti Putna infra in ses. Valea este largA, insotitA de te-
rase si cu o 'tuned plina de pietrisuri si bolovani rotunjiti, adusi cu curen-
tul puternic in timpul ploilor i inundatiilor.
Milcovul este apa cea mai de Sud a judetului Putna, care pAnA la
1859 a fost botar de tarl intre Muntenia si Moldova, iar astAzi mai face
hotarul doar pe cAteva portiuni intre judetul Putna si RAmnic ; izvoräste
din vArful Monteorul. Primeste pe stAnga phraiele : Reghiul, Milcovelul
Arva, iar pe dreapta primeste parAul Bursuc, Porcului, Valea-Rea si Pitulusa.
E un paran torential in cursul sau superior, curge la inceput in di-
rectia Nord-Est, pe sub poalele dealului Fetigu, de pe care primeste i apa
Cu acelas nume, pang in dreptul comunei Reghiu, de unde isi schimbA cursul
brusc spre RäsArit.
La acest cot, care de asemenea este un cot de captare, se gAseste
punctul cunoscut la Scruntar", unde valea Milcovului este mult strAmtatii,
curgAnd printre maluri inalte de gresie, cu stratificatie verticalà, ce dA im-
presia unor mici cheiuri.
Milcovul, dela intrarea in cam* si pAnä la vArsare, are o vale ne-
simetricA, cu malul drept mai inalt, cu o lunch' larga captusitä cu prundi$
si bolovani, primAvara curge nAbAclAios, de multe ori revärsAndu-si apele
pang in marginele orasului Focsani, desi se gdseste astAzi la 3 km. sud de
Focsani. Vara scade uneori pana devine un firisor, ce se pierde prin pie-
tris si poate fi trecut cu piciorul.
In cursul sAu trece pe l'AngA localitAtile : Reghiu, Andreiasul-de-jos,
Mera, Brosteni, Odobesti, PAtesti, CAmpineanca, Sud de Focsani si se varsii
in Putna, lAng5. RAstoaca.
Milcovul, care altädatA despArtea doud tdri surori, astdzi imbidti§eazd
o regiune naturalA din judetul Putna si RAmnic, cunoscutä sub numele de
Milcovia, dela care si-a luat de altfel numele si bine apreciata revistà lo-
cala Milcovia" care a apärut in Focsani intre anii 1930-1938 si in care
se gäsesc multe studii consacrate acestei regiuni.
In afarA de apele bazinului Putnei, Siretul mai primeste pe teritoriul
judetului Putna in partea de Nord apele Parava unità cu Orbeni, Cuccva,
Valea-SeacA si PAncestj, apoi pe Trotus.
Trotusul infra' in judetul Puma in dreptul satului Borsani, unde pri-
1111111111111111111111111M 21
www.dacoromanica.ro
invite apa Bike, trece prin dreptul satelor Cotofänevti, Cornatel, Capacevti
pe la Sud de Tg. Adjud vi dupi un drum de 45 km. se versa in Siret, in
judetul Putna, la Sud de satul Burcioaia.
La sud de Tratus, Siretul primevte apele Caregna vi Zabrautul, care
izvoränd din regiunea dealurilor se afla in faza torentiall. Au vaile plíne
de prundiv si bolovaniv ; primavara in timpul ploilor pi a topirii zapezilor
se umfla umplindu-si vaile de api, inundänd, iar vara de regula sunt
secate.
*usita izvoravte depe movie satului Soveja, la locul numit Fundul-Tina.
Aceasti spa', probabil, nu este altceva cleat un vechi afluent al Putnei, ce
§i-a pirls4 cu timpul vechea albie, croindu-si drum direct spre Siret.
UdA comuna Soveja, in dreptul careia primeste apa Dragomirna, apoí
pfiraiele Dumicuvul, China, Criminetul, Alba, Agapia, Repejorul, Valea Alu-
nelului, Haulita ; uda comunele Campurile, Racoase, Strloane, Panciu vi se
-versa in Siret la Sud -de Märävevti.
uvita, dupi cum o aratá vi numele, (Suh - slv. uscat) are o vale larga,
cu maluri inalte, ferestruite de tortnti. cu albia foarte larga, acoperiti de
bolovani vi pietrisuri vi lipsita mai totdeauna de apii.
Privit in totalitatea luí, constatäm cä pamântul judetului Putna se in-
tegreaza in marea unitate geografica, Romania,
Prin multe caractere frisk care-i sunt specifice, se deosebevte net de
oricare alt judet din tara.
Ca avezare, se afll situarin regiunea unde cele doul axe geopolítice
ale neamului romanesc, Dunärea vi Carpatii, se apropie cel mai mult si unde
se intälnesc cele trei mari unitä.ti morfologice dela noi din jara: Muntii,
Podioul Moldovenesc vi Câmpia Romänä.
Cuprinde apoi toate cele trei forme de relief caracteristice intregii
-tali, ceeace il pune in mäsuri si numere bogatii variate, dar mai ales pe
cele ale muntilor vi dealurilor, care ocupa cea mai mare parte a judetului.
Jucletul Puma, daca este deficitar in cereale, in schimb s'a facut vestit
-prin renumitele sale regiuni de podgorii; iar subsolul ski, lucru dovedít,
vontine sare, carbuni, gaze naturale, petrol, bogatii care asteapta vremuri
de linivte, capitaluri vi initiativa pentru a fi puse in valoare.
Acest ¡tide' cuprinde in límitele sale vi una din cele mai tipice de,
presiuni sub-carpatice Vrancea in care viata arhairi româneasca se
mai pastreazi Inca nealterata vi care este un ízvor nesecat pentru studii
-antropogeografice vi etnografice ; iar seismicitatea specifica pe care o are,
-11 face sä fie in atentia oamenilor de stiintä atilt dela noi din tara cit vi de
aiurea.
Tot in acest ludet exista vi un important nod hidrografic, uncle b buni
parte din apele ¡aril ivi dan intilnire.
Pe lingl importanta lor antropogeografica, aceiavi aci ca si pretutin-
-deni, apele judetului Putna, prin tineretea ion, prin cursul lor repede,
pot fi puse la treabi. Exista in acest scop proecte studiate vi in curand
prin stivilirea Putnei la Vidra, se va putea obtine curentul electric atlit de
necesar industrializarii judetului.
Cind Siretul va fi ficut navigabil, se va deschide judetului drum la
22
www.dacoromanica.ro
Mare ; iar reimpiduririle, pe langi ameliorarea climei, vor duce la domes..
ticirea apelor gi reinvierea bogatiilor de alti data ale regiunilor muntoase..
Nu riman cu nimic mai prejos fall de alte tinuturi cunoscute in ¡Ara,
nici frumusetile naturale din judetul Puma. Magura Odobeei ar putea servi
de minune ca gcoall de alpinism pentru tineret ; lar pitorescul muntilor f i
al cursurilor apelor, cum ;i multimea locurilor istorice, okra acestui judet
posibilitatea sa devina o importanta regiune turistici din tara.
Datorita wadi geografice, infati;firii pamantului, climei, apelor
variatelor sale bogAtii naturale, judetul Putna prezintl deci, insemnate ;i
variate posibilitati de desvoltare in viitor.
BIBLIOGR A FIE
S. Mehedintl Consideratiuni Geopolitice, in Mikoviaa , anul I, nr. 1, 1930.
23.
www.dacoromanica.ro
sir I
gelatin 111;101111USCIII, Me9endarga
1_01
fismemanor IM112111112111
24
www.dacoromanica.ro
Datorita, acestor forme de teren esimplu de !tildes el judetul Putna
este unul dintre3cple mai pitoreoti alead naturale.
Si facem cu inchipuirea Meya excursii : una dela Focoani la Sovejo ;
alta. pina la Cetatea Stincutei ; sa mergem apoi pe valea Milcovului; In
;rara Mioretei oi a Pustiului" ; si stribatem drumurile din ~pie gi apoi
si mergem pe valea Trotuoului.
* *
Daci porneoti din fata Scoalei Normale, din marginea nordici a ora-
lului, intilneoti pe partea dreapti a f oselei n a tion ale o troitä monumentall,
popas de reculegere in drumul ce duce spre Mirioegti. Nu faci decit un
sfert de ceas cu maoina oi vezi pâraele dela Fiurei, apoi peste podul Putnei
intri in citnpia glorioasi, unde in 1917 s'au dat memorabile bitilii inscrise
In istoria universa% Monumentul .Victoriei", mausoleul dela Märioeoti f
....
-
www.dacoromanica.ro
CAnd iegi din Panciu inspre apw, se aratg impungtoare_ Mcigurct-
Ociobefti/or (cota 1001), unde a fost p )stul de comandg at Feld Marega-
lului Mackensen din luptele din 1917. Ping la Muncel strAbati satele bo-
gate ale Strgoanelor-de-Jos gi de-Sus, cari ne-au dat pe scriitorul Ion Cio-
cirlan, care a activat pe tgramul literar pe timpul at a fost invAtitor
In comuna Pgunegti, unde asemenea se gfisea mai in fiecare vacantl de vark.
scriitorul Ion Adam, caretot aici, in Pgunegti, a lucrat o parte din operele-
sale literare.
Pe un masiv pgduros, drumul merge in serpenting si cAnd se lumi-
neazi dincolo de codru, ajungi in Varnita. StrAbati apoi RIcoasa, piing de
oameni dela muntej in costumul pitoresc al Vrgncii. IntAlnesti dealul Mo-
. !phis", iar pe un drumeag inspre dreapla cu suig greu, dupg cgtva timp,
ajungi in satul istoric al MgrAgtilor, vestit tot in urma luptelor din yam_
1917. Si aici, ca gi la Mgrggegti, se ggsegte un impungtor mausoleu, in
gropnitele cgruia dorm mii gi mii de viteji ai armatelor beligerante, impg-
cati prin taina nesfArgitg a mortii pentru Petrie. De jur-imprejur muntii
dealurile rgmase de poming in istoria rgzboaielor, s'au incins pare& inteo.
horä impungtoare.
Dela MArlgti la Soveja treci prin ampuri, sat de mare intindera, care-
vreme indelungatg s'a desvoltat aici, pe malul stâng al Sugitei ; iar ILL
satul din apropiere, Gura Vgiei, s'a nAscut, a trAit si doarme de veci Mog-
Ion Roatg care cu puterile lui multe7putine a contribuit ca deputat al tg-
rAnimei in Divanul ad-hoc, la infiptuirea actului cel mare al Unirei Prin-
Cipatelor gi la alegerea Domnului cel bua, iubitorul de popor, slfivitul
Alexandru-loan Cuza.
Soveja e localitate pitoreascg, statiune climatericg, agezatg la marginea
codrilor de brazi. Din documente reiese cg a tinut la inceput de comuna
CAmpuri de care s'a despArtit, poate pe vremea zidirei mângstirei.
MAngstirea Sovejei a fost ridicatg de Matei Basarab pe urmele unui
schit mai vechi, ca semn de impAcgciune cu neastAmpgratul lui megieg-
Vasile Lupu, domnul Moldovei. Pe aceste lomri moldovene au fost adugi.
locuitori din Ruck. i Dragoslavele jud. Muscel, intemeietorii celor doug
sate ale Sovejei, Dragosloveni i RucArenii. Se pare a ulterior, procesul
de ¡migrare din Muscel a continuat gi s'a intins gi mai departe pang la
BAlca 5i Cotofgnegti. Din neamul acestor oameni dela munte s'a ridicat
rele geograf Simion Mehedinti.
Dincolo de dealurile celor doug RAchitage, pe valea Vizgutului, se
allá comuna Vizantea, statiune balnearg, cu nume de origina strAing fiind
formatg de doug sate : Vizantea-MAngstireascg gi cea RgzAgeascg. Intgia e
locuitg de Ceanggi catolioi care au gi o bisericg. Sunt adugi aicise crede
de intemeietorii.mingstirei cu acelas flume. MAngstirea Vizantea, poate
la inceput numai un schit de lemn, s'a clAdit pe un loe domnesc, dgruit
de Petru Szhiopu starostele de Putna, Brogtioc. Clgdirea mAngstirel refficuti
renovatà la 1859 de egumenul grec Visarion dupti modelul bisericilor din
tara lui sau din Constantinopol, se mentine Ina in stare bung. Zidurile-
vechl, urmele bisericei sau chiliilor din altg datg, ridicate probabil de Irimia
Movitá inscris cel dintgi in pomelnicul mAngstirel, se näruie.
26
www.dacoromanica.ro
DupA ce strAbati satul din vale, Vizantea RAzAseasci, intri in comuna
GAuri, care tine deVrancea. Satul e plin de livezi si case in eel mai frumos
msi mat autentic stil autohton. Dincolo de GAuri, printre pAraie i locuri carí
.se niruie din pricina intemperiilor punAnd in primejdie circulatia, ajungi la
Vidra, sat cu nume rominesc, dela poalele Magurei, pe malul Putnei. In-
scotro privesti e tot Tara Vräncii.
11111
. , n.
Moldovei. Din loe in loc apele marelui râu santeiazA in soare ca niste
chiuri de oglinzi. Sire tul de multe ori a fost ocrotitorul nostru ; in atAtea
rAnduri hcardele tätarilor s'au oprit pe malul stAng, ca in primAvara anuluí
1711 cAnd nu 1-au putut trece, Lind sivoiul mare din pricina p1oilor si to-
-pirea zApezilor ; astfel, tinutul Putnei si in special Focsanii au scApat
de jaful i pustiirea lor. Multi pribegi din Moldova de jos s'au refugiat aici.
PlecAnd mai departe spre Apus, 1AsAm in urmA ample dela RAzoare,
.apoi Pufestii cu pitorescul conac al familief Sibäreanu, ca GA ajungem in .
-vechiul targ ctitorie domneasa, Domneftii. Aici au fost odinioarl curtile
-acelui vrednic rAzes, ostas Putnean si Domn al Moldovei, Eustrate Dabija,
socrul luí Duca-VodA, care bea vinul din oala de lut la ospetele domnesti.
In Domnesti se mai yid urmcle bisericei vechi, tot ctitorie domneascA.
Aici, in ziva de CrAciun 1683, in toiul petrecerii, cetele de cazad i inapoiatí
dela asediul Vienei, sprijinitoare a lui Petriceidu si al boierilor cari voiau
sA scoatA pe hulpavul Duca-VodA din domnie, au nAvAlit la curtea dom..
neascl. Au despodobit pe Dafina Doamna si pe fiicele sale de toate podoa-
27
www.dacoromanica.ro
bele ai cu pieles le-au lisat. Au robit oameni, pe Duca-Vodi gi numai lo-
gdfittir Mroh Coslin cronícarul, u scipat teafir vi nu 1-au jectift;4 fiind
dunóscut de un ostav de cind invätase carte in Lehia. Pe Constantin Pod
telnicu ce-i zicea Ciobanul, asemeni I-au jecuit ping la piele, iar Saedu
Bawl hatmanul a scipat Cu jupineasa i trei coconi ai Focvani,
se afla f i Anastasia, Doamna luí Duna- Vodi.
Adiudul sau Agíudul cum i se spunea odinioari, e targul cel mai vechi,
din Putna. A fost condus multi vreme dupi vechea rinduiali a Moldovei r
de un voltuz vi doisprezece pirgarr, un fel de consiliu orivinesc. Astizi e
un ores care mai numiri destui ovrei. Viata româneasci pulseazi Anal cm
seami in zilele de tirg cind ulitele stramte i intortochiate sunt inviorate-
de multimea tiranilor din imprejurimi.
Sascutul e un topic cu nume de origine ungureasci, insemnind »fin-
tans Sasuluil. E renumit astizi prin fabrica de zahir care-i di viati
prestigiu ecrmomic. In Sascut au vizut lumina marele om de stiinti L Atha-
nasiu, fust rector al Universititii din Bucurevti i fratele acestuia, fostui
Episcop de Roman, Teodosíe.
In Bilcuta se gisesc mini coldnii de Ceangli. Imprejurirnile sunt pi-
toroti i ¡oculte de o populatie nândrà, muncitoare, ce pästreazi Ina pe
snarl intinsi, mai ales femeile, frumoasele costume nationale, aseminfitoare
celor din Bucovina vi din Neamt.
La nativa kilometri de Sascut, claci te abati din drumul mare al f o
selei nationale, intri in satele : Mandrifca, Valea-Seaccl, Cucova, ce se tin_
lant ca un virag de mirgele.
Dela Scurta, sat de rizevi,, ca Melinte i altii, vi pineTi Faraoane
Baciu sunt ocini i movii de ale Buzduginestilor, ovteni vi boieri din vre-
mea lui Stefan-c.el-Mare. Citeva,firave mlficlite de urmavi triesc f i astizi
pierdute f i uitate prin aceste locuri ; lar la Faraoane Ii doarme somnuk
de veci cel care a vizut lumina in Focvanii Unirii, fiind o_ vreme carmui-
torul tirii, Regefituf I. Buzdugan.
Legenda spune ci pe aici a triít fecioara Stincuta, {eta din neamul
Buzduginevtilor, cireia, murindu-i pirintele i fratii, s'a imbricat ea in stra-
iul ostivesc vi-a luptat in rind cu Stefan-eel-Mare, gonind pe Ungurii ce
ne incilcaseri hotarele. A cizut in lupti ; i numai dupa moarte aflari_
firtatii ei ci voinicul spinalec care se avintase in cele dintii viraguri, era..
fecioari. De atunci i pini astizi, dupi porunca Domnului, locului aceluia
unde a cizut viteaza fati, i se spune ,,Cetatea Stincutei", dui:4 numele
legendarei crome.
Pe Va/ea Milcovului
Odobevtii este un ()ravel pitoresc, agezat intr'un mediu sAnAtos,
strizi bine pietruite vi finute curat, Clädirile onoreazi pe locatari, cari Oita
si cultive i florile din jurul easel. In mima tilrgului e o mici griclinä pu-
bit* un monument al Eroiloe, biserici cu turle impunitoare, lar de jur-
imprejur nesfirvite intinderi cu vii, cari incep din ample Focvanilor pini
sub poalele Migurei. Adevirata podgorie care a dat renumele vintn ilor
din aceasti tegiune nu este in Odobevti, ci In localitatea numiti $arba,
28
www.dacoromanica.ro
neintrecute (chiar legenda spune ca vinul de Ddobesti a fost in ve-
chime, ucenic la cel din Sarba, dela care a inva(at mestesugul de a inveseli
pe oameni In lume).
Odobestii e unul din targurile vechi ale Putnei. In 1698 un document
vorbegte despre delimitarea unor proprietati dintre Odobesteni si VrAnceni.
In 1785 pitarul Nicolae Avram cumpara mosie in Odobesti in batranul
Chilan dela mognenii vranceni. In 1803, facandu-se hotarnicia Odobestilor,
,se determina jai-4i partea Vancenilor.
Treand dincolo de marginea targului, incepe alta lume : lumea Vrancii,
cu care deseori in trecut locatnicli erau in certuri si pricini pentru diferite
inalari de ppoprietati.
In documente se gasesc nume de boieri ca : al Vornicului de Vrancea
Zalaru, al spatarului Dabija, al batranului Chiläu sau al pitarului Nicolae
Avram, mai tarziu al lui Alevra, sau Faur, cari statornicesc hotarniciile
fac impacare filtre Vranceni si cei de aici.
'
r
d4
'1
_1C .
I
I k -
www.dacoromanica.ro
menul grec Mitrofan Calerghi. Aga cum se Infatigeaza aceasta urma a tre-
eutului: cu picture, stranele i catapeteazma, e tot ce a putut da mai bun
veacul al XVIII-lea de decidere politica, morala gi artistici a Moldovei.
Langa uga din dreapta se vad chipurile ctitorilor Cantemiregti Constantin
gí Antioh, aliturf de boierul Motoc gi sosia lui, Ursa.
Imprejurul bisericii casele manästiregti sunt o ruina, zidurile manästi-
rii se tiarue mereu. Vremea gi mai ales indiferenta noastra vor face ski dis-
pari pe incetul ei ultimele märturii ale unui veac apus de mult gi care, a
avut specificul lui In evolutia gi desvoltarea noestri istorica.
Pagind dincolo de cuprinsul acestui sfant läcag purtator al miresmelot
din trecut, te scobori jai-4i pe drumul batut de apele Milcovului. Treci
prin VulccIneasa, unde pädurile se mai indesesc, lagi In urma
far& sfargit, ajungi apoi intr'un loe unde malurile Milcovului au inatigarea
visor temple uriage. Din mijlocul acestui pustiu, prive¡ti In zare casele albe
.vi tupilate dela .Reghiu, agezari de gospodari cuminti, omenogi, dar cumplit
de saraci.
In pofída saraciei oamenilort locurile sunt foarte bogate. Aci, dar mai
ales la Andreiaful-de-Jos, s'au descoperit zficaminte Insemnate de petrol,
de sulf, straturi aurifere i chiar urme aga de rare la noi de platina. La
Andreiagul-de-Sus s'au aflat emanatii de gaz. metan. Toate acestea puse is
valoare vor preface atat locurile cat gi viata oropsita a oamenilor.
Tara Miorifei 0 a Pusliulue
La marginea de risarit a Odobegtilor, se gäsepte localitatea Cazacli.
Numele acesta amintegte pe al Cazador de peste Nistru, care In fiecare
toamna, veacuri dearandul, cu invoirea Domnilor moldovnni veneau adi
adune In buti cu cercuri de fier vestitele vinuri de Odobelti.
La sfargitul veacului al XVIII-lea, pentru nevoile lor sufletegti, acegti
Cazaci au dada chiar o biserica ce se vede gi astazi, dar care prea data
uitirii e pe cale :A se niruie.
Spre dreapta, dui:4 putin timp de drum, ajungi In luancefli, apoi Is
satul gi mai mic al Cdpoteftilor care a dat neamuluí pe una din cele tnai
ilustre figuri ale ortodoxiei, pe fericitul mitropolit gi carturar, Vrla a m
al Moldovei.
Boloteftii e un sat tnare, sine gospockrit, unde la banal Tíroiu e
dejugatoarea Vrancie, loc de popas al oamenilor dala munte care se
opresc aici sii.gi odihneasci vitele i pe'ndelete sa. guste vínul din podgorfi.
Staruind meren la drum, treci repede prin Gdgegti-CacaelY1 de sub/114ra-
Barca i apoi prin Vidra, de unde pe valea Putnei íntri In Vrancea.
Acesta e tinul dintre cele mai vechi tinuturi, care cn Tigheciul i Cam-
pulnng Moldovenesc au existat sub forma de situlete fnainte de intemeie-
Tea Principatelor. In zorii Inchegärii celor doul Wipers, acest linut i cu
oamenii lni au scapat de influenta ce-o exercitan asnpra lor Ungurii age-
zati In jurtd_episcopiei catolice a Milcoviei din apropiare.
Vrancea plistrat autonomía chiar in timpnl celor.doul Prineipate,
din care canzaDomnitorn1 Dimitrie Cantemir, In opera ea Morid »1:6erie-
7-oa Moldover o nnmegte Republica Vrancir,titulatnra ears nn corespna-
30
www.dacoromanica.ro
dea cu numele ce dAduseri VrAncenii i anume de Obstea Vrincii".
Alipirea acestei mosii la scaunul domnesc s'a ficut mai tärziu pe cale
'war.
!,--
-
. ,....:
-,..
r"--""-......461,4,...2...
.r
m' -
-
=.7.
n "--
www.dacoromanica.ro
din Moldova pi Muntenia. Pe acest teritoriu de multi vreme se realizase la
ink 0 unire a tuturor Romanilor.
Singura legaturi pe care a avut-o Vrancea cu Domnitorul Moldcvei,
cel putin din vremea lui $tefan-cel-Mare, era vornicul ei, demnitar domnese
subordonat starostelui de Putna.
Vornicul aduna dajcliile pentru domnie, era organul administrativ pi
paznicul militar al Vrancei, sub ascultarea sa i se dau pantirii pi toti locui-
toril vrinceni.
Pantirii erau agenti de executie ai vornicului.
Atributiunile vornicului de Vrancea, sunt precis indicate in documente ;
*i este de rernarcat ci pe lingi atributiunile arable mai sus, ar fi avut si
unele judeeitorepti.
Punctul asupra caruia se insista Intr'un document, citat mai jos, este
acela al supravegherii Vrancei.
Ori, pentru ce oamenii straini va gasi vernicul acolo, sa aiba a cer-
ceta pre cu amanunt, ce fel de oameni sunt pi cu ce trebuinta umbla pj
care nu va avea nici o indreptare la mina, incredintat cum ca nu sunt
oameni bunii pe unii ea aceia indat 4i far de niel o smintealà sa-i trimitä
la Dumnealui Hatmanul cu toate cele ce se vor gasi asupra lor trimetindu-i
pi toata pricioa lor scrisi cum pi pentru alte pricini mai marl, ce se vor
tampla acolo -si aibi numai vornicul a instiinta pi Dumnealui Hatmanul, ca
si arate domniei melea (hrisov dela 1783: A. V. Sava, Documente
Putnene I).
Vornicul de Vrancea este numit de insupi Domnul Moldovei, clupti
alegerea Hatmanului. El este subordonat Hatmanului li, cum am spus mai
sus, f í starostelui din tinutul Putnei, aceasta dup& porunca domneascA.
Vrancea din cele mai vechi timpuri, cum dovedesc documentele, era
situata in locuri tari" pi cu locuitori de mare barbätie.
Legenda spune ca $tefan-cel-Mare, fiind bitut de Turci, aici pi-a gasit
rezervele de ostapi cu care a format o noua armata, de astadata invinga-
toare. Ca riisplatä pentru vitejia acestor locuitori, marele Domnitor le-a
daruit muntii pe care-i stäpinese in devilmapie pi astral au dreptul a scoate
sare din ocnele VrAncei pentru trebuintele lor.
Regele Carol I, atras de aceasta legenda §i afländ despre frumusetea
acestui tinut, chiar in primii ani ai Domniei Sale, adici in 1867, veniOd pe
vechea frontiera, a scoborit peste muntii Vrancii, la Nereju, unde a fost-
prima cu mare alaiu de multi calireti in fruntea carora se gasea o fecioara,
fata razapului Macovei.
Vazand frumusetea acestor tinuturi, incalzindu-si sufletul la amintirea
marelor traditii pi ea sa-pi lege numele mai strins de acest vechi pamint
romanese, pi-a insusit titlul de Conte de Vrancea" (v. N. Iorga, Vrancea
.ii Vracenii, pag. 5).
La inceputul lui Mai 1871, inapoindu-se dela Iasi, in gara Maragepti
Domnitorul Carol a fost intimpinat de o numeroasa ceati de vrinceni, in
numele carora a vorbit micul pcolar Basnuti loan, dela pcoala din Vidra,
astazi Wan preot la Colacu. Domnitorul a fost spa de viu impresionat de
manifestarea stranepotilor Vrancioaiei si de euvinfele inimoase ale peolarului,
32
www.dacoromanica.ro
%eat a cerut ca micul plAel si fie agezat intre Domn oi DoamnS, In ca-
reta domneasci, mergfind Impreuni ping la Focoani, la colonelul Panaite
Fig. 6. Vales Putnel (in fund, pe una din terasele tinere, satul NeviIWO.
Tufelcia, fost prefect oi sub Cuza-Vodä, unde la prinzul festiv ce s'a dat
Domnitorului a ospatat oi vlSstarul vrAncenesc. Domnitorul oi mai ales
www.dacoromanica.ro
Vrancea este un tinut plin de poezie, unde lnspiratia popular& a dat
frumoase plismuiri ale geniului romanesc, in frunte cu acea perlA a litera-
turii noastre, ,,Miorita" ciobanilor din aceste ulocuri tari", cum le spun
.cronicele, ai clror locuitori mai doinesc din caval si mai,sung din buciume,.
ca in vremurile voievozilor.
Aceast& frantura de tara are un caracter particular prin istetimea
oamenilor, frumusetea locurilore multimea legendelor, a poeziei populare
prin izolarea in care cei de ad i au trebuít sa &Mesa' dela inceputul 'tea-
curilor. Ascunsa ?litre munti, dincolo de Raiut §i Magura OdJbestilor, Vran-
cea dus zilele in aceeasi atmosfera de traditionalism strAvechi, amintiri
si obiceiurf cari o fac i mai interesanta, in mijlocul celeilalte lumi grä'bita
sa imprumute cele din urnal fárme de viata noua. Din multe puncte de
vedere, Vrancea cu oamenii sal a ramas in unele locuri aceeasi ca acum c&-
teva sute de ani.
Tocmai aceasti particularitate a starnit in ultima vreme interesul oa-
merilor de stiinta ,s'o studieze din nenumärate puncte de vedere. Cel dintai
care s'a ocupat de aceastA republice a fost Domnul si invAtatul Dimitrie
Cantemir, care vorbeste despre eain Descriptiu Moldaviae". Au mai scris
despre Vrancea apoi Ionescu dela Brad, Molhisedec, fostul Episcop al Ro-
mauului, Hajdeu, N. Iorga, Gh. Gh. Longinescu, Al. Vlä'huta, d-nii Simion
Mehedinti, D. Gusti, Prof. C. C. Giurescu, geologul t. Mateescu, H. H.
Stahl, C. D. Constantinescu-Mircesti, preotul N. Ionascu, profesorii L N.
lonascu, Al. fi Virgiliu P. Arbore, magistrat George Tatulescu, -etc.
Scriitorii Mihail Sadoveanu i loan Ciocarlan In ulti-
mul timp s'au documentat aici pentru scrierea unor romane din viata Vrancii.
Decedatul putnean gi scriitor de talent loan Ciocarlan a si dat mAcar unul
la ivealA (.,Tainele Muntilor").
Cei care au ficut ins& temeinice studii despre acest colt de tara sunt :
magistratul Aurel Saya, (problema juridic& si documentara a Vrancii); prof.
N. Al. RAdulescu (geografia fizicl si antropogeografia Tegiunei) si prof. Ion
Diaconu (folklorul si etnografía), &and la ivealä peste o Rita de minunate
si neintrecute variante ale Mioritei".
Cu drept cuvant se poate spune ca Vrancea coincide cu spatiul mio-
ritic", asa de desbAtut in ultima vreme in discutiile filosofice gi folklorice
dela noi.
In ultimul timp, prof. Const. Bräiloiu, ajutat de d-1 prof. Ion Diaconu
au colindat prin cateva sate din Vrancea, adunand nenumárate perle de
folklor muzical ea care a imbogatit tezaurul colectiilor de acest fel, aflatoare
in Arhiva de folklor a SocietAtii Compozitorilor Romani". D-sa a inregis-
trat mai ales neintrecute bueiti de fluer, care aovedesc o technic& si un
simf artistic,,nebAnuite in aceasta lume de ciobani uitati çi pierduti in haul
muntilor.
Acum calva timp si ani dearandul, In mijlocul VrAncenilor a trait un
oaspete rar, un pastor al bisericii anglicane, pasionat de stiudiul formelor
religioase primitive ale populatiei Vrancei, despre care ajunsese vestea in
/are lui, Acesta, cu ajutorul d-lui prof. universitar V. Gh. Ispir, a fficut de
asemenea studii interesante din punctul sau de vedere.
34
www.dacoromanica.ro
In adevir, se practica aici ritualuri cu'totul caracteristice, in cari se
amesteca uzantele ortodoxe-crestine cu cele mai vechi forme de paganism
pastrate din vremea lui Zamolze zeul Dacilor si mal noi.
'ocf'
,,,j4c,_:2..
www.dacoromanica.ro
Alti anchetatori s'au adunat prin aceste loeuri eu dorinta fierbinte ca
In studiile fAcute sa .se documenteze dela isvoarele curafe ale unei vechi
vi specifice civilizatii i eulturi populare. Oamenii acevtia dela munte, trgind
izolati, pana in vremurile mai noui, nu vtiau pi nu intrebuintau pentru toate
pevoile alte unelte cleat acelea infaptuite de gandul, inspiratia vi
lor creator. Ca o Oda de intuitie a acestor tgrani isteti, chiar in do-
ineniul arid al vtiiiitei, este utilizarea vaccinului, pe care ciobanii din Vran-
cea Il cunosc vi-1 practica de cand lumea, pentru vindecarea oilor bolnave
de varsat.
*
36
www.dacoromanica.ro
In Parlament de d-I Prof. Simion Mehedinti, de avocatui P. B. Chirità gi
altii In presi. Corpul silvic format din fruntagii silvicultori, printre cari :
Inginer D. S. Drimbl, D. GrozAvescu, Marin DrAcea, Marin Georgescu,
Cicero Gorciu, fostul secretar general dela Domenii, etc., au Inceput o 1.1-
devAratA ofensivi cu deviza : SA impAdurim. $i pin& In anul 1938 s'au rea-
lizat lucrAri technice In valoare de lei 1 500.000 care continui mereu. In
vara trecutA d-nii profesori universitari Dimitrie S. DrimbA gi Marin DrAcea,
cu studentii din ultimii ani dela Polilechnica SilvicA din Bucuregti, au fAcut
o excursie In Vrancea cu dorinta fierbinte de a studia posibilitätile de re-
facerea regiunei pustiitä vandalic de mina vrAjmagl a sträinilor.
Pentru o lucrare efectivA Insä gi cu rezultate mintuitoare, trebuesc
neapArat sume considerabile gi aceasta cat mai e vreme gi pink' cand a-
www.dacoromanica.ro
InAuntru acestui perimetru sunt asezate un numfir de 24 sate care
formeazi tot atfitea obstii de mogneni, avänd fiecare un trup de munte
stApftnit In devAlmAsie din vechea mosie a VrAncii.
Satele cari au drept in munti sunt : Voloscani, VidraTichiris, PArosu,
Colacu, Valea-SArii, BArsesti, Topegti, Negrilesti, Poduri, Prisaca, Poiana,
Tulnici, Coza, Phulesti, HAulisca, VAsui, Spines% HeristrAu, Nistoresti, NA-
raja, Paltin, Nereju.
Sate cari nu au drept in munti sunt : Bodepti, Spulber, Prahuda,Val-
cani, Ghebari, Ruget, Burca si VAcAria. Bodesti si Rugetu au pierdut muntii
prin instrAinare. Spulberu n'a contribuit la cheltuiala procesului din 1811
si nu i s'a atribuit drepturi , iar satele Prahuda, Välcani, Ghebari, Burca
si VficAria sunt constituite din locuitori veniti din afara cuprinsului Vrincii ;
deci, nefiind bAstinasi n'au fost impArtAsiti din bunurile VrAncii potrivit 6-
biceiului localnic.
Parte din locuitorii acestor sate care isi trag obärsía din satele VrAncii
isi pAstreazi drepturile in obstea de origina la fel cu localnicii. StApanirea
proprietätilor devAlmase se exercitA de fiecare obste dupA obiceiul locului,
cari au fost legiferate prin art. 40 al Codului Silvic si cari se rezumä 'in
cateva formule consacrate prin vechi documente at si prin traditia nescrisä
care a fäcut in toate timpurile legea VrAncii, astfel
VrAnceanul se naste si moare cu dreptul sAu ;
()Wee este proprietara asupra fondului, iar obsteanul are un drept
de uz personal atät la folosintA in naturä, elf si la benefíciile rezultate din
punerea In valoare a lemnelor obstiei ;
Au drept la folosintä In obste locuitori majori bArbati si femei nAs-
cute din pärinti VrAnceni, cad domíciliazA efectiv in atul de resedínta
obstei si contribue la cheltuelile sí sustinerea acesteia ;
Dreptul tuturor este egal sí inträ in functiune la majorat, incetind
la deces ;
Obstenii plecati din obste pierd dreptul de folosintA si-1 recaptiti
daci se intorc in sat chiar dupl mai multi ani (casatia S. II 1914; proce-
sul Prahuda)
Din principiul cA singurl obstea este proprieiarA, urmeazi ca once
locuitor care pArAseste de bunAvoie satul de resedintA al obstei, pentrn a
locui in all& parte, pierde avantajele pe care mai inainte le trAgea din pro-
prietatea obstei : iar in ce prívete folosinta, ci nu este decit rezultatul
legAturilor sale pe care le-a rupt prin plecarea sa pi nu poate pretinde si
i se pAstreze vre-un drept de proprietate, pe care nu 1-a avut nici in mo-
mentul sederii in sinul obstei ;
In once mod ar dobindi un obstean dreptul de forosintA, obsteanul
este dator sA contribue la toate sarcinele f i obligatiile obstei, fär1 de care
i se poate interzice dreptul de folosinti si repartizare la veniturile obptei.
Din punct de vedere economic folosirea bunurilor se exercità in a-
celag mod arhaic de stApinire pi exploatare ca si in timpurile vechi.
PAsunatul se face in poenile pAdurii si golurile din munte cu vite a-
dunate In stilni de oi pi cirezi de vaci, iar din pAdure fiecare obstean taie
dupi nevoie si putinta mijloacelor de exploatare si transport.
38
www.dacoromanica.ro
In cateva obptii ca ale satelor : HerlistrAu, Paltin pi Spinesti s'au
limitat posibilitAtile de luarea lamnelor din pAdure, atribuindu-se un numir
de arbori celor cari au bol pi ferIstrae, cei ce nu au astfel de mijloace
nu folosesc 'Mures sub nici o formi.
In celelalte obstii fiecare obptean taie din pAdure cat poate pi de unde
vrea, Ma niel o restrictie, iar obstea Nerejului nici n'a ineeput a se con-
stitui, conform Codului Silvia din 1910.
0 singuri obste a satului VAsui s'a organizat atat din punct de ve-
dere juridic cAt pi economic dupi toate principiile legale, adoptand sistemul
cooperatist, cu respectarea drepturilor fiecArui °Wean inscris in tabelele
de drepturi ale obptei pi cu mentinerea stricti a obiceiului local consfintit
de traditie.
www.dacoromanica.ro
adanci pi tulbure. Nu seamanki cu paraiagul gerpuitor f i sglolAu, pe care:-1
intalnim in Vrancea.
Mai departe ne-strecuram pe linga Sasu gi in mai putin de un eyes
Cu magina egti in Suraia, sat vechiu de rizegi. Numele ai-ltrage, cum spun-e
traditia, dela Surag luí $efan-cel-Mare, pe care a venit calare aici, Cu psi-
lejul cine gtie a caror lupte ai and a impartit ocine si rIzagii celor zece
batrani, intemeietorii satului, al caror nume Ocnes, Patragcu, Grozav ei
altii sunt pomenite gi astazi.
Suraia e un sat cu totul caracteristic.
Are un drum principal care trece prin mijlocul sail, legatura ctr cele-
lalte comuni, iar din artera principalä pornesc niste coturi. in forma de
semkerc la capitul carora nu mai ajungi.
Tot satul e un adevärat labirint, intocmit astfel O. ingele pe avail-
torii Turci sau Mari din veacurile trecute.
Alta parte caracteristica, a satului acestuia, o constitue faptul ca pe
langa fiecare casä se allá cate o perdea de padure. Vara e o adevaratä fru-
rnusete sa treci pe aici, unde si gospodariile sunt curate spilcä.
Pe vremuri and Marea nu era asa de cunoscutä de sezonisti", multia
lume in timpul veril igi petrecea vilegiatura aici in mijlocul acestor cranguri,
lacea plaji si se =Aida in apele Siretului din apropiere, cu un cohalm clb
sfilcii gi rfichitä, plin de pasari cantatoare si unde intalnegtí nenumäratL
colturi tainice, aträgatoare.
Lumea bunk' de astäzi viziteazi rar aceste locuri gi putini sunt acei
care mai adm. irk' plutele singuratece ce scoboara pe Siret din muntii Nears-
jului spre schelele dela Galati.
Echipele stiintifice care studiaza viata satului, ar gäsi, credem aid,
pentru cercetärile lor, lucruri foarte interesante. Suraia credem ca repret-
zintä o fizionomie foarte rara, in ceea ce privegte satul romanesc dela amp.
De costumul traditional nu mai poate fi vorbä aici. A fost unul oh
totul deosebit, care se mai vedea la batrani, pang in preajma razboiului
de intregire. Acum toti sunt imbricati ca la tárg. Hora a lost inlocuiti cu
seratele gi balurile date bineinteles la salon ; iar jocul e acel pe care
1-au adus vremurile.
Invatatorii barnici dela cele doua f COli ai mai ales vrednicul gi cu-
mintele preot, ar putea clidi mult pentru reluarea firului intrerupt al to-
ditiei. Corul religios ce-1 fac invitatorii, deavalma cu fetele al flacaii satului,
e un inceput bun.
Dela Suraia, unul din cele mai marl sate din Putna, mergand spre
Miazi-zi, treci prin Vadul-Rosca. De aid mai sunt alive kilometri pina la
Cilieni, un sat unde s'a incuibat seceta de multa vreme, Oamenii au ajuns
nigte timbre. and nu-i seceta, Siretul gi Putna vecine la cativa pagi, igi%
revarsa asupra lor prisosul de ape, izolandu-i complect de restul lumii.
Pe goseaua nationala din apropiere s'a creeat un sat nou format mai
ales clhi tineret care are f i 0 I coali, Batrânii mai traditionaligti au ramas
tot in Calienii-Vechi. In apropiere de aceasti comuna Siretul pe dreapta
se contopeate cu apele Putnei, iar pe cealalta cu ale Barladului.
Mergand mai departe treci Putna pe un pod de vase. -Campul pare
40 fr.
www.dacoromanica.ro
aici mai rodnic i deodati intri in alti comuna de rizegi, NäneIii, cu case
'fuelle destul de frumoase, locuitorii sunt oameni de ispravi, nedesmintin-
duli infiel obirsia. Din mijlocul lor s'au ridicat multi intelectuali cari le
cinstesc numele.
Plecind mai departe, stribati un drum riiu, treci peste apa Rámnicu-
lui-Sirat, care asemenea se varsi in Siret i apoi strecurindu-te pe lingi
Costieni, alungi in tirgul Nfirooloasa, apoi in satul cu nume similar unde
din cauza aceleiasi secete permanente, greutatea de viga a oamenilor se
resimte in chip vida. Pe Ifingi seceti, rizboiul trecut a lisat si el urme
adinci. La Nimoloasa ca i la Miristi se fixase in 1917, punctele unde
trebuia si se produci ofensiva noa'stri.
Siretul ajunge aici un rail impunitor dar cu maluri sterpe, lipsindu-i
Fig. 12. Gospodial dfla munti Mate. cu desagii atirnati., de taus. calului
(sato1 Cosa).
cohalmul dela Suraia. Oamenii asezati in birci stribat mereu apele adinci
cu uneltele de prins peste tA in special neintrecuta mreani. de Siret, asa
de mult ciutati de cei care-i stin gustul. E un peste ce trebuie preparat
In cel mult Meya ceasuri, dupi care se altereazi. Localnicii se feresc cu
desivirsire si consume icrele de mreani, care se stricl vi rnai repede, de-
venind astfel o otravi vitimitoare.
Aici, la Nimoloasa, e hotarul intre cele trei judete Putna, R.-Särat
vi Tecuci, iar In apropiere e statia C. F. R. Hanu-Conache din drumul Ga-
latilor. Toate legiturile economice ale acestor localititi sunt mai mult cu
Galatii vi Braila, lar la Focsani, capitala judetului, cireia apartin locuitorii
din partea locului, nu vin deeit la procese sau cu treburi administrative.
Dela Nimoloasa, inapoindu-te la Fccsani, pe voseaua nationali, treci
iarivi prin /Unes% stribati satul de stepi, uscati i lipsitii de vegetatie,
Valtura In treacit vezi Botcl rldul cu mai multi verdean, lar cale de 12 km.
41
www.dacoromanica.ro
nu mai vezi agezAri de sate. In iufeala masinei pAsegti peste podul.
Ramnei, la marginea satului Rastoaca, Milcovul ostenit de atata drum -
inchee veleatul, dandu-si obstescul sfarsit in brafele Putrid, care si 'ea se-)
va pierde in curind in apele primitoare ale Siretului...
In drum- intilnegii Pliclurea Dumbrclvila, cu un canton vinAtoresc,
unde este to cresCatorie de fazani a SocietAtii de Vantttoare Saimul Putnei"
din Focsani. AceastA societate are o existentA de aproape 50 ani si a depus
mult interes si muncl pentru amenajarea de terenuri i pentru protectia
vinatului, destul de abundent i varlet in judeful nostru.
Rlistoaca e un sat cu plAcute asezAri omenesti. Starea prosperl a lo-
cuitorilor o face in fiecare primfivarA, mai ales &and sunt ploi, abundenta
recoltei de ciuperci, multe aici ca nicAeri. Timp de cloui luni gospodarii.
femeile i copiii nu mai prididesc cu adunatul din faneatA si de pe islazuri,
mana care le aduce fArA niel o muncA Mate prisos de belsug. In fiecare
seal% zeci de autocamioane incArcate pornesc in grab& spre Bucuresti cu
toatA agonisita ce au cumpArat-o de aici dela acesti oameni, care stiu a-0
cearA pretul. RAstocenii sunt vestiti, i pentru fanetele lor, cu care alimen-
teazA in timpul iernii piafa fanAriei din Focsani.
Inainte de a pune piciorul in Focsani, intalnesti cele doutt sate Man-
drestii-Munteni i Mandrestii-Moldova, despartite odinioarä de linia de botar
dintre cele doul tAri surori, -
Pe va/ea 7roluplui
La Apus de targul Adjud, drumul duce spre SlAnicul Moldovei. Mergi
catva timp printeo regiune de yes intinsA, mArginitä doar, spre nazi-el de
malurile Trotusului. Cu cat te depArtezi spre Apus cu atat infAtiparea de
campie se sterge, pämantul se mai inalta i plantatiile de pomi cresc. Pe
p parte si pe alta a drumului se gAsesc plopi uriasi cari umbresc gi impo-
dobesc drumul. Oamenii au ptiut sA respecte plantatiile fAcute. Unii dintre
arbori au imbAtranit si sunt plini de scorburi, din care pricini -and sunt
furtuni mai mari se prAbusesc. Alfil ameninti sAlasurile singuratice ridicate
de oameni la margine de drum.
Dela Urechesti, felul pAmantului se schimbA. Incep dealurlle cu nA-,
42
www.dacoromanica.ro
zuinta si stringi. in chingi apele Trotupulut cari la inceputurile lumii tot
ele an ipintecat pAmAntul, croinduii drum spre valea Siretului.
In apropierea f o s el ei de cArute, este cealaltà arterA de comunicatie
care duce spre Ardeal, drumul de fier al cAilor ferate romine, lar In apro-
pierea lor apele Trotupului, scurgindu-se grAbite spre ample.
Intre CornAtel pi Cotoftnepti e un drum mArginit de pomi fructiferi,
mai mult cirepi, o podoabt plink' de farmec In timpul primAverii, cAnd In-
oresc. Sutele de pomi ce s'au sAdit pi ingrijit e munca de o viatI intreagt
a cantonierului Vivan, Cantoneanul" cum it pomenesc pi astAzi localnicii,
pretuind munca acestui slujitor merit al statului, care a lAsat urme nea-
terse din timpul activitAtii sale.
Mai departe intAlnepti satele Colordnevti, Baka vi Borvani, afezate la
poalele dealurilor, unele Inca pline de pAduri dese de fag pi stejar. Multi
-dintre locuitori, mai ales cei din Bike, (lac& nu chiar numai aceptia, sunt
-urmapii tAranilor emigrati aici ca la Soveja pi Capin, dela Ruclr pi Dragos-
lavele (Muscel). Acum vreo trei sute de ani pi in vremea domniei lui
Matei Basarab, s'a produs acest fenomen de imigrare. Locuitorii de as-
ca pi inaintapii lor vorbesc acelap grai muntenesc. Au obiceiuri putin
-deosebite de ale localnicilor, infAtiparea falnicfi, chipepl f i istetimea Ora-
nilor din Muscel. In timpul risboiului se clAdiserti aici multe spitale
pentru rfiniti.
De aici inainte pAnAntul Putnei, al acestui Tinut al Jertfei", s'a sfirgit:
incepe BacAul i nu prea departe, daci continui drumul, intAtnepti Borzeptii
lui Stefan-cel-Mare, unde acum peste patru sute de ani Voevodul a durat bi-
sericA impunAtoare i uncle marele Domn s'a desfAtat in anii copilAriei,oglin-
dindu-pi frumusetea ochilor sii albaptri in unde!e Trotupului din apropiere.
43
www.dacoromanica.ro
Focqanii
Orasul Focsani e capitala judetului. Inceputurile sale se confunda ca
fb;area noului hotar dintre Moldova si Muntenia. A luat nastere in urma
evenimentelor istorice cari s'au perpetuat pani la 10 Martie 1482, moment
and incepe existenta acestui ores.
NAscut dintr'o necesitate politica si conventionalA, Focsanii au suferit
mult din lipsa elementelor esentiale de viata, cum se intamplA cu toate
creatiile artificiale. Indeobste satele tli targurile se desvolta in jurul sau pe
malul apelor, ceeace i-a lipsit orasului nostru urzit cum am spus din
necesitate istorica. Lipsit de apA indestulAtoare, a suferit mult, din pricina
pojarelor call s'au tinut lent, fie din simple intAmplAri sau and hoardele
tatAresti ii dadeau foc si numai era posibilitate de stingere. DacA mai a-
cilogarn nenumAratele cutremure, molimile, nAvAlirile barbare, ocupatiile stra-
ine prea dese cari 1-au nimicit in nenumarate randuri, ne dIm seama
cie soarta vitregä ce-a avut acest,oras, asezat in calea tuturor rAutAtilor'
cum spune bAtranul cronicar al Moldovei, fost staroste de Putna, Miron
Castin.
S'a sustinut ca orasul actual ar fi o continuare a vechiului ores ro-
man Tiassum. Avem motive serioase sA credem cA el a luat nastere pe
vremea lui Stefan-cel-Mare si s'a desvoltat din satele StAestiisi BrAtulestii,
iar numele 11 poarta dela strAmosul Focsa, pe mosia caruia s'a desvoltat
targul.
Dei mai nou, Focsaniimai bine zis : cei doi Focsani, caci erau doi,
unul in Moldova, capitala tinutului Putnei si altul Focsanii-Munteni, capi-
tala judetului Slam-Rimnics'au desvoltat mai repede ca celelalte ora4e,
apeasta datorita situatiei geografice si politice, pe loc de granita si varna,
dintre cele doul fAri surori, unde in veacurile trecute sA facea schimb de
marfuri pe o scarA intinsA. Toptangii, mai ales cei din Focsanii-Moldoveni,
erau vestiti in toe& tara.
Frumoase nume de negustori romani si crestini ne rasuna inci in
auz ca : Hagi Pavel, Hagi Dumitru, Hagi Serban, Mandrea, Gheorghe Lon-
ginescu, Hagi Neculai Crangu, C. Aslan fi altii, din mijlocul cArora s'au.ri-
dicat numeroase personalitAti sociale si culturale ca : George Apostoleanu,
mare jurist si profesor universitar, Stefan, George, Nicolae Longinescu, ves-
titi profesor i universitari si oameni de stiintA ; Mandrea, fostul Prim-Prese-
dinte al Inaltei Curti de Casatie ; filosoful G. Aslan si alfil.
Tot din Focsani s'au ridicat : Duiliu Zamfirescu, arhitectul I. Mincu,
011inescu-Ascanio, G. Aslan, inginerul Anghel Saligny ; appi profesorul
universitar D. Voinov, si alfil.
Despre un targ cu numele de Focsani se vorbepte abia in 1572 cu
prilejul unor nenorocite hartueli fi lupte dintre frati pentru dobandirea
tronului Moldovei, ridicat la atfita strälucire de Stefan-cel-Mare ctitorul
crasului.
*
* *
...De alive ani trecuse domnia lui Vasile Lupu, care pusese Focsaniul
44
www.dacoromanica.ro
rindul tirgurilor moldovene, fusese atunci mari bejenii pe biata tarä.
In tara de luptele dintre Matei Basarab i Vasile Lupu, Moldova fu-
Bese cAlcatA de puhoiul de TAtari din Bugeacul Basarabiei, prefAcAnd tara
In foc pi pirjol. Pe lama cumpla& robise pi dusese cu ei multimea de fe-
mei f i copii, care nu putuse a se refugia in desisul codrilor sau muntilor.
Era o noapte ca acelea; pe drumurile noroioase ale tiirgului Focpani
se coborise neguri rece pi deasä.
www.dacoromanica.ro
cu trudi si zibavi pe Tate pergamente din Venetia ganduri din -gindat
Neamului, amintiri de demult, seria cronica tirii stralnicul staroste de Putna
I i cronicarul duios, marele si invitatul Miron Costin. Aici a urzit el poate
acele alcituiri de gandului dupi ce muncise indelung si arate felul nev-
mului, ca : E risad latin, risOdit ski de Traban".
Biruit-au gandul, zice acelas cronicar, si scot la iveali felul neamului,
din ce isvor, din ce semintie sunt locuitorii tfirii noastre, ai Moldovei,
Munteniei, Transilvaniei cA tot un neam sunt i °data, au descilecat dela
Ram",
Cine stie daci ursitoarele bune ale Neamului nostru, n'au trimis aici
pe acest crainic al vremurilor mai bune, pentru ca in ora§ul predestinat,
si serie cronica ttirii, el, trambitasul Unirii si al viitorului Neamului Ro-
mânesc ?
IHAINARIEMLARNI
Cine stie deed el, om inspirat si providential, n'a avut viziunea clari
a rolului mare f i fericit ce va juca in istoria RomAnilor acest ora'?
* *
46
www.dacoromanica.ro
La 1854 fiind ocupatie ruseascl, au ars aproape complet Focsanii-
Munteni. Atunci a fost nimicitA mAnAstirea Sf. loan, ale arel ziduri nu s'au
mai refAcut.
*
* *
DatoritA imprejurArilor neprielnice ca acestea, greu se poate vorbi
Era spiritul vremii care biruia. In acest timp si pAni in zilele Unirii
Principatelor, se ridicA in Focsani cele mai multe, altare de rugficiuni. Pe
151110 bisericile Sft. loan, cel mai vechiu monument istoric din oral, &cut de
Grigore Ghica, biserica DomneasrA a Doamnei Dafina, sotia lui Eustrati
Dabija, ctitoriile domnevti se inmultesc prin ridicarea bisericilor : Precista
47
www.dacoromanica.ro
a lui Nicolae Ma.vrocordat si Proorocul Samuel, a lui Constantin Cehan
Racovita-Voievod.
Boierii, boierinasii, preotii, negustorii, breslasii si simplii muritori po-
poreni de rind patrungi de acelas duh inviorator al vremii, se intrec In a
ridica zidiri sfinte luí Dumnezeu.
Capitanul de Cazaci Stefu, din averea lui si a familiei sale, construeste
minastirea cu biserica SI. Nicolae vechi ; $etrarul Vicol, biserica Sf. Du-
mitru ; Jelaboi, biserica din Tabacari ce-i poarta numele ; Donie, biserica
Donie ; Säpunaru, Robescu, biserica Sapunaru f i Robescu ; Stamatinestii,
biserica lor ruinata complet astazi ; Dascalestii, biserica Si. Mina darimata
de ultimul cutremur ; Popa Arsene si Paharnicul Constantin Nasturel, biserica
SI. Nicolae cel Nou in ruin& astäzi; biserica din Ovidenia Tlibacari ; Sf-tii
Voievozi din Tfiblcari, Ovidenia din Armenime, Sf. Spiridon, Sf. Nicolae
Stroe, Sf. Gheorghe dela Ocol, Sf-tii Apostoli, biserica armada din Mun-
teni st biserica armeanä din Moldova, biserica catolica dupi Calea
Cuza-Voda, etc.
Niel pe tarimul ;colar focsänenii nu stau mai prejos. Pe Magi mi-
nastirele SI. loan, Sf. Nicolae:rechiu, Proorocul Samoil si pe linga bise-
ricile : Domneasca, Stamatinesti, Säpunaru, Sf. Gheorghe, Sf-tii Apostoli
dela Ocol si pe linga altele functioneaza adevarate scoli, in care se invatä
scrisul, cetitul pi cfintärile bisericesti.
Inca din 1634 se vorbeste despre tnvatatorul Victor dascal de Foc-
sani". La 1660 de un altul Toader &seal de Focsani".
Domnitorii : Grigore chica din Muntenia, la 1735 si Grigore Al. Ghica
la 1776 orinduesc &gall de invatatura in cele doul tirguri ale Focsanilor.
La 1787 se vorbeste despre o scoala obsteascä din Focsani".
Ocupatiile rusesti si räsboaiele dintre cele trei mari impartitii : Austria,
Turcia si Rusia impiedicau desvoltarea Invätämintului care se suspenda din
cind in cfind. Dorul de lumina gäseste rägazul necesar si Intre douä bätälii,
iar se urieste o scoalä.
Domnul Moruzi al Moldovei, sub indemnul luminat al Mitropolitului
Veniamin Costache, dä hrisov prin care se organizeaza w scoli de elineste f i
moldoveneste la Focsani".
La 1831, pe vremea lui Kiseleff scoalele din Focsani iau o desvoltare
mai mare. Materiile de predare sunt acum gramatica, geografia, religia oi
aritmetica. Dascali la prima scoala din Focsanii-Moldova erau Vasile Paulini
si apoi fratele eau Costache Paulini. La 1836 apare in Focsanii-Munteni un
profesor de seaml, Alexandru Fortunatu, din Transilvania, pretuit si iubit
de elevi gi de cetäteni pentru cultura lui deosebita.
La 1854 f co ala din Focpani-Moldova sub directia lui Gheorghe Rozali
are 100 elevi, iar cea din Focsanii-Munteni sub directia lui Costache Tudori,
cam cu acelas lunar.
. La 1866 ja fiinta Gimnaziul Alexandru loan CUza" devenit mai tirziu
Liceul Unirea, adevfirat far de lumina, din care a iesit multime de elevi,
fala de mai tirziu a tarii. Profesorii, indeobste oameni de mare distinctie cul-
/urali, au contribuit mult la desvoltarea spirituall a orasului.
Zilele Unir!! Principatelor
In aceasta atmosfera de renaptere culturalä, ne prind evenimentele dela
48 ....mas.
www.dacoromanica.ro
1848. Aproape toata societatea focganeani, dar& de dativa boieri reago-
liad, era pitrunsi de idelle de care erau insufletiti cei mai luminati bar-
bati din Iagi gi Bucuregti.
In Focpanii-Moldova din cauza mlisurilor de represiune, luata de
Domnitorul Mihail Sturza prin dregatorul sau, Starostele de Putna Iorda-
che Pruncu, n'a fost niel o laureare de revolutie.
Cativa fii de boieri fugiti din Iagi de teroarea stapanirel, Osase sea-
pare in Focganii-Munteni, fiind ajutati de populatie care-i duce la casa kit
.I\licu $ontu, partizan al revolutiei dela Islaz.
Starostele Iordache Pruncu din Focsanii-Moldoveni li urmgregte cu do-
49
www.dacoromanica.ro
tot lord ache Pruncu, valmal declarat al Unirii, oportunista om interesati
caracter indoelnic. Sub impulsia Ministrului de Interne dela Iavi Costin Ca-
targiu, Pruncu desfavurfi adevAratä teroare impotriva unionivtilor, reprezen-
tali prín elita intelectual i patriotia a oravului.
Dela 10 Mai 1859 vi pant% la 14 Februarie 1862, dupi oanduiala
Corn entiei dela Paris ja fiintä i functioneazi la Focaani ,Comisia Centrall"
pentru unificarea legiuirilor vi institutiilor din ambele Principate. Din co-
nasie fäseau parte 8 Moldoveni vi 8 Munteni, printre cari insuvi genialul
131ebat de stat vi marele Roman Mihail Kogalniceanu impreunä cu muntea-
nul Stefan Golescu, etc.
In aceastA vreme Focvanii capAta prestigiul unui ora', despre care se
vorbevte In toate cercurile politice : in presi, in diplomatia europeani, pin&
In cabinetul impirätesc al mar elui prieten vi protector al Románilor, neui-
tatul vi in veci slävit ImpAratul Napoleon al 11I-lea, sprijinitorul Unirii dela
1859. Floarea boierilor vi a marilor patrioti din cele doul Principate, deseori
chiar Domnitorul, ivi dau intálnire, aici, discutánd cii aprindere vi ingrijo-
rare probleme de viitor ale Neamului Románesc, unit abia principial prin
indoita alegere a lui Cuza Vociä.
In acest timp de trei ani cu ajutorul Comisiei Centrale se lace unificarea
tuturor institutiilor ai a marilor dregitorii, astfel cA Unirea" capäta un carac-
ter definitiv, iar oravul de pe malurile Milcovului îi face in chip mOret in-
trarea in panteonul istoriei. Putin a lipsit ca Focvanii sO devina chiar ca-
pitala Ora
In risboiul dela 1877-1878 putnenii : Maiorul Sontu, Cäpitan Cracalia,
Sub-Lt. Botescu vi sute de ovteni ivi jertfesc viaja pentru neatirnare in
fata redutei Grivita.
In räsboiul pentru Intregire 1916-1919, numärul Eroilor putneni este
impresionant.
Dupä unirea dela 1859 incepe vremea ma rilor infiptuiri in toate do-
meniile vietii celei noui : la 1862 ia fling gradina publia, apoi bulevardele,
se creiazä noi vcoli de fete. La 1869 $coala normall de b5.eti, condusA. de
profesora D. F. Caían, N. Típei, loan Albini, Alexandru Puiu, Ion Gnat' vi
altii. Pe toate tárámurile indemn inviorator de viatä, R'äsboaele se ostotse ;
la adipostul pacii Foc5finenii inteleg s5. inceapä opera de constructie 5i de
civilizatie a5a de mult intärziatI.
La inceputul domniei Regelui Carol I, viata ora5u1ui este influentatà de
curentele de progres, de continuä innoire vi organizare care pulseaza la
Bucurevti. 0 preocupare deosebitä este intOrirea armatei. In marginea de
MiazO-Noapte a oravului, in fata grädinii publice din Moldova, astäzi Scoala
Norman, se fac azOrmile Unirii, ale vánOtorilor í dorobantilor. Particularii
coastruesc case mari, frumoase, 1nconjurate cu grädini minunate.
Inainte de a fi luat fiintà i desvoltare grädina publia de Iângi Biserica
SI. loan, pe locul caselor familiei Langa din fata Postei de lfingl hotar, era
un fel de grAdini publia, unde antau tarafuri de läutari : Hagi Ridiche,
Dimitrie Fotescu, TopalA etc. Pe-acolo petrecea lumea in zilele de vari.
In anii de dinaintea Unirii vi multi vreme dupä aceia, pang and aco-
lile de Stat au luat o desvoltare mai mare, e caracteristic faptul ininultirii
50
www.dacoromanica.ro
pi existentii pensionatelor particulare ea acela al lui Schuster, Mettey-Po-
pescu. In acesta din urmi au tnvitat Nicolae Fleva fo-st ministru, N. Dis-
ca/escu ti, multi altii.
Apoi pensionatele de fete Saligny, Sidery, Bitrou, Masson, Ratty li
mai tärziu al Doatnnei Vecchi, al domnigoarelor Mironescu, Mihitileanu,
etc. Aceste pensionate au avut un rol covirgitor, contribuind la schim-
barea obiceiurilor In viata familiilcr din Focsani cari se occidentalizeaza
cu totul. Se invatä acolo manierele din Apus, limbile franceza, germana,
apoi piano, se capati notiuni de teatru, de literaturà franceza.
Multe fiice de fruntasi focganeni cu aplicare pentru muzica devin
pianiste virtuoze, printre care putem aminti pe d-nele Elena Simionescu-
www.dacoromanica.ro
tatal generalului de mai tarziucu,
'tali, pela 1870, artistul loan Lupescu
o.trupa de actor!, din care fäcea parte si studentul Vas ile Cont a. La
hiceput trupa a jucat in gradina lui Raimondi, vis-a-vis de posta de astazi,
oii mosafiri sunt bine primiti de Focsäneni si cum Lupescu avea ceva
bani, se hotaräste sa ridice un teatru la Focsani, pe locul vechei manastiri
a. bisericei Sf. loan, gradina publica de astazi.
In anul 1873, cand printeo coincident'a vede lumina zilei_ In Focsani
Pe tr e Lici u, teatrul este terminat si-si deschide uile. pupa cateva
luni, Lupescu isbuteste sa aduca dela Milano o trupa de opera italiana, in
frunte cu un taniir de 19 ani, diplomat al Conservatorului din cetatea mu-
zicei, pe Lucio Vecchi, Luciu" cum 1-au botezat focsanenii. Trupa de opera
italiana adusi de Lupescu se imprästie dupa o lung, ramanand in Focsani
pentru bard viata numai Lucio Vecchi cu fratii säh Acestia, impreunä cu
trupa Lupescu, pe langa comedii organizeaza reprezentatii de opereta cari
pot fi considerate cele dintai inceputuri de opereta romaneasca. Acest ita-
lian de talent, Lucio Vecchi, aproape 60 de ani a contribuit la educatia
muzicala a orasului, somnul etern tot aici.
In vremurile mai noi, cam pe la 1889 pang In zilefe noastre, iau
fiinta rand pe rand alte societati muzicale i culturale Milcovulu, Ate-
neul Milcov", Liga Culturale, Doina Vrancii", »Lira Putnei", Societatea
Filarmonica", Cantarea Putnei", »Biblioteca publica", Cercul Uniriiw,
Fundatiile Culturale Regale, Subsectia de conferinte Focsani", Soc. de
jocuri nationale Hora Unirii", apoi diferiie camine culturale si asociatii cu
acelas scop, cari au cäutat si umblä sä desvolte viaja muzicalä i culturala
dn localitate. Rasboiul a intrerupt toate aceste inceputuri si temeiuri de
viatä. sufleteascfi. Tineretul mandria noastra care a activat in aceste
asociatii, cu imagina Regelui si a marelui Conducator In suflet, se gaseste
astäzi in fata dusmanului neindurätor i lupta cu darzenie pe viatä si pe
moarte sa croiasca destinele cele noi eterne ale Pämantului si
Neamului Romanesc.
astäzi tineretul este chezasia viitorului...
52
www.dacoromanica.ro
as
, ,
Sr centimeI 12 ansparigreu
sva I
riamistre211%12111. mciaauses
www.dacoromanica.ro
In 1901-1902, potrivit legii lui Vasile Lucir, plAtiile sunt conduse de
revizori sau inspectori comunali, cari nu mai indeplineau li
atributii judecAtore;ti, pe cari le-a avut in trecut feful plAqei.
In 1908, prin legea de Administrarea plAvilor qi comunelor rurale"
sub impresia recentelor rfiscoale tArAnesti, se intäreste jandarmeria gi se
inmultese plä Ole conduse acum de un a dministr a tor de p las A.
Acesta era ca puteri mai multe la inceput, restranse apoi.
Legea sufer& o nou& schimbare sub regimul conservator in 1912, im-
putitandu-se iarlsi numArul plAsilor ;i al administratorilor de plasA. Orga-
nizarea aceasta cu putine modificAri dAinue; te pan& in anul 1925, cand se
voteazi si se pune in aplicare .Lega de Unificare Administrativa".
In 1929, altA lege administrativa', prin care se d'a importanta mai mare
administratiei locale. O multime de sate, satulete li cAtune sunt chemate la
viata administrativ5. autonomA, dar lipsindu-le fondurile n'au putut rezista.
In 1931 modificandu-se iar legea, se reinfiinteaza la Prefectur& D i -
r e ct orul Prefecturei. Multe sate se regrupeazi acum ;i formeazA din
nou comunele desfiintate.
In general, Tin u tu I sau ju de tul Putnei a avut urmAtoarele
plA0
Plasa Rä'ceiciani sau Trotu$ cu resedinta la Adjud (mai tirziu
Paunesti).
Plasa Zaräuti sau .Fwita cu re;edinta la Panciu.
Plasa Gárlele cu reqedinta la Odobe;ti.
Plasa Bilie#i cu resedinta la Suraia.
Plasa Vrancea cu resedinta la Vidra.
In vremea Regulamentului Organic era ;i o plasá Lunca" pe valea
Trotusului, in care intrau comunele : UreeheTti, Batea, Cotofänesti, etc.
In 1901-1902 se inmultese plaoile vi dup& Calva tito') din motive de
economii, se reduc din non numArul lar.
Prin legea dela 1908, judetul Putna e impArtit in 13 plA;i. Peste un
an se reduc la 10, iar in 1912 se revine la impArtirea clasic& a celar 5
plivi cu re;edinta la Adjud, Panciu, Odobesti, Vidra, Suraia. In timp se
mai adaog& plasa Caregna cu re;edinta la Paunewti qi plasa Zeíbala cu
re;edinta la niruja.
Situatia de astäzi e cam aceiaqi. PlA;ile poartl acum denumirea refe-
dintelor, renuntandu-se la numele traditionale.
Dintre targurile putnene singur Adjudul cel putin din documentele
ce avem pata astAzi a fost administrat dula vechiul sistem de gospo-
darie al targurilor moldovene;ti : un poltuz §i 12 párgari.
Administratia rural& se fAcea la inceput pe sat e, conduse in Vran-
cea de n eme snici, iar in satele din cealalta parte a judetului de
y ornici. Comuna e de origina mai nota, produs al revolutiei
franceze.
Teritoriul judetului a suferit in decursul timpului unele transformAri.
Astfel : In 1908, comuna Campineanca, apartinand judetului R.-SArat,
a trecut la Putna.
In 1925, comunele : NAmoloasa-Sat, NAmoloasa-Targ, Nane;ti, au fost
54
www.dacoromanica.ro
trecute la judeful R.-Särat ; in schimb am luat de acolo inglobindu-se
la judetul Putna comunele Virtigcoi, Faraoane, Brogteni gi Andreiagu-
de-Sus.
In 1929, comunele Nämoloasa - Sat, Nimoloasa - Tirg, Ninegti au
revenit la Putna; iar Adreiagul-de-Sus, Vartigcoiul gi Faraoanele, afar& de
Brogteni, au trecut din nou la R.-Sirat.
Dim mai jos impirtirea administrativi a judetului din care reiese
nil avem 6 pligi, cu 5 comune urbane gi 83 rurale.
Pligile sunt
Plasa Adjud cu regedinta in comuna urbani neregedinti Adjud.
. Focgani II I. PS
regedinta Focgani.
II Odobegti . 91 II neregedintä Odobegti.
n Panciu A N neregedinta Panciu
Ndruja . " rurali nlruja
Vidra . . rurali Vidra
Plasa Adjud
www.dacoromanica.ro
Plasa Focsaiii sediul in Focsani, oras re;edintä, de *let.
1, Biliesti
2. Bo*läu
3, Calieni
Guslea
Flurei
6, Jorästi
Mindresti
Mircesti
9, Nämoloasa-Sat
Nämoloasa-Tg.
Nänesti
Petresti
Rästoaca
Suraia
Vänätori
Vulturu
Total 16 comune
Plasa NAruja
Herästräu
Narufa comunä rurali resedb4a playa
Nereju
Nistoresti
Paltin
Pardesti
Spinesti
8, Spulber
9, Vräncioaia
Total 9 comune
Plasa Odobelti
Andreiasu
Bolotesti
Brosteni
Cimpineanca
Floresti
6, Grägesti
Ivincesti
Jaristea
Miera
10, Odobesti, comuni urbanti neregedintä sediul plätiii
PAtesti
Reghlu
VArsätura
Total 13 comune
56
www.dacoromanica.ro
Plasa Panciu
1, Bätineeti
Clipiceeti
Diocheti
Fitioneeti
Minästioara
6, Märäeeeti urbanä nereeedintA
Movilita
Neicu
Panciu ora e nereeedintä sediul plä.eii
Pädureni
Satu-Nou
Strloane-de-Jos
Sträoane-de-Sus
Tifeeti
Total 14 comune
Plasa Vidra
Birseeti
ampurile
Colacu
Gäuri
Ireeti
Märäeti
7, Negrileeti
8. Racoasa
9, Soveja
Tichitie
Tulnici
Vidra comunä ruralà, reeedinta plàeii
Vizantea
Total 13 comune
Drumurile
Cele dintii cäi de comunicatie pe cari au circulat locuitorii acestui
linut au fost cele de pe albia räurilor, sau paralel cu mersul Ion
Pe valea Milcovului, Putnei, ueitei, Trotueului ei altele au fast dru-
murile din cuprinsul judetului; pe cea a Siretului era drumul mare, elea-
bul", care striibatea Moldova dela un capät la altul.
La inceput, drumurile erau naturale, fAri 1mpietruire. Operatia aceasta
incepe mult mai tärziu. Un alltor din anul 1835 treand pela noi, spune
Nimeni n'are grill de drumuri ei de poduri, acestea din urml fiind cu to-
tul primitive". Bine Inteles felul in care se cAlatorea acum un veac era ,nea-
semänat mai greu ei mai putin repede cleat In zile noastre. La poeta ro-
mineasca mijlocul public de transport din vremea aceia se inhAmau
57
www.dacoromanica.ro
opt cal, putia aritogi li aiirunti, dar cu atit mai rezistenti gi foarte WO,
minati de doi surugii, cari chiuiau din ailed in and gi loveau caii cu bice
groase.
Risboaiele din secolul al XVIII-lea si al XIX-lea, dintre Rugi gi Turci,
fac si se dea atentle mai mare arterelor de comunicatienationalä necesare
scurgerii trupelor, artileriei, cavaleriei gi carele de provizii.
Bitrinii putneni au cunoscut din greu asuprirea gi munca la care erau
pugi de armatele rt.sesti de ocupatie, pentru intretinerea drumurilor, cici
ei suportau povara beilicului nesfirgit".
Adevirata modernizare a drumurilor incepe pe vremea Domnitorului
Mihail Sturza, care a inzestrat Moldova cu drumuri pietruite de cam 200
km. lungime. Le-a plantat cu pomi, de o parte si de alta, cari pot fi vizuti
gi astizi in pfirtile Adjudului gi pe drumul Adjud - Tg.-Ocna.
Tot in vremea aceea se construesc in Moldova gi poduri de piatri ;
pana atunci erau mai toate din lemn. In 1836 ?titre Iasi gi granite austriaci
erau doar patru poduri de piatri, iar dupe* 7 ani se ficuseri peste o sutä
Atunci s'au construit podurile cre piatri peste Putna gi Trotug, iar in tiro-
pul primelor ani de domnie a Domnitorului Carol I, s'au ficut podurile de
fier peste aceste rauri, distruse in 19161 gi reficute in forma de astäzi, dupa
risboiul de intregire.
In ziva de 18/30 Octombrie 1881, s'a inaugurat unja ferati Buzia-
Marigesti, cea dintii care a stribitut si stribate judetul Putna, dela mar-
ginea de Sud pini la Mirigegti. E prima lucrare technici de cale feratä
conceputA, proeetatä si executatä de catre ingineri romini.
Inaugurarea a fost onorati de prezenta Regelui Carol I. Dupi serbare
s'a dat un banchet in magazia girii Focgani frumos impodobiti cu ver-
deatä, lampioane venetiene gi covoare rominesti unde Marele Rege pi-a
exprimat recunostinta fati de activitatea desfigurati de inginerii romini
insufletiti numai de interesele TArii, pronuntind vestita formuli : Prin noi
ingine".
Tot cu aceasti ocazie in Focgani s'au pus bazele Corpului Technic Ro-
minesc".
Astizi iudetul dispune de urmitoarele drumuri
www.dacoromanica.ro
Drumuri judetene $1 comunale, precum $i numirul podurilor:
14 drumuri judetene din cari Nr. 11 Tg. Sascut-Hotar judet-Rogoaza,
Jud. Tecuci s'a clasat ca drum national Nr. 97 publicat in Monit, Oficial
Nr. 17 din 21.1.1943. Deci au ramas 13 drumuri judetene cu o lungime
tota15. de 287+533 km.
Impietruite 231+951 km.
Terasatnente 34+600 km.
Drum natural . . 20+928 km.
Poduri de lemn . 200
Poduri de zidärie. . 26
Drumuri comunale: Lungime totald 757 plus 556 km.
Impietruite 489+088 km.
Terasamente . 31+220 km,
Drum natural . 237+248 km.
Poduri de lemn 253
Poduri de zidarie 48
Pod metalic 1
C feraie
1. Focfani-Adjud . . 50 km. 209 m.
2. Adjuc &Ica . . 19 885 in.
3. Focsani-Odobeati . 10 454 m.
4. Odobeati-Burca-Cucueti 23 if 54m.
5. MArAse§ti-Panciu . 17 379 in.
6. MAr4elfti-Doaga exclusiv. . 12 if
59
www.dacoromanica.ro
A spechai sigrricei
ni jaadefaaha; %calma
Cränguri , 978
Päduri de protectie 140
Total 142 862 Ha.
In raport cu suprafata totalá a judetului, suprafata pädurilor ni se
pare en ocupà o intindere prea mare ; dar tinänd seama cä marea majori-
tate a pädurilor este asezatä in locul ei firesc, sub niei o forma nu trebuie
si cerem sporirea suprafetei agricole pe sea ma celei ocupate de pacluri azi.
Once interventie din parte a omului in sectorul pädur e din judetul
Putna, cu scopul de a reda terenul culturii cerealelor, se va solda cu plus
de terenuri neproductive si necultivabile.
Din tabloul Nr. 1 desprindem en avem 27.246 ha. terenuri cu desti-
natie specialä. Aici se cuprind suprafetele ocupate de parcuri, -vetre de sat
si orase, cimitire, drumuri, cä'i ferate, cariere si altele.
60
www.dacoromanica.ro
La acest punct-a-vem de fácut observatiunea ca vetrele de sat si orate
-sunt -prea intinse i nesistematizate. Din cauza nesistematiztirii acestor ve-
he, cererea pentru lirgirea lor continua si fie din ce in ce mai mare, pe
masura sporirei populatiei. Ori acea: ta Ifirgire nu se poste face cleat in de-
trimentul terenului arabil. Pentru curmarea acestui rim, este nevoe de o
politic& de planificare pi sistematizare a tuturor vetrelor de sat, fapt ce-ar
atrage dupä sine satisfacerea nevoii de spatiu pentru noi asezaminte ome-
msti si lasarea unei suprafete mai intinse strict necesare culturii cerealelor.
Tot din tabloul amintit desprindem Inca douti cifre : 9 824 ha. tere-
nuri necultivate si productive si 17 422 ha. terenuri neproductive. Acestea
Mint terenurile provenite din defrisarea paclurilor, care a avul drept urmare
alunecarea si degradarea terenurilor de munte, formand nenumaratul sir de
rovene i conuri imense de dejectie in camp, unde bolovanisul dealurilor
a fost adus de furia apelor nestavilite de nimeni in cursul lor superior.
;
,
- tall&k..;
ti.
-
.1-11
:
,
.7,4,411 . ,
',a.
J
S;,.
www.dacoromanica.ro
Mai este nevoe de Indiguiri si canalizari dealungul cursului superior
al riului Siret, spre a scoate din pericolul continuu de inundare circa 7000
ha. teren pe timpul lunilor de primivari si vara, de pe teritoriile comu-
nelor Vulturul, Nines% Cälieni, Namoloasa-Sat i Namoloaia-Thrg.
*Odata cu indiguirile l canalizarile ce s'ar face am putea realiza
'problema infiintarii iazurilor pentru piscine artificiale.
Cu priVire la suprafata de 1.614 ha. livezi de pomi roditorj, afirmara
ca in mod cu totul exceptional putem vorbi de livezi masive in judet.
Aceasti suprafatä reprezinta totalul terenurilor ocupate de pomi, sau
de grupuri de pomi si pomi razleti ; si dupa specia pomilor existenti a-
ceasta suprafata se repartizeaza astfel
Livezi de pomi :
Ciresi . . . 37
Visini . . 44
Piersici . . . 1
Gutui . . 5 n
Castani . . . . 3
Nuci . . 155
Mosmoni . 4
Zarzari . o . 19
Corcodusi . . 9 ,.
Duzi . , . 23 II
62
www.dacoromanica.ro
gram Infiintarea a doul statiuni pentru pregitirea pulpei de fructe, cit si
a unei mari instalatiuni pentru uscatul prunelor.
www.dacoromanica.ro
fructiferi in comuna Petresti, de unde se vind anual in plantare 20-30.000
pomi de trei ani.
Fabrica Vidre, despre care am vorbit mai sus, precunxoi Ocolul pur
pomicol din comuna Vidra, condus de un inginer agronom specialist in
cultura pomilor i ajutat de doi sefi de culturg, find la regenerarea plan-
tatiunilor vechi, la infiintarea de plantatiuni noi in mica proprietate vrin-
ceana i la rgspandirea celor mai potrivite metode pentru cu4ura i ingri-
jirea pomilor roditori.
Un al doilea centru cu caracter pronuntat pomicul este cel din comuna
Vrincioaia-Vasui, condus tot de cm inginer agronom oi ajutat de personal
technic inferior. Acest centru calla sa dea aceiagi indrumare technici pentru
inflorirea pomiculturii f i agriculturii vrancene, &and o desvoltare rationalá
agriculturei oi pomiculturei din regiune.
Acest centru, dublat de Scoala Superioara tgrineasce de pe lino.
Cooperativa Unirea Vrancei" din aceasta comuna, a reuoit si introduci
cultura legumelor, a cartofului, a inului si a graului in toate pomunele din
Vrancea.
Cu privire la cresterea vitelor, se urmareote un plan binq precizat, in
cadrul ciruia pini azi, in limp numai de 3 ani, s'au putut obtine citeva
sute de bovine din rasa Schwitz, care este rasa boving cea mai potrivita
regiunei Vrancea.
Am aratat ci finetele i pfigunele acoperg suprafata de 59.851 ha.
Aceasta cifra este raportati la 57019 animale mari oi 115956 'animate mici.
baci tinem seama ca animalelor le revine oi o bung parte a pro-
ductiei din sectorul agricol cerealist, ne dim lesne seama cA numarul lor
este prea mare. Dar avand in vedere ca o bung parte din pgouni este in
regiunea muntoasi i deluroasi unde productia e slabg, ajungem la con-
cluziune fireasci : atit timp cat nu vom transforma in finete artificia)e
toate islazurile din camp, nu von' avea furajele necesare unei bane cret.teri
a stocului de animate.
Vom fi oi mai departe nevoiti sg. privirn cum toate speciile de animale
degenereazg oi cum numarul lor se micsoreazi din cauza subnutritiei. Pa-
ralel cu aceasta vom avea o cultura proasti oi o progresivi inräutatire a
pimintului, fiindcg nu vom putea face agricultura bun& oi rationall cu vite
proaste ; iar motorizarea 5i mecanizarea agriculturii judetului Putna nu si-ar
avea rostul atät timp cat aceasta se afli i ar rimanea cum este agricul-
tura tarineasca mica cu caracter familiar.
In ce prívete anul acesta slau luat misuri pentru aratul i insgmfin-
¡area cu plante de nutret a 4000 ha. din islazurile comunale.
In acest fel se va sport productia de nutreturi deci animalele vor
fi mai bine hränite ; de alti parte se vor spori veniturile islazurilor fapt
ce va da posibilitatea preocuparii de reproducatori, constructii de grajduri
pentru adipostire i noi posibilititi de destelenire pe anii viitori.
Ocupatia de baza a populatiei judetului Putna o constituie necesitatea
punerii in culturg oi valorificare a celor 75.896 ha. teren arabil propriu-zis
si a celor 14.867 ha. vii.
Ca sg ne dim seama care este infatioarea agricolä a judetului, dam
mai jos un tabel aritind diversitatea culturilor ce se tac i suprafetele o-
cupate de fiecare culturi in parte :
64 1-
www.dacoromanica.ro
Specificarea culturilor Suprafata cultivará
cereale Hectare
Grau de toamna . . . 10.965 ha.
Grau de primavera . . 36 .
Secará de toamna . . 97
Secará de primavari 49 II
Orz de toamnä . . . 39 .
Orz de primavera . . 3.161
OvAz de toamnA __
Ovaz de primavera . . 4.457
Mei . . . . 633 II
Hrisca __
Orez
Porumb ,
,
. . 42.926
2,.
Sorg pentru maturi . 39 .
Total 61.828 ha. 62.404
Leguminoase pentru boabe
Fasole . 385 ha.
Fasole prin porumb 12.380
Mazare 654
Sola 77 .
Unte 84
Bob , 29
Isläut 8
Total 1.237 ha. 63.641
Uleioase
Repita de toamna . 85 ha.
Floarea soarelui . . 1.092
Mac . . . 2
Dovleci . 8
Total 1,187 ha. 64.828
Textile
Canepa pentru fuior qi &imanta 264 ha.
anepa pentru fuior . . 242
Canepa pentru samantä. . . 75
In pentru fuior §i s'Amauta . 112 II
In pentru samantA . 76
Bumbac . . . 1 II
65
www.dacoromanica.ro
Nutreturl
Specificarea culturilor Suprafata cultivatä
cereale Hectare
Piante de gridinarie
Narcotice, etc.
Tutun . . . 62 ha.
Culturi de flori . . 6
Total 68 ha. 75.896
66
www.dacoromanica.ro
Pentru o imagine mai clara a judefului Putna sub aspectul agricol,
dial mai jos un tabel care cuprinde supraf ala totala si cea arabila a ju-
defului, repartizata pe culturi si plä'si:
..., as
-13
= .°5 t.-
On. 7h-
al el
O o
ers Total
Specificarea ; E -: g A t. -e II, -e2 Pe
it" 3 -.' A judef
Ha. Ha. Ha. Ha. Ha. Ha. Ha.
Teren arabil
..................._ 21855 15463 21840 10689 4232 1816 75896
r
Gradini de zarzavat
................
........... 187 436 108 304 34 43 1112
--
artificiale 362 83 71 10 1 528
'el .P.
= C.) . c) ea a)
X
";,
.Specificarea ...r,"-- 1:1 .7. -0
o O ea -O
=
u 4.
II-
7.:
DI 3 as
,-.4
)cti
N io:_:4) -^
observara a piusa Zä'bala are cea mai mica Suprafafl arabilii, dar
tea mai mare suprafaf a de paduri; iar comparativ cu numarul populajiei,
cel mai mare numar de ha. teten arabil 11 are plasa Biliesti.
67
www.dacoromanica.ro
Ca afirmatiunea si fie gi mai clarA, arItAnt cl :
La plasa abala avem un ha. teren arabil la 6,7 locuitori
a ,, Odobe0i un ha, ,,
If It 6,1 II fo
If 11 Vrancea un ha.
x » 2,1
1. i
It 11 Panciu un ha.
se ,, ,, 2,4 v
Adjud $ un ha. II If Il 119 I)
04
- ''"
iiii -8
fil3
g 4-0.
F.
b) Inventar mort
.= '''' =cam al
NH.
"O
=
-*--
0-,
CV
o 7 cz1
7,4
0>
Ei aJ 3
Specificarea ..,
- o
RI
.::,-
L''''
da
0 o
ett
..0
)cd 0
<4 a, 03 "Ci I'l
68
www.dacoromanica.ro
nu va fi inlocuit cu bou], nu vom avea o agricultura rationall si renume-
ratorie.
...
1 '11V Ir
- i
. . . ..
.- ...k - .4114,,,,
':1..4
Ko " - -h rt. ,..,
:.';'('''":-P'f`r, ',..,1.
- o I. - . .
'- :4-
.,...... --1,-,..- ..1,n:
_
,
, :!' ..
. s,,,!..-
...
.,,,,
,,
,.
,4r
1,..,
e'
op
...:.
I. Suprafata Suprafata Nr. Nr.
u Numele comunei totala arabili gospoda-
i: riilor
bcuitorilor
Z Ha. Ha.
69
www.dacoromanica.ro
Ocolul Agricol Vrancea
...;
i..
, Suprafata Supraf ata Nr. Nr.
c.)
Numele comunei totalA arabilA gospocrl-
4 locuitorilor
Z riilor
Ha. Ha.
"70
www.dacoromanica.ro
Ocolul Agricol Adjud
...:
1.,
Suprafaja Suprafa¡a Nr, Nr.
c.)
Numele comunei totalA arabilä. gospodA-
4 locuitorilor
Z Ha. Ha.
riilor
-
71
www.dacoromanica.ro
Ocolul Agricol
www.dacoromanica.ro
kg. pro ha productie ce este cu mult inferioarà majoritAtii färilor europene;
am avea astfel- o producjie totalä. de 9.750 vagoane, sau un plus-de 3.250
vagoane cerea!e care s'ar putea exporta sau intrebuinta la hrana unui spor
de populatie.
La expozitia porumbutui a iudetului Puta a din 1941, s'a arätat a din
cele 45.000 ha. cultivate cu porum nu s'au obtinut decit 3.500 vagoane
-porumb ; ori cum nevoia de porumb a judetului este de 4.500 vagoane, re-
zuna' un deficit de 1.500 vagoane, cantitate pe care a si complectat-o ju-
Jetul pentru a acopen t nevoia de consum.
Dar in cadrul acestei expozitii s'a aratat cä o serie de gospodari mari
7 1:0011 °- -
.r.O
IIIIJHJ. !j
r,
, - I
7,
1.j n
a
1.4""7
-
;
N,- -
www.dacoromanica.ro
pe c3le 45.000 ha. porumb urma sa fie .de 11.250 vagoane porumb pro-
ductie capaba sa satisfacA necesitatea totala de hrana nu a 217.663 locui-
tori cat are judetul azi, ci a 450.000 locuitori
Un fapt imbucurator in agricultura judetului Il constituie cultura le-
gumelor pe suprafete suficiente pentru satisfacerea nevoii de hranä a po-
pulatiei, precum si cultura sporitá a textilelor si a uleioaselov, despre care
am amintit mai sus.
ri '
1."."4-1241" . 17; . .
P- 11511W '
'
u
,
, !r
tJ, ":74rr
.;
www.dacoromanica.ro
Suprafata graului care azi este de 10.955 ha. trebue sporiti In Elsa
-fel. ca impreunA cu suprafata orzului si a ovAzului sä ocupe la 20-25.000
ha., rAminind restul pentru cultura plantelor leguminoase, textile, uleioase,
rädacinoase si acelor de grficlinärie.
Pe mAsura ce se vor desteleni din islazuri i insfimânta portiunile
destelenite cu plante furajere, partea de teren cu suprafata de 6.924 ha.
rezervatà azi plantatiilor de nutret, va fi reclatà culturii cerealelor, sporind
astfel productia si micsorind permanentul dificit de cereale din judet.
Un capitol imbucurätor il formeaza cultura plantelor uleioase, care
:din cauza necesitatii räsboiului s'a introdus in judet, dar care nu va dis-
-pare °data cu cauza care a creiat-o, intru eat necesitatea de ulei in gos-
podaria taraneasca a fost si va fi ceva permanent ; lar extractia de ulei
din semintele produce in gospodärie si intrebuintarea acestui ulei in bucl-
-Carla tiräneasca, va impune aceasta culturA in toate timpurile, constituind
prin aceasta un bun ce nu trebuie sa disparä.
Viticultura putneanä, alcatuità din cele cinci podgorii ale sale bine
cunoscute : Odobesti, Panciu, Tifestf, Paunesti si Päncesti, face ca judetul
-acesta sä fie cel mal important sub raportul productiei i economiei sale
witicole din toate judetee cu podgorii din tart.
75
www.dacoromanica.ro
Regiunea viticola a judetului Putna, are 14.867 ha. vii repartizate dup.&
felul lor astf el ;
Aceasta regiune este cea mai intinsa din toata tara si ocupa coastele
colinelor subcarpatice ale judetului Putaa, f ormand aproape o unitate con-
tinua cu podgoriile Rfimnicului-Sarat. Acest masiv viticol cu o lungime de
cc. 60 km. este dominat de Magura Odobestilor" si se desfasoara pe o
lima care variaza intre 1-6 km.
76
www.dacoromanica.ro
logice pe anul 1937-1942 ne arata ca temperatura medie anualli se apropie
de 1- 10° C., oscilind intre 70,2-100 C. In 1937 vi 7,67° C. in 1942.
Temperaturile extreme de maxima. si minima ne aratA cA In Mai 1940
am avut minus 1,8° C., lar in Septembrie 1939, 1,4° C.
.. . 4 ,: '
i tt 1. i :,,,,,-,-ki.', I
,
...... ....".....
is .1..;,.., .
t -..... . -
s, , ......., .- n
.4-T..,
',law
i-
_- 's
.."'
-r_ ,., ..* r"---
711.:4:
..
-..... al I
'
C
.. .1' "PN;
tr.:- /.
-
,45,..
' .
It.. ''..1"...F..'AdiN
: .
'
,
s
/,
www.dacoromanica.ro
Aprilie, iar in luna Mai 8 zile cu bruma din care in 1933 si in 1936 att
fost in decada a treia a lunei Mai, rezulta ca ciclul vegetativ al viei este
destul pentru obtinerea coacerii lemnului si a strugurilor.
Varietatile ce se cultivi in regiune sunt clasate in douà grupuri bine
distincte
Deoparte avem un amestec de soiuri vechi si locale : Galbenä, Plavaie,
Grasa, Francusa. cu soiuri straine de mare productie : Chasselas gi Aligoté.
Pe de alfa' parte avem parcele izolate cultivate cu soiuri sträine de calitate
aleasä ca : Pinot-gris, Pinot-Noir, Riesling-Italian, Sauvignon, Muscatt-Otto-
Ile', Cabernet Sauvignon si Opporto.
Se planteaza cate 3.000-3.500 butuci la hectar, se tae lung sau mixt.
Sustinerea in general este pe araci, iar in ultimul timp a inceput si se in-
troducii i spalierul, lasandu-se cate 2-4-6 gi chiar 10 coarde la butuc cu
12-14 ochi si 2-3 cepi.
Vinificarea se face in crämi simple gi de constructie ugoara, afarl de
unii proprietari mari, care au inceput sk-gi faca constructii mai serioase si
potrivite, inzestrandu-le si cu aparatura necesarä.
Productia este in mod obisnuit 300-800 dal. pro ha, cu taria alcoolica
euprinsa intre 10-12 grade, lar unele varietati alese dau vinuri de 14-15
grade alcool. Vinurile sunt in general ugoare i deci pläcute la baut, foarte
clutate apreciate pentru aroma lot% Unele din ele au mirosuri alese
pi sunt foarte nemerite la fabricatul sampaniei. Din aceastä cauza la expor-
tul din 1938 si 1939 acest fel de vinuri a fost foarte cäutat.
Calitatea superioara a vinurilor din Putna si in special cele produse
In podgoria cea mai insemnata, Odobesti, a produs o mare extindere a
culturii vitei de vie.
In trecut multi din vestitii boieri ai Iailor aveau vii la Odobegti :
Täutu, Ideru, Hatman, Rosetti, Rosnovanu, $endrea, Sturza, Giurgea, Ne-
grilegti (cari datau dela $tefan-cel- Mare), Familia Stircea din Bucovina,
Sihleanu gi altii ; de asemenea si multe manastiri, epitropii si episcopii.
Calitatile alese ale vinului de Odobegti au fäcut din acesta un in-
semnat articol de comert, atit in trecut cat í azi. Se precizeaza de unii
istorici ca vinurile de Odobesti se negociau la Constantinopol, in Egipt,
In Germania si mai ales in Prusia; lar din vremea comertului ce se fficea
Cu Rusii a ramas gi denumirea podgoriei Cazaclii", unde negustori cazadi
au construit la 1777 biserica Cazaclii" pentruca ei stateau in aceasta re-
gime tot timpul culesului.
Beciul domnesc" care si azi se poate folosi pentru pastrarea vinuri-
lor la Odobegti, construit cu robi de catre Asanache Pamfil intre anii 1834-
1849 pentru Mihai Sturza, ne marturiseste cu prisosinta cä in once timp
podgoria Putnei a fost la inältimea si aptecierea cuvenitfi.
Ca sa ne dam si mai bine seama de importanta agro-economicä si so-
cial& a podgoriei Putna, trebuie sa amintim cá pentru cele 14.867 ha. vii
trebuiesc 4.400.000 zile lucru, iar pentru cele 75,896 ha. teren arabil
5.750.000 zile lucru.
Raportul valorii productiei, calculata la pretul de azi a produselor, ne
da situatia urmatoare :
5.000 vagoane vin a 500.000 lei . . 2.500.000.000 lei
7.500 vagoane produse 250.000 lei . . 1.875.000.000 lei
78
www.dacoromanica.ro
Puse In calcui, cifrele de mai sus ne anal ci suprafata de 14.867 ha.
vii, deli mai micA cu de 5 ori ca suprafata arabili, necesitä un numir
aproape egal de zile de lucru 1 iar venitul brut al sectorului vie este cu
625.000.000 lei mai mare cleat venitul brut al celor 75.896 ha. teren arabil.
Rezulti deci ci nu numirul de hectare, ci numirul zilelor de lucrtt
Intrebuintate la hectar determini volumul Incasirilor.
Se impune ca organele responsabile si urmireascA o politici de in-
tensificare a agriculturii pinä la limita posibilititii de lucru a populatiei
judetului, care azi nu este folositi cleat in proportie de 60% din capaci-
tatea sa totall gi circa 22.000.000 zile de lucru efective pentru agriculturi.
Fig. 31. Atelat tip al §efului de Ocol Agricol din tudelts1 Putna.
79
www.dacoromanica.ro
Proprietatea agricoli, azi in marea sa majoritate proprietate mici ti-
rineasci, era pini la 1919 proprietatea mare. Este suficient si amintim
ci cei 135 proprietari ale ciror proprietiti au intrat sub bisturiul legii
proprierii, fiind mai mari de 100 ha. teren arabil, pbsedau peste 45.000 ha.
arabil, ceea ce face mai mult ca 60% din suprafata totali arabilä de azi a
judetului.
Conform Decretului-Lege Nr. 3697 din 1918 si Legii Reformei Agrart
din 1921, au fost indreptätiti la improprietärire 20.974 sAteni, dintre cari
(din cauza lipsei de pimant, desi lotul de improprietifire a fost redus cu
mult still 5 ha, cum prevedea legea) nu s'au putut improprietiri cleat
13,865 de siteni cu suprafata totalä de 36.933 ha, suprafati care s'a luat
dela proprietatea mare.
Pe lingi toate pärtile bune ale exproprierii, inteleasi de toati lumea
atit n momentul efecturfirii ei cat si mai apoi, suntem obligati sá amintim
si doui parti tele, i anume :
Intii, trecerea pämintului din mina. celor 135 proprietari in mina a
13.865 sitent s'a soldat imediat cu diminuarea productiei pro ha. atit can-
titativ cât i calitativ. Cauza acestei diminuiri de productie a fost conse-
cinta lipsei de indrumare technici a sitenilor deveniti proprietari, precum
lipsa lor de inventar viu i mort. Terenul care inainte de reforma agrari
tot cu truda acelor brate tirinesti ficea sA rodeasci mai bine, fiindci cei
135 proprietari cari eran stipanii pitnintului sveau cite unul sau doi ad-
ministratori oameni cu practicl agricoli indelungatä si de multe ori cu
carte, ce fixau timpul fiecirei munci in parte si felul cum trebuia efectuati,
plus faptul ci posedau un numAr suficient de animale, unelte si masini a-
gricole aceasti parte rea a fost comuna tirii intregi.
In al doilea rind, din cauza lipsei prea mare de teren arabil a site-
nilor din Vrancea, la care trebue sä. adaugAm i partea speculativi a poli-
ticei, s'au ImproprietArit sAteni cu loturi de 2-3 ha., loturi ce sunt agezate
la 45-65 km. departe de resedinta permanentä a familiei improprietirite
si muncitoare.
Din lipsa creerii i organizirii unor preocupatiuni specifice Vrancei,
rentabile pentru munca vrinceani, populatia acestui tinut este obligati a se
deplasa zeci de kilometri dela domiciliu la lotul de improprietirire pe dru-
muri de cele mai multe ori impracticabile, desfisurind astfel o munciku
totul antieconomici.
Din calculele %cute, pentru multe zeci de cazuri am constatat el costul
de productie a unui kg. de porumb sau de grit' obtinut pe loturile de im-
proprietfirire ce le au sitenii din Vrancea la ci.np, -este de dou'A i cite
odati chiar de trei ori mai mare decit costul aceluiasi kg. de porumb sau
grau cumpirat din piati.
Riul dela punctul II (specific judefului Putna 5i numai pentru impro-
prietfiritii din Vrancea, precum si partial lid. Buzan si altor judete cu ca-
racter similar) va persista pini in momentul orientärii pe fäga§ul natural
al procupatiunilor popularei fiecirei regiuni in parte ; lar pentru riul re-
zultat dela punctul I, Statul a luat imediat si chiar odatä cu infiptuirea
reformel agrare misuri de inliturare, punind in locul organizatiei private
80
www.dacoromanica.ro
de indrumare agricola, organizatiuni de Stat, despre care vom aminti mai j s.
In 1919, °data cu exproprierea, s'a infäptuit Consilieratul Agrioal
Judetean", condus de un consilier agricol.
Consilierul agricol judatean era de specialitate technic-agrico15, ajutat
de un numar variabil de agronomi regionali.
Sub forma si organizarea de mai sus, consilieratul agricol a lucrat dela
1019 pang in 1926, aplicand reforma agrara in cea mai mare parte si a
facut in acelas timp indrumarea technica a satenilor spre o cultura mai
rationala a pamantului. Indrumarea cresterii animalelor papa la 1926 se
-facea de Comisiunea zootechnica judeteana, care functiona pe langa Pre-
fectura, avand ca sef un medic veterinar.
La 1926 a luat fiinta Camera Agricola judeteana ; Comisiunea zoo-
lechnica judeteana s'a afiliat acestei institutii, Medicul veterinar facea parte
din consiliul Camerei.
Dela infiintare Camera Agricola a fost ca institutie profesiona15., re-
prezentand, organizand si apärand ne voile si drepturile agriculturii, viticul-
-turii, silviculturii i cresterii animalelor in cuprinsul judetului. Ministerul
Agriculturii i Domeniilor a pästrat Consilieratul agricol judetean ca organ
al &au de executid.
In 1931 Consilieratul agricol a fost desfiintat prin inglobarea sa la
Camera Agricola, iar Ministerul Agriculturii a infiintat si pastreaza pana
zi in sanul Camerei Serviciul Agricol Jndetean, care pang acum 2 ani
avea ca sef un inginer agronom si aproape jumatate din personalul agricol
judetean.
Acum atributiunile $efului Serviciului Agricol au Jost trecute pe seama
Directorului Camerei, care este si seful personalului ce apartinea acestui
serviciu.
Conform legilor in vigoare, azi Camera Agricola este institutie publica
judeteana, investita cu personalitate jurídica, cu scopul de a reprezenta
apara interesele agricultorilor. Are patrimoniu propriu i aplica In judet
toate masurile luatc de Ministerul Agriculturii i Domeniilor pentru pro-
movarea agriculturii.
Organele de executie ale Camerei Agricole sunt organele exterioare
ale Ministerului Agriculturii i Domeniilor, i anume : Serviciul Agricol ju-
detean, Serviciul Zootechnic, Serviciul Veterinar i Serviciul Silvic judetean.
Astazi Camera Agrícola Putna are urmatoarea infatisare sub raportul
organizarii sale de indrumator technic agricol al plugfirimei judetului :
Un serviciu central cu resedinta in local propriu, ce se aflä in orasul
Focsani, avand ca- indrumatori technici agricoli un director, un subdirector
18 functionari.
Directorul, Subdirectorul i doi dintre functionari sunt de specialitate
ingineri agricoli, lar restul personalului este compus din 2 agronomi si 14
functionari administrativi.
Tot ca servicii centrale ale Camerei contcaza Serviciul Veterinar ju-
Aetean, condus de un Medic veterinar i Serviciul Silvic judetean condus
-de un Inginer silvic, care au re§edinta tot in Focsuni, in localuri separate.
81
www.dacoromanica.ro
In afar& pentru indrumarea technic& a pluglrimei in vederea spo-
rirei productiei agricole, Camera dispune de urmAtoarele asez Aminte agricole :
Ocolul .agricol Suraia, cu resedinta proprie in comuna Suraia, care
sustine interesele populatiei din plasa Biliesti. Acest Ocol este condus de
un Inginer agronom, ajutat de un agronom gef de cultur& si de un secretar.
Pentru o mai war& rAspandire a cunostintelor i metodelor noui de
technic& agricola printre agricultori i pentru canalizarea actiunei Ocolului,
direct asupra gospod&riilor agricole din regiune, cu incepere din 1940
82
www.dacoromanica.ro
cerni si o serie IntreagA de masini i unelte necesare unei agriculturi ra-
*male.
Mijloacele de Indrumare de care se serveste Inginerul agronom
de Ocol pentru promovarea agriculturii, le putem clasifica astfel
I. Cu gospodäria Ocolului organizatA rational, sub íntregul ei aspect :
lot demonstrativ, livadA, stupinA, crescAtorie de porci si pAsAri, grajd tip,
-magazie de cereale si remizi de masini, platformA de gunoi, ¡ràdinik de le-
.gume, etc.
J
'dr.
- '-
'14j4 ".
4
..
L . r i'l
,1
:1
1 ')
.
. I
° re
.
°
= ..- '
.
17: ,
i
. .
4 , al .. ':',4' . , ' ."'"'.. ,
en rr
-.0, '''': i
A , .,
' ;.L.,' " iJ_ 11,
83
www.dacoromanica.ro
cretar, Pentru acest Ocol s'a construit anul trecut local propriu in care se
vor aaaposti birourile si locuinta $efului de Ocol. Pe tanga aceastA locuinta
urmeazA si se faca toate celelalte constructiuni, spre a-i da infAti§are de
.gospodarie model, Deocamdata este inzestrat cu 70 ha. teren, cu maOnile si
.uneltele agricole necesare unei agriculturi rationale, precum si Cu mijloace
de transport.
Pentru indrumarea plugArimei din regiunea de munte, Camera dispune
de Ocolul agricol Mala, situat in comuna VrAncioaia (VAsui) si care sus-
tine interesele comunelor din plasa Mala. Acest Ocol cu caracter
84 *.
www.dacoromanica.ro
prin punerea in functiune normal& a 4coalei superioare tgranevti", infiin-
tata in aceasta comuna din initiative d-lui Nicolae Jecheanu i subventio-
net& in cea mai mare parte de Cooperativa nUnirea Vrancei" vi atat cat
a fost posibil vi de Camera Agricola Putna.
Introducerea culturii legumelor in Vrancea vi a graului care a reuvit
foarte bine, chiar In cea mai departati comuna, Herastrau, se datorelte a-
cestui Ocol.
Pentru comunele din Plasa Vidra, Camera, cu incepere din 1941, a
lust initiative vi cu ajutorul Ministerului Agriculturii a infiintat o fabric&
de industrializarea fructelor cu capacitatea de 60 vagoane fabricat anual.
In fate fabricii, s'a construit un Ocol agricol vi a fost inzestrat pentru
o actiune pronuntat pomicola. Acest Ocol este condus de un inginer agro-
nom, ajutat de an conductor agricol vi un secretar. Ocolul are cladire
proprie pentru birouri i locuinta vefului de Ocol, un depozit pentru clasat
si ambalat fructe, prevazut cu siloz pentru pastratul lor.
Is
Fig. 36. Hala de angular I silozul de ;Astrid fructe dela Ocolul Agricol Vidra.
www.dacoromanica.ro
La Panciu pi pentru comunele ce aparfin P1A5ii Panciu, Camera a con-
struit un Ocol viticol 1nzestrat cu locuinti pentru Seful de Ocol vi birourif
grajd pentru reproducAtori, crams cu pivnita pentru vinificarea vi pAstrarea
rationall a vinului, porcina vi cotet pentru pAsAri, fAnar vi platforma model
pentru gunoiul de grajd.
Ocolul dispune de un laborator pentru analiza sumarl a vinurilor spre
a stabili calitatea lor si a preciza tratamentul pentru cele bolnave. Tot la
acest Ocol se gAsevte vi o statiune meteorologici special amenajatl, cu a-
jutorul cAreia se avertizeazA viticultorii ca sA-vi stropeascA viile contra manei
la momentul cel mai potrivit.
Ocolul este inzestrat .cu 8 ha. vie pe rod vi cu un teren de 1112 ha.
pe care se va planta viitoarea vie experimentalA, al cArei rost va fi
precizarea celor mai potrivite varietAti de vile pentru vin vi struguri de
masl, cel mai potrivit port-altoi vi cele mai potrivite metode de culturA
vi intretinerea vitei de vie. Acest Ocol este condus de un inginer agronom
vef de Ocol ajutat de un conductor agricol vi un secretar.
Pe Magi organizarea vi inzestrarea pronunfat viticolA a Ocolului
fapt ce se impune de preocuparea viticoll a regiunei Ocolul are un lot
demonstrativ de 15 ha., precum vi mavini de semAnat gi reproducAtori
de rasA, cu care actioneazA in masa plugAreascA. Pentru comunele Plivii
Odobesti, Camera dispune de un Ocol agricol in curs de organizare. Acest
Ocol este condus de un inginer agronom, ajutat de un conductor agricol vi
un secretar. Are repedinta In Odobesti. Nu are nici un fel de constructiuni ci
numai o camerA InchiriatA pentru birou. Din acest motiv, 1nzestrarea Oco-
86
www.dacoromanica.ro
lului nu s'a facut i nici nu se poate face ; iar actiunea sefului de Ocol
acest caz, de cele mai multe ori nu da rezultatul a;teptat.
Fiind tolerata de Cooperativa Dealul Odobestilor", Camera a achizi-
tionat qi a instalat cu ajutorul Ministerulai de Agricultura o statiune pen-
tru sterilizat must pe bazi de ,,Ultrasunete" in localul Cooperativei amin-
tite. In toamna anului 1942, cu ajutorul acestei instalatiuni s'au sterilizat
16,000 litri must si credem ca lateun viitor apropiat se va putea lucra in.
plin pentru binele podgoriei si a celor ce din anumite motive trebue
consume must de struguri si mere in tot cursul anului, nu numai ìn tim-
pul culesului viilor.
In raza de activitate a Ocolului Odobesti infra i ferma Focsani, unde
Camera are un graid amenajat pentru cresterea de reproducatori bovini,
cabalini si porcini, precum si un lot de 25 ha. pe care se fac culturi de-
monstrative, in primul rand furajere, spre o hranire cat mai rational& a
reproducatorilor permanenti ce-i are, si a celor cabalini de sange ales, pe
care Statul Ii trimite aici in fiecare an pe timp de 100 zile, pentru monta
femelelor cabaline din regiune i judet.
Ocoalele pomenite apar evident ca organizatiuni noui i ca re-
zultat al ingrijirii Statului pentru readucerea echilibrului in productia a-
gricola si pentru sporirea i pan& la limita economic posibila. Despre acest
echilibru am spus ca s'a stricat odatä cu aplicarea reformei agrare, pria
inlaturarea personalului privat de indrumare technic agricola.
Statul a avut momente dud dezastrul in productia viticola a judetului
a impus infiintarea de institutiuni in scopul restabilirii echilibrului rupt.
Asa, de exemplu, dupa atacul filoxerei ce-a distrus complet viile tarii si ale
jud. Putna, in 1896, s'a infiintat Pepiniera Petresti", cu scopul de a colabora
la refacerea viilor distruse.. Pentru realizarea scopului pepiniera a avut pe
timpuri plantatiuni de port-altoi, ramiisite din care si azi se gäsesc in lo-
curile ocupate mai apoi de forturile F. N. G. Aici se altoiau i obtineaa
cantitati imense de vite altoite, cu care se plantau plaiurile ocupate cu vii
;i pustiite de filoxera. Dupa ce plantatiunile de vii au fost refacute com-
plet, plantatiunile de port-altoi s'au redus ca suprafata, iar scoalele de vita.
s'au imputinat odata cu aceasta aproape pang la desfiintare.
Pepiniera, aflandu-se la confluenta celor doll& drumuri ce yin din
Vrancea pe vaile Milcovului si ale Putnei, unde pomii roditori au cautare,
;i-a schimbat planul de lucru din viticol in pomicol, producand cantitati
mari de diferiti pomi fructiferi, dar nerenuntand complet la cultura port-
altoiului pentru vite altoite.
Azi, cand majoritatea viilor au imbatranit, cand lipsurile in vii dep&-
;esc 20-30°/e, fapt ce face cultura viilor nerentabili, Statul a pus iarasi,
in functie pepiniera, incepand sa-i sporeasca suprafetele de port-altoi. Astfel
In anul 1942, s'au plantat 7 ha. cu port-altoi din varietatea Riparia x Ber-
landieri Kober 5 B. B.; iar anul acesta se vor planta 3 ha. cu port-altoi
din varietatea Riparia-Gloire.
Pepiniera, astäzi este proprietatea Camerei Agricole Putna fiind con-
clusä de un Inginer Agronom cu personalul ajutator necesar. Pe lânga ac-
tivitatea sa pur pepinieristii, este incadrati in actiunea de indrumare agri-
87
www.dacoromanica.ro
coli a Camerei, avind un program precis prin care activeazi in masa pia-
gireasci a comunelor vecine, introducind seminte alese, risaduri de legume,
pomi fructiferi oi metode rationale In gospodirie, la camp, oi mai cu seami
In cultura pomilor fructiferi.
Azi nu se poate vorbi de pepiniera Petreoti, firi si spunem ea pru-
nele oi caisele uscate aici dupi metoda de lucru a d-lui Inginer I. TipHear
oeful pepinierei, sunt renumite t)i fac cinste atat Camerei cit oi breslei a-
gronomice. Acest mod de uscare ioi are viitorul rezervat oi de o strilucir' e
deosebiti.
Toate instalatiile despre care am vorbit pini aici depind de Camera
Agricola a Judetului Putna care administrativ este azi condusi de un Pre-
oedinte, ajutat de un Vice-pregedinte (de meserie plugari) gi de un comitet
sta_-_1.,V,c,\g
88
www.dacoromanica.ro
dobegti si in special a Primarului de pe atunci al Odobestilor, Grigore Dra-
gomir, s'a botara ca scoala sa ia f inti la Odobesti. Functionarea scoalei
a inceput la 1901 numai cu un atelier de dogarie in local Inchiriat. Dela
1905-1906 scoala !si are local propriu in care se adiposteste si azi. Scopul
vcoalei a fost si este pregitirea,elevilor pentru a deveni buni viticultori ssi
a sluji nevoile podgoriilor din Moldova si R.-Särat. Astizi scoala este con-
dusä de un Jirector inginer agronom. ajutat de doi profesori dintre cari,
unul de specialitate viticoll si altul pentru obiectele de cultura generala.
Numarcil elevilor in 1942 a foct de 40 dintre care in clasa IV-a, care este
ultimul an acolar, 14. coala sub raportul Inzestrarei sale las1 azi de dorit
si este nevoie de ajutorul Statului ca si fie repusa In cadrul de functiune
normala, pentru a satisface nevoile viticulturii de azi.
89
www.dacoromanica.ro
zestrata Cu toata aparatura necesara pentru un laborator de microbiolo--
gie vi fiziologie vegetallt vi un laborator de chimia vinului li a solului.
In 1939 pentru inzestrarea statiunei se cumpara 5 ha. vie destinati
pentru via experimentala, unde s'a plantat o colectie de studiu a varieta-
Won din regiune. In 1942, Statiunea obtinAnd fondurile necesare, pune ba-
zele constructiilor proprii, compuse dintr'un ansamblu : pi vnita, crema, la-
boratoare, casa de muncitori, locuinta pentru asistenti vi casa $efului sta-
tiunei, care in buna parte sunt aproape terminate, iar valoarea lor va de-
SO suma de 20.000.000 lei. Pentru functionarea normal, statiunea are pre-
vederea urmatorului personal : un v ef de statiune Inginer agricol, pentru
asistenti specializati in microbriologie, viticultura, oenologie vi unul in chimia
alimentara, un vef de cultura, un pivnicer vi un laborant.
-..--".... ..
i
90
www.dacoromanica.ro
III. In microbiologie se studiazd :
Studiul fermentilor pentru fermentarea vinului la temperaturi sci-
zute Cu fermenti aromatici.
Studiul desvoltirii i evolutiei diferitilor microbi provocitori de
,boale la vita de vie vi vinnri.
Pentru viitor, in viticulturi pe lingi problemele rezolvate se studiazi
ca o continuare a lucririlor de pini acum, urmitoarele probleme
Studiut solului in legituri cu cei mai buni port-altoi pentru varie-
titile din regiune ;
Studiul sortimentelor, adici a combinArii diferitelor varietAti de
vi/A pentru vin, pentru obtinerea celor mai bune vinuri in regiune ;
Studiul evolutiei manei vi combaterii ei, precum i a celorlalti pa-
raziti animali i vegetali ai vi(ei de vie ;
Studiul rezistentei varietitilor de vitä la ger vi mana ;
Selectiunea clonalä a varietitilor de vite indigene, pentru sporirea
productiei, cantitativ i calitativ.
Din privirea i analizarea fiecirei probleme in parte, ce se urmArevte
de Statiunea Experimentara' de viticultura i Oenologie din Odobevti, ne
-dita seama ce important& practica va avea pentru economia viticoli a pod-
goriilor din Putna rezolvarea teoretici a prnblemelor puse in studiu.
Dorinta tuturor doritorilor de mai bine a acegtui judet nu trebue si
iie alta decit aceea de a vedea aceasti institutie avezatA in cadrul ei fi-
resc de lucru.
Reflectind asupra faptelor expuse pana aici, Cu privire la agricultura
vi punänd aceste fapte in legituri cu factorii reali cari concuri la produc-
tia agricoli vi schirnbarea acesteia in mai bine sau in mai riu, ajungem la
urmitoarele concluzii
Putna, devi un judet cu suprafata reclusa de teren arabil in compara-
je cu alte judete, il socotim un judet prin excelentä de productiune agricoli.
'Marea majoritate a populatiei judetului are ca indeletnicire cultura pi-
mäntului, cultura vitei de vie, crevterea animalelor i exploatarea aproape fami-
liar& a pädurilorfapt ce decurge dela proprietatea obsteascl a pädurilor
specifici Vrancei preocupatiuni cari se inglobeazi pe de-a'ntregul agriculturii.
Preocupatiunea viticoli, in comparatie cu cea agricoli propriu zisi, a
constituit i constitue o ramurã avansatá i intensiva de productie agricoli.
Am aritat la locul potrivit ni, dei suprafata viilor este de 5 ori mai mici
clecit cea araba, prima absoarbe aproape acelav numär de brate de munci.
Pe de altä parte am aritat cA factorul munce determina in cea mai
mare parte volumul incasirilor, care socotit in venit brut, cel obtinut dela
vil depiveqte pe cel obtinut dela suprafata.
Din cauza unei agriculturi rudimentare ce se face pe cele 77.008 ha.
teren arabil, productia medie a judetului, absolut pentru toate plantele cul-
tivate, este sub productia medie a ¡Axil. Din aceastä cauzA, deficitul lude-
fati de nevoile pentru harana populatiei vi a animaleror este ceva
obivnuit.
Din analiza factorilor de productie : climi vi sol, rezulti ci productia
judetului se poate spori dela simplu, la dublu i chiar la triplu. Veracita-
91
www.dacoromanica.ro
tea acestei afirmatiuni se subliniaza de productia ce se obtine pe proprie-
tátile mari cari muncesc mai rational, de productia obtinuti pe loturile
Camerei, muncíte in dijma dirijat& sau regie, precum i de cea obtinuta de
foarte multi plugari marunti, dar can muncesc mai chibzuit.
Ala de exemplu, pe cat timp media productiei la porumb in 1942 a
fost 800 kg. pro ha. la unii tarani aceasta productie a fost 400-600 kg. iar
la tiranii ce au participat la concursul porumbului aceasta productie a de-
päsit 2500 kg. pro ha.
Sporirea productiei la hectar nu o putem face deodata i prin dorinta
de a schimba toti factorii cari o determina' in acelas timp. Acesti factori
trebuesc evalonati in timp si actionat in vederea schimbárii lor in ordinea
urgentei lor vi intotdeauna alesi de a; a fel ca sa' se poat&
cuprinde in masura mijloacelor si putenlor de care dispunem pentru schim-
barea lor.
Paralel cu lucrarea asupra imbunitätirii factorilor directi, cari deter-
mina volumul i calitatea productiei, -trebue actionat vi asupra elementului
om, intrucat acesta, cu calitatea sa de proprietar privat al solului, cu men-
talitatea si cu pregatirea sa scoter& de azi, nu este in stare O. accepte
pe de-a'ntregul indrumarile i prescriptiunile de ordin technic agricol, in ve-
derea sporirei productiei.
In concluzie, trebuie sa recunoastem cá avem un teren arabil cu ca-
pacitatea de productie mai mare de cat obtinem azi, cu ajutorul vechilor
metode gi mijloace de lucru ale pamantului.
Avem o insemnata suprafata de vii, care din cauza imbätranirii au in
medie peste 20°/e lipsuri ; fapt care va determina o rentabilitate scazutä,
dacá exploatarea s'ar face inteun echilibru economic.
Avem un stoc insemnat de vite, dar in cea mai mare parte degenerat
din cauza lipsei de furaje si proastei ingrijiri.
Avem o multime de terenuri necultivabile, care atunci cand lipsa de
pamant va fi provocata de crevterea populatiei, se vor amenaja si trece in
agricultura.
Avem o massa täraneascä cu un standard de viata redus, ce se ada-
posteste in locuinte necorespunzatoare nouei civilizatiei avansate, vi cu un
procent pronuntat de analfabeti.
Avem aproape o totalä lipsa de organizare a taranimii, ant la des-
facerea plusului de produse cat si la aprovizionarea cu cele de prima ne-
cesitate, ce nu se pot obtine in gospodaria proprie.
In consecinta, pentru organizarea agriculturii in vederea sporirei pro-
ductiei vi ridicarea standardului de vial& al täranimei se impune
I. Pregitirea technic& agrícola a cultivatorilor í proprietarilor de pa-
mant, mergand cu aceasta 'Ana la specializare pe feluri de culturi i lu-
crari cultura cerealelor, cultura plantelor furajere, cultura legumelor, cul-
tura pomilor fructiferi, cultura vitei de vie, cresterea animalelor si altele.
Aceasta pregitire sa se faca obligatorie in scoli täränesti, pentru ti-
neretul rural si urban, ce nu intr.& In vcoli superioare.
O astfel de pregatire nu se poate grefa pe cunovtintele date de cursul
nostru din coala primara actuala, el trebuie imbagatit, sporit vi adus in stare&
92
www.dacoromanica.ro
reali de obligativitate pentru toati populatia tArii. Vox trebui, organizate scoli
fi cursuri speciale pentru pregitirea elementului adult sItesc, care si func-
tioneze paralel cu scolile pentru tineret, si in fiecare comuni, asa cum func-
tioneazi scoala primari si biserica.
II. Organizarea social-economicA a tirinimii muncitoare i produci-
toare prin
Comasarea proprietitii agricole sfärimitite.
Stivilirea diviziunei proprietätii agrare prin legi speciale, spre a nu
se ajunge la loturi anti-economice, cum avem azi.
Organizarea creditu'ui tärinesc, precum si depunerilor tirinesti prin
creearea unei binci de credit tirinesc cu sucursAle in fiecare comuni.
Organizarea desfacerii i aprovizionirii tärAnimii in comun, pe baze
cooperatiste, prin organizarea unei singure cooperatii in fiecare comunA cu
sectii cerute de conditiunile specifice ale fiecirui sat.
Planificarea culturii plantelor agricole, productiei, desfacerei si a-
provizionärii.
Toate acestea nu se pot face färi un aparat technic agricol luminat
marit, ajutat de un aparat administrativ agrarizat, adica educat in asa
fel ca in mod constiincios si consimti cA färä aplicarea prescriptiunilor a-
paratului technic agricol nu putem obtine imbunätitirea cantitativi i pali-
tativä a produselor solului i prin urmare nici ridicarea standardului de
viatä al täränimii, ridicare färi care nu putem avea desvoltarea ce-o do-
rim Natiunei si Tirii.
Nu 1600 Ingineri Agronomi pe Tara si 15 la un judet, ca Putna, ci
5000 pe tari si 50-60 pentru tinutul nostru, dublati de personal executiv
administrativ organizat. Atunci credem ci productia agricoli a Judetultli
Putna si a t Aril intregi se poate dubla.
93
www.dacoromanica.ro
cm
gwli
isaar-Az jutlefaalass «imana
www.dacoromanica.ro
b). Reqiunea deaturilor
'
r..- -
L .
www.dacoromanica.ro
alunecare a straturilor, din cauza distrugerel pädurilor care prin radäcinile
lor cimentau aceste straturi, vi deci inlaturau surparea lor ; a doua fortä,
aceia a vegetatiunei invinsi astazi de fier, foc vi de läcomia omului a carui
deviza pare a fi : dupa mine potopul".
Padurile de räsinoase din aceastä regiune sunt aproape jefuite. Pe
pret de nimic se luau hectare intregi. Societitile sträine au cumparat dela
movneni acevti falnici codri 'Ana vi cu 0,80 lei ha., pentruca mosnenii nu
cunovteau intinderea padurilor ce vindeau.
Premergätorii distrugerii pAduril or din renumitul tinut al Vrancei au
fost insuvi mosnenii, iar societatile streine au complectat opera de dtstrugere
a padurilor.
Mai intai, mosnenii au inceput sa distruga padurile din apropierea
vetrei satelor ; apoi prin ferastraele de apa, instalate de cei mai instarlti,
au taiat fall crutare vi fail nici o regula padurile din apropierea instala-
tiilor, transformându-le in adevärate cimitire, de carece täerea arborilor s'a
facut la mari inaltimi de la pämint.
La munte s'a dat apoi foc padurilor din apropierea golurilor, pentru
a se face loc pasunatului vi ffinetelor, cum este cazul Muntelui Verdele.
Dupa aceasta dumicare", incetul cu incetul, a padurilor, au venit
sociatatile streine cad au inghitit cu pofta lupului padurile ce mai rämäse-
sera pela poalele muntilor la inceput, de prin ascunzisuri mai tärziu ; lar
astäzi, aproape de pretutindeni in afara de 15.000 ha. asa ci muntii
au ramas golasi ; lar apele, ne mai oprindu-le nimica, cara si transporta din
muntii despaduriti pamänt vi pietre, astupänd drumurile, inecand vitele vi
oamenii si impotmolind terenurile de cultura.
Asa de departe au mers devastärile acestor pacluri, in cat in desbaterile
Camerei claputatilcr din 23 Decembrie 1913, deputatul S. M eh e din fi
a protestat cu toata energia contra acestor devastän a muntilor Vrancei,
cerind o ancheta parlamentara, Ministrul Domeniilor de atunci, C. C. Arion
a raspuns ; Nu ma opun, dei constatarile sunt fäcute si pot afirma ca
Ministru de Domenii ca demonstrarile exista si cä" legea amenajamentelor
padurilor nu a fost respectata",
Eu am fAcut ancheta vi s'a descoperit ca mai ales in muntli Vrancei
s'au petrecut lucruri nepermise, adevarate devastan. S'a täiat in mod ¡legal,
as zice salbatic. Raul este des tul de mare si trebue absolut irnpiedicat".
Parlamentul disolvindu-se, ancheta nu s'a mai facut.
* * *
Vorbind mai amanuntit despre inatisarea din punctul de vedere silvic,
judetul Putna se prezinta dupa cum urmeaza :
1. Suprafata pficluroasi
Suprafata padurilor Judetului Putna este de 178974 ha. care, reparti-
zata pe natura de proprietari, se prezinta astfel :
27274 ha. päduri ale Statului.
59425 Obstiilor, institutiilor, etc.
71156 particularilor.
21119 goluri vi pasuni de munte.
Total : 178974 ha.
96
www.dacoromanica.ro
2. Suprafata pAduroasA amenajatA
Din suprafata paduroasa a Judetului Putna, cifrata la 157855 ha. fAra
.suprafata golurilor, s'au amenajat pana in prezent :
1) Pädurile Statului . 27274 ha.
2) Obstiilor qi Institutiilor . 11600
3) II particulare . . . 18794
Total amenajate 57668 ha.
Au ramas de amenajat :
Padurile obstiilor si institutiilor . 47825 ha.
II particulare . . 52362
Total . 100187
9.867
2 373
12.810
12.461
7 Räsinoase 5.596 31.683 4.262
Total . 27.274 59.425 71.156
4. Repartizarea arboretelor pe clasele de vArstA
Arboretele ce populeaza padurile judetului au varsta urmfitoare
Suprafata paduroasä
I
Felul II
Obstii
Varsta arboreielor täerei Stat Particulare
arboretelor Institut.
Ha. Ha. Ha.
Codru
-
..-
4.026
300
592
19.002
17.823
1.381
5.494
21 - 40 , If 4.024 16.815 3.862
41 - 60 . 4.024 2.475 . 3.666
61 , - 80 ,, 11 4.026 5,300 3 600
Peste 80 ani a 9.926 14.373 4.368 I
91
www.dacoromanica.ro
5. Capacitatea de productie a pAdurilor din Putna
Patrimoniul forestier din acesf judet este complect ruinat, dmänind
doer din faimopii codri de odinioad ce populau legendarul Tinut al Vrancei,
cit pi restul judefului, numai amintirea Tor in melancolicele destAinuiri ale
bAtrAnilor.
FArA sA intrAm In calcule, cantitatea de material lemnos ce s'ar putea
°Mine dupl suprafata plduroasi de 158.000 ha. (in cazul clad pAdurile
existente ar fi fost exploat ate in conformitate cu toate regulele impuse de
f Uinta silvicA) este urmAtoarea
104.000 metri cubi dpinoase ;
29.000 metri cubi lean de lucru foioase, sau 22.000 vagoane ;
13.000 vagoane lemn de foc.
Daci pAdurile judetului Putna s'ar fi gospodArit cu simtul rAspunderei,
lar exploatarea ar fi fost rationall, cantitatea anualA de material Temnos ar
fi cum s'a aritat mai sus.
Actuate productie anualA a pAduritor, ape cum se aflä acum dupi sta-
tisticele ce le even], este urmAtoarea
7856 metri cubi de rApinoase ;
11171 metri cubi lucru foioase ;
6500 vagoane lemne de foc.
AplicAnd preturile medii ca cari se desfac astAzi in pAdure (socotit
arborele in picioare) materialele de lucru foc, se obtin drept valori
sumele
I. Valoarea materialului lernnos, in cazul unor exploatAri rationale a
pAdurilor :
104.000 m. cubi rApin. a 1600 lei m.c. . . 166.400.000 lei
29.000 m. cubi foioase a 2000 lei m. c. . 58.000.000 lei
13.100 vagoane lemn de foc a 8000 lei . . 104.800.000 lei
Total 329.200.000 lei-
Valoarea materialului lemnos ce se poate obtine din pAdurile existente
ale judetului este urtnAtoarea
7856 mc. rApinoase a 1600 lei mc. . . 12.569.600 lei
11171 mc. foioase a 2000 lei mc. . . . 22.342.000
6500 vagoane lema de foc a 8000 lei vgg. 52.000.000
Total 86.911.600 lei
FicAnd diferenta 1ntre aceste doll& valori obtinem
329.200.000 86.911.600 =-- 242.288.4( 0 lei
Suma de lei 242.288 400 lei reprezintA pierderea anualA ce o inceare&
economía forestierA a acestui judet, datorità exploatArilor barbare a pAdu-
rilor, aceasta duc&nd bogAtia nationalä deadreptul la ruinä. IatA o stare
precarA care s'a putut afla nu numai in Vrancea, ci f i in alte regiuni frun-
tape romilnepti I
Tragedia Munfilor Vrancei
Mai ales lupta din punct de vedere forestier trebue dud viguros in
98
www.dacoromanica.ro
tinutul Vrancei, poate cel mai.. curat tinut romAnesc ca nume i trecut le-
gendai.
Ca urmare a acestui fapt, vom stirui in deosebi asupra problemei
Impidurirei Vrancei, care este o chestie de viati a acestui tinut istoric.
Tinutul Vrancei are o suprafati de 135.000 . ha. ceea ce reprezinti
40% din suprafata totall a judetului Putna. ImpArtiti pe naturi, struetura
Vrancei se poate vedea din tabloul ce urmeazi
SUP R. A FE
PAcluroase r....S T. 15 .--.
''' O ed . E j 73 4. oe
Natura proprietarului
60
-u g
17). ....
4"6.
0
E,
0
a9:1
4, v
la". <U
;.'-. c.1;f. --..- on
oal .14 ..? bo
2
1Obstii de mosneni
Diversi proprietari partic.
53255 8264 61519 ,. 61519
11082 1808 12890 12890
3 Schituri 630 70 701 700
4 Obsta si diversi propriet. 15300 15300
5 Idem 44591 44591
Total . . 64967 10142 75109; 153001 44591 135000
Se observi din acest tablou ci pidurea propriu-zisi ocupi 48% din
teritoriul Vrancei, poenile i locurile goale 70/0, terenurile degradate 120/0,
iar islazurile, culturile, vetrele de sat 330/o.
Din suprafata piduroasi de 65.000 ha. in cifra rotunda, s'a exploatat
50.000 ha. riminind pidure netiiati numal 15000 ha.
Referindu-ne la distributia pidurilor pe bazine, avem :
-
Supraf ata i 01
A- Numirea bazinului piduroasi 2; °
o
Ha. ct:
Se vede din acest tablou, cA pidurile ocupa cea mai mare Intindere
In bazinul NAruja (35°/0), iar cea mai mici in bazinul Tisitei (5°/0).
Repartitia pAdurilor pe naturà de proprietari
E important si stim acest lucru, pentru a fi limuriti dela inceput a-
supra caracterului i naturei proprietfitii forestiere din Vrancea. Repartitia
acestor piduri pe natura de proprietari se poste vedea din tabloul ce
urmeazi :
I 99
www.dacoromanica.ro
e
o
1. Paduri apartinand Obstiilor
_4
Situatia admi- Supraf Ilia
Denumirea obstei Domiciliul nistrativa a
A" Denumirea padurei padurei paduri poeni Total
Comuna Ha. Ha. Ha.
1 Ob§tea Birsesti si Topesti Barsesti Giurgiu Herastrau 2715 28 3000
2 ff Poiana Vasui Musa si Vetrila . 3000 200 3200
3 fl Colacu Colacu Muntisoarele If 80 100 , 900
4 20 Nistoresti Nistoresti Muntisoare Fruntea-Mare II 248(51 5 2537
5 st Prisaca Prisaca Cabalasul-de-Sus If 800 400 1200
6 PO Heristrau Herastrau Vechiul-lui-Bucur Palau /I 970 30 1000
7 ff Voloscani Voloscani Verdele Il 2276 73 2349
8 19 Poduri §i Colacu Colima Cabalasul-de-Jos II 165 50 1700
9 Il Vasui Vasui Dealul Secaturei If 540 II 550
10 If Herastrau Herastr au If II /I 5 5I 100
11 ff Spinesti Spinesti It II
s
If 100 100 200
12 II Valea-Sarei Valea-Sarei Pietrosul n 112 1124
13 If Negrilesti Negrilesti Paiselele n 112 52 1174
14 X Spinesti Spinesti Chiliile Sboinei n 851 63 914
15 If ff If Fata Zabalei to 2753 2753
16 If . If Picioarele Palcaului . 450 450
17 ff Secatura Parosu Parosu Sburatura Dea/ul-Negru 167 33 1706
18 If Nereju Nereiu Dealul Lapos-Secatura Nereju 238 489 2871
19 . Paltin Paltin Furu-Mic 118 37 1222
20 ., Paltin Pal tin Lapcisul-de-Sus 500 20 700
b
21 . Nereju Naruja Monteoru II 100 1250 2250
22 . Vasui Vasui Frumoasele 1, 82 570 1390
23 » Nereju Naruja Furu-Mare 1652 10 1752
31
24 s s Piatra-Seculului 45 501 500
I ff
21
1 25 I/ ff If Partml-vu-Pmi 12 120
V
www.dacoromanica.ro
26 Obstea Nistoresti Nistoresti Dealul-SecAturei NAruja 17 30 200
27 Nistoresti Valea-Rea Nistoresti 70 30 100
28 Negrilesti Negrilesti RAschila Negrilesti 925 925
29 If VAlcani Ghebari Valcani-Cihebari Danciul cu Fata si Dosul Prahudei Paltin loi 200 300
30 Vfilcani Ghebari Simion cu groapa Mocan cap dracu 51 50 100
31 If Paltin Paltin Tofan Paltin 501 200 700
32 NAruja Näruja Laposul-de-Jos Nere,ju 301 60 900
33 If PAulesti PAulesti PAstrav, Mioare i Fata Alunului Nulesti 382 2231 605
34 PAulesti PA'ule?ti Novesele i Fetisoarele If 1551 60q 2150
35 N Coza Coza Porcu 501 9 509
36 GI Giuri Gauri Condratu 262 6 2691
37 ff SecAtura-PArosu Tichiris Sburtitura Dealul-Negru 1673 33 1706
38 Negrilesti Negrilesti PAiesele si Arisoaia If 63 639
39 PAieselele 1120 52 1172
40 If Hàu1ca PAulesti Casiria-Gràdinita If 171 3 173
41 Novesele si Fetisoare If 400 300 700
42 GAuri-PIulesti Gluri si Plulesti PArAul-Alb §i PirAu-Tiganului ff 187 1 203
43 Vidra-Tichiris Vidra-Tichiris Piciorul Cozei-DumbrAvanul 54 540
44 Vidra-Tichiris Piciorul Cozei 11
90 1E0 1050
45 Vidra-Tichiris Tisarul Vidrenilor 1050 1050
46 Spulber Spulber Tojanu Monteoru Spulber 7 70
47 Ruget-Tichiris Tichiris Curinescu Tichiris 6 6
48 OP
Tulnici Tulnici Macraden, Grau, Metneacan, P. Scrisl Tulnici 5001 1001 6000
49 Coza Coza Dosul-Porcului si Porcul 1645 501 2145
50 Valea-SArii Valea-Särii Chilimetea RAiutu Valea-Sgrii 70 70
51 If Burca-Vidra Vidra Stfinjeneasca Vidra 121 123
52 Valea-SArii Va Valea-S6rii 1030 1030
www.dacoromanica.ro
2. Mori aparlinand diverf !for proprietari particulari
Situatia Suprafata
Denumirea Denumirea ad-tivi a
Domiciliul pAduri poem Total .
Situatia Suprafata
De.numirea Denumirea ad-tivA a .
Domiciliul paduri poeni Total
Schitului pIdurei p*Adurei
Comuna Ha. Ha. Ha.
Recapitulând avem
PAduri Poeni Total
1. PAduri apartinind obstiilor . 53255 8264 61519
2. PAduri apartinand particularilor . 11082 1808 12890
3. Pgduri apartinind schiturilor . 630 70 700
Total general ha. 64967 10142 75109
www.dacoromanica.ro
proportie, predominând foioasele, formate din fag si plop. In partea mijlo-
die a versantelor, foioasele se imputineaza, m5rindu-se proportia de rasi-
soase, pentru a forma masive pure catre goluri. In portiunile neexploatate
in suprafata de 15000, fagul in genere infra in proportie de 200/0 si este
In asociatie cu bradul f i molidul. Bradul intra in proportia de 300/0, atin-
gand dimensiuni mari in inaltime. Molidul infra in proportia de 50%, ocu-
pand mai ales partile superioare ale versantelor, gasindu-se uneori sin gur,
pite ori in asociatie cu bradul yi fagul. Aria sa de vegetatiune descreste
catre Orille inferioare al versantelor. La 120 ani, molidul atinge la dia-
metru grosimea de 50-60 cm.
Sunt arbori in diametru de 70-80 cm. §i chiar 1 m., cu lemnul
perfect sanatos (Muntele Verdele, Misina).
103
www.dacoromanica.ro
Chiar acolo unde s'a preväzut codrul gradinärit, gäsim in majoritatea
cazurilorvi aceasta dupg 1905, data and pätrund in acest tinut al Vranceit
societatile foresliererevizuiri care schimbli insasi bazele de arnenajare, in-
troducand taerile rase. Nu se tinea seamä ca esentele sunt brad sau molid ;
taerea era tot rasa.
Suprafala Oduroas6 exploalatd de societerfile
lores//ere streine
Am aratat ca. suprafata pädurilor vräncenesti este de circa 65000 ha.,
din care s'au exploatat 50.000 ha., ramanand netgiate 15.000 ha. Din su-
prafata exploatatä, 30.000 ha. sunt exploatate de societatile forestiere earl
apar pentru prima data in Vrancea pe la 1905 (fosta societate Tisita si-a
ales Valea Susitei drept loc de patrundere in Vrancea). Liniile lor scormo,
nese terenul pang in Mima Vrancei, atacand partea de nord pe väile Putnei
vi Tisitei. Aceasta ar fi o prima cale de Pätrundere, cale ce-a exploatat
peste 7000 ha, Societatea Carpati a exploatat inainte de rgzboi circa 4000
ha. localizate tot in partea de Nord. Taerile acestei societäti au fost com-
plectate dupä räzboi in muntele Tisaru de catre soc, Tisita.
Din partea de sud pgtrunde linia soc. Aril, pe Valea Zabalei, ex-
ploatand coltul de Sud- Vest si ajungand cu unja pang la punctul numit
Caldäri", pe Zabala. Sub toporul acestei societäti cad circa 10.000 ha.
Dupä räzboi apare din nou in Nord, soc. Union -care taie in Macra-
deu peste 5000 ha, uncle actualmente se fac lucrar de plantatiuni.
Pan& in anul 1928, ramane neating partea de mijloc, si anume aceea
ce cade in bazinul Narujei, cand isi face apari tia, venind de peste munti din
Transilvania, unía feratg a Soc. Närufa", fosta societatea Fratia". Aceasta
exploateazg circa 4000 ha. continuand si astäzi tot in aceiasi regiune.
104 ...t.
www.dacoromanica.ro
Se trece pretul de vanzare sau arendare ;
105
www.dacoromanica.ro
--care trebuia si lecidi inceperea exploatärii. Aici veneau obgtenii cari vo-
tau pentru mai multe. drepturi, v otau gi mortii, sotii rispundeau pentru
sotiile moarte (cazul lui R. Macovei, din °Wes Vologcani), sau sotul
decedat rispunde gi pentru sotia sa moarti (cazul lui Ion Enache), etc.
Nu te impresioneazi atunci cind viii voteazi cu mortii, dar mortii si vo-
teze cu mortii, asta numai in Vrancea a fost posibill I
In privinta pretului, e destul si citez cazul semnalat de Inginerul Foe.
gineanu dela centrala Cooperativelor, gi anume : s'a cumpärat pidure in
valoare de 42 milioane cu 484 000 lei (cazul °Wei Spinegti).
www.dacoromanica.ro
In functiune de debitul de ap5, aceste ferAstrae lucreazA cu 1-2 panze.'
Se gisesc tandem-uni de 2-3 feristrae, unul captind apa folosità de ve-
cinul din amonte. AceQte ferästrae cari macini anual 35-40 mii m3, au dat
VrAncenilor posibilitatea de castiguri cari fatal au fost abuzive.
Din punctul de vedere social e dAunAtor, cAci nu toti exploateaz5,
fiinda nu toti au care si vite. De fapt proprietarii de ferAstrae sunt niste
beneficiar! ai VrAncenilor sAraci.
Mosnenii au contribuit in foarte mare m5surl la ruinarea si distru-
gerea pidurilor nu numai prin abuzurile aratate mai sus, dar f i prin in-
cendierea pidurilor pentru creearea de p4uni. PAstorul, in dorinta de a-qj
mAri islazul pentru cirezile de vite, dAdea foc codrilor, pustiind intinderi
niari de pAduri. CitAm in acestA priving incendierea pAdurilor din apro-
pierea golului Barasani din mutvele Frumoasele, a masivelor de pe paraele :
DRrabani, PalcAul, etc.
www.dacoromanica.ro
de exploatare intocmit pentru pAdurile din Vrancea, tAind arbori unde ne-
voile pi interesele le dictau.
* *
In rezumat dezastrul si falimentul pAdurii exploatate din Vrancea se
datoresc societAtilor forestiere si a pAstoritului, apoi in oarecare mAsurl
trupelor de ocupatie. Cei dintAi au fost si rAmin incA cioclii falnicilor codri
ai legendarului tinut al Vrancei.
Din punctul de vedere al regenerärii, cele 50.000 ha
PAduri degradate in care regenerarea s'a fficut cu fag, mesteacAn,
salcie, etc., in detrimentul rAsinoaselor ocupA 20.000 ha.
PAduri slab sau incomplect regenerate 30.000 ha.
Suprafata
terenurdor
u Numirea comunei degradate
improductive
in ha.
Nistoresti 1000
2 Valea-SArei 1500
3 Ttchiris 600
4 Poiana 900
5 aarsesti 600
6 Paltin 600
7 Spulber 450
8 Nereju 700
9 NAruja 800
10 PAulesti 600
11 Negrilesti 3800
12 Tulnici 150
13 Spinesti 200
14 HerAstrAu 1500
15 Ire$ti 350
16 Vidra 500
17 Colacu 350
18 GAuri 700
Total . . 15300
108
www.dacoromanica.ro
chime care a prilejuit o folosire cu mult mai indelungati a terenurilor de
cat cele ce trec de confluenja Zabalei cu Putna in spre Sud.
Starea de degradare a terenurilor din Nord este mult evoluata faja
de cele sudice si am putea si stabilim o scari mergand dela Nord spre
Sud, scara reprezeniänd printeo invers-propor(ionalitate posibilitate de a-
meliorare a terenurilor degradate din Vrancea.
Inteadevar, in regiunea ce merge spre sud de varsarea ZabaIei in
Putna, avem 'de a face cu o degradare care nu cere decAt un repaos. Ex-
ceplie face riumai versantul estic al Zabalei din dreptul Paltinului i Spul-
berului, asa numitul deal al Tojanului" care reprezinta o degradare mai
avansata; totusi nu de natura' a pune probleme dificile.
Nu la 1e1 se prezinta in spre nord unde degradarea se gaseste
taza cu mult avansata. Inteadevar, regiunea Negrilesti, Birsesti, Valea-Sarei,
Poiana, Spinesti ofera un aspect sAlbatic, fie sub forma de stanci complect
goale, pe care chiar capra le ocoleste fiindci numai pot satisface nici
capriciile ei; fie sub forma de completa desagregare care se tirata celui mai
fin firicel de apa ce s'ar scurge, pentru a fi tira i depozitat in drum.
In aceasta situatie totusi se mal poate face ceva.
Cert este ca toate aceste terenuri au fost acoperite cu paduri nes-
firsite care au cazut prada toporului vrancenesc, destul de crud, izbind
ternic in insasi fiinja acestui imens gol rece desgustator.
Islazurile
Structura celor 44.600 ha. in cifra rotunda este urmatoarea
a) 11°/e terenuri degradate . 5000 ha.
b) 60% pastorale . . 26700
c) 200/o agricole . . 8900
d) vetre de sat . . 4000
Total 44600 ha.
www.dacoromanica.ro
facerea unei constiinte solidare, aseminitoare aceleia care i-a alkali pe
Vrinceni in procesele de cotropire ce le-au avut. Se pare ci au inceput
si alunece pe aceastA panti pi trebuesc ajutati. Propunem :
Once exploatare streinä si fie opriti, redAnd Vrincenilor Vrancea.
Dar conservar ea implica, pi o exploatare rationali care nu se poate face in
sistemul de organizare actual al VrAncenilor. Numai atunci cand Vranceanul
ar avea posibilitatea unei trai mai omenesc, s'ar putea si i se ceari a fi
conptient de ceea ce face, Dar daci este pus in situatia ca in timpul iernei
si nu pima duce la tärg un metru cub lemn, pentru ca si-pi cumpere
mAlai, natural el nu i se poate cere si taie rational. Va face exces in tim-
pul bun ca si-pi poatA face a rezervi probabilA. VrAnceanului II trebue un
debupeu mai comod pi rentabil decal aceIa de a transporta lemne la oral.
110
www.dacoromanica.ro
'cooperativa care si puna la indemina Vranceanului o masilla mai mult sau
mal putin perfectionati, ceea ce ar ridica valoarea materialului debita ti-ar
reduce la minimum pierderile care acum sunt in jurul lui 5001o.
Inliturind aceasta risipA de material lemnos, cele 15.000 ha. pidure
vor putea satisface nevoile Vrinceanului timp po 30-40 ani, pina cind vor
deveni proprii de exploatat actualele arborete Mate.
,%-
www.dacoromanica.ro
Restaurarea Vrancei
Problema restaurarii Vrancei e o datorie a mandriei noastre nationale.
Acum Vrancenii sunt oameni saraci, traind in ultimii ani mai mult din co-
mertul cu lemne, sarmanul castig folosindu-1 pentru a putea aduce in casa
doar un sac cu porumb. Celelalte ramuri de activitate plugAria se face
pe o scari destul de redusa si nici nu poste indestula nevoile proprii ;
!Astoria) ca posibilitate de castig este rezervata unui numär relativ redus
de oameni, infra cat majoritatea are 1-2 oi, si rar sunt cei cu suta.
De adaos cateva date ce au iinportann covarsitoare si de care tre-
buie si se tina seama in actiunea ce urmeaza a se intreprinde pentru res-
taurarea Vrancei.
In trecut populatia Vrancei a mai avut o ocupaVe care ii aducea mari
venituri, a fost insa parasitä, dar trebuie reinvian : apicultura. D-1 Prof.
Simi o n Meh e dint i a aratat chiar in manualele de geografie ea
ceara de Vrancea, de coloarea verde, erá cea mai cautata in Europa,
din cauza calitätii sale superioare.
Trebuie apoi invian cultura nucilor care in trecut facea renumele a-
cestui tinut ; aceea a vermilor de matase, ant de infloritoare in aceasta
regiune.
Vranceanul simte saracia, dar simte si nevoia de o viata mai bunä,
mai puna de darurile date din belsug de natura ; ii lipseste insa indruma-
rea, spre a-si putea imbunatati traiul.
Pentru a readuce belsugul in casa sa, trebue sa redam tinutului Vran-
cei bogatiile de odinioara, &lick' sa creem starea din trecut rezumatá in
cuvintele : a) pädure ; b) apicultura ; c) pastorie ; d) cultura pomaceilor, in
special a nucilor ; e) cresterea viermelui de matase.
Problema restaurarii Vrancei este deci mult mai complexa, iar rezo!-
varea ei este conditionata ant de fondurile banesti, cat mai ales de do-
rinta localnicilor de a-si statornici buna lor stare de altä. data.
In aceastA luptA de regenerare economica din fericire bunavointa
Vrincenilor ñu lipseste.
Refacerea legendarului tinut al Vrancei ar necesita zeci si sute de
milioane de lei, pe langa o adevarata munci silvici sistematicä. Nevoile
Statului, nevoile 'aril, nevoile insasi ale neamului nu permit acum ca toate
aeeste lucrar sä se faca numai din bugetul Statului. In aceastä opera de
impadurire intensa este nevoie de o conlucrare intre Stat, initiativa si po-
sibilitatile locale.
D-1 Maresa/ Ion Antonescu a limpezit adevarul acesta prin urmitoa-
Tea rezolutie, din luna Februarie 1943, pe decretul privitor la intregirea
domeniului forestier :
Impilduririle sunt de o mare necesitate, mai mull economicd decdt
militar& Dacd contfnudm sistemul practicat de trecut, ducem economia a-
grard fi forestierd a unei bune f i bogate ptirti din lard, vertiginos la ca-
tastrofd.
imptiduririle se pot face prin douii metode : incetarea despiiduririlor
barbare f i repararea prin impilduriri a tot ce a fost tdiat.
112 i
www.dacoromanica.ro
Pentru aceastel actiune trebuesc : vointd, intelegerea tuturor, plan de
lucra, metodd f i energie in aplicarea lui.
Trebue de asemenea fi bani.
Aurul nostru am declarat-o c dndva public, este munca bratelor noastre.
Trebue deci fonduri patine f i muncd multd.
Impeiduririle trebuie sei continue".
Lozinca Marevalului Conducator:
Vointii, intelegerea hilaron plan de lucra, metode O energie in apli-
carea lui", trebue sa starue in mintea vi inima fienáruia dintre noi, ca un
indemn, ca un sfat dumnezeiesc, incredintati ffind ca aceasta lozinca. cons-
-titue prag de era nota intre ziva de erizi de prigoanä a padurilor vi ziva
de mainezi de clädire a padurilor la temelia carora trebuie vi avezim tot
sufletul nostru, iar in suflet cultul arborilor.
Cu staruinta, persistenta vi colaborare armonioasa intre Stat, initiativa
si posibilitatile localepremilitari, vcolari, autoritatile administrative, etc.
vom reda :
Campie i, umbra contra arvitei soarelui, adapost contra vanturilor,
iragezimea pamantului vi siguranta recoltelor.
Po dg o rie i, fertilitatea vailor ;
Muntelu i, podoaba de verdeata vi stabilitatea straturilor ;
Taz. ii intr e gi: lemnul, apa, aerul vi viata.
IMINIMIll 113
www.dacoromanica.ro
Zoda Cali
I-
oleelt me, ai pscaan
.
urg
ia sericlturia
%Ir
icaa
www.dacoromanica.ro
Au fost astfel de armasari in statiunile Campuri, Vidra, Banes%
Vrincioala, Väsui, Naruja, Andreias si continua a functiona in fiecare an
In centrele mai importante.
Cali de deal si es se imbunätätesc in judet prin armäsarii Statului,
majoritate de rasa Ghidran, cari au functionat in statiunile : Focsani, Su-
raja, Nämoloasa, Adjud i Sascut. Treptat numärul statiunilor se va inmulti.
La proprietarii A. si C. Pana din comuna Ivancesti, amatori de cai
-trap*, exista' un lot de 13 iepe trapase. Ad i functtoneaza in fiecare an o
statiune de monta permanentä Cu un armäsar trapa, dela herghelia Ialo-
inita i intretinut cu cheltuiala proprietarilor. Vin aci i iepe din judet.
Vitele cornute
Inainte de razboiul mondial, Vrancenii cresteau vaci de munte, talle:
1,17 m. cap scurt, ochii bobosati, coloare neagrä, expresiune vioaie, coarne
in forma de coroana, forma concava, urechi negre, coadä subtire, etc. Da -
dea zilnic peste 10 litri lapte. In timpul räsboiului aproape bate vitele at,
lost rechizitionate de armatele straine.
Dupa razboiul trecut, Vrancenii si-au cumpärat alte vite. Cautand a
le procura cu preturi ieftine, au cumparat vite de munte, stepa i bältaturi.
In inima Vrancei se mai gäsesc exemplare de rasa curata. La deal si
ses sunt vite cornute, din rasa de stepä, tip buosan, tale mai mare, forme
bine desvoltate.
Pentru imbunatatirea cornutelor din regiunea Vrancei si la deal s'au
.introdus tauri Schwitz, adusi din Maramures, iat pentru ses s'au adus tauri
din judetele : Botosani si Dorolni de catre Camera Agricola.
0i e
Porcii
In regiunea Vrancei porcii sunt corcituri intre rasa primitiva lccali
(stocli) í intre Yorkshire mare sau Berkshire. Cresterea lor ¡clack' aci un
rol Cu totul neinsemnat, pentru ca Vrancea nu produce cereale. Numai in
unele comune se recolteaza putin porumb. Porcii sunt hräniti numai cu
buruieni, cu dovleci ferti inteo zeamä lunga i ici - colo se adaogi putina
larate.
In regiunea de deal si de ses se gasesc porci de rasa York, raspan-
diti in judet din crescatoriile d-lor General C. Dumitrescu (com. Batinesti),
Cristea Daniel (comuna Faurei), Alaci (comuna Mircesti). Se mai gäsesc
115
www.dacoromanica.ro
apoi unii si din rasa Basna din creseätoria fratilor A. si C. Pana. (comuna
IvAncesti).
Pdsári
Gäinele sunt de rasa localA, corcite eu cocosi din rasa Rhodisland-Reci
f i din alte varietati.
Gastile sunt cele obisnuite romanesti, gaste frezate (dunärene) si gaste
Cholmogorcki (cu cioc ghebos). Ratele sunt de rasa locala colorara'.
In comuna Diocheti se aflä o crescatorie de gaini a d-lui Alaci de
unde se raspandesc rase bune de carne si cita. Totusi o intensa propa-
ganda din punctul de vedere al zootechniei trebue intreprinsa prin supra-
vegherea Statului si cu grija organizatoare a autoritätilor competente. Re-
giunea Vrancei se cuvine sä. preocupe in deosebi pe oricine.
www.dacoromanica.ro
Flora si noua organizare agricoli a judetului pot ingadui cre;terea
a 10.000-12 000 stupi sistematici, printeo ingrijire rationala, putandu-se
recolta din Fatua cc. 240.000 kg. miere ;i 2000-3000 kg. ciara.
Aceasta cere organizare 0 rationalizare, care nädajduim ca se 'va realiza.
Sericicultu ra
Inainte de razboi cand negotul bumbacului se facea normal, cre;terea
vermilor de matase se facea in judet in rasura foarte reclusa. Azi cand
posibilitatile de procurare a bumbaculul sunt foarte miel, cre;terea lor a luat
un avánt foarte mare.
A;a, de exemplu, in 1939 in tot judetul s'au crescut 800 grame sä-
manta vermi de mätaie ; in 1940, 1200 grame ; in 1941, 1500 grame, in
1942, 2000 grame ; iar in 1943 s'au distribuit pana in prezent 4000 grame
samantO.
Necesitatea a impus deci creqterea vermilor in mod cu totul staruitor
;i pe o scara foarte intinsa; pentru promov are se incepe sporirea planta-
tiunilor de dud spre a satisface nevoia de hrana; iar cu timpul credem ca
aeeasta nevoie va fi satisfacuta de frunza de stejar daca qi la noi in tara
s'ar incetáteni cre;terea vermilor de matase ce se hränesc eu frunze de stejar
5i cari sunt mult mai pulla pretentio0 decat 'Dei ce se hranesc cu frunze
de dud.
117
www.dacoromanica.ro
i
3nclaassrass ...
pulneuncs
Generalitäti ?i perspective
Din punct de vedere industrial, hid. Putna nu se afla la inältimea
posibilitatilor sale. Devi dispune de materii prime indestulätoare, este in
urma altor judete mai sarace si cu o avezare geografica mai putin prielnicä.
Inceputurile au fost fagacluitoare. In anii 1875 si 1899 au luat fiinta fabrici
din cele mai mari din tara : Danubiana" de zeta'. din Sascut si Marasesti"
de produse chimice din Marasesti. A fost si fabrica de zahar dela Mara-
sesti, care a fost distrusa in 1917, in timpul razboiului mondial. Daca s'ar
fi continuat in acelas ritm, situatia industriall ar fi fost cu totul alta. i
claci nu s'a putut intemeia o industrie mai de seamä, sä cercetam daca
conditiile economice, geografice si sociale ingaduesc intemeierea unei in-
dustrii locale.
Agricultura, fära sa fie prea mult desvoltatä, ne da putinta infiintarii
de mori sistematice si de fabrici de paste fainoase. Judetul nostru fiind
strabitut de multe ape curgatoare, este bogat in zarzavaturi de flag cali-
tate, care se trimet si in altä parte ; fabrici de conserve de zarzavaturi
sunt indicate. Fructe de calitate se Oa din belsug la munte cat si la deal
si initiativa uamenilor priceputi nu va lipsi, ca ele sa nu mai putrezeasa,
Ile mai avand cine le consuma, ci sa fie conservate sub forma de marme-
lade, compoturi, fructe uscate, afumate, etc. Initiativa Ministerului Agricul-
turii si Domeniilor de a face o fabrica de marmelade la Vidra, este un viu
stimulent pentru toti cei ce se ocupa de bunk' starea taranului si de pros-
-..N
peritatea regiunei noastre.
Padurile noastre vrincenesti, care ne dau lemn de calitate exceptio-
nal4 si in mare cantitate, transformat in cherestea, constitue materie prima
pentru fabrici de mobile, placaj, butoaie, etc.; prin infiintarea de asemenea
fabrici s'ar ridica preful lemnului si s'ar da vieata localitätilor unde s'ar
instala.
Sub raportul viticol judetul stand asa de bine, s'ar putea infiinta fabrici
de spirt, distilerii sistematice, fabrici de lichioruri, coniacuri, etc. Bine e ca
produse vinicole superioare sti se °Mina la locul de productie, nu prin
prelucrarea Ibr aiurea. fabricile de spirt si distileriile astazi existente, sunt
de prea mica insemnätate.
Plante medicinale s'ar putea cultiva pe o suprafata mai intinsi si ad-
fel am putea avea o industrie farmaceutica ; un inceput este al laboratorului
.Billa" din Focsani, proprietatea farmacistului AL Radulescu.
118
www.dacoromanica.ro
Viermelui de 'matase i s'ar putea da o atentie mai mare in regiunea
Sascut se obtine un borangic de bung calitate. Dad. s'ar stärui mai mult,
am putea avea o industrie a borangicului.
Industria textila existent& in Focsani, nadajduim, sa fie in situatia de
a tese fire de bumbac si de in obtinute prin cnitivarea acestor plante in
judetul nostru. Incercari se fac gi dorim ea ele sg dea cat mai bune re-
zultate. In regiunea de munte postavul se lucreaza dupa vechile procedee
gi taranii de acolo ii fac ceoarecii si itarii pentru imbricamintea lor, pre-
cum i cergi pentru invent si pentru impodobirea camerilor. Idaceastä in-
dustrie casnici, intrevedem desvoltarea unei industrii moderne pentru lu-
cratul postavului.
www.dacoromanica.ro
ne lipsesc si-i avem chiar si in regiunea noastra. Dovada fac peste tot in
ceea ce privegte technica, oricare ar fi cainpul ei de aplicatiune.
Ceea ce ins& a impiedicat o normal& desvoltare a vielei economice
In regiunea muntoasi a judetului, a fost lipsa de cii de comunicatie. Din
cauza apelor nivalnice drumurile sunt mereu raruite si de aceea materialul
lemnos i alte produse pitrund foarte greu in regiunea de campie. Condi-
tiile de transport fiind in unele pärti aproape imposibile, multe din paduri
au rimas neexploatate. Pe langi materia prima, priceperea technicienilor
pi mina de lucru a muncitorilor i chile de comunicatie de care e absoluta
nevoe in regiunea muntoasa, mai trebue capital, care se poate obtine cu
del:a:Ida raja dela bàncile din Focsani si din judet, precum qi dela Banca
I-
,
:11i 114MRV611j1
t.t
°
mot
.
v.
-
-
,r4
gigtri4
4....
Jilt.'
41' $4
';'
,
if
e
t!ExPI
.t,k_
www.dacoromanica.ro
prietatea C. N. R., fosti mOara Focsani" S. A., ast&zi arendata prof. T.
Pusci et comp. Produce zilnic doua vagoane, lucrAtori 20-30. Moara
,,Energia' din Adjudul Vechi, fosta Max Fischer, ast&zi proprietatea C.N.R.,
in curs de arendare. Produce zilnic un vagon. Parerea noastr& de rail ca
moara Tatovici S.A.R. din fata garii Focsani si care era o mandrie a jud.
Patna, se aflii i astazi in ruini de pe urma incendiului de scum 15 ani.
Mori tärAnet;di de apa sau cu motor sunt aproape in toate satele.
Fabrica de mezeluri Nicolae M Nicolau" din Focsani, cu instalatie
moderna. IntrebuinteazA 60-70 vagoane vite cormite si porci, mai ales do
Basarabia, Bucovina si Transilvania. Lucrätori 20-25; pe Magi produsele
obicinuite, ca specialitate are : jambonul conservat la cutie. Pieta de des-6
lacere : vechiul regat si Basarabia. Fabrici de bränzeturi nu existà. Meritä
ins& sa fie mentionata bränza regalà", preparat& la Focsani, si care e asa
de cunoscutä peste tot.
www.dacoromanica.ro
duce piele oi talpa 10-12 vag. Produsele sale rivalizeaza cu cele ale celor
mai mari fabrici din tara. Piete de desfacere Constanta, Craiova, Iaoi Bo-
forani, Dorohoi.
Fabrica de tabicarie ,,Gurita C. Nistor", a card inceput este pe la
anul 1800. Lucratori 23; produce talpa oi piele, circa 6 vagoane. Ca spe-
cialitate tovale, blanculete oi blanc de curelar ; piete de desfacere : T.-Se-
verlo, Chioinau, Iasi, Craiova, Targoviote.
Industria forestierii. Fabrica de cherestea Unfree, proprietatea V.
Tudorica din Näneti, cu 4 gatere. Productie anuali circa 10.000 m. c. ;
Wm-Mori 60-70; butucii de brad sunt aduoi pe apä, pe Bistrita oi. Siret.
Fabrica de cherestea proprietatea Vasile Trofin" din Namoloasa-Targ, cu
2 gatere oi 20 lucratori. Productie anuala 3000 m. c. Lemnul brut adus pe
ti f I tiotti .
43ilt*,1)1jh d
www.dacoromanica.ro
prietatea B. Strulovici, cu 33 räzboaie. Produce : tesaturi de bumbac, pain&
de casa si panzi de uniforme. and lucreaza la plin are 90 lucritori vi
produce anual 150.000 m. panza. Fabrica Tesätura Arta Textila" din Foc-
sani, proprietatea fratilor Cahane, soc. in nume colectiv, cu 12 razboaie.
Produce : panzeturi de bumbac. Lucratori 20; productia anuali 40-50.000
m. pinza. Fabrica de tricotai lancu Feldman si Bertha Handman" din
Focsani, soc. in nume colectiv, cu 2 masini de mina vi 18 masini meca-
nice. Lucratori 30-40; materie prima : fire de lank' si bumbac. Produce :
flanele, fulare, camasi-sport i aluri ; productie anualä : fabricate de circa
60.000 kg.
Industrie divers& Fabrica de teracotä. si faianta Gh. Steriade din
Focsani, cu o productie anuala de 3000 sobe. Lucratori 25-40. importa
caolín din Bulgaria si Germania. Piete de desfacere : jodetele limitrofe
Bucuresti.
Date statistice
Dupa datele culese de Banca Nationalä a Rominiei, sucursala Focsani,
In 1937 intreprinderile industriale mari si mijlocii aveau un capital minori-
tar de circa 45%; intreprinderile industriale mici, un capital de circa 10010.
Capitalul romanesc si strain era evaluat la circa 255 milioane lei. Astäzi
este de circa 5 ori mal mare. Din statistica intocmitä de Camera de Comert
vi Industrie din Focsani, rezultá ca la 31 Decembr'e 1942, sunt 13 intre-
prinderi industriale evreesti fata de 90 romanesti. In intervalul dela 6 Sep-
tembrie 1940-31 Decembrie 1942, numarul intreprinderilor evreesti a scazut
in raport cu cele romanesti. Daca nu cxista un spor de firme romfinesti in
acest interval, se datoreste situatiei exceptionale de räzboi i faptului ca in
industrie e nevoe de capital, de specialivti si de masini, care se procura cu
greutate, alai ales in timpul de fatä.
Migcaria firmelor industriale pe timpul dela 6 Sept. 1940 - 31 Dec.1942
Romani Evret Straini T0TAL
m
..1. cq 0 CO
'el.
0
.1.
CM
...1.
0
-..e
e-I CI ,z,:, Cn 0: (70 CA 0:
e- ..,. .... ,.. ..-- -,.. ve
4o.
Felul intreprinderilor 'Q)
oz
1.'
§
=
6 el .
al rn
4.,
....
X '
--;', 0 2
tD
o
... .r.
a
6
CY)
.?..,
C.)
rn
CO
2
....
o
o
=
. r.
A
4
G.,
C7)
C .,
..
..;
as
cQ.
co
6.1
.-.
2
i:
a
0
';')
GJ
...
I E
..,-..
..5"4
W 42
'C. XI
CC W
X R.
;TI
X
..e,a
X .0.4.
w w
R
caw
0, cz Fe' '14
w
°D
..9cg
al
w
M
Metalurgice §i electro-tebnice . 10 10 1 1 11 11
Producatoare §i distribuitoare de
energie electrid . . .
Constructii si materiale de con-
1 1
structie, st1clei §i ceramicei.' 1 1
Textile . . . . . 6 1 1 64 1 3 10 1 2 9
PielArie §i confectiuni . . 4 4 1 1 5 5
Chimica . . . . . 2 1 3 1 1 3 1- 41
Alimentarl . . . . 9 1 10 4 4 13 1 14
Forestierl §i a lemnului . . 15 4 11 15 4 11
Celulozei, birtiei, etc. . .
Mori . . . . . 25 1 26 2 2 27 1 2 2
Diverse . . . . . 17 17 2 2 1
19 19
Total . . 91 41 5901161 3 13 I 1 1071 41 8 103
1.23
www.dacoromanica.ro
Comerla! putnean
Prin apezarea geografici a orapului Focpani f i a judetului Putna, co-
mertul a luat o mare desvoltare si cu 100 de ani in urmi orapul era o
mare piata de en-gros. Produse streine erau aduse aici O apoi distribuite
In Moldova-de-sus pi de-jos. Comerciantii de seami de origina romana au
jucat un mare rol ; nu numai economic, ci chiar pi politic. Printr'o lipa de
iraditie sinitoasa, comerciantii romani au dispfirut incetul cu incetul. Sträinii,
pi in special evreii, le-au luat locul ; odati cu trecerea comertului in maini
straine, orasul a inceput si inceteze a mai fi o piala de en-gros. Pe deo-
parte' constructia cailor ferate, lar pe de alta parte incetarea orapului Ga-
lati de a mai fi port franc.
www.dacoromanica.ro
Milcarea firmetor comerciale
pe timpul dela/ 6 Septembrie 1940 31 Decerntrie 1942
Romani Evrei StrAini Total
o ea
es oIII Cl OD
S
.cfs
Z,
.1.
CD
V.. CO
v.
CO .,
v. .;-
KII Vc
CO
pc
-°'
CO
en,
2
Felul t. e.)
Di t. e,
e.3 ...
=.
e - 13
... cZ 4
M =
o .1) 0 (Z)
0 0
tntreprinderilor ere im
te.
CC er C
IQ Ft., e0 8 ;.', e0 21 c*
.- ., 2ci
.1..'
c, s- .- 43
c1
c.'
'4
.-,
g .-ici
CD
T4
....cu
CD
s
'4 7-:
.r...
.-
as-
CD
11
.4.2
-
CD
Lt!
b .r.
.21
E.., lig
.0 o PO ." .°' c.) :ri .M .° o .1.1 .10 .B Iv.45
4 ..E 4 ;1 rfle 2 4 4 4 2 4 4 4
c.)
2
'5M
Cereale, legume, furajel . . . 21 11 1 31 V 8 1 1 54 11 9 56
Itroduse alimentare (coloniale
si delieatese, bodega, restaus
ranti bauturi) , . . _ a . 1109 117 43 1183 154 46 108 38 6 1301 117 95 1323
Farmacte, drog., parftimerie . 26 . 4 28. 5 4 1 31 6 8 29
Vopselaritt si produse chimme 3, 2 1 4 11 1 10 1 1 15 2 2 15
urde, editura, librarte, pape-
tarie , , 23
26 3\ ' 3 26 8, 29
Prciduete textile (manu(actura
si copfectluni) . . , . 39 23 4 58 144 21 120 183 23 28 17S
Pielirie ti confeciluul din piale 27 11 3 35 46 4 42 2 2 75 11 7 79
Lemnului st materialelor de .0'
constructie e ., . 13 8 4 17 27 3 24 3 3 43 8 7 44
Fierfirie, masini si unelte agri- -
cote; articole eiectro-technice
si sanitare, stichlrie si arti-
cole de menaj . . -. a 15 10 3 V 13 6 27 48 10 9 49
7tirgim anuale
La Vidra (cel mai important), Isllmoloasa, Domnesti-Targ, Vizantea,
Märägesti, Panciu, Mändrisca, Niruja, Adjud, Vulaineasa,Birsesti.Pe längi
Echimbul de märfuri desttil de insemnat, fiecare din aceste tirguri 1si are
pitorescul sfiu. Tirguri sAptimanale in Focsani, Adjud, Sascut.
Concluziunt
Comerful este o activitate care cere energie, stäruintä, cunostinte si
mai ales ascutirne de spirit. Fiind indispensabile aceste insusiri, departe
este falsa credintä el numai in ocupatiunile infelectuale este nevoe de
jnteligenta pi cunóstinte &At mai temeinice.
Comertul modern are nevoe de elemente bine pregItite, teoretic si
Vractic. Scoalele comerciale pregfitesc Cu toatä seriozitatea pe viitorii co-
- 125
www.dacoromanica.ro
mercianti. Le dau pe lingi cuno§tinfe, ?i lozinca ci o tara fara comercianti
barnici §i iscusiti, pierde din toate punctele de vedere. Comertul fiind an-
gele care intretine vieata economical a natiunii trebue sa se bucure de toata
atentiunea din partea conducatorilor.
Indemnul oficialitatii nu lipse§te §i de aceea nadajduim pa qi la Putna
comertul va lua o desvoltare care sa aduca inavutirea regiunei noastre.
Romanul este bine dotat. Si fie mai increzitor in puterile lui qi ale
natiei sale.
126
www.dacoromanica.ro
frus ea ,
opumilists judeaa CI
J. Situatia la recensaminte.
La 29 Decembrie 1930 - prim. ul recensämänt de dupä räzboi - ju-
detul Putna numära 194.105 locuitori 1).
Populatia
Anul
Cifre Crresterea
recens. Indici
absolute anualä J
Tabloul 1
Cifrele de mai sus ne dau ritmul, cresterii populatiei. Sporul cel mai
ridicat se observA in prima perioadä 1899-1912 cu 22,5 fatä de anul initial
1899, adici o crestere anualä. de 1,732/0. In a doua perioadä 1912-1930 -
perioadä in care se plaseazä primul räzboi mondial, or una din scenele
principale pe teritoriul judetului sporul inregistreaz5. numai 5,80/0 cu o
medie anualä pe 0,322/0. In 1941 se revine la cresterea dinainte de räz6oi
cu un spor de 1,66 anual.
Toate , 10-14
Judetul si Tara orsteie 0-4 ani 5-9 am ani 15-19
ani
20-24
ani
Judetul Putna 100.0 16.1 12.3 6.4 10.8 9.8
I ,, Bacäu 100.0 16.3 12.0 7.6 11.3 9.4
., Tecuci 100.0 17.3 12.6 7.5 11.8 9.0
Japonia 100.0 14.1 12.1 10.5 9.8 8.8 GI., 10-14
H Canada 100.0 10.4 10.9 10.4 comparatis,
10.0 8.8
St. Unite 100 0 9.3 10.3 9.8 9.4 8.7 Cu celelalte
Tabloul 2
Influenta nefavorabilà a räzboiului se observä si la distributia pa
viirste a populatiei.
1). Inclusiv satul cate a fost recenzat la tud. Putna.
t). Populatia probabill la 1 Septembrie 1941 calculatil dupA Wale provizotil ale re-
censImAntului din 6 Aprille 1941.
127
www.dacoromanica.ro
In tabloul 2 am luat trei jUdete, in cari rAzboiul s'a manifestat din
plin. Proportiile din coloana 6-a manifestg o scAdere bruscg fail de cele
din coloana 5-a. Virsta de 10-14 ani In 1930 corespunde cu epoca
de procreare, epoca rgzboiului. Dealtfel nici anii anteriori, nici degringolada
care a urmat rAzboiului nu au favorizat o crestere a populatiei. Nu avem
Inca rezultatele recensgmAntului ultim, dar acesta va marca acelas gol in
grupa de varste dela 20-24 ani.
Pentru a evidentia anormalul acestui fapt, am luat a doua serie de
proportii referitoare la trei tgri cari n'au luat parte la rAzboi sau au luat
lute° foarte mic5. mIsurg. Se observi aici descresterea lentl a cifrelor.
Dar sg revenim la cifrele initiale. In 1930, 76,2% din populatia ju-
detului era stabilitg la tara i 23,8% era populatie urbang. Diferenta mare
128
www.dacoromanica.ro
lad filling \
'be (A16. Mall/A
so d Autitmll
N (4' 19 0.1z (l)
b
loaf
sp, (f)-.
1,1
"NIP.
49P4"10 da.
e
&an a,
)04.02
DIU 191P_19,0
e, 41ktaa, cf-7D
(0
Au.edam*
44
'70
it.ovatv
Are.
Fig. $1.
129
www.dacoromanica.ro
o Distributia poptilatiel pe comun1 In 1912 oi 1930
.b+
C)
P1 - Comune
Populatia W
g
e tl
u
4.1 6)
.61 i Plasi - Comune
Populatia e
w u
1912 I 1930 li 1:4
1912 1930 ú
www.dacoromanica.ro
el .) tv , 6) a)
Populaia
t .-cl 0,) "CI ,, .-cr o w
....:
k 1. I.. ,4:. Popula lia h.
"C3
1..
www.dacoromanica.ro
Nr. Po pulatia Procent Procent
art. Plioi Comune de de
1912 1930 cutters adders
F Plasa Vidra 26 393 27.235 3.2
1 Birseoti 1.454 1.460 *)
2 ampuri 3.296 3.493 5.9
,3 Colacu 1.828 1.917 4.8
4 Giuri 1.622 1.685 3.8
5 Ire oti 2.090 2.047 2.3
6 Malati 885 941 6.3
7 Negrilepti 1.352 1.421 5.1
8 Rficoasa 2.185 2.194 1
9 Sovejo 3.385 3.798 12.2
10 Tichirio 1.240 1.336 7.7
11 Tulnici 2.435 2.407 - 1.1
12 Vidra ' 2 675 2.584 3.4
13 - Vizantea 1.948 1.952 *)
-
0) 1)v:spotlit mat mid de J. a ou
t -tub O Z
I
.0 42
11/11/ffir
/474.i.
.1
AM,
1.,
P"
7.4 Fifr-4 IVA i rig R-
.4511rAtff-Oi
%1
o F.d Er"
==
edr. a
:141177)14i.
'";14/..7.
1AMO/MIMN
101
.=.a
..
Il/
4174
www.dacoromanica.ro
Populatia 'Ana la 20 ani (0-19 inclusiv) da o proportie de 45.6% din
total, lar restul de 80 ani (20 si peste) completeazi suta cu 54.4.
Dupa clasificarea lui Sundbarg 1) gasim pentru judetul Putna o popu-
latie de tip progresiv, in piing cregtere, cu o medie mai buna deceit a Ora
intregi. La populatiile de tip progresiv, Romania, Japonia, prima grupa
tineretul este cu mult mai numeroasfi decal a ,treia grupa batranii.
Varste
Judetull'utna Pr ocente
Cifre absolute Procente Romimta Paula Anglia I Japonta
Ilcuagn - PE1
menIn
A -
Rural
liAN
; ¡MO i. !Urban
L
bin
Ploproo
4 4 o 8
Fig. 5.
133
www.dacoromanica.ro
a fi reusit sa circumscrie fiecare categoría de straini, intreband
populatia a räspuns la aceleasi intrebäri cari sunt :
neamul de care se simte legat sufleteste ;
religia pe care-o practica;
limba materna vorbitä.;
cetatenia,
Din acest punct de vedere situatia se pr4e,zintä asa cum e infatisata
In tabloul de mai jos:
linde este cifra 194.105 s'a caIcutat l satuI BeIclug-bilnefti 235 Iocultoria
Inctusiv suburbanele.
*) Sub 0.12/0.
$) Dial ca probablIA pentru 1940 cifra de 5.500.
134
www.dacoromanica.ro
Cifrele din tabloul 6 sunt confirmate -de distributia populatlei duptt
religii, tabloul 8.
. Si aici - dupá religia ortodoxa, religia dominanta a populatiei ro-
mane§ti - urmeaza imediat evreii cu religia mozaica cu 7.054 de unitäti.
Aici, un lucrtr interesent-daca in privinta neamului evreii au fost mai largi,
declarand ea* in Tara Romaneasca se simt legati de neatnul romanesc, apoi
atunci cand e vorba de religie se strang in interiorul mozaismului fara re-
zerve. Astfel se justifiti diferente.
www.dacoromanica.ro
aproape de nivelul mortalitfitii - ci exodului de populatie riralá wade pro-
portia de evrei este de numai 0.4%. Dealtfel vom vedea la capitolul
populatiei ci rominii dau un spor natural de populatie mak mare
decit evreii.
-* *
Total Urban
t
Rural
Sexe
Populatta §tiu carte oh) §lits carte oio Perulatia §ttu carte oio
dela 7 ant de1a 7 nt
P°Pulaatia a 7 ant
136
www.dacoromanica.ro
Total Urban Rural
Instructia
Cifre
absolute
Ts .
rrOPOrill
Cifre
absolute
n ,
rroporpr Cifre
absolute
n ada
r-roporlis
!
$tiutori de carte 90:081 100.0 36.484 100.0 53.597 100.0
Instr. extra scolarà 766 0.8 480 1.4 286 0.5
Ins tr. primar6 77.576 86.2 26 985 73.9 50.591 94.3
Ins tr. secundarA 6.257 6.9 4.608 12.5 1.649 3.2
lnstr. Profesional6 4.225 4.7 3.342 9.3 883 1.6
Instr. universitarà 879 0.9 724 2.0 155 03
Instr. altor sc. sup. 378, 0.5 345 0.9 33 *
Pop totalà dela 7 ani 151 833 48.934 102.899
§tifnia de carie dupi gradul de instruc fe. Tabloul 12
In mediul rural din 53.597 stiutori de carte, gäsim numai 2.720 per-
soane cu* instructia superioarä celei primare.
$colile profesionale ocupà locul al treilea, dupä liceu, cu 4.225 unitiiti.
Felul, ins rructiei
ri.
Categorii de profesii Total Instr. o)
4a
=
V)
Prof es. Univer.
sec. -
co.
Medii intrunite
Institutii publice 3.537 1.874 999 447 217
Exploatarea solului 2.378 1.388 840 115 35
Comert 1.273 71! 494 55 13
Transporturi 770 377 370 12 11
Credit, reprez., ag. comer' 347 137 182 12 16
-- Diverse 3.434 1.770 1.340 238 86
Mediul Urban
Total 9.019 4.608 3 342 724 345
I nstitutii publice 2.695 1.314 819 355 207
Exploatarea solului 1 077 6Q7 367 80 23
Comert 1.141 628 450 51 12
Transporturi 682 326 334 11 11'
Credit, reprez., ag. comert 321 129 165 11 16
Diverse 3.103 1.604 1.207 216 76
§tiinta de carte d-.;pi idol instructid fi profesia. Tabloul 13
Tabloul 13 ne arat6 re ocupatii au cei 11.739 de locuitori cu ins-
-tructia superioarà tjcolii primare. De rernarcat ci 6.108 persoane nu aduc
niel un aport direct Statului, care a facut atatea eforturi pentru InvAtA-
rnânt. Din acestea, 500 de persoane cu. studii superioare nu ati nici o ocu-
patie, pe de altä parte avem numai in administratia publicl 592 de locuri
137
www.dacoromanica.ro
ocupate de absolventi ai colii primare. Am putea extinde vi mai mult
problema vtiintei de carte vi a profesiilor, dar am evi din limitele impuse
de programul manografiei de fall. Ne rezervam s'o facem in cadrul unui
alt studiu mai amplu.
H. M4carea populatiel.
Pentru a completa o privire de ansamblu asupra ace stui subject, am
socotit necesarA o analiza succinta a fenomelor demografice navteri, de-
cese, casatorii, divorturi - pe zece ani actuali dar neinfluentati intrio ma-
sura prea mare de criza prin care trecem.
-'--
Cifre absolute Proporilt
Ja 1000 locultorf
8 0
0.- 0
2g%
Anul Dec.
CL
0.1
o NAscutt Mortf Exced. 1
Mort.
CUD. Dfv. N.M. sub 1 Nat. Mort. Exc. Infant
an
138
www.dacoromanica.ro
Din simpla insirare a valorilor anuale ale acestor fenomene de mogra-
-flee tabloul 14 ne facem o idee despre
caracterui pronuntat descendent al natalitätii ;
mortalitatea care graviteaa cu oscilatii egale in jurul proportiei
de 21.59/o.
e) concluzia acestor dota caracteristici : sciderea excedentumi, dia-
grarna 3-a.
Tablotsi 15
i5
o
1,3o 2 3 4 6 7 6 9
Exceden/u/ D'cç'tamallZ
Fig. 53. 193° -1959
-tatA prin diagrama IV. Este evident pentru toati lumia caracterul alarmant
-pa care-I prezintä viitorul apropiat chiar al populatiei judetului in
cazul cä nu se vor putea lua misurile necesare in aceasti privinti.
139
www.dacoromanica.ro
Aproape tot excdentul populatiei apartine mediului rural, in toati.
aceastA perioadi (1930-1939) excedentul oraselor abia nuinArl 929 unitAti.
DacA populatia orsaselor a crescut totusi in acest timp, cresterea se
datoreste exodului de populatie ruralA cAtre oras.
1890 2 4 o 7 o
da
2o
fandinld anualci
Jo
19)0 2
naioldakia
5
mortahsta/aa.J 15?
-
o- 198
5 o7 -8
a109PC7/770
naiaidataa
inortaidakza j,890 -1698
Fig. 54.
--1
4.00
Pren'ar.
D Nino V
Do, go), NY. 405 106 10, 94,6 15.39
Fig. 55.
natalitAtii pe tarA. Raportul este de 35.4°/e judetul Putna fatá de 31,5 tara
intreagl, Moldova detinind o proportie de 39.1°/e in 1936,
140
www.dacoromanica.ro
Ca sa scoatem in evidenta caracterul favorabil al natalitatii noastre
vom aminti cä Romania ocupa primul loe dupa care vin : Japonia, Iugosla-
via, Portugalia, etc.
Din nenorocire ocupim primul loc vi cu mortalitatea, in special cu
mortalitalitatea.infantila. Este adevarat ci o gasim mult reduql fata de anii
de cari am mai vorbit, dar nu ilustreaza totuvi eforturile sanitare de pang
acum, O politica demografica vi in special o politic& sanitara preventivi
seste aici un camp vast vi prielnic pentru ameliorarea acestui neajuns.
Diagrama 5 reprezinti grafic cauzele de deces cele mai frecventate.
Se observa la toate un ejem de doi ani (anii cu sot) periodicitatea impri-
math' vi la mortalitatea generala, färá insa s'o gasim, cum poate era de av-
teptat vi la natalitate,
Aceiavi alura ciclici o intalnim in schimb la distributia deceselor pe
varste, decesele pana le 9 ani.
1 Boli inf. vi paraz. 549 596 426 855 661 659 512 601 623
2 Cancer vi ale tun:. 48 89 63 70 77 86 84 84 81
3 Boli generale, singe vi
intoxicatii 75 105 99 58 108 161 136 155 137
4 Bolle sist. nerv. 112 126 95 135 144 157 148 139 150
5 Bolile apar. circ. 198 253 264 236 281 312 299 358 344
6 Bolle apar. respir. 717 897 691 826 817 844 640 1014 911
7 Bolle apar. digestiv 475 996 328 1090 585 918 598 637 552
8 Bohle apar. uro-gen. 95 162 153 126 128 166 139 ' 180 201
9 Boli puerperale 31 39 45 31 22 43 37 31 26
10 Boli de piele vi oase 12 15 17 8 9 9 13 6 8
11 Bolle primei copilArii 931 969 816 889 819 887 800 795 816
12 Senilitate 509 467 498 441 529 600 532 487 535
13 Morti violente gi accidente 171 161 155 159 160 167 151 162 1x83
14 Nespecif. sau rau definite 157 38 26 25 33 44 81 63 112
Total . , . 4080 4913 3679 4949 4373 5053 4180 4712 4679
www.dacoromanica.ro
Grupe de virste Cifre absolute
-5
-',:
7.3
'8
E.
1 ch
LA
-::.
'7
o
o,
'T
tn
m.
"ó .14
"'
tv.
1.
"P
Le)
en
el.
'9
Lo
d.
'
.1.
Lo
.1.
r'r
e.)
.0
+
Ln
1.--
.t. '
=
1931 4.080 1.456 672 171 62 87 146 194 169 219 243 315 344 2
1932 4.913 1.723 1./38/83 69 85 120 173 193 231 283 330 385
1933 3.679 1.320 421 109 51 41 122 182 186 234 278 327 408
1934 4,949 1.562 1.487 195 73 51 110 180 133 207 247 328 376
1935 4.373 1.447 706 166 84 53 113 187 197 277 314 377 451 1
1936 5.053 1.551 1.017 169 118 73 122'217 231 296 352 411 495 1
1937 4.180 1.340 570 137 87 73 124 196 207 287 327 394 435 3
1938 4.712 1.466 896 177 94 85 78 222 208 271 380 381 453 1
1939 4.679 1.396 866 178 39 107 67 203 203 298 343 445 482 2
Tabloul Si
--
12b.
200
1.93i 6 7 9
www.dacoromanica.ro
In locul unei probleme a minoritAtilor mai curind am ridica una a
evreilor, ceilalti strAini fiind in numAr neinsemnat.
Analiza dinamicA (in timp) a populatiei desi en aratA, incl, un ex-
cedent important, totusi semnaleazi o scidere pronuntati a natalitAtii si
caracterul stationer al mortalitAtii.
Mortalitatea foarte mare printre copii pAnA la 4 ani.
Cauzele cele mai frecvente de decese sunt :
Bolile primei copilArii.
Bolile aparatului digestiv.
Borne aparatului respirator.
Bolle infectioase si parazitare.
In ceeace priveste o politicA demograficl este bine sa se ja mAsuri
inainte de a se ajunge in situatia Frantei. Germania si Italia au f Acut acest
lucru la timp si rezultatele sunt satisfAcAtoare.
143
www.dacoromanica.ro
Marea sunlicarsIu ¡ud. %ultimo
Primele date pe care le cunoastem despre organizatia sanitara a Ju-
detului Putna dateaa din anul 1803 cAnd, dupti curn reiese din arhivele
citate de catre Inspectorul Sanitar Dr. V. Mihail, a fost numit medic co-
munal la Focsani Dr. Spirfdon Kaligheros,
Prin legea din 1853, Domnitorul Barbu tirbei a infiintat cite un medic
primar in fiecare judet, iar prin Decretul Regal din 1862 medicii de judet
devin medici primari de judet. In 1866 jud. Putna avea urmAtoarea orga-
nizatie sanitarä
Medic Primar Fizicul A. Lascar ; 2 medici de plasà, Fizicii Z. L. Ialus
si Bilicescu ; 2 medici de orase i spitale, fgrà titlu de Doctore E. Weiner
si M. apira ; 3 subchirurgi: C. Serbfinescu, I. Pitis si St. Apostolescu ;
6 moase.
In 1906 erau : 1 medic primar de judet ;
In mediul urban In meciiul rural
Focsani : 1 medic de oras 4 medici de plasä
4 agenti sanitari 13 agenti sanitari
3 moase 14 moase
La Odobesti 1 agent sanitar, 1 moasA.
Panciu : 1 agent sanitar, 1 moasä..
Adjud 1agent sanitar.
Spitale:
Spitalul Focsani : spital cu 30 paturi, avfind ca personal : 1 medic, 1
intendent, 1 snbchirurg, 1 moasi, 8 servitori.
Spitalul Profetul Samoil, spital cu 30 paturi, Nu aveen date «¡supra
personalului, dar stim a este cel mai vechi spital din judet, datind din 1820.
Odobesti : spital cu 10 paturi; personal : 1 medic, 1 subchirurg inten-
dent, 4 servitori.
Panciu : spital cu 10 paturi; personal : 1 medic, i subchirurg inten-
dent, 5 servitori,
Adjud : spital cu 12 paturi ; personal : 1 medie, 1 subchirurg intendent,
3 servitori.
Vidra : spital cu 58 paturi ; personal : 1 medic, 1 subchirurg laten-
dent, 2 moase, 13 servitori.
In 1907 s'a infiintat spitalul comunal din MärAsesti.
144
www.dacoromanica.ro
In 1910 s'a 1nhintat spitalul jubiliar Carol I din Niruja.
Medici Primari ai judetului au fost : din 1883-1909 Dr. Grigore Mi-
bailescu ; 1909-1941 Dr. I Panea.
Dintre figorile medicinei curative din trecut se disting cateva perso-
zialitati a cAror munca neobositi a intrecut limitele judetului nostru, folosind
7.
'
- y
. .
, o r=a . °
..1-7
;1414.6;4'.4.1
,
°
31.1V
o_ ' ,*''
-oi judetelor invecinate. Dr. Ionescu, medicul spitalului judetean ; Dr. Liviu
Buteanu oi General Dr. Macridescu Medici Primari ai Spitalului Profetul
Samoil. Dr. Carnabel, medic al spitalului Vidra. Un minunat chip de apos-
tol, tipul practiclanului bland, tamiduitor nu numai al trupului ci oi al suf-
letului, a lost Doctorul I. Zareinba.
www.dacoromanica.ro
In anul 1910 au lust finta circumscriptiile : Barse,ti, Campuri, Naruja,
Pluneoti, Sascut.
In anul 1914 a luat flint& circumscriptia BoloteW.
In anul 1921 a lust fillip circumscriptia Mirceoti.
In anul 1935 au luat finta circumscriptiile : Strfioane, Flore§ti, Jari?tea.
In anul 1936 au luat flint& circumscriptiile : Orbeni, Tifevti.
In anul 1937 a luat Mull circumscriptia Mera.
In anul 1938 a luat fiinta circumscriptia Namoluasa.
In anul 1940 au lust finta circumscriptiile : Movilita, Rugine0i, Nereju,
Vizantea.
Situalia actuoM
In mediul urban avem :
°rapt Foc§ani Serviciul sani tar oras: I medic let 1 medic sani-
tar, 3 agenti sanitari ; I soil de ocrotire ; 1 laboranta ; 3 pers. administrativ;
3 persoane de serviciu.
www.dacoromanica.ro
Odobegti Spitalul Odobegti cu 20 paturi cu bai populare.
Maragegti Spitalul Miragegti cu 20 paturi cu baile populare din
iata spitalului Marigegti in curs de constructie, acute de Primaria Mari-
-gegti in colaborare cu Ministerul Sanatatii.
Adjud Spitalul Adjud cu 5 paturi ; baile personalului C. F. R.;
bAile cu statiune de deparazitare din gara Adjud; baile publice din Adjud
-in curs de construetie.
Panciu cu circ. ruralä.
In afara de institutiile Ministerului Sanatitii, Casa Asiguririlor Sociale
inai are cite un serviciu medical gi de consultatii la : Maragelti, Odobegti,
Adjud i Sascut Liar CAile Ferate Roniâne la Marigegti i Adjud.
In mediul rural
www.dacoromanica.ro
Totalul agentilor sanitari In cuprinsul judetului Ala de orasul
Focsani este de 53, iar al moaselor tot 53.
www.dacoromanica.ro
Statii de deparazitare fixe
Se afli cuptoare fixe de deparazitare In curtea dispensarului Straoane
vi In curtea Primariei Tulnici. Etuve de deparazitare Wolf sunt : la spitalul
Vidra, spitalul Mari§esti §i spitalul Adjud. O etuvi fixa mai exista oi la
spitilul Judetean din Foc§ani.
- 'f
M4carea demograficd
Dupi date cunoscute de noi astazi, mi§carea iopulaliei din judeful
Putna ar fi probabil cea din tabloul urmätor:
149
www.dacoromanica.ro
MISCAREA DEMOGRÁFICA A JUDETULUI PUTNA
etl
... 11
x0 ....
CO
-
-...." 415 ... :v. .r., ....
1:1
Co
:.'"
5: 1 74 :r.- a
s
co .-, u
4.. ..... . .- 6) to as
1.. o
L.,
u -0-..... 0) ..4.1 CO 0) I.
Z.1...
8 ed
..... .....
.... a)
-.o .rh 0 ":i U I. =
5,) or 0C) "t1 0 ++ h' 33 r.
um xt,us --°0. Ica
o ci)
.5 Mediul c., E 0) .*., x0 a",-. °O ° ci2
8 .im
Et o ' °' co
no E co o
23 )4:0
c.)
cl
4:t
,
0.4 Q. 4
(1)
'A
cu
cl w
;43 cct:ii
A A wo s< ;I
s`cfs
o...
z F a) -c)
cz rl, g
gm
z
Intrunit 209.131 7452 4373 3079 1582 158 168 1445 35,6 20,9 14,71 15,1 10,0 2,3T1
1935 Rural 163.572 6546 3439 3107 1220 108 122 1222 40,0 21,0 19,0114,9 8,9 1,9 18,7
Urban 45.559 906 934 28 362 50 46 223 19,8 20,5 0,6 7,8 13,8 5,0 24,6
Intrunit 211.252 7520 5053 2467 1739 199 190 1551 35,4 23,8 11,6 16,4 11,4 2,6 20,6
1936 Rural 166.670 6548 4068 2480 1351 145 137 1337 39,3 24,4 14,9 16,2 10,7 2,1 20,4
Urban 45.582 972 985 13 388 54 62 214 21,1 21,6 0.2 8,5 13,8 6.3 22,0
Intrunit 214.997 7252 980 3072 1903 239 190 1340 33,7 19,4 14,3 17,7 12,6 2,6 T8,5
1937 Rural 169.424 6267 3182 3085 1485 175 123 1137 37,0 18,8 18,2 17,5 11,8 2,0 18,1
Urban 45.572 985 998 13 418 64 67 103 21,6 21,8 0,2 9,1 15,3 6,8 10,4
Intrunit 217.569 7177 4712 2463 1657 186 208 1466 33,0 21,7 11,3 15,2 11,2 2,9 20,4
1938 Rural 172.117 6191 3629 2562 1302 117 147 1229 36,0 21,1 14,9 15,1 9,0 2,4 19,9
Urban 45.452 986 1083r 97 355 69 61 237 21,6 23,8 2,1 7,8 19,2 6,1 24,0
Intrunit 219.793 1015 4679 2336 1454 7174 197 1396 31,9 21,3 10,6 13,2 8,5 2,8 19,9
1939 Rural 174.370 6007 3652 2355 1016 76 135 1224 34,4 20,9 13,5 11,7 7,5 2,2 20,4
Urban 45.423 1008 1027 19 438 48 62 172 224 22,6 0.4 9,6 10,9 6,1 19,0
Intrunit 223.650 6591 4554 2037 1493 118 59 1398 29,0 20,3 9,0 6,6 7,9 2,422,8
1940 Rural 175.714 5694 3625 2069 997 65 109 120; 32,4 20,6 11,7 5,6 6,5 1,9 21,1
Urban 47.936 897 929 32 .496 53 50 193 18,7 19,3 0,6 10,3 10,6 55 21,5
Intrunit 218.165 5515 4553 962 1461 154 154 977 25,2 20,8 4,4 13,4 10,5 2,8 17,7
1941 Rural 165.181 4633 3411 1222 1'004 96 84 810 28,0 20,7 7,3 12,2 9,6 1,8 17,5
Urban 53.520 882 1142 260 457 58 70 167 16,4 21,3 4,8 -.9,5 )0,8 7,218,9
Intrunit 220.202 5165 3816 1349 1348 115 /138 895 23,5 17,3 6,1 6,1 8,5 2,6 17,1
1942 Rural 167.250 4263 3001 1262 907 58 80 743 25,4 17,9 7,5 5,4 6,3 1,9 19,9
Urban 52.952 902 815 87 441 57 58 152 18,8 17,0 1,8 9,2 12,9 6,4 1.6,7
www.dacoromanica.ro
Din aceste date rezulti ca avem pe c'ei 343.900 .km.' ai judetului
219.663 locuitori, deci circa 63,8 locuitoxi pe km.2, ceea ce ar fi apropiat
de media general& pe Intreaga tara, care era in anul 1935 de 64,7 (dup&
Profesor Dr. Oh. Banu).
Natalitatea este in- continua seadere in mediul rural, 40,0 in anu11935,
fati% de 22,4 In 1944 si se prezinta stationara in mediul urban filtre cifrele
16,9 si 19,2. Excedentul natural de asemeni are tendinta la sclidere, in
special in mediul urban unde apar chiar cifre negative.
www.dacoromanica.ro
BOLI EPIDEMICE
FebrA Tifos Ru ix Scarla- Tuse Difterie r kTripA Eriztpel Polio- Mening Postula
I
Tetanos Oreillon
tif oidä I exant. ge°--I tin& convul. mel ita c sP maligna
.
-- ... ..> ... ..>
Mediul
d .4...... as -- ao ---
ao .--.
....
>
o -.-. o \-- o
>
---. o 71.
*I.
>
ea - .; as .- .5o ---,
....
>
o --
t.
as
'
-5
..c)
6
cioc314
0 41
,,o-g --o0
= an
6-
,..,o=,00,,o=
1 70
= .0 .0
' 8 ro
1 1 - 6 -ro
Q .0
-E d
,ocl
I:1
.0 .0 = .0
M
ro
0'c1
.0 .0
r6
.0oocoo,,ota,oci,oci3O11a.
6-
a x
=
Ti
a
1 :70
G
6-
Q
°-6 to - _
= I=
0. -
1938 77 5
59 7
4 1982 24 309 24 911 24
21 2 2751 37 379 37 665 23
8
15 5
1
14,
.
2
2 --3 2 1 3 25
16
,
1
' 55
10
74
12 16 4 3 32
1
32
11 3
1 1
-r--- 39
1 3 1 74
55 --
Rural '
1941 Urban 117 8
71 3 21 2 292 4 116 13 203 6
1 1 '85 3
22 3 377 7 158 18 207 6
42 5 4 412 3 67 6
3
1
1
3 --I-
41
Intrunit
Rural
1942 Urban
'
194 11
17
18 3
1 51 5 698 38 149 18 690 22
10 3 34 2 145 5 70 3' 22
86
67
4 2' .1 1 --
1 1
92
8
1
1 32
I 1
55
10
www.dacoromanica.ro
Din acest tablou se vede ciar cl populatia judetului Putna a suferit
adevArate epidemii de boll contagioase. tnteadevir, MU prin situatia sa
-gedgraficl, prin distributia ailor de comunicatie, r:At si prin felul de trai
al bAstinasilor si prin contactul populatiei imigrate in judet, cu prilejul
inuncilor agricole, judetul nostru este in permanentA expus bolilor conta-
gioase. Fijad judet de legAturA dintre Moldova, Basarabia pi Muntenia si
avind tale doul noduri importante de cale feratA MArAsesti si Adjud, Foe-
sanii insfisi avAnd o gaznizoanfi militarAtfoarte incArcatA si =bilk este
expus in permanentA tifosului exantematic, atat prin -contactul cu populatia
flotantS, cu populatia in trecere prin gAri, cit si prin faptul cA multi ceferisti
isi au familiile in jurul celor douA noduri.
Putna fiind un judet .viticol face ca multi ,muncitori sl vie din alte
judete ale tliii spre a lucra viile. De aci iarAsi noi posibilitAti de imbolnl-
viri, posibilitäti, cari cresc de asemeni prin modul cum sunt cazati si in-
tretinuti cei mai multi din acesti lucrAtori.
Este un miracol el numArul bolilor contagioase n'a fost mult mai ri-
-dicat in cursul celar 2 ani de räzboi, Personalul medical si auxiliar a depus
--o muncl epuizantA in cursul acestor 2 ani pentru combaterea bolllor con-
tagioase, mai ales Valid seama de numarul redus al medicilor si agentilor
sanitari, datoritA mobilizArilor si concentrArilor.
Dintre .bolile contagioase Ruge ola, Tusea convulsivA, *carlatina, Febra
tifoidA, Oreillonul, CArbunele si tifosul exantematic sunt cele mai frecvente.
Impotriva febrei tifoide s'a luptat in special prin vaccinArile in masi, ce
.s'au efectuat in anii 1940, 1941 f i 1942. Impotriva tifusului exantematic,
prin deparazitarile masive executate. DAm mai jos tabloul deparazitArilor
tsi vaccinArilor efectuate.
DeparazitAri §i vaccitari
' ,..
as o Vaccin Ari
a...-.
w r.
5a Mediul - o ag
-- Anti- t.nti- Anti-sear-
44
z._.* ',.i B.C.G. take difterice latinoase
4 153
www.dacoromanica.ro
Boillele Sociale
Observind evolutikbolilor sotiale din tabloul de mai jos :ne dim seama ci paludismul tine locul de frunte.
Tubercu- Sífilis Pelagra Paludism Cancer Conj. Alcoolism Gonorec. $ancru
lozi gramil. moale
\
Mediul -5 3' .... ...4 ... ... --o.
o. o. o, p.
'-a ca
g:: -E ..
-r: cal
j..:11 -6
liV.
,., n0 ::1- o -F, 7.. la
la ca ...7- al
0 .8 :o . al
0 '"d := al
0 .6
4. al
n 00
..0
° 0O
Ex °E-o0 = °ex0 1:1 ° 0 0
Ea)
I., 8., 11 -. 8
o
1.
Ex 00
ty
0
E3
00
..a
0
E
I.
0=
..ca .
O3
Iy CI .8
E .0
14
I.
O
E
Tab ou pe 5 medii
1938 Intr unite 327 164 503 44 516 89 999 1 55 29 5 24 42
1939 II 383 190 348 33 420 52 1602 i 44 39 8 27 40
1940 st 364 237 296 23 202 70 1375 1 38 38 4 ii 84 9
1941 fs 408 272 299 32 666 99 2761 I 79 ' 75 5 8 71 6
1942 If 353 268 206 23 490 72 2349 63 52 50 19
I
1
www.dacoromanica.ro
In adevAr, teritoriul judetului Putna este brizdat de numeroase cursuri
apI, are intinse terenuri irigate pentru grldinärie, adesea sufer& inun--
datii cari lasä in urma lor lacuri vi gropi de apA, toate acestea fiind cele
mai prielnice conditiuni pentru desvoltarea tintarilor, vector i de paludism.
O asanare a terenurilor malarigene din ar,t judet cu mijloacele pi in tim-
purile actuale este imposibilà, cu toate c& pagubele aduse de aceast& boall
anual sunt foaite importante. In adev&r, daca am socoti numai mina de
lucru perdut& in acest an, am gäsi cifre interesante. Dec& cei 2349 bolnavi
noui de paludism au avut numai 6 accese paludice, in cursul unui an s'au
pierdut cel putin 14.094 zile de lucru cari plitite numai,cu 300 leí ziva de
lucru, revin la suma de 4.228.200 lei, in afarä de medicamentele cheltuite
.cu ei (numai chinin& s'a distribuit in cantitate de 28,038 kilograme), de
rnunca inferioarl ce depun si intre accese si de släbirea constitutional& a
capitalului innan.
Bolnavi de Chinini
Anul Mediul malarie distribuiti
tratati Kgr.
1938 Intrun it 763 12,750
1939 lntrunit 2613 17,000
Rural 1978 12,621
1940 Urban 184 1,512
Bolnavi de malarie tratati lntrunit 2162 14,133
pi chinina distribuiti. Rural 2943 25,904
1941 Urban 337 2,696
Intrunit 3280 28,600
Rural 3674 26,430
1942 Urban 282 1,608
In trunit 3956 28,038
155
www.dacoromanica.ro
..0
Cs
Consultatille date In Intreg judetul In anii 1938-1942 (medil Intrunite).
Consultatii ld á"
La domiciliu .- aco e
dispensar 121 co
.
U r9) xts
ti,
i., '- ao
o
41)
.0°
"5
ca ;Ei w -,- 8
".11 al :- w 0 it,'
u
'Er
0
°Q. -cl a 0
4:4'
B4 F. F. B. F. - E.-+ -
(13
a.
W
ai o c) cii c3 -7.4
1938 33310. 415 4730 2909 1160 14557 306 1990 3471
35091 741 41 74, 682
52587
1939 Medii 33409 38511 114651 1457346381478 128642551l1351 liii 36 118 522 19 73516
1940 intrunite 28165 31585 50761 62001 632 1125 73671 833 1742 591 JO 121 702 3431 57044
1941 28416 35941 38351 4934 686 1027 6462 3237 3377 681 24 91 998 1981 59558
1942 33332 43480 503 649 1455 1270 7821 3935 2524 921 55 33 997 2451 69911
Dispensarele de puericulturd
Un rol foarte important il au dispensarele de puericultura cari in
prezent funclioneazi in fiecare circumscripfie medicala oi in Focoani.
Activitatea dispensarelor de puericulturA
4'
Q.
..
VI
.
a
CI3 C../
o.
la.. cn<
01
.,.,
....
1939
1940
5068 35000
6952 150000
65,500
57,625
173,200
274,175
331,900 115,600
697,250 :317,210
93 116 4
31 188 37 26 176 36,250
--
1941 9403 360000 69,800 243,325 1235,440 333,050 87 84 9 II 21 137,399
1942 10103 510000 25,880 218,512 2592,305 338,185 59 98 128 25 63,850
www.dacoromanica.ro
Activitatea sorei de ocrotire din orapd Focsani
I Nr. familiilor
Vizite dupd categorii Vizite dup.1 cauze Activitatea
In ev deoll §colaril
3 §i sucialt
a0 °o
la
,,,
...
r ..
.- .
'..
.-z
-_.
.
*Ei
a..
lie,
,5
'
al
7.3
...
.3
.... .- 1..
, zs
-6
1. It
0
..3
-.. r . - T. 71 ,.:
--
r r"
:,5 ..c
- ... c3 4,
P e
:- -.el-c, -u F.eao -a?,.;
I.a
-2 .r., 2 E ...
. . .5
E -- -6
: T.' .92
.
t'
a.-- E. 7,1-
E c as -, L..
-..
-;... co
.
cu
= is v tt
.4 ...3
as 11
.....
.., ;
cn m
s.,
.
, = is... mo "...co .
=
Er..
O
E.
.0
(4
-"
7:,
CQ F.
o
01
15
L
o. *act
'-2
<4
lil
4. E
....
65
.14.
....
76
=
..e
,9
; rt.
www.dacoromanica.ro
Nurnarul analizelor ficute In ultimul an este foarte mare, mai ales
'hand seama de timpul scurt dela Infiintare pang astgzi : astfel dela 1 Febr.
1942 'Anil la Februarie i943 numtirul analizelor este de 13.216. Ca
1
www.dacoromanica.ro
transporte cumparandu-se cal i camp pentru spitalil Adjud i spitala
Naruja ; cal, carat& vi ttasuri pentru spitalul judetian Focvani viServiciul
Sanitar al Judetului ; autocamioneta i autocamion pentru Serviciul Sanitar
al judetului s'au procurat i instalat cele S etuve Wolf" vi s'Au procurat
3 din cuptoarele de deparazitare tip Vasilescu" ; s'a renovat complect spi-
talul Qdobevti, fficandu-i-se o instalatie de canalizare, de api si de lumina
electrica modernä, precum vi bäi publice ; s'a facut eanalizarea la spitalele
Adjud f i näräsevti si s'a pus in functiune instalatia de apa dela spitalul
Adjud ; s'a facut mubilier pentru Serviciul Sanitar al judetului vi cinci
dispensare rdrale.
Una dinttre realizarile cele mai importante ale D-lui Ministru P. To-
mescu este infiinjarea de noi farmacii in mediul rural; Judetul Putna are
astäzi 21 de farmacii.
Printre dezideratele cari trebuesc cat mai curand implinite in Focvani
aunt: un leagan de copii, o maternitate, un spital modern, o baie pub-
lick* igienica. n judet primul deziderat de implinit este construirea unui pa-
vilion de boli contagioase la spitalul Adjud.
O regiupe care a fost mult citatä in scrierile noastre este regiunea
istorica a V r anc e i. Devi cu pozitii de munte foarte atractive, mai ales in
cursul veril, aceasta parte a judetului rämane oropsita atat din punct de
vedere medical, cat vi in celelalte privinte. Inteadevär astazi avem vacante
doul circumscriptii medicale, cari cu toate insistentele depuse au ramas
vacante ani de-a-randul ; lar opitaiul din Naruja nulunctioneaza din anul 1932.
Una din cauzele pentru cari intelectualii fug de aceastä parte de pa-
mant a Ord este greutatea comunicatidor cu restul judejului.
In adevär, dela Naruja vi mai mult dela Nereju pina la Odubevti sau
Vidra drumurile sunt aproape impraCticabile o bunä parte din an (circa 7
luni), lar in restul timpului circulatia se face foarte anevoios, trebuind sá
mergi prin vadul Milcovului sau al Zabalei, adesea carutele neputand cir-
cula vi hind silit sä mergi calare sau pe jos zecl de kilometri. In aceasti
regiune in dell de carne vi derivatele laptelui, celelalte alimente ajung cu
mare greutate. De aceia pretul cerealelor aproape se dubleazi dela Focoani
la Nfiruja, iar produsele locale ajung destul de scumpe pe piaja Focvanilor,
ceia ce face ca echilibrul bugetar al gospodäriei lor sl sufere. Pe de altä petite
faptul ca acevti lecuitori vin cale lunga din munte la rocvani face ca ei
sä alba vi tentatii extraconjugale, ceia ce le-a adus boli sociale vi sete de
alcool.
Pentru punerea in valoare a capitalului uman din Vrancea, care este
considerat capital de baza al Românilor, este absolut imperios aducerea lui
1a lumina prin ridicarea economica i sanitara.
Exista o mare deosebire intre satele din valea Suvitei pe druniul So-
vejei care oi el, destul de anevoios, este totuvi practicabil vi stele
de pe Wale Putnei oi Milcovului. Drumuri bune cu o legatura de bazii
cu tinuturile ardelenevti de peste munte ar aduce o ridicare econotnica a
Vrancei si punerea in valoare a capitalului biologic.
Pana la indeplinirea acestor deziderate cari implicä cheltueli enorme,
dar cari totuvi trebuesc facute cat mai repede, din punct d vedere sEinitar
169
www.dacoromanica.ro
este nevoie ca in fiecare vari in Vrancea si se stabileasci o echipi sani-
-Uri compusi din studenti cari si depisteze prin analize qttintific executate
bolle sociale oi in special sifilisul.
Pentru ca regiunea si alba in permanenti personal medical sanitar
bine pregitit este absolut necesar ca medicii, oficiantii sanitari, moaoele f i
personalul de serviciu din regiune si fie plititi cel putin cu echivalentul a
e
161
www.dacoromanica.ro
313;Sellitelelp MalF1111riiiii;114 14; Cale
Dupä populatia convetuitoare din judetul Patna se pot identifica re-
ligiile si confesiunile care si-au construit dintru inceput locasuri de in-
chinare.
Inca dela inceputul veacului al XI1I-lea, de cand regele ungar Bela
al IV-lea institue Episcopatul Cumanilor care avea sa cuprinda in raza de
propaganda i convertire intregul popor valah dela räsärit si miaza - zi de
Carpati, exista un document important ce ne area' rezistenta Romanilor
ortodoxi fata de elementele streine Sasi i Unguri care veniau
se asezau in mijlocul loe cu scop de convertire. Rezultatele acestei pro-
pagande avea sä le aminteasca cu multa amaraciune Papa Grigorie al IX-lea
regelui ungar : In episcopatul Cumanilor sunt, dupä cate aflam, niste po-
poare care se numesp Valahi care, desi se socotesc crestini, avana
diferite ritur i obiceiuri, fac fapte care. nu se pot spune. Caci dispretuind
biserica romana, nu primesc tainele bisericesti dela venerabilul frate al
nostru, Episcopul Cumanilor, care are dioceza acolo, ci de la oameni pseudo-
episcopi ce tin ritul Grecilor. i unii din regatul Ungariei, atat Unguri cat
si Germani, locuind printre ei, tree la credinta lor i fficandu-se una ca
acei Valahi, primesc zisele taine dispretuind pe Episcopul Cumanilor, spre
marele scandal al drept credinciosilor si nu rnai putina scadere a credintei
crestine (C. C. Giur ese u, Istoria Romanilor, I, pag. 347).
Acest episcopat, sfärimat prin nävälirea Tätarilor, va apune pentrn
totdeauna. Incercarea ultima de a reinoi propaganda catolici tot prin
Unguri in regiunea de rasarit de Carpati, in sudul Moldovei, prin in-
fiintazek episcopatului Milcoviei" va dispare in scurtä vreme, fari
atinga scopul.
Papa numise episcop pe Nionlae de Buda, perntru episcopatul din ex-
trealitatea sudica a Moldovei, pentru clerul si poporul cetatii i diocezeit
de MilcovTM. Dupä parerea istoricului C. C. Giurescu, dioceza cu cetatea
Milcov cadea pe teritoriul comunei Regiu, de pe apa Milcovului, din ju-
detul nostru. ((dem, pag. 404). Se amintesc i alti episcopi inaintea lui Ni-
colae de Buda, la episcopatul de Milcov.
Toate stradaniile lor au ramas fara rezultat. Episcopii i preotii ca-
tolici erau tn majoritate Unguri de origine, necunoscand limba româneasca.
Nici atunci cand Papa intentioneaza ski &knit& episcop pe Antonie de Spo-
leta care stia romaneste, nu se reuseste.
Dintre celelalte grupuri etnice, streine, mai importante sunt Ungurii,
162
www.dacoromanica.ro
Evreii i Armenii convetuitori cu populatia romineascl din judetul Putna
vi amintiti si in manuserisul romAnesc Nr. 330, al Academiei RomAne, dia
anul 1820, (v. C. C. Giurescu, Populatia Jud. Putna la 1820).
In acel manuscris se mentioneaa existents Ungurilor in satele : Or-
beni, Scurta, MAndrisca, Sascut, Domnesti, PAdureni, Vizantea i Biliesti.
Dintre acesti Unguri, numai cei din Domnesti alcituiau dota grupuri; Un-
ludí vechi ot Domnesti" gi Befánarii Unguri noi ot Domnesti". Cei din
Pfidureni, Vizantea §i Biliesti au apärut in acele sate ca Unguri bejAnari
noi..
Astäzi nu mai sunt Unguri in mask compactä decit in comuna Vi-
zantea si satul FintAnele din comuna Sascut. Acestia sunt veniti prin lo-
curile arnintite,, fie adusi de boieri penti44aeru, fie fugiti din Tara - Ungu-
Teascä pentru a nu fi inrolati in armatä. Multi din ei si-au lepädat numele
unguresc, luAndu-si nume rominesti de familie potrivit ocupatiunilor.
Fig. 77. Catedrafa Sf. Ioaa. Cel mal vechl monument 'stork
din Foclaul, riclicat de Grigore Gbica t avariat de cutremuzul din 1940.
www.dacoromanica.ro
dea ruina unei biserici clvine, construita dIn nuele lut. In curfea aCelei
biserici era un mormant 4cu grilaj de fer. Probabll acel moimant era al unui
fost slujitor al acelei biserici. ()data cu ruinarea acelei biserici s'a stins mai
anii trecuti ultimul cantor, care cunostea limba germana. E mult probabil
ca ad i s'au asezat mai inainte cleat Ungurii ceangai", Sasii care fiind.
In numir mai mare si-au construit si un local de inchinaciune dupa
modelul reformatilor. De altfel si numele satului Sascut, Fantana-Sasului
pare sa confirme aceasta. AstAzi nu mai este nici o familie sitseasca ; si din.
Ungurii care pe vremuri se inchinau la biserica reformata calvina n'a mai
rAmas nici unul in aceasta credinti, nepoti si stranepoti de-ai lor trecand
la catolicism.
In oragul Focsani, pe Calea Cuza-Vodä, este o biseric romano-cato-
licA ce deserveste pe credinciosiiirnguri, Neil* sau Romani-Uniti, fie ser-
-1
+1,
,1 5,:;jij .
,
_
Xi+;
f -- ,
,
. 1. -oi
V-'1ANQ."..
- , -
vitori din Ardeal, fie refugiati din judetele ocupafe. AvariatA gi aceasta de
cutremurul din 1940, a fost reparatA si redati cultului in 1942. In fundul
Cimitirului Nordic, catolicii au de asemenea o capelA din zid constructie
noul.
Evrei i. Sunt mtntionati pi ei in manuscrisul din 1820 ca numerogi
In Agiud", in Odobesti, In ot codrii Sarbilor" (satul Sarbi de azi din
comuna Tifesti) si Focsani. In ultimul timp mai nu era sat unde sA nu fi
plitruns evreii, avind dughene in regiunile de munie si de es, lar In pod-
gorii proprietati cu vii. Ultimile legiuiri i-au scos de prin sate si targuri,
rimanand in pfezent numai In Adjud, Odobegti si Focsani. In Focsani au
doug sinagoge de rugaciune, construite din zid. Marele templu coral gi si-
nagoga lor principala au fost distruse de un incendiu in 1941. In Odobegti cat
f i In Adjud au de asemenea cate o sinagoga construità din citrimidii,
Armeni i. Sunt mentionati in acelas manuscris gi Atmenii. Se dan
mime de familii din Focgani si Odobesti."Erau In numAr mai mic cleat
164
www.dacoromanica.ro
foarte 'si ta ziva de astizi au In oragul Facsani
doui biserici monumentale: una pe strada GArii si alta In stradi Cotegti.
r$i .aceste biserici au fost ávariate .de cutremurul din 1940; Armeaii din o-
raole camintite, cetiteni -Unorabili i cuminti, sunt lipsiti de puterea re-
generateate : o Tasi de oameni Imbitrinitfi, ce- merge cu pasi repezi spre
disparitie.
In afari de aceste trei grupuri etnice mai sunt fa i?ocsani Sirbi,
Bulgari i Greci. In special acestia din urmi sunt foarte bisericosi, fiec-
ventind biseriea ortodoxi.
Biserici Ortodoxe
In intreg fudetul sunt 147 de parohii, Cu 147 preoti parohi, 11 preoti
afutätori si 3 diaconi. In plus sunt 2 preoti färi enorie : unul la biserica
Neamului dela MärOsesti, si altul la biserica particularl a Spiridoniei, Pro-
fetut Samoir din Focsani. Repartitia parohiilor pe protopopiate este urmi-
toarea : 55 parohii in Circ. I Focsani ; 58 parohii in Circ. 13, MArlsesti ;
35 parohii in Ore. lii Vrancea. Impärtirea administrativa' pe plOsi cores-
punde impirtirii bisericesti pe Circumscriptii, incadrindu-se perfect, cite
doui plisi la un protopopiat.
Schituri. Sunt in total 9 schituri : Schitel Brazi in comuna Panciu,
schitul Buluc (comuna Värsätura), schitul Lepin Tutnici), schitul Mosu-
noae (in Fitionesti), schitul Tarnita (in Gagesti), schitul Trotusanu (in
schitul SI. loan (in Panciu), schitul Valea-Neagra (in HerOstrOu) si
schltel SI. loan Teologul (in Tifesti). Dintre acestea Trotusanu si cu Sf.
Ioan -Paaciu sunt de eálugärite, iar celelalte de calegOri. In 1936 populatia
acestora era urmAtoarea schitul Buluc cu 12 alegad, Tarnita cu 6 cAlu-
gäri, Valea-Neagri cu 15 cOlugäri, Lepsa. cu 5 alugári, Brazi cu 8 colugOri,
Mosunoaele cu 13 alegad, SI. loan (de maiei) cu 26 eaugärite f i schitul
Trotusanu (de maici) cu 21 eálugarite. In ultime' timp s'a micsorat numOrul
cilugirilor de prin schituri. Cutremurul din 1940 a avariat chiliile i bise-
ricile insäsi. Chiar biserici de constructie mai noufi, cum de pildà biserica
dela Sf, Schit Buluc, s'a dOrimat pina' la temelie.
www.dacoromanica.ro
Plata, din zid cu piatrA, din pista curatA sau din lemn (barne sal" nnele,
cu.lut). In ordinea numericA, bisericile sunt construite din zid, lemn, piaträ,
piatri Cu zid gi vAltuci. La munte, pentru cA materialul lemnos se gAsefte
din abundentA, sunt cele mai multe biserici construite din lemn. Muntele
In special Vrancea pAstreazA un caracter aparte In ceea ce privelte cti-
toriile bisericelti. In Edad' de Soveja fi Vizantea, !mi o alta bisericii nu-i
ctitoritA de 'Doled saa bres-laoi, ci poporul anonim, In frunte Cu preotul lor,
a ridicat bisericute in sate din timpuri indepärtate, poste ii datoritä .fap-
tului cA oamenii erau stApini de generatii pe ~fútil lor, avindu-1 fi-
Aoje dela Voievozi. Bisericile din lemn fiind, expuse focului, n'au putut
dAinui peste veacuri. In anuarul Eparhial al Episcopiei Romanului, se men-
tioneazi tottili biserici vechi construite de enoria§i din lema cu
peste 200 ani vechime, cum de exemplu, biserica din ampuri f i cea din
Ciuruc-Cimpuri. Biserica Sf. 'Vasile din satul PAdureni comuna Virsitura,
,
Fig. 79. -7 Ministitea Vizantea.
la fel construiti din zid de aire enoriald, pare a fi si mai veche, datänd
din 1711.
Multe din bisericile noastre au o vechime necunoscuti. Ele s'au näscut
oda% cu satul respectiv.
RAiboiul trecut a adus tlranilor improprietArirea pe mogiile boiere0.
De atunci poporul a rimas exclusiv ctitorul locasurilor sale de inchinare.
Constructiunile noui de biserici din satele noastre se datoresc preotilor in
colaborare Mana Cu poporul prin oameni mai Cu ravni pentru lucrul:
Domnului, constituiti In comitete de constructie. Prin contributiuni benevole,
prin subventii dela primAriile respective, dela judet san Minister-, asa s'au*
clAdit in ultimul timp bisericile noastre. Duna cutremurul cel mare, Minis-
terul Culturii Nationale a venit in ajutorul bisericilor avariate din judet cu
importanta suma de lei 3.500.000 in vederea reparArii lar.
166
www.dacoromanica.ro
-In afarg de bisericile aeestea de o constructie maí noug, avem bise-
rici veci monumente istorice de o foarte mare important& pentrU ell
ele aseund comori de artg4i arhitecturg bogatg.-
Vom-deserie cAteva biserici mai importante din Oitif $i judet.
www.dacoromanica.ro
deschizAturi In lid ca o fortireati folosindu-se In cazuri de rizboae
ca loc de adipostire si de apirare. Era cea mai frumoasi clidire din oral.
In juru.1 ei.era grAdiia. mänästirei astizi.aridina, publice= loe de re-
creare gi.meditatie... pentru calugarii .greci,
Moiile diruite acestei ministiri de catre .Domni, de mosneni, precum
scutirile de din, Intirite cii hrisoave speciale, au ficut ca aceasti mi-
e r
7
e.
;
,
110.- , . `'
www.dacoromanica.ro
,Munteniei, a ars si minfistirea, care cu tot vénitul ei nu s'a mai refacut.
Zidurile inconjuratoare se prabusesc si sunt viindute laelicitatie,-turnut .de
cropotaita se darima, grädina .trece, 1z patrimoniul comunei, averile se secu-
lariZea'a. In plus, marele cutremur din August 1894 prodUCe bisericii .Sf.
loan trei mari cräpäturi longitudinale, fiind amenintata cu inchiderea. Repa-
-xata ins& de enoriasi si din subventii, se mentine inca aproape 50 ani pang
la marele cutremur din 1940 care a avariat-o atilt de %ray limit a si fost
inchisa serviciului divin.
Biserica Domne4cci. Din documentele ulterioare (1785) rezula ci
Bigerica Domneasca cu hramul Cuvioasa Paraschiva a.,fost construita intru
inceput din lema de catre Doamna Dafina, in vaduvia sa, intre anii .1665
si 1671, sotia Domnului Moldovei Eustratiu Dabija Voievod. Aceasta bi-
serica din pricina rizmáritilor in doa randuri au ars, lar acuma este fa-
-cutä de peatra de Dumnealui Iancu Razul biy vel spatar".
Averea consta din 17 pravalii din jurul ei, in Strada Mare a Unirii
strada Dogäriei, administrata de o epitropie, din avutul carora se intre-
line biserica si se präteste personalul cleservent, dupa normele de Stet
(vezi Anuarul Sfintei.Episcopii de Roman").13iserica a fost reparata radical
de catre epitropie in anul 1880. Cutremurul din 1940 i-a däran3at pridvo-
rul i deslocat clopotnita dela intrare. In 1941 a fost reparata din nou :
i s'a refacut intrarea principalä, corectat zidurile si pictura, din ofrandele
bänesti ale enoriasilor, din veniturile proprii si din subventii dela judet
Minister.
Biserica Precesta. Cu hramul ;Adormirea Maicii Domnului" este
.construitä din zid, in prima jumatate a secolului al XVIII-lea de Nicolae
Mavrocordat Domnul Moldovei care a domnit in Moldova intre anii 1709-
1716. A fost inchinata la manastirea Vatoped, devenind metoc al monas-
-tirei Cantemirestilor Mira (M elc hi s e de c, Notite istorice ;i arheologice,
pop. 308).
A. suferit mutt in urma cutremurului din 1734, adaugindu-i-se la zi-
durile exterioare contraforturi de carämida. Poate aceste contraforturi au
-Jost flcute dupä cutremurul de pämant din 1894. Turla din mijlocul bise-
ricii a fost incinsa cu legaturi de fer, ca i trupul bisericii insusi. Aceste
legaturi de fercsi zid au scapat-o dela därämare in violentul cutremur din
1940. Acum se reparä i i se restaureaza intrarea, dupa formele arhitec-
turale vechi.
Bisertca Profeta! Samoil", la inceput maastire, este construiti din
lema de Constantin Mihai Cehan RacovitA in intiia sa domnie dela 1749-
1752 pe locul däruit de Ionitä Zugravu. Land pentru a doua °era domnia
Moldovei C. Racovita, s'a zidit din piatra aceasta manastire in anul 1756,
diruindu-i mosia domneasca dela targul Tecuciului, potrhit hrisovului dom-
nesc din 1757. i aceastä lanästire avea in lur ziduri inalte inlauntrul ca-
Tora la 1789 se adäpostira armatele turco-române Orland piept armatelor
-ruso-austriace. Cu vremea si datorita i nepasirii omului, aceste ziduri s'au
däramat. Din manästire a fost prefacuta in biserica preficutä in biseriel
parohiali pang la 1924. Tine de Epitropia Sf. Spiridon din Iasi. care sub-
ventioneazi personalul bisericesc din fondurile epitropesti ale Spiridonki,
intretinând in curtea bisericii si un spital cu intregul personal sanitar. De
169
www.dacoromanica.ro
o constructie solidi, a rezistat cutremurului din :940, avariindu-i-se doar
mai greu turla de zid. Acum Epitropia a inceput reparatia exterioarà a
bisericii.
P-ON=t=,
www.dacoromanica.ro
lela, redAndu-li-se forma initiala. S'a bAtut -mozafc non nou'oi ztigrAvit Panto-
-cratorul oi Evanghelistii.
Biserica Jelaboia. cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost
-construiti din zid In a dona jumAtate a sec. al XVIII-lea, de cifre Ceauoul
IonitA JAIAboiu, despre care se spune fh hrilovul domnesc al lui Neculai
Mavrogheni al Munteniei, cA i s'a confiscat toati averea, pentru ca
-preunA cu alti bojen i negustori in rAzboiul din 1789 a trecut de partea
Ruoilor (v. Caian, op citat, doc. 32 pag. 101). Data zidirei bisericii cacle
4ntre anii 1760-1770. Reparatiile ulterioare au fost fAcute de enoriaoi.
Biserica Sf. Nicolae-Vechi. DateazA lnainte de anul 1700 ca mA-
mistire (probabil...construitA din lemn, care dupA ce a ars a fost refAcutA
-din piatrA oi InzestratA cu opt mooil, de catre boierul Stefu vel (fost) CA-
pitan de Cazad. Era imprejmuita cu zid vi prevazuta- inlauntrul curiii cu
Irumoase clädiri pentru calugari. Focul din 1854 a mistuit clädirile, salvia-
i
Ii
-4a7.-".
°
... e
±, , .,;
R ,t '
3
- 4
s. _
:fxtt:*.tA
.
- Nr. .
Fig. 82. Biserica din Negrile 'ti (din lema, acoperiti cu ; veacul al XVIII-lea).
171
www.dacoromanica.ro
Biserici Cu uechtme i ctitoril necunoscute
Dintre bisericile din oral cu vechime necunoscuta, mentionam :Sfintik
Voievozi-Tabacari, Ovidenia-Armeni, Ovidenia-Tabicari, Si. Spiridon, Sf.
Gheorghe-Sudic i Sf. Dumitru-Uzina. Tot**, pentru unele din ele, se ga-
sesc documente, zapise, note prin r:Artile de slujbd, care arunci o oarecare-
luminA asupra timpului din preajma zidirii lor, sau asupra credinciosilor ce
le-au ctitorit.
Biserica Sf. Voievozi-Tabeicari, numitä si biserica lul Curt. Se cons-
-WA dintr'un document al manastirei Profetul Samoil din anul 1745, prin
care se apune cA proprietarul Ioniti Zugravu di voe ca pe mola lui din.
Focsani sit se [acá o bisericii de catre preotul Pavel, capitanul Mihai Curt
Avram Tabacaru, &and si cloud pogoane ion pentru tintirimul
pentru casa parohialii. Mai mult : pe o evanghelie tiparitä. in 1746 la
www.dacoromanica.ro
mai frumoasg, fIcandu-i-se din lemn o allá, turli ; i s'a prelungit intrarea
cu cAtiva metri si s'a fAcut la stradg. gard de fier pe postament de beton.
Biserica Sf. Gheorghe-Sud. S'a pgstrat traditie °rala' el aciastg bi-
seria. dintru inceput ar fi fost ridicatä din lemn de cgtre Vlad Tepes Domnul
Munteniei in amintirea unei &Mili. Mai tärziu a fost refAcutA din cArAmidg.
de Voievodul Const. N. Mavrocordat pe la 1742. In 1872 ar fi fost repa-
rati de enoriasi in frunte cu boierii Robesti i Pastiesti. Are un stil arhi-
tectonic deosebit. In prezent este frumos reparará i pictati in ulei.
Biserica Sf. Damitru-Vzina. ziditä intre anii 1700-1705 de marele
'Setrar VicoI de loc de prin Piatra-Neamt intii ca schit sau mfinAs-
tire, inchinctg metoh mänästirei Agapia. A rAmas ca filiali pe ranga Ca-
tedrala SL loan, dar dela 1940 de and din cauza cutremurului Catedrala
SI. loan a fost inchisä, se oficiazg permanent in aceastä bisericA, tinAnd
loe si de Catedrall.
www.dacoromanica.ro
Catapeteasma este din zid vi pictura de pe ea s'a mentinut mai bine.
Acoperivul ei lipsevte complect. Cauza ruinarii este tot cutremurul din 1894,
de cana a fost/ inchisi pentp slujba pana astazi.
Schituri i mcInds(iri pu/nene
Un document din 1648, vorbevte de o minastire azi dispäruta .
a lui Ionita. Aurel Saya o localizeazá in Vrancea, langa Vidra.
In 1645, domnul Munteniei Matei Basarab, ca sewn al implicarii lui
cu Vasile Lu pu, prin intermediul putneanului mitropolit Varlaam, va ridica
manastirea Soveja. Pamantul pe care s'a dada manästirea a fost cumparat
dela Negrea Diacul, dela knit& vi dela preotii Murgu vi Duma, feciori ai
popii Petre din Vrancea.
In 1732, sltenii din Naruja fac vi ei un schit al lor la gura Petacului".
Sub influenta schitului dela Poiana-Marului (R.-Sarat), care pela mij-
locul secolului al XVIII-lea, era un focar puternic de cultura religioasi
vi vieata monahala? vi ale airui legaturi cu Vrancea erau strange, Vean-
cenii ridica pe cheltuiala lor vi luand masuri ca dreptul lor de ctitori sa
fie respectat, doul schituri, in Vrancea : schitul dela Valea Neeagra (Schi-
tul Vrancei, ridicat in 1755 vi schitul Lepva 1789.
Averea acestor &tia schituri e achininistrata de epitropi alevi de Vean-
ceni, care creiazi vi o mica fundatie pentru ajutorul batranilor din Vrancea,
Ei interzic prin insusi actul de ctitorie amestecul protoereului
tinutului in administratia averii läcavelor lar.
174
www.dacoromanica.ro
McIncIstirea Miera (in primele documente, Mira).
Primul document care pomeneste de Mira este din Aprilie 1686.
Inceputä ca un modest schit, inainte de 1685, i se dau proportii mai
mari de cAtre domnul Moldovei Constantin Cantemir. Ctitoria din lemn a
lui Constantin Cantemir va dura pink' in 1716, alä.turi fiind construitä, in
1705, clAdirea de piaträ datoritA luí Antioh Cantemir, fiul lui Constantin
Cantemír.
Aici va fi inmormintat Constantin Caltemir, corpul lui fiind adus de
Antioh Cantemir, dela Biserica SL Nicolae din Iasi.
In 1716, se adfipostesc in ea aitanele nemtesti care invadaserA Mol-
dova luí Mihail Racovitä, lar in 1758 e jefuitä de Tatarii carí prädasersi
si Focsanii.
Averea Mänästirei Miera e constituitä din danii domnesti cari depo-
sedeazä pe multi räzäsi vränceni de pamintunle lor.
In 1804, Miera stäpinea panä la granita Tärei Ungureti.
Mändstirea Vizantea. Asezatä pe malul päräului VizAutul Mare, mi-
nästírea Vizantea daleazil deja Eremia Movilä care este pus in fruntea cti-
torilor, impreunä cu doamna Elisabeta.
Biserica actualä este ziditA pela 1850 de Ieromonahul Visarion, care
era pe atunci egumen al mAnfistirii.
Vechea bisericä era din lemn de stejar, pe cand cea nou e fAcutA din
piatrA cioplitä, in, stil grecesc modern.
MAnAstirea a fost inchinati de domnul Grigore Ghica si mitropolitul
Gavriil Calimah, mänästirii Grigoriu, dela muntele Athos.
175
www.dacoromanica.ro
3.11Zirsmraniaal
a) INVATAMANTUL PRIMAR.
Primele $coale in Putna incep ca pretutindeni pe cuprínsul tárii
In pridvoarele biserícilor, in chiliile mänä'stirilor i prin unele familii de
boieri. InvItätura de-carte se facea in aceste vremuri dupai ceaslov si octoih,
psaltire i evanghelii, având un caracter mai mult religios, In secolul al
XVII-lea incep sä ia fiintá i coale elementare prin taz-gurí $i sate ca la
Storesti-Foc$ani $i Odobe$til.
Cea mai veche scoali publicä de stat din ¡ud. Putna este $coala pri-
marli de bleti Nr. 2 din Focsani, infiintatä in 1831 in Foc$anii-Moldoveni,
fiind confirmatä oficial in 1832; localul s'a construit in 1845. In 1834 se
infiinteaza gcoala publica' judeteaná incepätoare $i in Focsanii - Munteni,
$coala primara de baeti Nr. 1 de astazi. Aci scolile particul are ce functio-
nau pe lângá biserici eran in numär mult mai redus ca in Foc$anii-Moldo-
veni, unde in afarA de $coala publica' de- stat se giseau in 1833 iría 13
qcoli particulare cu un numär de 255 elevi, cari functionau pe l'angra dife-
rite biserici, sub conducerea dascälilor de biserich. In afarä de aceste $coli,
atät in Focsanii-Moldoveni cát si in Focsanii-Munteni eran in vremea a-
ceasta $i diferite pensioane narticulare.
La 1860 s'a infiintat scoala de fete din ,Foc$anii-Mo1doveni2, care
dela 1881 functioneazä in localul säu propriu, peste drum de biserica Sf.
Neculai-Vechiu, str. Sub-lt Boteseu, astazi purtand numele de icoala de
fete nr. 1. La 1861, s'a infiintat scoala de fete din Focsanii-Mnteni, intre-
linda din fondurile brancovenesti, la inceput sub denumirea de Pensionul
Bráncovenesca.
La 1864 aceastfi $coall s'a transformat in §coall oficial de stat,func-
tionind panA la 1886 prin diferite localuri, apoi mutásndu-se in localui eí
propriu, pe $oseaua Cuza-VodA, sub denumirea de scoala de fele nr. 2,
unde se gaseste i astäzi.
In pèrioada dela 1832-1863 se mai infiinteazá in Puma cate. o qcoall
primará de bOeti, la Odobe$ti, Panciu i Vidra ; o $coalä primara de fete
la Odobe$ti $1 o $coali primará rural la Nimoloasa.
In 1863-1864 e) se mentioneazä astfel in iunctiune in districtul Putnei
urmätoarele qcoli ofíciale:
1) §t. Birainescu, ,,Istorla pedagoglei romitrieftlfg, pag. 34
3) D. F. Calan, ,,Istortcul oraphst Foclaata, 137-138.
3) V. A. Ureche, ,,Antrarul General al lastruciltrall PublIce din Rominta pe 1863-1864,1.
176
www.dacoromanica.ro
.
so g:
.
Nr. postaribr Situ Oa scolari a elevilor
0 pers. d dact
c _ ,,t,-
Localitatea unde T. n.
.
L.* a.,
-; -a.
....
:,.5 E T .'
o t,',
o I Is:scrip Promova0
se afià scoala 7.'J V n n
o
0 CIS
sa 0 ..,0
CI
na .- Ta
s:
ciwcim
.z..-.
Ty 1.3. 7; at as F.
Z 4.4 c) as 1.-
ci
B. 1 0."
E.
B. F. S
E.
'
Urbane :
1
9 Namoloasa coati 1
www.dacoromanica.ro
fiinteazg scoli in Biliesti, Draguseni si MArgsesti ; iar in 1873 in Movilita.
vi Strioane-de-Jcs. In 1874, in Flurel ; in 1875 in Jorfisti; in 1876 in Ne-
reju vi Rgcoasa ; In 1877 se infiinteazg scoala din Pgulesti ; iar in 1878 in
Negrilesti; in 1879 in Vizantea ; in 1880 la Paltin, in 1882 la Crucea-de-
Sus si Fitionesti ; lar in 1883 la Gggesti; in 1884 la Mera, Sindrilari si
VArsgtura ; in 1886 la Clipicesti ; in 1890 la Strgoane-de-Sus, iar in 1891
la Crucea-de-Jos, Hergstrgu Vi Tulnici. Tot in 1891 se infiinteazg scoala .
primarg urbang de fete nr. 4 din Focsani ca sucursalli a scolii de fete nr«.
I, astgzi numitg Seioala de fete Nr. 3, care functioneaz'A in local inchiriat
In str. Aviator Muntenescu. In 1892 se infiinteazg scoala ruralg la Ure-
chesti, in 1894 la Diocheti si Ngnesti, in 1895 la Spulberu, iar in 1896 la
BArsesti, Costieni, Mera-Andreiasi, Ngmoloasa-Sat si Nistoresti, in 1898 la
&lea si Cot nAtelu, iar in 1900 la Anghelesti. In 1901 se intiinteazg scoalg
la Adjudul-Vechiu, iar in 1902 la CopAcesti, MAndrisca, Poiang, Spinesti si
Valea-Sgrii.
Treptat cu inmultirea numgrului de scoli, datoritg sArguintei invgtg-
torirnei putnene, cresc si roadele inviitämintului. In adevgr, convtienti de
golul lor profesional si misionar, invItfitorii isi extind activitatea si in afarg
de zidurile scolii, pornind eu indrAsnealg pentru aceste vremuri, din proprie
initiativg lupta impotriva intunericului satelor.
Odatä cu desvoltarea invAtAmAntului, a preocupat aeopotrivg pe in-
vitAtori si problema ridicgrii culturale, sociale si economice a tgranului,.
cgruia i s'au devotat. Aceste manifestgri cu caracter extrascolar pornite din
proprie initiativg si rgspAndite in toate aspectele vietii sgtesti, capAtA un
avant vrednic de remarcat, mai ales In anii t883-1900.
Acestor activitAti misionare invätätorestii sustinute cu entuziasm si
curaj neinfricat, se datoresc primele inceputuri de case de economie scolarg.
la 1883, spre a face educatie economicA elevilor si .,indirect pirintilor.
Primele inceputuri de canting scolarg, in 1889; primele inceputuri de-
bAnci popularc, cooperative, obstii, coruri scolare cu elevii si adultii, cu
caracter national si religios, serbgri scolare, sezAtori in timp le iarng, irà-
dini scolare cu plantatii de porni si pepiniere incg din 1886, bibliGteci A-
testi, conferinte tinute sgtenilor, sfAtuindu-i s'A se ocupe cu grAdingritul, cu
cultura albinelor, a gändacilor de matase, a pomilor si a vitei de vie, cum
sg-si lucreze Omit:dui si sg-si ingrijeascli vitele, cum sg-si vandA produsele
In comun, sg-si apere sIngtatea si sg respecte legile.
Pentru o mai bung coordonare si indrumare a ace'stor activitAti, in
1897, tot din proprie initiativg, invAtAtorii putneni pun bazele Cercului
cultural Putna" a invAtAtorilor putneni, cu cercuri culturale filiale in fiecare
comung ruralg, cea dintgiu injghebare pe targ de acest fel care a fost in-
susitg si legiferatg mai tit.* de cAtre Ministerul Instructiunii. Scopul acestor
cercuri culturale a fost fixat de initiatori astfel : ,invAtitorii cari vor intra
In acest cerc, vor avea sfinta datorie de a luca dln rgsputeri pentru sta-
bilirea unei stanse legAturi ¡titre toti membrii corpului didactic rural, pen-
tru perfectionarea lor in arta didacticg si pentru rAspindirea futre Meal a
cunostintelor de higieng si agricultura".
178
www.dacoromanica.ro
Dupi epoca eroici dintre 1883-1898, cind invititorimea putneani a
lucrat cu rival si pe cont propriu, pentru ridicarea maselor prin culturi,
-urmeazä o noui perioadi denumiti epoca lui Haret". Indentificat in sim-
-timinte si aspiratiuni cu invátitorimea si interesel9 tirinimii romine, ca
simplu cetitean, ori ca ministru al scolii 1 Spir u H ar e t inseamni in
evolutia scolii si a tfirinimii romine cea mai glorioasi perioadi.
Si astfel in epoca lui Haret scoala putneani la un deosebit avint in
toate domeniile de activitate. In ce priveste scolarii, se intemeiazä colonii
icolare pe vacanti, se stimureazi si se intemeiazi cantine scolare, se in-
temeiazI asociatiuni intre scolari" ca : societitile mutuale scolare, asocia-
tiunile pentru protectia animalelor si a pisirilor, stirpirea omizilor, etc.,
contribuindu-se prin toate acestea la inlesnirea si asigurarea frecventei f i
179
www.dacoromanica.ro
teatrelor sates% gradinilor §colare si lucrului manuar, loturilor scolare,
obstii de arendare i cumparare, cooperative si bänci populare, toate a-
ceste activitäti constituind preocuparile invitatorilor haretisti. N'a fost teren
munci pe care invätitorii sa nu se afirme, n'a fost incercare cultural&
la care sä nu fie prezenli. Acestor intense si -variate activitfiti invatatoresti
desfasurate cu entuzíasm in jurul scorn se datoresc toate inceputurile bune
In judetul Putna, pe teren cultural, social, economic st national in viata
satelor.
La 3 Aprilie 1902, inceputul anilor de Irodnica activitate din epoca
luí Haret, existau in Putna 68 scoli rurale dintre care : una de fete in
Adjud, una in cAtuna Cäpotesti com. Bolotesti i cite una la Sindrilari si
Andreaffi - catune ale com. Mera.
Din cele 79 comune cite avea in acea vreme jud. Putna, existau scoli
numai in 65 comune. Mai erau14 comune fárá coalä i invatator. Maio-
ritatea copiilor acestor comune era condamnati sä rämanä fära invätätura,
de oarece abia ici-colo cate unul rnargea la o scoala din vecinatate.
In (903 nu existau in judet decat 31 Iccaluri de scoalä. Dintre ele,
9 fusesera cladite de Casa Scoalelor, iar 22 de catre comune. Dintre lo-
calurile construite de catre comune, 17 au fost clädite anume pentru scoala,
3 pentru primärii si una pentru spital, toate fiind date insä pentru folosinta
gcolilor.
Dacii tinern seama ea cele dintai scoli rurale din Putna au inceput a
functiona regulat in preajma anului 1864, odatä cu legiferarea obligativi-
tatii seolare, observam ca in intervalul dela 1864-1901, adia in 37 de ant,
s'au clätlit in acest 31 localuri de scoalä, ceia ce revine la mai putin de
un local pe an. Cea dintai clädire de scoala rurala s'a ridieat in acest
terval, in 1874 la Domtiesti, iar cea din urmä, in 1900,1a Anghelesti.
Nai mult de jumätate din scolile fiinta n'aveau localuri proprii.
Cele mai multe erau instalate in case neíncäpatoare, joase, intunecoase,
unele gasindu-se in sat, iar altele in vre-o camera oropsitä a unei prímärii
därapänate, sau a vre-o chilie de manastire.
La unele, cum era la Herasträu, trebuia sa-ti pleci capul sä poti intra
In clasa ; la altele, cum era la Fitionesti sufla vantul prín cräpäturile pa-
retilor si ploai curgea siroaie prin acoperis. Doctimentul vremii ni-1 oferä
seríitorul I. Ciocarlan, el insusi un ilustru inaintas al invätitorimii Putnene B.
Se simtea deci, mare nevoe de construire de localurí proprii, in cea
mai mare parte a comunelor. Problema era Ind foarte grea, caci comunele
erau lipsite de fonduri. Totusi datorita entuziasmului desteptat de vointa
de fier a Prefectului de judet de pe atunci, N. N. Säveanu, care a imbra-
tisat cu toata caldura circulara apel data in acest sens de marele mi-
nistru al scoalelor, Haret, s'a starnit o adeväratä intrecere infre autori-
tatile locale din comune si sate in ridicarea de localuri de scoli in fruntea
carora se giseau invatatorii. Au fost comune care au poruit construetii de
Ocoli, avand visteria goala, cum e Väsuiul, care a inceput constructia
cu 7,50 lei capital.
I) Veal vol. omagial (,,Ale tale &tam ale tale") lui Splru Haret, cu ocazia Implintrit
a -60 ani, tipirit In 1000 ex. cu 1228 pag., pag. 119, FI. Cristescu.
5) v. ,,Ethaosq, I faac. 1, 156.
180
www.dacoromanica.ro
Datorita campaniei desfavurate in favoarea cladirii localurilor de vcoli
a infiintarii de noui ;coli, din anii 1902-1903, in toamna anului. 1903
gisiau in functiune in jud. Putna 82 vcoli cti 82 localuri Proprii, dintre
care unul fusese construit In 1858, 30 localuri fuseseri tonstruite futre anii
1864-1900, lar 51 localuri in campania din 1902-1903.
Cele 51 vcoli construite in 1902-1903 au costat in total 393.501 lei.
Drept prima' consecinti a actstei frumoase activitati. s'a indoit "numi-
rul elevilor inscrivi i frecventi, cid pe cand in 1000-1901 au fost inscrivi
6555 elevi urmiind regulat 4834, in 1902-1003 au fost inscrivi 13286 elevi,
urmand regulat 9205 elevi.
A doua chestiune impbrtanta din viaja vcolii, care a preocupat pe
autoritati in 1901-i903, a fost creiarea de noui vcoli. In 1901 s'au creiat
vcoli la Adjudul-Nou, Adjudul-Vechiu i Negrilevti, lar in 1902 s'au infiintat
12 coli la : Burcioaia, Borvani, Spine§ti, Cucova, Dra-
guvani, Vadu-Rosca, Crucea-de-Sus, Poiana, Copicevti i Mandrivca. In 1903
s'a infiintat vcoalä i In Visui, ultima comuna In care nu exista inca vcoala
invatator.
Roadele activitätii din epoca lui Haret s'au verificat cu prisosinta In
rizboiul de intregire din 1916-1918, la care vcoala i invatatorimea put-
neana au contribuit in mare masura. Cele mai multe vcoli au fost puse in
functiune chiar din toamna 1918; iar in toamna 1920 nu era vcoala sa nu
fi fost refacuta vi organizata.
Decretul Lege al Comitetelor colare preconizat vi pus in aplicare in
anul 1919 de d. Simi on Mehedint i, Ministrul Instructiunii Publice
de pe atunci, bazat pe principiul ,,nu poate statul, ce poate satul" prin
care vcoala s'a pus in sarcina contributiei locale, pentru jud. Putna a fost
o ingreuiere a situatiei sale exceptionale. Totuvi invatatorii au muncit din
rasputeri de au reinviat vcolile.
Cu venirea d. Cr. C.'Anghelescu in fruntea Ministerului Instructiunii, se
reia opera lui Haret. $coala se incadreaza in notta structuri a slatului ro-
man de dupa razboiul Intregirii cu cele doua mari reforme sociale : impro-
prietärirea vi votul obvtesc, care se adauga la vechile preocupar ale luya-
titorimii; Acum iau o mare desvoltare bancile populare, obvtiile vi coope-
rativele, -organizandu-se pe judet Federala", opera la care invatatorimea
igi are insemnata contributie. Ca i pe vremea lui Haret apare din nou pe
primul plan problema constructiilor colar? cu construiri din non, sau com-
pierda de clase gi marirea numarului de invitatori, incat i catunele ajung
si-vi tal vcoala lor.
Dupi razboi, activitalea extravcolara in centrele sitevti mai insemnate
se desfavoara In cadrul Caminelor Culturale" chemate sa grupeze vi si
foloseasca toate elitele satelor pentru ridicarea lor. Acolo unde s'a reuvit
ca aceste institutii sa fie organizate temeinic, munca invfitätorilor a fost
intregita vi continuata cu mal multi sorti de isbanda.
Daca urmarim dupa date statistica invitämantul primar din ;udetul
1. Datele statistice pentru aun 1920-1932 sunt luate dupi art. anvilImintul primar
din Sud. Putna---cle P. losif, ptsblicat in ,,Milcovia41, anul IV, 1,33, aceste date flind scoase
din arhiva inspectoratului §colar Sud. Putas. Cele mei multe sunt fuste dup11 statele de plati
ale invilatorilor, ele filiad t'oros exacte. Datele pe anit 1941-1942 sunt luate dupi tabelele
statisiice puse la indemani de c1-1 Inspector !colar de indrnmare sl control I. Stavarache, lar
pe 19424943 dtspi statele de salar.
181
www.dacoromanica.ro
Putna dela 1920 ping astizi cu privire la numärul gcoalelor,"al pos.-
turilor vi invAtItorilor, la milcarea populatiei vcolare,.. cum pi in -intregut
mers al invitlmtintului, desprindem urmAtoarele
1. Numärul fcoalelor fi al posturilor : Urmirind numirul vcoalelor
al posturilor In functiune In acest judet, dela 1920 vi pânä azi constatim
.
.,
t. o. to oo to Itso er c> v tr> c>1 In to
yz ea rsog>ani N LE? ..-, '.0 00 ..-4 cz> 00 cc, If) to
pnpod amp
u/It, -
lnd u1/1
"MO. le
pla-31 ploy
4-')
co
In
""
re)
-,
'd' Nr
co In m o) co to ce) el cso
-o'.CO
.--.
''4' V'
,I C=:, CO
C%1 --*
N.
ON
IF.
(ID
..tri
.. ,
C4
1.0
t-- en o
a,
4-,
. (NI..
cL)
1 1 t-,4 (.4 I
1 1
I
1 i
1
Do i
..t, anisod I CV CV 1 I 1 c'. C' 1 I Ir. I Ino
o go g no
pnlsod
gt Do
no
-.0
1 .1
..." I
o us
(.4 co imsoa ..-, 1 ..-.
o E 31 Do
O .r. antsod ,,a I ., .
.5 E ti no
--. Jnlsod 1 .... ..-
1 ei
c.) 6
an-isliod
403
- CV CO "V CO -. V "
°
0/0
)03
E JIMA
L3
-I .- --* «-. CL.) LO r)"zt r
t.
mod
*,
xel an od
P /13
"1'
'-I '1:2,
' '
.--, tf) 0)
" .."
.410=
C \I
0)
."-'
1 C10 %.0
01
0 f 0en
CO i
E
= an od "1' cewncolo
In I tO CO tC
CL1 IN
t0
LO 00100
ko
Z z no CO
,-4 ,-. CV
I
I CI CO
I
1 oo
L.0 LO
N.
LO
cq 1 cg
1
1,0d Cr)
t ria C-. N
1
www.dacoromanica.ro
adia 8 gcoli In Focgani, cite una de bieti gi- una de fete in tirgurile Odo.
bisti gi Adiad f i In satele Piunesti si Jaristea f i ate un grup e colar In
Panciu si M'irises% se mai gisesc 2 scoli mixte in satul pliuneitti, lar res-
tul de 190 gcoli se Cásese in inca 163 sate din cele 235 sate cite are in
total judejul Putna.
Dupi numirul posturilor ce functioneazi la o scoali, gisim in total ;
42 scoli primare cu 1 post 42 posturi
58 . 2 116 .
86 4832 .
30 3 90 .
25 4 , 100 a
19
13 II 5 , 65 II
r
7 a 7 49 a
4 8 ,, J/1
9
1 fl I1 , 11 .
I 12 12 II
1 16 16, .
In total sunt 191 scoli primare Cu 590 posturi in functiune gi
tot atitia invätitori dintre care 524 sunt titulan i in posturi, 47 sunt utili-
zati gi 19 sunt maestri.
www.dacoromanica.ro
gima in 1930 la 205 coli, In 1941-1942 la 214 scoli,iar in prezent existind'
210 gcoli.
Personalul didactic. In anul pcolar 1942-1943 starea personalului
didactic primar in jud. Putna, dupi statele de salar este urmktoarea
In orasul Focsani sunt 21 birbati gi 28 femei la invitimantul primar ;
lar 1 gridinile de copii 9 conducktoare ; adicA in total sunt 58 invfititori
plus 6 maestri.
in judet gisim 274 barbati plus 261 femei 535 invitätori la inviti-
mintul primar ei 16 conducktoare la grid. de copii, adía 551 invititori in
total. In oras si judet functioneaa in total 297 birbali plus 318 femei=x615
Invititori si tot atitea posturi, in cari se cuprind i 19 maestri.
In privinta numirnlui gi pregitirii oorpului didactic primar din Putna,
- =
Nt. elevt1ot In virsti Numkrul elevilor
..11 "g de icoali dup1 recen La gradilla de
fte Xd simint I La invilimintu1prlmar Totalu
á.. ..s
td,
eopll al ele-
4 als Bketi Fete I Total BAetil Fete Total Iheti Fete 1 Total Bileti
1920 Rural 8952 7152 16109 43 31 74 9357 5653 15010 9400
Utban2 2000 2073 4073 128 110 238 1962 1985 2090
1921 Total 10952 9225 20117 171 141 312 11319 7638 18957 11490
1925 Rural 14872 14265 29133 88 99 187 7861 6137 13998 7949
Urban 4082 3640 7722 252 299 551 1635 1539 3174 18871
1926 Total 18954 17905 36859 340 398 738 9496 7676 17172 9836
1930 Rural 15601 15195 30796 295 217 512 10166 9244 1941010461
Urban 3337 3529 6796 395 418 813 1991 1920 3911 238f
1931 Total 19138 18454 37592 690 635 1325 12157 11164 23321 12847
1932 Rural 19127 19949 39076 320 286 606 13293 12145 25438 13613
Urban 2328 2169 4497 204 216 420 12/2 1432 2704 1476
I 1933 Total 21455 22118 43573 5241 502 1026 14565 13577 28142 15089
1941 Rural 22049 21060 43109 16911 14994 31905--
1717 1681 3398 _i_ 1164
1 813 19771
19 42 FHPII
Total 23765 22741 46507 4341 382 8161 18075 15807 33882 18509
1.84' mossam.
www.dacoromanica.ro
icitimea numirului necesar in fiecare an de posturi, de invititori gi de
*ea, Vi na di putinta si cunoastem progresul ce se rehlizeazi.
In limita posibilititilor de informare, vom da cateva date referitoare
la numirul elevilor in virsti de scoali, cum si a celor inscrisi i frecventi
In anii 1920-1943:
Urmirind populatia scolarä dupi datele indicate in acest tablou, se
.constati ci numirul elevilor in N'irga de scoali din acest timp este In
continta. crestere; mai inceati in unii ani, cu salturi pronuntate in altii,
de pildi: in perioada dela 1920 1925 numirul elevilor in. virsti de scoali
sporeste cu 16682; In perioada dela 1925-1930 sporeste cu 733 elevi; lar
Intre 1930-1933 spore§te cu 5981 elevi. Adici cu 82%, ro fi 16°/e.Sporul
mere din prima perioadi se datoreste recensimintului riguros al populatiu-
185
www.dacoromanica.ro
Dad' se urmAreste frecventa elevilor In acest timp, se constata cA in"
genere se giseste da numSr In crestere: del 13501 elevi frecventi In 1920,-
ea se urca in 1925 la 14324 elevi, ta 1930 ajunge la 1-9381, iar in 1932-
glisim o frecven(a de 21343 elevi.
Daca raportAm íos& ireeventa la numArul elevilor Inscrisi si la al acelor
In varsta de vcoalA din anii respectivi si dacA urmarim si promovarea ele-.
vilor In acest timp se constata
Cit reprezinti Numatul elevilor promovati la sfilqitul anultsi
frecv. oh, din: ;colar, la scolile primate
In anii ...o .. ..o ....... In InvitAmintul In Totalul general al
rural urban (Factual) promov. din Putoa
fcolari I f-24,9 II' 740
..V..... i....11 4 BAO Fete Total Bleit Fete Total Blett Fete Total
1920
1921
701 660/0 5616 2523 81401 1410 4452 2862 7026 3976 11002
1925
800/0 380/0 5081 3717 879 1114 1207 2321 6195 4924 11119
1926
1930
780/0 510/0 6522 5656 12178 1472 1476 2948 7994 7132 '15126
1931
1932 1)
1933 750/0 480/0
1931
691 510/01 8951 9381 18332, 805 809 1614 9756 10190 19946
1942
F"--
186 1111
www.dacoromanica.ro
area obUgtivitäii. Frecventa Tetelor se gaseste lusa in creotere, timan&
ajunga pe a baietilur. In ce priveste promovarea elevilor, observam ur-
-matoarele: in anii 1920-1921 au promovat 83% din numarul elevilor frac-
venti, revenind In medie cate 35 elevi de invatator ; in 1926 au promovat
81°/0 din numarul frecventilor, revenind Cate 28 elevi de invatator; iar in
1930-1931 alt promovat 82°/e, revenind cate 33 elevi de inxatator.
Urmatorul tablou rezumativ-comparativ asupra. numärului scolilor, al
posturilor si al tnvitätorilor, cum si asupra miscarii populatiunii fcolilor
primara í gradinilor de copii din jud. Putna dela sate si orase arata o si-
tultie precisa a invatimantului din acest judet in ultima vreme.
Nr. total al Nr. favt. fl Nr. elev. In Nr. total al Nr. total at Nr. total al
I coalelor al villa de fc. tlev. toserlfl frecvent. (fe. promovattlor
fa mili (oraf ff ud. posturilor dupi recen.. ?n I colf (prlin. orla'. plus gr. (fc. prico.)
olus gr. coplf) copli el. IVII.
colad .5 , oO ...
o
-o ... - .... *.
V
... ... *.
U o leVu
U
V
u 40 u V
U of u V
u a1O
U
át U *
iu O .5o u5S ea
ti.
fe
SO mi
a: NO
t.I
u ql*Su
te., e u*Su
0 mj
F.
u u*Su ,,U 2 5 'S
U fe tI ,,O
I 1920
..
te U
ol
le U
a 41
el -
N U
10
fa
'' 4
±
733
24646 ±
1356
6736
19381 I
823
5057
15126 H
117
4008
1933
196 9 480 43573 "4"
59811
I 28142 +
3496
21343 H
1962
19411
1942 ,
214 +18 + 46507 "4-
29341
34698 +
6556
24002 1
2659
19946 I
www.dacoromanica.ro
324 sifi de clasi, cu 635 invatitori si cu o populatie scolara. de 33.876
elevi dintre care 24574 la invitamantul elementar si 9302, la cursul superior.
Invatitorut pu.tnean a fost si dä la datorie, intelegandu-si rolul
misionar In cadrul celor clod. lumi ; copiii i oamenii adulti carora le in-
china deopotriva tint& grija, lot entuziasmul si priceperea sa, luptand cu.
indarjire si curaj pentru promovarea invitamantului si a scolii si pentru.
ridicarea culturalä, socialá, morali si economici a maselor populare.
Pentruca munca sa si nu rarniiie zadarnica, si nu se iroseasca In
van, ori si rimini incompleta, invatatorul putnean a Inteles sa pistreze
intotdeauna contactul social cu lumea din afar/ de scoali, fiind sufietul gi
animatorul tuturor preocupiraur de interes obstese.
.
74.
° le.
- , ;b:
fr
-
"-AP.
r
, '
188
www.dacoromanica.ro
B)_ INVATAM AN TUL SECUNDAR
Liceul illaireau
La 7 Ianuarie 1866, sub domnia lui Cuza Vodi, ja flint& Gimnaziul"
din Focsani cu o singura clasa, sub conducerea profesorului Stefran Neagoe.
In_anul 1868 erau trei clase cu un numar total de 88 elevi fi 6 profesori.
Numarul profesorilor se mareste ea si cumarul claselor, astfel el la 23
Iulie 1869 Ministerul aproba infiintarea clasei q V-a pe anul scolar 1869-
1870 si clasa VI-a pe -anul scolar 1870-1871. Localul devenind neincapitor,
corpul profesoral agita chestiunea cladirii unui local propriu. Nu reuseste
insä cleat .sa mute gimnaziul bite° noul casi particulari din strada Sir-
beasca, actuala str. Brailei. Infiiutarea cursului superiora prezentat multe
greutäti, astf el ca abia in anul 1884 Gimnaziul Unirea" se transform& de-
finitiv in liceu.
Numele de Gimnaziul Unfree vi arbAtorirea zilei de 24 Ianuarie ca
patron al fco alei, sunt aprobate prin decretul domnesc din 15 Aprilie 1880,
In urma cererei corpului didactic, care a tinut si lege de actul unirii Prin.,
eipatelor numele institutiei ce ave a sa se cladeasca chiar in apropierea ho-
tarului dela Milcov. Numarul elevilor mfirindu-se treptat, iar Wile devenind
neincipatoare pentru materialul didactic, la 24 Aprilie 1880, cu cheltuiala
judetului, s'a inceput constructia .cladirii proprii a liceului in vechiul local
Pastia", astazi Scoala profesionala", unde s'a mutat la 1 Septembrie 1881.
In anul 1899 Statul incept constructia actualului local in care vcoala se
mutä la 1 Septembrie 1900. Noua cladire ce coresuundea celor mat- pre-
tentioase cerinte arhitectonice dispunea de Wile vi materialul didactic ne-
cesar unei activitäti intense.
In anii 1936 si 1937 Eforia scolara construeste din fonduri proprii
In prelungirea aripei drepte f i celei stängi ale liceului inca 8 sali de
clase si laboratoare.
Cutremurul din 10 Noembrie 1940 avrariaza rnonumentala cládire a li-
ceului in ava masura, incit pentru reparatia ei radicelä trebuia in 1941 o
suma de cel putin 28.000.000 lel.
In 1940 Eforia f eclat- 6 intra in posesia terenului viran, fosta proprie-
tatea boierilor Dasefilescu, in decursul vremurilor intrate in miini streine
de neam.
In primavara anului 1942 se incep lucrarile de reparatie radical& si
de reconstructie a cladirii liceului deteribrata de cutremurul amintit. Eforia
vcolari dispunänd de un fond de lei 9.926.373, in care suma infra si sub-
ventia Ministerului Culturii Nationale de lei 7.000.000 si contractind un
imprumut dela Casa de Depuneri vi Consemnatiuni de leí 8.000.000, a putut
sä treaca la reparatia radicala numai 2/3 din cladire: aripa sting& vi corpul
central, ramänind ca aripa dreapta si fíe reparati atunci and institutia
va dispune de fonduri suficiente.
Directorii liceului dela infiintare of ping in prezent : Stefan Neagoe
1866, N. Tipeiu 1866-1867, M. Constantiniu 1867-1873, D. Calan 1873-1889;
GIL Pamfil 1889-1895, Em. Constantinescu 1895-1900, C. Calmuschi 1900-
1902, P, Mihaileanu 1902, Savel Rahtivan 1902-1904, Simion Crainic 1904-
189
www.dacoromanica.ro
1907 vi 1910-1913, Teador Iordgnescu 1907-1910 vi 1913-1919, Ovidiu Teno
1919-1920 si 19221 S. LAduncg 1920-1922, AL Georgiade 1922-1926 si 1927-
1929, V. BAIgnescu 1926-1927, Al. Ispas 1929-1931 si 1933, Al. P. ,Arbore%
1931-1933 si 1934, Cr Leonescu 1934-1938. I. Z. Enescu 1938, V. Mihordea
1938-1939, Ion Diaconu 1939-1940, D. L Popa 1941, C"." Diaconescu 1941
ping In prezent,
Realizeiri pe tiirtun cultural. In 1876 ia fiintg biblioteca actualg a cor-
pului profesoral. In Octombrie 1898, a luatAiintg ,,Societatea literarg" cu
membri alesi numai din rAndurile elevilor de curs superior. Initiatorii au
fost profesorii : C. C. M a isi 1, Gh. 13 ogdan-Duic A, St. Graur, C.
Giur e s c u, G. Petrovici pi C. I. Lupu. Vechile statute se pastreazg fiind
modificate in 1919, cind societatea a luat numele de Grigore Alexan-
drescu", iar conducerea ei se incredinteazi unui profesor de partea literal-I,
recomandat de director pe un an. Activitatea acestei societAti a avut o in-
räurire puternicg asupra elevilor, vedintele fiind frecventate chiar Isi de pub-
11e. In anii 1919-1926, I. M. Rave% cunoscut profesor de limba româng,
luänd conducerea acestei societAti, a reusit s'o ridice la o stare de inflorire
exceptionalg. Anuarele acestel institutii contin pagini ce ilustreazA o muncl
pedagogicg creatoare. Tot pe atunci se infiinteazg vi o Societate filarmo-
nice. Mai tärziu sufletul acestei societäti a fost maestrul de muzicA I. Na-
nulescu, ping la rizbolul din 1916-1918.
In anul 1900-1902, udatg cu mutarea liceului in actuala clgdire, era
nevoe de un organizator harnic gi destoinic. Acesta a fost profesorul de
geografie C. Calmuschi care a introdus uniforma In liceu vi erarhizarea ele-
vilor prin semne distinctive. De asemenea in vremea sa excursiile incep
sg se bucure de toatg atentia, continuate de noul director, profesorul Savel
Rahtivan.
Sub directia prof. Teodor Iordgnescu (1907-1911), care venia cu o
frumoasg culturi filologici vi umanisti din Germania, noui principii peda-
gogice sunt puse in practicg de pedagogul bländ vi impiciuitor. Deschide
biblioteca liceului marelui public doritor de lecturg in domeniul literaturii
clasice pi moderne vi sprijinä infiintarea unei societAti stiintifice si de co-
municgri literare cu sediul la liceu. Aci s'au Omit mai multe serii de con-
ferinte publice, fapt ce a fAcut ca liceul Unirea" sg deving un focar de
culturi proeminent. Era de altfel printre liceele fruntage de atunci.
La 6 Noembrie 1921 a avut loc solemnitatea desvelirii plAcii come-
morative de bronz, avezati in sala principalg dela intrarea liceului de cg-
tre Cercul studentesc putnean Mgrfivesti", in amintirea fostilor elevi cgzuti
In rizboiul din. 1916-1918. Dupg desvelirea plAcii, printre alte personalitAti
a vorbit scriitorul Duiliu Zamfirescu, ca lost elev,
0 noug epoca de propfisire a gcoalei a fost in anii 1922-1926, eind
se afla ca director Al. Georgiade care a reusib sg strängg fonduri insem-
nate pentru o eventualfi constructie. In adevfir, fgrg aceste fonduri nu s'ar
fi putut trece mai tärziu la infgptuirile realizate. Prof. Al. Ispas ca director
In anii 1929-1931, a inzestrat clasele cu mobilier modern, lucru continuat
de succesorii d-sale, d-nii Al. P. Arbore si C. Leonescu.
Prof. Arbare reugeste in deosebi sg sporeascii numgrul de cArti din
biblioteca profesoralg cu volume stiintifice vi literare, precum si sä procure
material didactic experimental.
190
www.dacoromanica.ro
Directia prof. C. Leonescu (1934-1938) tráete timpul infaptuirilor de
proportii maxi; daca am tine seaml numai de exeursiile organizate de dansul
in strainatate, de munca sa in atari imprejuräri, prof. Leonescu merita a-
danci recunostinta in istoria liceului Unirea".
De gage ori- il gasim in fruntea elevilor gi a unui grup de profesori
cereetand Italia precum si o -singura data in Franta. Liceul Unirea realiza
inainte de 1918 excursii peste hotare fat% a fi intrecut de alte Icoli se-
cundare din vechiul Regat.
In timpul, directiunii dsale Ili desfasurau activitatra in amfiteatrul
liceului mai toate societal& culturale din ora': Liga Culturali, Societatea
pentru cultura si literatura italiana Dante Aligheri", Societatea pentru ras-
pandirea portului, jocului si cantecelor romfinesti Hora Unirii" §i Fun-
datiile Culturale Regale - Subsectiunea de conferinte Focsani". Acelasi di-
rector a sprijinit infiintarea unei fanfare sub conducerea maestrului de mu-
zica D. Radulescu.
In timpul directoratului prof. Ion Diaconu, Liceul Unirea", printr'o
actiune bine chibzuitä, a intrat in posesia terenului viran din vecinatatea
liceului, fosta proprietatea boierilor Däscillescu, unde unionistii Kogalniceanu,
Alecsandri Ad C. Negri planuiau renasterea Ronliniei.
In anul 1941-1942;sub direetia prof. C. Diaconescu se organizeaza
disciplina in scoala, dupa noile directive ale Ministerului Culturii Natio-.
nale si se incepe opera de refacere a cladidi liceului deteriorat gray de
cutremurul amintit.
Nii trebue uitat ca Liceul Unirea" a fost in Moldova de sud pivotul
vietii sufletegti : tineretul din judetele vecine prefera aceasta institutie de
cultura altora. far in ultimul timp tot dela acest liceu au fost indrumatorii
vietii culturale putnene si focsinene, and datorita Fundatlilor Culturale
Regale" si ligei Culturale" s'a desfasurat intre 1935 gi 1940 o antivitate
intelectuala fära precederit. Astazi revista Ethnos este o nouà dovada de
ce mai are a infaptui corpul profesoral dela Liceul Unirea".
Notam cateva personalitati care s'au luminat la Liceul Unirea" :
Duiliu Zamfirescu, scriitor.
Anghel Salign i, constructorul podului dela Cernavoda.
ArhitectulI. Mine u.
Scriitorul C. 011anescu-Ascanio.
Simion Mehedint i, prof. universitar si fost ministru,
t elan Longines c u, prof. universitar.
Gh. Lo nginesc u, prof. universitar.
I. Voino v, prof. universitar.
Saya A tanasi u, prof. universitar.
Anibal Teodoresc u, prof. universitar.
Gh. Asla n, prof. universitar.
Dr. Me tian ti, prof. universitar.
Enache Ionesc u, prof. secundar Qi inspector general.
Aceste alese personalitati ale culturii romanesti au avut ca indruml-
tori profesori eminenti de sama lui 0 v id De nsusian u, C. G iu -
rescu, G...Bogdan-Duici, D. Moisil, I. A. Bassarabescu,
fD. D. P a tr afcanu ,. D. F. Caian, C. I. Lupu, Hr,istian Tapu, Teodor
Iordanescu, Iulian tefänescu, I. M.,Ragcu.
191
www.dacoromanica.ro
Mi§carea §colara a Limlui L Unirea" !titre 1933-1943.
Dupl. cetitenta fl manual
Dup& lo- Dupi profesiunea pärintilor DispA religfa Orin! lor pitinglot
euinta
,° -
..z.
ID
->
03)
pirintilor
.0
... en
72
0
..g.
:Z z
%. u
*f
e
,73
rj.
4
2
1-.
-
---
'
°
3
471
'8
'a
g
fa
-
-Zo
ô
ó "''' .
M t.
I.
i0
!I
.iD
W.
-F
e li; ...,
E.'
,0 7., 41 2, 0 .F., Z. . 0
"S
c., -a
'..-
zi.
Xe
ta
0
..,
.3.
.....r.
::7 W)
a
r..
0 ,j.
E f, z
...
...
.
0
.g.',
7
. .,..., t = .... -7;
El
=
'2
-° 2 --.
ii
o
a gz
4:.,. ...4 .r.,
S
VP I.. O .4.a. i.". -
fdr7 0 .2
.
is 0, IC.
.,.,
S .ri: , 41 7,
as
9 :t2,
z To"
..T. cS .- it 0 Ci
1 .24.
ca
.... _
7-1
g . 1 ' 2 g 4.. t ° F. ' a 1 4a
.-6 Ce CI3
7:
711 ¡.T.). .E. 15, .,-,. . 1.78.'
.11,5.: i
*Ts
o
,.., .,
.11: -
o
.1 1. .
10?.17,..228Pilf., o
z= 71; a"li +f g '' 71 Ti- g T.E. a' a' Ps E
i
73'
1942-1943
1941-1942
643
693
343
477 316 5 164 446
56 153 103 78 20
300 5 171 24 17
65 151 86 121 30 120-
- 16-
,
643 637 1
693 685 4 3
4- -
-- -- 1
1
643 632 3
693 691. 1
1 -- 2 3 1 643
1-693
287 6 160 73857 140 68 98 58 3 4 3 642 635 2 4 6426M 4 114- 4 1 642
1940-1942
1939-1940
1938-1939
642
652
645
355
472 180 1 125' 844 112 128 72 106 38 - 18
488 157 13 117 13 36 115 143 67 77 41 - 23 --
- 652 575 1
645 568-
2
5
-- 72
269
1
1
652 575
645 573 11
1 172
69
2 1 652
1 645
11937.1938 709 523 186 22 )23 10 46 125 133 65 106 36 1 28 14 709 629 2 - 1374
709 631 1 741 2 709
119361937 697 516 181 20 134 530 115 131 63 105 44 149- 697 615 4 1 2 75 -4- 697 619 1 1 75 1 697
62 /101 34 - 26 5 281-
1 1935-1936 675 492 183 11 132 750 118 129
1934-1935 609 453 156 18 144 523 115 116
1933-1934 582 417 165 5 133 20 8 116 113
42 84 32 1 28
49 79 28 129 1
1
675
609
582
586 5
523 -
494-
- 1 675 591 2
1 85- 609 521 1
3 - 85 --: 582 491
1
1
81
84
85
675
3 609
3 2 582
www.dacoromanica.ro
$coala Normal(' de bdefi
fi Orfelinatul Principesa Elisabeta"
Scoala Norma11 de invitätori a fast infiintati in. 1914,Iiind previzuti
la inceput cu ultímele doui clase V si VI, dar incepind si functioneze
numai Cu clasa V, in care se priiniau ea elevi absolventii a paint clase
_gimnaziale. Neavind local propriu, s'a irtstalat in mod provizorib in lo-
calul Orfelinatului Principesa Etisabeta", directia de studii fiindu-i lucre-
clintati d-lai Teodor Iordanescu, profesor la Liceul Unirea".
Functioneaza astfel Ora in anul :916, and da si prima serie de
-absolventi. In timpul rasboiblui de intregire este inchisi, pentru ca in anul
1919 si fie pusi iarisi in functiune, de-data aceasta cu clasele I si II,
avind elevi elemente recrutate din gimnaziile normale, creiate in 1918 prin
iegea profesorului Simion Mehedinti.
Lipsiti de local, de corp profesoral proprio, ca % de tot ce este
-necesar unui internat, se instaleazi pentru un an tot in localul °define-
tului Principesa Elisabeta".
In 1922 se muta pentru a treía ()ark' in tocalul Orfelínatului Pritici-
_pesa Elisabeta"; acum scoala infra' pe adevaratul ei figas de desvoltare vi
afirmare ca institutie culturalli de seamä a judetului. Este epoca cea mai
infloritoare din scurta ei viati, aci pornindu-se aproape dela nimic, s'a
reusit si fie organizati si inzestrati cu tot ce e necesar unei scoli nor-
male.
.in pritnivara anului 1923 se poeneste la mitrirea localului devenit
-neindestulator pentru cele doui institutli ce- adipostea, Normala vi Orfeli-
natul, transformat in scoala de aplicatie --,Incepinduitse construirea a
doua pavilioane nouí.
Tot acum e improprietäriti cu un teren de aproximativ- 30 ha. Da-
toriti exploatirii lui s'au" putut face multe imbunititiri in gospodaria
vcolari, foarte sgraca la inceput.
Sub raportul didactic si al vietii culturale desfasuratä ant in small
cat vi in afari, epoca aceasta marcheazi de asemeni progres an de an. De
unde la inceput corpul profesoral era- recrutat in intregime dela liceul
,,Unirea", in- anul 1921-1922 proportia este de 1/3 profesori proprii ai scolii,
--intre cari 2 titulan, restul suplinitori. In anul 1922-1923 gasim 213 corp
didactic al scolii, intre cari 4 titulan, restul supliinitori. In anul f colar
1924-1925, mai intalnim doar un singur profesor al liceului, restul ai
vcoalei normale ; iar .de ad i inainte toti apartin numai acestei §cbli.
Aceiasi griji s'a avut vi pentru Orfelinat-- devenit scoali de apli-
catie al arui corp didactic, in numir de Irei, era recrutat dintre cei
mai buni invititori. Si pentru a li se da putinta elevilor ca dupi termina-
rea vcolii primare si devini oameni folositori socientii, cei mai bun: &titre
ei emu trecuti in Scoale Normala, pentru ceilalti reusindu-se a se infiinta
-in anul 1922 trei ateliere practice: unul de croitorie, altul de cismirie si
al treilea de fieririe, unde trebuiau sa invetecite e meserie, astfel 'flat
.1a un an dupi isprivirea celor 7 clase primare iepiau lucritori calificati in
-directia respectivi.
193
www.dacoromanica.ro
In astfel de conditiuni, vcoala normal& da cea dintaiu serie de invä-
tatori in epoca de dupa risboiu in anul 1924 cari, crescuti In disci-
plina muncii vi a creatiei, pornesc cu entuziasm la munca de ridicare a
satelor, fiind trimipi in mod abligatoriu in proviinciile desrobite. Urtneaza
Inca 7 serii de absolventi, In medie a cate 40 invatitori, dintre care
marea majoritate cDnstituesc astazi corpul clascalesc primar al judefului
Putna vi al celor limitrofe.
Viata acester tinere institutii, aflata in plina ascensiune, este curmata.
in anul 1932 candi in urma masurii luata de catre guvern de a se desfiinta
un numar anumit de vcoli normale din tara, la 20 Decembrie 1932 e
desfiintatä. In localul rimas disponibil e r eactus din brav Institutul de
Surdo-Muti care, aläturi de Orfelinat, träesc singure pana In 1934, can&
$coala Normalä este rginfiintati, functionand la inceput cu un numar re-
dus de clase vi avand de luptat iaravi cu mari greutäti.
Soarta este !lisa vitrega cu dânsa i in 1940 e grav distrusa de
cutremur, incat la 1 Septembrie_acelav an, Ministerul Cultura Nationale
hotarivte suspen3area cursurilor pana la completa reparare a localului.
Aceastä refacere fiind in curs de executare, suspendareau dainuevte.
Reinfiintarea ei ar constitui nu numai implinirea unui gol pe ogorul
culturii ronknevti, dar vi un act de dreptate ce s'ar face unei institutii la
temelia careia s'au pus jertfe vi s'au cheltuit energii, pentru ca sh i se
asigure o desvoltare dintre cele mai prospere. Este, dealtfe1, uuica vcoala
normall din tara care dispune cte o scoala de aplicatie intermit, cu
sectiune vi de copii anormali, unde viitorii invatätori pot face prin
contactul direct vi permanent experiente vi practica de ordin didactico-
pedagogic, desavarvindu-vi astfel pregAtirea profesionalä.
Numärul anual de absolventi pe care i-a_dat vcoala, in perioada de
timp 1930-1941, este urmätorul :
Anul vcolar 1929-1930 40 absolventi.
1930-1931 -26
11 1931-1932 21
11 11 1935-1936 24
1936-1937 29
1937-1938 14
1938-1939 25
1939-1940 20 11
U 111940-1941 16
Total 215 absolventi.
194 OIMIMOMIMMOMMO
www.dacoromanica.ro
In 1922, sectia vorbitorilor devine ,gcoalä de aplicatiem pe lAngi $coala
Norman, pentru ca sectia surdo-mutilor sä rämAnä .Institutul de Surdo-
Muti" cu condncere proprie- Dupl un gir de transformAri, in 1941 Orfeli-
natul ,,Principesa Elisabeta" rämâne n vechiul ski local, prin suspendarea
Scoalei Normale din cauza cutremurului din 1940 si aviind cele dota
sectii initiale vorbitori orfani si surcfo-muti.
Corpul didactic a variat, avAnd acum 8 invAtAtori la surdo-muti Si 4
la vorbitori. Aves doul ateliere inca din 1900: cismgrie i croitorie ; acum
functioneazg urmittoarele : 4 ateliere (1 croitorie, 2 cismärie, 1 thmplärie, 1
fierärie) pentru sectia vorbitori ; 3 ateliere (1 croitorie, 1 cismärie, 1 tám-
plirie) pentru surdo.muti. Aici se lucreaza pentru institutii i particulari,
Populatia gcolarä a fost cam 100 de copii de fiecare sectiune, &tic& In
jurul numärului de 200 pentru amAndoul sectiunile.
E de remarcat, astfel, cA vechiul oras al Unirii" a adäpostit si pe
-una din cele mai vechi institutii de protectie gi educatie, a copiilor orfani
qi a copiilor nenorociti de soarn surdo-mutii.
Liceul Comercial
Liceul Comercial de BAeti este infiintat in 1921 ca $coall comercian
,elementare, trecutä dela inceput in bugetul Ministerului Instructiunii Pu-
blice. Dela infiintare gi pina in Noembrie 1926, gcoala a functionat mai
intii la Camera de Comer' si Industrie gi apoi la gcoala primarà a
Mitwarea qcolarl a Liceului Comercial- de BAO filtre anii 1933-1993.
Mar
cu
fa. o
s., Pe nattonalftiti De udde prov. Pe ocupptiuni
...
Anul -*
> ou .-. ,V ,T. .2 . 1- .ca 2. ..z.-1 ;,-, 11
a) GIl CI y :=1 03 g ti -i-4 )7. 44 , 0.1; 1,1 ., .P..
www.dacoromanica.ro
Elementar& fi Superioar.e. Din Septembrie 1924 1 Ianuarie 1931, at
functionat pi cursul seal suprapus gcoalei elementare. La 1Septembrie-
1936, ;coals devine liceu cotnercial cu 8 clase ; dela Septembrie 1939 a in--
ceput a functions si internatul cu un numAr de 60 elevi.
Inc& dela inceput f eoala a avut un corp didactic distins care s'a
devotat instructiei si educatiei eleviloy. Printre profesorii ce au functionat
la Ocoala noastri, _dam pe domnii : Ovidiu Tino, primul director al Ocoa-
lei, C. Bondescu, lost director, Teodor Ioranescu, I. C. Rädulescu-Ramnic,
Dr. I. DAIWA, V. Bilänescu, Ion Diaconu, N. Al. Rldulescu, Dr. Const. C.
Chifu, Ion Irodeanu, St. Baicu, H. Boss, P. Georgescu-MAgurii.
Imbucurlitor este faptul cl satele ne dau un mare numAr de elevi. In
ultimii ani desi gcoala nu a mai primit elevi evrei, totugi populatia gcolar&
nu a scizut; iar In anul scolar- 1942/43, sporul elevilor este simtitor ; elevii.
sunt din judetele Putna, Tecuci si R.-Siirat.
www.dacoromanica.ro
In 1917, in tImpul ocupatier germane, un grup de profesori ai Lice-
ului Unfree" : Teodor Iordinescu, Ovidiu Tino, etc., impreuni cu D-na Elisa
C. Lupu, profesoari la $coala -profesionali de fete, au lust initiative infiintirii
unui liceu particular de fete, sub denumirea de Liceul profesorilor aso-
ciatr.
Au fost multe greutitile intämpinate de conduclitori pentru obtinerea
autorizatiei dela Comandatura germana locali.
$coala s'a deschis totusi in Octombrie 1917, functionind in anii
vcolari 1917/1918, 1918/1919 vi 1919/1920 sub denumirea de Liceul de
fete al profesorilor Asociar cu programa Liceului de bieti. La sfArvitul
anului elevele se prezentau la examenul particular.
Asociatia a durat 'Atli in Tunic, 1920, and profesorii recunoscind
utilitatea etatizirii acestei vcoale, au iacheiat un proces-verbal, hotirincl
www.dacoromanica.ro
pentru 'coa% aceasta a functionat in localul Liceultfi Unirea", pina in
Sept. 1926, cand s'a mutat in localul propriu din talea Cuza Voda, 43, pus
la dispozitie de Ministerul Instructiunii Publice.
De oarece í localul acesta era neincapätor, comitetele scolare care
s'au succedat au construit in curtea scoalei,`Incepand din 1930, bn local
nou cu etajt avand 10 sgli de clasa, 2 cancelarii si instalatiile sanitare'
necesare.
In anul scolar 1911/1942, Liceul teoretic de fete din Focsani a fost.
transformat dfn liceu tip C (cu 8 clase) in liceu tip D (cu 12 clase,
Mi,carea acolarà a Liceului de fete futre 1933-1943.
,
-
7.3
03
s.'
14
03
17, I:
lal
1:1 7,3
scolari o ., 44..
..T.
o
E
o
;
.1,-. I.
--8.
71 .1.),
c.
7 );
.3
ea
7,) ill
o
(4,1
o) 2A ir,4. 2SI'
r:4 W v) O c.) A A 41 U a. d w
www.dacoromanica.ro
adica din 1882 gi /Ana la 31 Martie 1890, precum i asigurarea
pink' In anul 1896 au lost suportate de catre judet, lar dela aceasta ,data
trec in sarcina Ministerului Instructiunii Publice.
Pe langa aceasta gcoala, In Decembrie 1921 s'a Infiintat un atelier
practic de croitorie, unde au fä cut practica tat absolventele gcoalei, cat gi
un numär insemnat de eleve din ora, care nu puteau urma cursurile
gcoalei.
Localut acestei gcoli a fost gray avariat de cutremurul din 10 Noernbrie
19401 fapt care a fäcut ca coala sa nu mai poata functions in propriul ei
local. Cursurile s'au facut In diferite clädiri particulare puse la dispozitia
gcoalei cu multa bunavointa de acei ce au fnteles aceastä situatie. In acest
timp s'a reparat o parte din sälile de clasa i cursurile au inceput sä.func-
tioneze In gcoala.
Miscarea scolari a Liceului industrial de fete Intre 1933-1943
1...
o
7.; OcupaTia parintilor Religia
Anil
g c o tart
o --
7:4:
-5 w ,
.-a zi,
Q .
a,
as
..-
f.',
o
us
.r.
0
4".
....,0
1...
...
0 4.. 0
4'
0
u.
B' a)...
-174,
a) tc.1
...,
_
4;
.*
t.'
..,
CI
..c.
o
o ,,,3 o .."
4-. It%
rs a) :mu'
7.4
tu,
61
a -..
:7;
0
-4 ca..
mt
H
o
43
1
:-...
13
TO
15
E,
4 6' a&.,
.,,-- c,
.g.
g
u g o
4 .
C5
e
0
.s: .9-
LI
2-
2
a. .<4
i c5
www.dacoromanica.ro
gisiti copii ai niminui unii paräsiti de mici si crescuti la leagäne
san alte iustitutii de ocrotire, altii abandonati mai tarziu si triati de orga-
nele politienesti din ceata suspect& a vagabonzilor, cergetorilor I i celor
aflati WA capital pe strazile marilor orage.
Din medjul periferic al acelorasi orase mari (in care din cauza aglo-
meririi si a altor factori de vista viciul, boalele fi siracia sunt mai frec-
vente) provine si mare parte dintre copiii ocrotiti, Inglobati in celelalte
categorii enumerate. El prezintä, atit din punct de vedere iizic cat si
psihic, stigmatele mediului nes&nätos In care au trait : majoritatea sunt
putin desvoltati, subnutriti i lute° -proastá stare de higienä ; deprinderi
rele de tot felul se dovedesc a fi la unii numai influenta nefastä a media-
lui, la altii Ina persista si dau la ivealä tare sufletesti refractare oricäror
mijloace educative.
619
nium"
111
;4111111UUMUOCISCUliii
:IUflUU
rim' INN
u i to 111191a:1nm
9..
www.dacoromanica.ro
secundar) era prea varied si greu de rezolvat pentru personalul educator
Asegmantului. Aceasta, cu atat mai mult cu cat did, o scoala nu se afla
in interiorul internatului, fetele ocrotite fiind repartizate aproape la toate
institutiile de cultura. din Focsani.
Din experienta catorva ani de functionare, precum si a observatiilor
-scoase din datele statistice cu privire la rezultateie obtinute, s'a constatat
ci numai un procent de 28-300/o dintre aceste fete este bine inzestrat
ca intelect. Ele sunt Indrumate atre 5coli de grad secundar ! licee, Icon
normale si de gospodarie, unde sunt controlate de Asezamant i urmirite
an cu an ping la terminarea studiilor si formarea unei protesiuni intelec-
tuale. Restul de 70%, mijlocii sau obisnuite ca inteligenta, arata inclinatii
cAtre activitäti practice.
In vederea pregatirii acestora pentru o meserie care sa le dea mai
tarziu posibilitatea de a teal onest in societate, prin munca lor, Asezaman-
-tul a infiintat ateliere de lucru (croitorie, lingerie si tricotaje) in care fetele
-ocrotite isi fac ucenicia. Atelierele functioneaza dupa un regulament special
[ A,'"1
I
fl,.
; Lk '
1W
4, ..'. t` ,'
-
IF
.`
1 ,
a
www.dacoromanica.ro
care o exercit& de obiceiu risboiul asupra colectivitätii omenesti, numArul
copiilor ram* fin & sprijin este acum in crestere. MAsuri de prevedere
social& impun statului extinderea operei de ocrotire in aceastä directie.
Pentru a putea corespunde noilor cerinte, AsezAmintul a inceput organi-
zarea sa asa fel, ca chiar in cursul acestui an isi va dubla efectivul.
acest caz i contributia sa pentru jfidetul Putna va fi simtitoare.
Se vede din scurta prezentare a acestei institutii de inalt& umanitate
si idealism social, ca desvoltarea sa este un factor de progres national. Ni.
vom insista prea mult asupra rezultateloi obtinute; ele se pot deduce din
alAturatul tablou statistic, desi acesta nu are un caracter definitiv, primii
copli ospitalizati de Mezamânt fiind in curs de formatie. Incep&nd insA cu.
anul scolar viitor, la fiecare vacantl el va reda societatii, din matesialul
degradat primit, serii de lucrätoare care, reflcute sufleteste i pregatite-
pentru viata, vor contribui i ele la ridicarea nivelului muncii romanesti.
Multe dintre ele, neavand alt ajutor decal institutia ce le-a format, isi
vor gAsi In munca lor sprijinul moral al vietii si raspunsul la semnele de
intrebare ce le-au nelinistit, uneori, zbuciumata copiarle.
Miticarea §colará In Afezàmântul pentru ocrotirea fetelor
Intre anii 107-1943.
i
Anul
la S'
.7.'
...,
t.')
ntt
.:.).
13,..i.i to
IV.
,.i., 173
, co
a) .0
,-0)0c
a) ,,,
-0 = = ,...
.
3c:-.:..
71'7, 6.
a) tu a o
cm =
.., .
t°
CO 5.e.,
www.dacoromanica.ro
and a fost strAmutat la $coala primarä de fete in-. 2. Pentru acest timp
-nu se gäsesc in arhiva pcoalei nici un fel de scripte, apa a nu se poate
vorbi mai mult asupra inceputurilor. Din luna Decembrie 1920 pi 'Ana in
anul pcolar 1940-41, pcoala a functionat neintrerupt in localul scoalei pri-
mare de fete nr. 2-In anul pcolar 1940-1941 ea s'a mutat la $coala pri-
mará de boleti nr. 1, apoi in localul fostelor pcoale israelite ; lar din anul
colar 1941-42 functioneazá in clädirile Apezám-ntului penttu ocrotirea
fetelor" care contribue fa intretinerea sa, avänd inscrise la aceste cursuri
o mare parte din pensionarele sale.
Denumirea actualä de Curs Profesional pentru ucenice" s'a dat a-
cestei inslitutii de invátánant de citre ,Ministerul Muncii, in anul
1934-35. $coala a inceput, probabil, cu o singurl clasá profesionalá, pe
langl care a mai functionat pin& la 1 Martie 1925, and a trecut la Mi-
nisterul Ins tructiunii Publice pi un curs de adulte cu dota sectii: una cu
Miscarea scolará a cursu!ui profesional de ucenice in 1933-1943.
Originea Religia Ocupat'unea
o$-. etnicl Orin (ilor
Anul 75. ..0
iS xe ..
1...,
14
as
co
1.,
7z' a rii. -.
is
w = o
Z 1:4 falc7) 0 CifZICI"-o.,)*
1933-1934 1,30 122 8 122 8
1934-1935 122 111 11 110 111
1935-1936 131 120 11 119 1 11
1936-1937 104 91 13 91 13
1937-1938 103 87 16 871 16
119381939 98 88 10 8-10
' 1939-1940 104 104 104
1 1940-1941 133 132 1 132 61 71 11 7 81 21 12
1941-1942
1942-1943
96 96
126 126
93
125 1
1
1 465021-451416 6
59 67 15 4 38 51 18
Spattilo,albe au s'au putut completa, Itpstad datele ta athivi.
analfabete, lar cealaltá cu eleve care nu aveau terminat cursul primar. Ciclul
de trei ani al cursului profesional care s'a mentinut pink' in prezent, se
-fixeazá pentru prima clatá in anul pcolar. 1922-1923.
Ucenicele se recruteazá pe baza de recensämänt, obligativitatea par-
ticipárii lar la cursuri fiind prevázute in Regulamentul de aplicarea legii
pentru preghtirea profesionalä i exercitarea meseri1lor" abia in anul 1938.
Corpul didactic, format in in.tregime din suplinitoare, era reprezentat
prin persoane care fáceau parte din inväpmântul public primar sau secun-
dar, precum pi din tinere bacalaureate sau absolvente ale, altor scoli se-
cundare pi chiar din functionari care, dupii orele de biurou, predau i cä-
-teva ore la acest curs. Pita in anul 1923-24 corpul didactic era de ambele
sexe. Din aces! an Ministerul Muncii dispyne capersonalul didactic al cursu- ..
203
www.dacoromanica.ro
rilor de ucenice sA fie numai femei. In practicA dispozitia aceasta se aplictt
Ins& cu eitiva aril mai tarziu.
Cu Incepere din anul 1933-34 urmArind pe deoparte creiarea unui-
corp didactic dedicat exclusiv invAtAmfintului muncitoresc, far pedealta in-
cadrindu-se in misurile generale luate pentru combaterea somajului inte-
lectual din acel timp, Ministerul Muncii cere ca suplinitoarele recomandate
pentru cursurile de ucenice sii fie titrate universitare.
FormAndu-si un corp didactic selectionat si sprijininclu-se pe interesul
deosebit pe care D4 Maresal Antonescu, ConducAtorul Statului, II acord1.
ucenicelor, InvAtAmAntul muncitoresc a progresat simtitor in ultimul timp-
Ori care vor fi In viitor transformArile ce le vor sureri aceste
cursuri, existenta si rezultatele lor de pinä acum pun in evident& hevoia-
de a forma, pria s coall, o ens& de muncitori, 'meseriasi si industriasi,
demnA, cultivat& si insufletin de adevAratA dragoste pentru tar&
204
www.dacoromanica.ro
$coala elementari de Comerf si $coala Profesionalä de fete de subt patro-
natul Soc. Smaranda Apostoleanu", $coala de Meserii a fost mentinuti,
de oarece îi dovedise cu prisosintA utilitatea, fapt apreciat pe deplin de
senatorul de pe atiinci $tefan Graur, care si-a pus tot sufletul, luptind
Ventru mentinerea
In anul 1925, prin stAruinta d-lui N. D. Chirculescu, Ministrul Muncii
i Ocrotirilor Sociale, Ministerul Instructiunii Publice a dat fonduri
pentru renoväri si reparatiuni.
La 1 Septembrie 1936, prin noua organizare a Inv. Industrial, scoala
a cApätat denumirea de gimnaziu industrial, iar numArul anilor de studii
a fost redus la 4 din 5, cáti erau mai inainte.
$coala nu are internat. Intr'un limp a avut, dar a fost desfiintat din
lipsä de local si de fonduri. Lufind in consideratie faptul -cl cea mai mare
parte dintre elevii ce o frecventeazA sunt dela tara, problema infiintärii
unui internat este mereu ptezentl. S'au fäcut numeroase interventii la Mi-
nister si pe- lAngA Autoritätile locale pentru a se putea gäsi o modalitate
prin care sA se dea scolii o clAdire in care sä se poatA instala internatul,
insä toate au rämas fArl rezultat.
TABLOU d numärul elevilor care au frecventat coala
Technicä InclustrialA In ultimii 10 ani.
Nr. elev.
Anul Nr. Ocupatia
scolar
-
c d x i3$ i
c F., TOTAL Religia
o Absolv. pärintilor
A' rf)
- 0
--
1933-1934
1934-1935
66
63
29
42
95
105 I
17
12
.2......
. 1.1 E
1.2.
7.,. a'
1935-1936 79 34 113 9 co
zo tr.,... o
i..
1936-1937 85 56 141 8 En
1937-1938 110 47 157 13 co T.
....-
....; 'E.) o.
I .. 6 .. I 4.. a) .
1938-1939 97 66 163 20 49 gl ;i 74 '
1939-1940 103 63 166 19 -5 o2
.2 o :.....
;"<)
6 ..c,
1940-1941 105 57 162 22 t... El C.) 1.. 0
'OD ... CI xe T.:
I 1941-1942 125 72 197 33 ci Si ..S, 4.4 o
1942-1943 141 65 206
Desi scoala este in continuu progres si de mult si-a dovedit utilitatea,
localul in care este instalati precum i dotarea ei cu unelte v i masini lasA
mult de dorit, si sunt departe de a fi corespunatoare unei :Icon menite sA
formeze meseriasi i specialigti pe care astfizi Ii cere industria modernA.
La 1 Septembrie 1942, denumirea scolii se schimbA din aceea de
gimnaziu industrial in scoali technia industrialA gr. I-iu, lar durata anilor
de studii se märeste dela 4 la 6 ani.
$coala Technic& IndustrialA gr. I-iu din Focsani a fost frecven-
tatä 1ntotdeauna de un numär mare de elevi, iar, cu incepere din anal
1937, s'au inregistrat in mod continuu un numlir de Inscrieri la examenul
de admitere In cl. I, care a depAsit cu mult numArul de locurl disponibile
In acea clasä.
205
www.dacoromanica.ro
'Dale ;slor;ee despre 3uslefea1 Slants
Tinutul Putnei, cu posibilitati multiple de viata, cu o avezare strate-
gia färi egal un adevärat nod vital al neamului nostru, cum il numeste
profesorul Simi o n Me h e di n.t i a fost Iocuit din timpuri strivechi.
0 civilizatie neintreruptä s'a desfävurat aici, fuel de pe vremea Cand piatra qi
lutul alatuiau principalul material din care omul primitiv isi fa cea obiectele
sale casnice vi cele de proba. Avezäri preistorice se gäsesc mai pretutin-
deni in cuprinsul tinutului : la Domnevti, Faraoane, Focvani, Ruginevti, etc.
iar in apropierea hotarului judetului la Bontevti, in jud. R.-Särat, dar apar-
tinind aceluiap cerc de civilizatie, V. PArvan a gasit o admirabilä ceramic&
din epoca La Mite. La Domnevti, la punctul numit ,,Cetatuia", s'a gasit
un interesant vas cu caracter antropomorfic, un vas-idol, care constituie
dupl parerea specialivtilor un unic um nu numai in partile Daciei,
ci chiar vi in celelalte regiuni cu ceramic& pictata. Piesa se gasevte In
Muzeul Etnografic al Liceului Unfree vi e pe cale sä fie achizitionata lde
Muzeul national de antichititi din Bucuresti. Se poate spune deci ca mult
inaintea aparitiei isvoarelor scrise finutul Putnei .a fost focuit vi viata care
s'a desfavurat aici in acele timpuri intunecate nu era eu nimic mai prejos
decht aceia care se desfavura in acea vreme, in celelalte statiuni insemnafe.
ale Daciei preistorice. Creatorii acestei civilizatii au fost Dacii, cad in-
cepind de pe la anii 1800 a Ch. se pot considera ca bästinavi in aceste
locuri. Se intelege ca Wind parte din Dacia, tinutul Putnei a urmat
soarta acesteia.
Pe timpul stapinirii romane, noui stapini au mieles sa puni in va-
loare aceste regiuni, construind drumuri, din, care unul avea o valoare
exceptional& : era cel care leaga Ardealul cu Moldova vi Dobrogea; stabi-
find muntii pe la Oituz, coborind pe Trotuv f i risbind dincolo de Siret, pe
care-1 urma pana la Barbovi. Pecetea romana a fost aplicata vi asupra
acestor locuri, ca pretutindeni unde acest popor civilizator staprinea. Dupl
retragerea legiunilor romane din Dacia, tinutul Putnei a suferit urgía
navalirilor mai mult cleat once alta regiune, din cauza avezarii sale in
pälnia dintre Carpati vi Dunare pe unde s'au scurs hoardele de navalitorie
In locurile mai ascunse, in luminivurile pfidurilor, pe vaile muntilor, se va
fi retras populatia care a continu-at sa traiasca ad vi dupa ce Dacia n'd
mai fost romana. Dintre toti avalitorii, acei ale ciror urme se fac mai
simtite in tinutul Putnei sunt Slavii. Numiri slave gasim peste tot in topo-
nimia putneani. Insuvi numele Putnei (= drum) vi Vrancei (= Tara
206 i
www.dacoromanica.ro
Neagri" sau ,,Tara Corbilor") sunt slave, Procesul contopirii Daco-Roma-
nilor cu &m'a, procesul asimilara acestora din urma se petrece si aici In
Putna ca pretudindeni in Dacia.
In timpurile care urmeazi nivalirii slave, in conditiuni ce nu ne sunt
cunoscute, dar ale ciror efecte le vom vedea mai tarziu, se alcatuieste
inteo regiune astazi cuprinsi In tinutul Putnei, care n'a fost intotdeauna
asa, o interesanta asuzare autonomi, o adevirati fundatiune de autonomie
taräneasca" cum o numeste- N. I or ga : tinutul Vrancei. Asupra acestui
finut/ca f i asupra regiunilor din jur, s'a inceput o tentativa de expansiune
www.dacoromanica.ro
Ungariei, pomenelte de Vlahii ce se gisesc pe teritoriul acestui episcopat
gi cari dispretuind biserica romani, nu - primesc tainele bisericeqti dela
venerabilul frate al nostru, episcopul Cumanilor, care are dioceza acolo,
208
www.dacoromanica.ro
.Cumanilor."-Se vede a elementul bistinag nu numai ca avea puterea de a
rezista incercirilor de stapanire politica gi religioasi ale regilor unguri,
dar chiar reugesc sa asimileze populatiile de alta origine- ce se gäseau in
,scopul urmarit de regii unguri in aceste pArti. Navala Wail dela 1241
spulbera tentativele maghiare. Ea inlesnegle si inchegarea in state indepen-
dente ale Romanilor de dincoace de Carpati.
Nu e dovedit prin nimic ca tinutul Putnei a lost stipanit vreodata
-de principatul Munteniei. Tendinta de expansiune a acestui principat e
anai intai catre Dui:14re gi Mare,. Hasdeu sustinea cA inainte de 1475, Mun-
tenia stapania toata latura occidentala a Moldovei Oa la Bacau.1). Contra
acestei 'Aren se ridica, Inca din 1885, Melhisedec care bazandu-se pe un
-document descoperit de el la Manastirea Soveje, document dela Stefan-
Noda, fiul lui Alexandru-cel-Bun, cu data din 1445 pomenind de sate de
209
www.dacoromanica.ro
pin& la fínele domniei luí Basarab Tepelus (1482), cind va trece in stä-
pinirea lui §tefan-cel-Mare., Dela aceasti dati Milcovul va forma hotarut
Tinutului Putna, dinspre Tara-Romineasci,_ Din documente se vede ci
Vrancea doar in regiunea Muntelui se lovea de Tara Rornineasci.
In primele secole dupi intemeiere, Moldova a cunoscut o impArtire-
in tinuturi, alta decit cea de astäzi. In afari de judetele moldovene pe
cari le cunoastem in zilele noaste, au mai fost i altele cari cu timpul
au dispArut, teritoriul lor contopindu-se cu acel al altor tinuturi, deja
existente. Pe atunci, tinutul Putnei era mult mai mic cleat acum. Tinutut
de azi al Putnei e rezultatul contopirii a 4 regiuni distinctive : Tinutul
propriu zis al Putnei (amintit documentar pentru prima °era inteo scrisoare
din 2 Tulle 1431) regiunea autonomi. a Vrancei, regíunea de risfirit a ju-
detului Putna de astAzi (Oltenii) si tinutul Adiudului, in nordul judetului
Putna (mentionat documentar in sec. al XV-lea, XVI-lea, XVII -lea). La
origine, tinutul Putnei cuprindea doer basinul rAului Putna.
Tinutul Vrancei chiar dupi contopirea cu tinutul Putnei s'a
bucurat de oarecare autonomie. La inceputul sec. al XVIII-lea chiar, D..
Cantemir va pomeni in Descriptio Moldaviae de republica Vranceilk, Când_
Vrancea a venit in contact cu domnii Moldovei, ea se prezenta sub aspec-
tut unei comunititi perfect inchegate tfi organizate. Leatura dintre VrAn-
ceni i domnie s'a ficut mai intii prín Starostele de Putna. Ceva mai
tarziu pare si so fi creiat dregitoria vornicului de Vrancea 2. Vornicul
Vrancei era numit de insusi domnul Moldovei, dupi alegerea hatmanului
si e subordonat hatmanului si dumnealor starosti de tínutul Putneí, din
poronca domniei mele. Principala atributie a vornicului Vrancei era su-
pravegherea granitei. Uneorr i se da si atributii judecitoresti. La inceputul
sec. al XIX-lea, nu mai rimAsese din vechea autonomie decit forma in-
terni de organizare a colectivitAtii sAtesti" 8. 0 reminiscenti a autonomiei
vrincene este astAzi dreptul Vrinuenilor de a se folosi de sarea Vrancei
cu tot dreptul, de monopol al Statului, asupra sàrìi. O buni parte din
satele vrincene sunt anterioare intemeierii principatului Moldovei. Ele
alcAtuiau o comunitate asemAnAtoare celei din CAmpulungul-Moldovenesc
comunitate care arunci unele lumini asupra traiului poporului rominese
in epoca nivAlirilor.
Deasemeni unele din satele din tinutul propiu- zis al Putnei sunt ante-
rioare intemeierii Moldovei. CAnd la 12 Martie 1423, Alexandru-cet Bun
diruieste slugei sale Batin trei sate la Putna, cu vechile lor hotare pe
unde din veac au umblar, aceasta Inseamra cA cele 3 sate sunt mai vechi
mult cleat Alexandru, a cirui domnie incepe abia la 40 de ani dupi in-
temeiere. Citim, in ordinea sTchimei, satele din tinutul Putnei, mentionate
documentar, in primele secole dupi intemeiere : Purcelestii impreuni
cu alte dotal sate dispArute : Stanciulovo (Stinciulesti) si satul Mdrinii (26
August 1424); Seliftea Albiand Wick' locul unde fusese un sat cu acest
nume, Albiana, in Vrancea (20 Iunie 1443) ; (satul unde au fost
1). Auto! Sav a, Documente Putnene, Foc§anl, I9S9, vol. I, pag. XI.
2), AuteI Sav a, Documente Pu faene, vol. It pag. XXXVII.
9). I b Id, pag.
210 .1111M111111Ie.
www.dacoromanica.ro
Stan HArtAganu) amintit odat5 cu Andria i CAliman (com. Vidra), la
August 1445; Soldefii (azi o parte din com. Fitionesti) amintit inteun
<document din 13 Octombrie 1469; In acelag document e amintit satut
Beitinefti, la Putna, numit astfel dupA Batin ce! amintit In legliturA cu do-
-cumentul din 12 Martie 1423, dat de Alexandru-cel-Bun ; Dimaciu (azi un
,cAtun al comunei Suraia), amintit intr'un document dela $tefan-cel-Mare,
din 12 Ianuarie 1495; Spdrietii (cfitun al comunei Diocheti) (13 Martie
1495) ;,5ecanii (azi Sigcani) din sus de Ajur (1494); Sclrbii, pe Milcov
unde este vadul ce! vechiui (uncle sunt astfizi Focganii), apare inteun
-document din 8 Februarie 1500; Pauleftii, in Vrancea (25 Februarie 1507);
Muncetul pe vales ZabrAutului (19 Februatie 1508). Datele pomenite nu
inseamna cl atunci au fost intemeiate satele respectiverci inseamnA numai
www.dacoromanica.ro
10); Olemti (1677 Februarie 17); Crucea-de-Jos,
zez4tii .( 1 677 Ianuarie
Crucea-de-Sus (1678 Mai 18); ..5'indrilari (1684 Februarie 26); Petrefti ce-
se cheama la uric Stroestii" (1686 Aprilie); Neiruja tti Ruget
la Vrancea" (1688 August 21); Volea Cozii (1689 Mai ..0) ; Volofcanii
(1690 Decembrie 29); Orbenii (1665-1695).
Adaugam cateva sate din Vrancea cu cronologia lor documentara,
asa cum reiese din vol. Documente Putnene" de Aurel Saya: Palana
(1694) ; Negrile#i(1709) ; Neruju-Mic (1745) ; Bodefti (1750) ; Gauri (1780)
Dealul Paltin (1784) ; Nistorefti (1792).
In documente gasim apoi o nauta de sate vechi putnene cari au
disparut : Beala, Pogitnefti, Speleftii, Purdus4tii, Leileftzi, Porufeftii,
Vinísäctii (astazi cupringi in Odobesti). Tigdneftii, Geirleftii, etc.
, -. 4... -..42,-.
*.
er
'
.,
r.r.. ,,,..
- r -
2
_.
°'
. .
-- :.;¡
lzht,
"
.
° °°:=
7f.
.
. ,.... I. 11-'
'',.. . , , .e, ''. ' '
..r...
00-
-
.1% '7.4" .
°
I.-".;"
-- ,
www.dacoromanica.ro
Vrancea. Pe timpul intemeierii Mînàstirei Miera (1686), cele doul Ware
aunt despArtite. Celebritatea Odobevtilor au fficut-o vinurile sale. Toti,
cAlAtorii strAini In trecere pe aici, prin tinutul Putnei le pomenesc.
Ala, francezul J.-M. Leieune, secretarul intinr al lui Mihail Sulu, vorbind
de vinurile de Odobevti, le g5segte la InAltimea celof de la Fontignan.
Cat privevte °rapt Fo.clani (nume care vine dela un Focva, probabil
proprietar de movie aici), primul document care-i pomenegte existenta e din
1575 lanuarie 30 (document muntean dela Alexandru Voievod). In acel
document, domnul muntean aratA cum a fost lovit cu InvelAciune, pe la
Focvani" de domnul moldovean, loan VodA-cel-Cumplit. De acum Inainte el
va apare necontenit, atilt In documentele interne, cit gi. In relatiunile despre
noi vi despre locurile putnene, ale cfilitorilur streini. Focvanii s'au desvol-
'1, f? ,...,-- IV.1,1,67 -7.5121
.;
..
' , ''''..7'' O''
.
. . t.
,...
:.'1'
',.:'t ... :
.... th-.1.....
r
., ..4,.
4' ti"40;
, 7
213
www.dacoromanica.ro
Moldova (1644) ; Vito Pilutio, arhiepiscop de Marcianopolis (1687) Erasm
Henric Schneider de Weismantel (1712) pare mentioneaza belgugul vinului
gi al aril Facfind aluzie la Vrancea (probabil) el spune ca in regiunea Put-
nei e state, safe, Inca tAranul merge doar in dosul casei, dA putin la o parte
ipitnintul gi ia Mats sare de cat are nevoie. N'o poate insA vinde, nici
transporta de acolo.
In 1789 Focsanii ard. O spune geologul Hacquet`care cAlAtoreste pe
aici, a doua zi dupa lupta dintre ogtile austro-ruse cu cele turcesti. Tot
atunci e distrus si Adjudul. In.-1792 germanul Struve mentioneaza turnu-
rile celor 14 biserici ale Focsanilor, din care 6 de zid. In 1817,- Focsanii
au 5000 locuitori si 24 biserici. In preajma riisboiului din 1806-1812, rani-
grantul francez Contele de Moriolles, vorbegte de Focsani ca de un assez
6"
g
1). N. Al. Ridu le e c u, Calduza oraplul Focpni, in Milcovia, art. Ill, vol.
1-2, pag. ;07.
214
www.dacoromanica.ro
venit de 5851 franci. In preajma unirii Principatelor se vorbeote de Foc-
oani cti de o eventualä capitalä a Tirii Romineoti. ()rapt adipostegte
dupi Conventia dela Paris Comisia Centrali care trebuia si coordo-
neze legiuirile celor doll& Principate -Unite i Curtea de Casatie. Oragul
Focsani ajunge astfel oraoul simbol al Unirii. Incheindu-oi discursul tinut
in adunarea electivi a Moldovei, la 28 Ianuarie 1859,Mihail Kogfilniceanu,
deputatul oraoului Focgani, spunea :
Numele Milcovului contineasci de a mai exist&in limbagiul rominesc.
Dumnezeu ne-a ficut im singur popor. Acum a sosit timpul ca si lucrim
ca un siVur i acelao popor. La Focoani, la Focoani, dar Si acolo, im-
preuni ctkinecuvintarea Domnului pirintilor nootri, si serbim marea
särbátoare invierea Romitniei"; Doi ani mai inainte, in Divanul ad-hoc
al Moldovei, alt deputat de Putna, tiranul Ion Roati, se fäcuse interpretul
simtimintelor oi nizuintelor Rominilor. Bucuria Focoinenilor, in urma
oraoelor Focoanii-Moldoveni i FocoaniiMunteni e exprimati de
telegrama prefectului Robescu citre Ministerul de Interne : Intuziasmul
Focoenenilor pentru definitiva unire a acelui oraoiu este la -culme". (Math'
cu tnirea, tinutul Putnef,- tinut intotdeauna ,moldovenesc, devenia judet al
Rominiei.
Acestui tinut ti era sortiti marea menire a adiposti in pimintul
sfintele oseminte ale acelora cari la Märioti-MArioeoti, Muncelul vi-au dat
vieata pentru implinirea idealului nosiru national.
Aci, in Patna, mai mult decit in alte pärti, ne vorbeote pämänthl. Ne
vorbeote pamtintul, dar ne vorbesc i giwsurile fiilor säi a1ei, cari dela Mi-
tropolitul Varlaam invätatul mitropolit moldovean, originar din pirtile
Boloteptilor pink' la Duiliu Zamfirescu, s'au näscut pe plaiurile acestui
tinut.
215
www.dacoromanica.ro
Fig. 102. Palatul Administrativ.
216
www.dacoromanica.ro
Note eillineAsier;ce
ea
=supra' 3atilefuog us dosames
Judetul Patna e un loc maret de prefacere istorici romaneasca. Cer-
cetarile recente archeologice par a dovedi ca in cuprinsul sau avem a face
-cu un strat preistoric plin de mult interes tiintific. Afa, V. P â rvan
stabilefte si Putna sta. in calea drumului N. S. din Campia Munteana
Trotuf -Pan ciu-Focf ani-Buzau-Urziceni-Valea Mosthtei- Dunare, pe unde s'au
petrecut navalirile barbare din Carpati spre Balcani, drumul acesta legand
cele doua fleauri -esentiale cu directia E. V. f i V. E: drumul geto-eleno-
celtic, pe Dunare fi drumul iranian Olbia-Tyras-Poiana-Oituz-Vaile Tarna-
velor i. ale Murefului. Dar pe aceste cal de circulatie iraniana s'au des--
fifurat migratiile cimmero-scythice 1. Deci substratul ethnografic al judetului
nostru are o vechime macar de doui milenii. Lucrul e dovedit fi de re-
-centele marturii archeologice (aflate in cateva randuri nu de specialifti, ci
de intamplare...)- din cuprinsul judetului : topoare gatzite din piatri (neo-
litic), vase getice cu turla, cupe neolitice de lut (epoca cucuteniana), perle
de coral fi penlantive de potiu" (aproape unice in Romania), vase stea-
lopyge, etc. Po?ulatia Putnei era deci intr'un stadiu evoluat de c!vilisatie
Ina din epoca neolitica si cea de bronz. Domnefti, Nunes% Odobefti,
Ruginefti, Sascut se aflä pe locul unor sate preistorice. La Domnefti, a-
proape de albia Siretului, s'a aflat un vas steatopyg de pamant, reprodu-
can& forma corpului omenesc, model rar in materialul archeologic románesc
(acum e la Museul Regional al Liceului Unirea"). El poate fi datat apro-
ximativ 'Ana la anul 2000 a. Chr.
Statiunile acestea putnene se invecineazi cu un 'ant circular archeo-
4ogic: Bontefti-Faraoane-Carlige (din Rainnicul.sarat), Poiana i Corni (din
-Tecuci), dovezile unui ansamblu Intins de trai preistoric, cercetat In parte
Je V. Parva n2 fi de archeologi tineri ca Etn. Colin fi J. Nestor 3.
Eleductiv fi fara alte probe archeologice aglomerate (care au inceput, de
.altfel, sa apara fi in Vrancea In satul Barsefti s'au gasit ciocane neoli-
lice), se. poate afirma el prin regiunea antestepei gi mai cu sama in cea
montatià au saläfluit Dacii care pe la 290 a. Chr. se supuneau teniutului
rege Dromichetes aratau vitejia sub comanda lui Decebal in primal
1)17.Pitvan, Getica, 174-177
Ibid., 165.
cf. Milcovia, IV. 33-46.
s--It 211
www.dacoromanica.ro
secol al erei creotine, dupi lirica expresie a istoricului C. C. Giur es cu I...
Sub stipinirea romani judetul Putna a fost un loc strategic fruntaor
dar oi regiune cu vaduri comerciale. Era un drum care lega Ardealul cu-
Dunirea de jos, stribitind Carpatii la Oituz, urmind cursUl Trotuoului
pin& in Siret spre Barbooi. Fireote ca acesta avea. ramificalii in cuprinsul
Putnel; cici pare ca a mai fost o alta cale ineeptind dela Adjud, urmind
cursul -Siretului pe dreapta, treeind apoi peste riurile Putna, Rimnic, Buzau
oi Ialomita, ca si ajungi la Dunire in dreptul Silistrei. Din acest oleau se-
desficea altul mergincrin Oltenia, pe sub poalele podgoriilor Putnei oi
Rimnicului-sirat, poate in apropiere de localitatea Ramidava" care
dupi indicatiile geografului Ptolomeu -- poate ca ar fi de stabilit chiar
prin Vrancea (e suggerarea aceluiao istoric).
Fig. to': - Casa in care s'a niscut Mop Ion Road (satut CAmpurt).
218
www.dacoromanica.ro
.frumoasau. Altele : Nerejul- mistrer ; Coza - capre ; Vrancea chiar -
,,tará neagri" (denumire din pricina piclurilor dese de brad),. ori chiar gi
.tara corbilor". Celelalte reflexuri foponimice apar ca foarte slabe (Agiud,
Caliman, Helga, Sascut, Tichir4 de pildii sunt unguresti), cloyed&
totusi el s'au putut intimpla infiltratii streine peste vechiul strat de vieat&
local& daco-romani. OH cum, vieata originará amine anonimi, larvark
-fir& atestare istorici, pan& in 1228 cind'in pirtile Putnei propaganda ca-
tolici intemeiazá vestitul episcopat cuman pentru. increstinarea Cumanilor,,.
peste care se präväleste, in 1241, nivilirea Marl conclusi de principele
viteaz Bochetor, ajungind prin pasul Oituz pin& in Tara Betrsei f i la Brasov.
Zorii ctitoriilor voievodale - Moldova si Muntenia apar. La in-
-ceput marginele acestora sint vagi. Dupi mentiunile documentare Alexan-
Alru-cel-Bun se pare el intinsese hotarul Moldovei 'Atli la Milcov, intrucá't
Fig. 104. Cad ImbrAcati,. de Pa01 ,,eu plated., (male; BOW Spineft1).
219
www.dacoromanica.ro
Mica stribune (cnezat, voievodat). Judetul Putna deci a fost la inceput un,
tinut cuprinzand numai bazinul riului Putna, astfel ci ocupa o suprafatai
cu mult mai reclusa decid a judetului de sil. Dovada e tinutul Agiudului",
mentionat In dout documente dela Stefanita Vocli (1527) si Petru Rares O i-
contopit -.- probabil pe la 1591 cu tinutul vechi al Putnei. El exista
inca In 1647, vremea lui Vasile Lupu. Cu acesta, Impreuni c4 tinutul ,,01-
tenilor" -- allá tor dupi C. C. Giurescu In estul judetului actual - apoi cut=
Vrancea s'a format in vremea reiormelor administrative moderne judetul-
Putna care a suferit pina In zilele "noastre scurtari sau lungiri, filma capri-
ciul intereselor locale prea adesea politice si nu potrfvit configuratiei
lui geografice, ethno-istorice vi economice.
Toate aceste considerente arati cA pe aceste locuri de rascruce geo-
220 "
www.dacoromanica.ro
a blinzilor Putneni, instabilitatea vietii de familie In fa(a unei josnice fisca-
HMO .domnegti, allturi de raritatea pitoreascli a peisagiului In care totugi
zice pe la 1787 agentul diplomatic lletzburg a putut 'eni dela Iasi
la Bucuregti pe drumuri de tot stricate 7.- gtinz verdorbenen Wege", Ca
gi Oechsner, in 1784: pe drumuri presque partout impracticable? 1. Era
la -culnie fireasca ruini economick a jinutului in urma jafurilor risboinice
dintre Rugi, Turci gi Austriaci. In memoriile tuturor alAtorilor gi diploma-
tilor acestora accentul cade unanim pe bunAtatea Valahilor nobili gi de
221
www.dacoromanica.ro
si ne exprimam oarecum figurativ un joc ascuns oi ciudat al marelui
Destin. De iildA, Insgoi compunerea lui geologica coincidenta cu 'varie-
tatea ethno-istorica --- e parca uti capriciu al istoriei paniantului: iudetul
s'a vizut din expunerea geografica preliminari a e aoezat la curbura
nord-estica a Arcului Carpatic continuind regiunea de trecere a Ram-
nicului-sarat intre Muntenia de rasärit oi Moldova de sud. Depresiunea
Vrancea inglobeaza pe cea din Jitia-Bisoca, printr'asta atatea fenomene de
222
www.dacoromanica.ro
putintä deocamdati. Singuri regiunea Vrancei a avut norocul in ultimele
donä. decenii de ativa cercetittori seriosi. Din Picate si acestia au venit cu
mult prea tirziu, cind vieata arhaici fusese modificati de influenta orasului,
devastará ii urma rizboiului trecut, sau chiar pierduti prin fireasca uzuri
a oricirui curent de civilisatie j culturä veche care se ciocneste de imita-
tia violentä a modernisirii prin alfabetisare, armata, administratie.
In stadiul cercetirilor actuale, studiile si volumele publicate de Aurel
Sayal, C. D. Constantinescu-Mircesti si H. H. St ah le, apoitrei
volume numai de Stahl 8 si cele abia de amintit ale lui Ion Diacon u,
-.
www.dacoromanica.ro
Din pAcate partea nordicA, cea estici i cea.4ud-esticl a judetului nu
stilt de fel studiate din pricini care se vor vedea odatA...
Prea schematic, dovezile ethnografice ale Vrancei uneori revela-
toare slut urmAtoarele
Vrancea e Ina un tinut de vieatA pastoralA arhaicl. CercetArile de
musicografie folkloricA tind sA localizeze aid capodopera folklorului nostru
poetic, Miorita (conclusiile luí Ovid Den s u si an u gi Const. C. B r A i-
Fig. 109.
1,f
r !
-
'
.te
, N 4
Ioiu ). Tot aici a fost surprins al doilea motiv popular, realizat superior,
Ccintecul Gerului.
Trecutul pAstoresc a! regiunei se poate urmAri deja 1656 incoace.Re-
-giunea era pima in veacul trecut o rAscruce vie a vietii pästoregti din Ar-
deal, Muntenia f i Moldova'''. Pe ,,Ifitasurile muntilo-r (poteci, drumuri co.-
mode, pe unde se urcau gi se sc9borau oile spre pAgune, pe plaiuri) se
intretiiau turmele Birsanilor dela Soveja, plAtind dAri, ori privilegiati, cu
vornicii lor, plingindu-se de vamegii sau starostele de Pufna, fAcAnd -co-
mer cu brinzeturi i Impingindu-gi turmele care Bugeac, ca si ajung1
spre IndepArtata Crimee. Dar i aspectul contrar e dovedit de documente
224
www.dacoromanica.ro
pe la 1600 se gAsesc in Brasov Vanceni pentru relata comerciale ; prin ur-
mare, un energic schimb de popthatie intre Ardeal vi vestulludetului prin
pastoril i comert
PAstoria ina mai este in Vrancea in vechea ei infitivare. &Ana ivi
pistreazi cadrul ethnografic de-acum 50 de ani and unja feratA a socie-
-tAtilor de exploatare forestierA nu speriase sAlbAtAmunile intacte ale codri-
lor vi nu prIbuvise peisajul. Practicele pAstorevti dela stAnS, ea i traiul rustic
al satelor, !ncepe insA a se clAtina. CiobAnia" nu mai e astAzi m-ndrie
vranceneascA, ci feni pentru trneret, daa nu chiar pacoste. Sunt sate in
care ocupatia este epigonicA (Tulnici), numai ateva (Spinesti, Negri-
les ti, Nereju) pAstrind inca traditia nevtirbitä a acestei indeletniciri romA-
ne$ti strivechi care a consolidat in evul-mediu hit* neamului.
'225
www.dacoromanica.ro
contactul cu importul dela oras. Este ciar cA avem a face cu un adevIrat
substrat trac viguros care se baza pe desienul abstract geometrisat. De adaos-
ci in executarea cusäturilor se intrebuinteazi mai mult coloarea rosie, rar,
negrul, pregitite din vegetale prin procedee foarte ingenioase. Ceramica
regiunei Intrebuinta spirala vaselor neolitice, dupi dovezile recente aflate-
In satul Birsesti.
www.dacoromanica.ro
Imbracamintea taranului vrAncean, Cu itari stramti, caciula vi glugh, e
-o ramäsiti daca ; iar nomenclatura uneltelor casnice, a technicei agricole,
a pastoriei, dovedevte 'jasa substratul latin.
In privinta positiei graiului putnean in interiorul limbii daco-romine,
el are un determinat caracter möldovenesc, dupa cite a putut precisa un
detailat studiu filologic al prof. Iorgu. lord an 1. Anumite particularitati
morfologice irisa au caracter curat moldovenesc (perfectul compus pers.
a III-a sing. vi plur. a auxiliarului si iotacizarea verbelor cu tema den-
tala). Fondul graiului popular din Putna este profund moldovenesc. Sunt
asemAnári puternice intre graiul din Putna vi ce! din Rimnicu-sarat, expli-
cabile prin vecinatatea gebgraficA a tinuturilor cara alcAtuesc aria de tron-
sitie futre dialectul moldovenesc vi ce! muntenesc. Influentgle linguistice
4~1 227
www.dacoromanica.ro
risboiul actual. Ele Ina erau fAcute pi atunci sub priviiea suveran imp a-
sibilA a bugetului public...
Ala dar, materialul poetico-musical colectat Ora astAzi permite nu-
mai aceste constatAri pi numai pentru Vranceo :
In ansamblul folkloric daco-romin regiunea, e inteun regres evident,
pentru orice folklorist .incercat, Ce s:a cules pinA In 1930, dovedepte o vi-
goare folkloric& remarcabill. AstAzi insA materialul liric e cu totul itnputi-
nat, temele reducindu-se la ciclul haiduciei mai ales pi al erotismului
propriu-zis. 0 poesie pAstoreasa abundentA nu s'a pistrat, ill afarA de
motivul Miorifet, care alcAtue cu adevArat zestrea poeticA pi musicall a.
regiunei.
228
www.dacoromanica.ro
Sint Ina sate In care mai IntAlnesti ate un rapsod popular rislet
(de unul am dat in 1936, in satul BArsesti, intr'un drum de documentare
literati a d-lui Mi hail Sad() v eanu ), Din picate un asemenea in-
formator e la o virsti and nu mai poate reproduce melodia, lucid te mgr.-
ginesti si notezi textul poetic conturat formal f i Inchegat ca expresivitate
lirici.
In satele din Vrancea sudica (Nirtija, de pildi) s'a aflat si cite o fat&
care avea darul plizmuirei. Materialul inedit va arita and va fi publicat
poate In cuand ci avem a face cu un cas nou al antiretului po-
pular ; tipul intermediar Intre poetul cult care-si alatue mestesugit produ-
sul poetic, dupi canonul artei superioare, gi antiretul popular care-si potri-
veste Intii mental versul, pe plea memoriei, apoi il adipteazi unei melodii
www.dacoromanica.ro
de haiducie, stAlcesc cantecul de dragoste si sint melted in cfintarea ba-
ladei pe care de altfel au imprumutat-o bAtrinilor de Jeri pe la nunti
cumetrif.
Miorita e Inc& in Vrancea motivul poetic fundamental. Din cele a-
proape 212 variante cunoscute din tot domeniul nostru folkloric, 102 sunt
vrAncene_PrivitA statistic, poema vi-ar dovedi terenul de formatie in Vrari-
cea. Ar arAta, adick prin bogata ei circulatie pe un spatiu geografic asa de
redus, cl tocmai aici s'a niscut; intru cit e de admis el acolo unde cir-
cull energic un moth, poetic oarecare, trebue sA-i fie si origina. De acord
cu aceasta e si intruparea ei formal& gi cea de fond, desAvArsite, neegalate,
necum Intrecute de nici o alta' variantA aflat5 cel putin din 1916 pan& azi.
Accentutim : forma/concreta a Mioritei - ca substant& poetic& numai
a
r
o ii !' I f'
1 t:11
, en
ipit
'..
1
www.dacoromanica.ro
sensului ultim metafisic, de uncle imagineze chiar moartea ca o apa-
ritie eliberatoare, fAptur& femenin& idilicfi, oglindA de ideal& frumusete In
mfiretia cosmica, dar nu moartea oribilA, sub chipul flpturei omenesti mu-
tilate pan& la fnmArmurirea fiorului tragic. Ciobanul plAsmuitor al Miori(ei
a putut fi un Vrincean, cum mai sunt Ina unii : omul liber de constran-
gerea politic& a secolelor trecute, stApan pe muntii lui, sub impresia nature'
de un pitoresc grandios In Vrancea el a putut simti si canta obisnuita
desi anficrestina dramA a tinui oarecare cioban care va fi pierit, poate,
Inteo simpli IncAerare rioblneasci. Se prea poate astfel ca scans complo-
tului si fie un episod de fictiune imaginatia popular& sa se fi aplecatt
mind imaginativ, pentru ca si ajungA organic la Intreaga structur& alegoric&
231
www.dacoromanica.ro
Baladele frecvente in regiune sunt : Ghird Ceitiinuld (p. 159-174), Can-
Fecal Badiului (p. 175-196), Corbea (p. 196-217), Cdntec din bdtrdni (p.
217-220), Cdntecul Gerului (p. 221-227), Ceintecul lui Ghimif (p. 227-235),
Ctintecul li Gheorghilaf (p. 235-252), Clintecul lui Ionia haiducul (p. 252-
254), Ceintecul lui Manole (p. 254-258), Cd rdecul Oltului (p. 258-260), Ca n-
&cut Radului (p. 260-263), Gintecul Soarelui (p. 263-268), Cd ntecul lui
Iorgovan (p. 169-273), Micu ,lobiu (p. 2n--81), Tdnislav (p. 282-285).
Dintre aceste motive epice unele se Osesc raspandite pe tot domeniul nos-
tru folkloric (Ghitd Ca' tainu(d, Ceintecul Badiului, Corbea, Ca* ntecul Soarelui,
Cdntecul lui Iorgovban); altele insi au o circulatie aproape regional&
232
www.dacoromanica.ro
-telor, i comparativ, cä Vyancea ar fi pentru balada un adevarat cuib"
Trebue retknuti aceasti preeminent& folklorica a regiunei dujià
_Morita se pare c& balada Gintecul Gerului e ale motiv poetic Inchegat
aici In forma superioara estetica.
Cercetirile noastre recente, in satul Barsesti au aflat noutiti poetice :
Chira Chiralina, Dciveilaf Tudor, mai mult aspecte lacunare ale unbr can-
IfiutareA care erau in tonta preferinta taranului vrAncean de acum
-40 de ani, mai cu sam& prilejuite de nunti. De retinut cá rolul cantaretulni
233
www.dacoromanica.ro
au lost decenii intregi rapsozisuverani chiar pentru ciobanii vrfinceni and
se coborau dela stfinA In vieata satului. Deja asemenea cAntäreti de meserie
care uneori aveau inemorie durabilA si foarte cuprinzAtoare : casul cob-
zarului Curteanu din satul Colaeu, sau al lfiutarului Botitii dela Tulnici ,--
au cApAtat VrAncenii stiles balade, astAzi in pragul apusului. Vrancea do-
vedette la rindu-i el lAutarii erau inclinati spre poesia epicA
ploare
de am-
cu ecouri räsboinice ; stAngaci insA in privinta Mioritei i, pe care
-
...
'
Fig. 120. -- Aceeaft bitrAng, cu otergariu di botanz'ic ,fi ,,cotoc4. (cost; rn de 1arn3).
234
l
www.dacoromanica.ro
redus, in unele sate pe deplin agonic (colindril, cfintecul de stea pi sorco-
va in satele Spines% Tulnici si Vlsvi).
Basmele de asementa Milt raritate, cu toatá migala unor cercetAri
fugare, dar pretentioase1.
Fig. 121. Port femeesc de drbitoare, cu ,,cataseelclu (sdul Tull'let). Se Idling& plai
actsna 30 de ant numat in gospodIrttle ,,kaburtlor., fruntaftt Vrancd.
* *
*
Suntern deci, in plin epilog al unei vieti ethnografice regionale, una
din cele asa de putine si alit de romitnestil
1). v. H. H. Stab 1, Nerej. Ihr village yl'une région archaique, Bucureftt, 1939,
II, 154-263.
235
www.dacoromanica.ro
Neglijenta intelectualilor putneni gi vainceni . cl n'au steins la timrp
tesaurul musical, poetic si cel ethnografic propriu-zis e astAzi un regret
ieemediabil. i doar regiuned era aril de accesibii acum 40 de mail pe and_
politicienii o idilizau dup1 cifrul electoral, istoricii ca Hasdeu gi chiar
lorga construiau teorii ipotetice asupra originelor ei, iar un literat ex-
presiv ca Delavrancea ii imprurnuta numele rAsunAtor, dar... numai alit r
Ajutor, ne civilizfim" l strigitul patetic al compositorului gi folklo-
ristului musicograf emerit Sabin Drag Qi, in fata Banatului 'ski mo-
,,,=..
26
www.dacoromanica.ro
A specie euliurale puinene
Durabilitatea trecutului_ oriarui loe sat, judet ori regiune ---. ii ga-
ranteaz& $i presentul, dupä cum 11 poate anticipa cu sigurantl viitorul.
Irecutul imbue sa fie o performanti istoria neintreruptà. Istoria demon-
streazA a numai pe anumite locuri s'a desfi$urat yieata national& genera-
toare a unui popor. Numai acolo au fost prefacerile determinante ale suf-
letului ethnic,Celelalte regiuni au stat pasive, a$teptand doar cuvfmtul
destinului dela ,celelalte, ca un soldat crediticios care ascultä de planul
räsboinic al strategului de geniu.
In vieata ethno-istoria regiunile caracteristice stau la ilspinten geo-
grafie. Celé retrase, ferite de un, variat schimb demografic, au ajuris cu vremea
sterile, puterile lor suflete$ti subtiindtv-se si apoi sleindu-se din lipsa de
premenire somatic& si sufleteasa. Din contra, cele ce au stat in calea in-
crucigArilor de populatie, cat $i a schimburilor culturale neintrerupte, au
rezistat fimpului, &rid valori ethnice nepieritoare.Asupra acestor fermenti
ethnografici de elitä af trebui se se' opreasa p o li ti e a cultur al&
in deosebi. Pe aici trebue aplicat un gen1..srrecial .de educatie care si sti-
muleze energiile tinere, taränesti si burgheze, de unde au plecat in toate
timpurile $i, la toate popoarele oamenii de epoa : ref o zi mator i i.
In acest cas exceptional e judetul Putna cu regiunea sa Vrancea : au dat
culturii rotnaneqti cel putin poemul Miorfta" $i pe intaild arturar intreg,
vizionar al pan-românismului Mitropolitul V ar laa m.
Vora, aräta care e modesta contributie cultural& a judetului Putna in
patrimoniul neamului romanesc.
Sa ni se ingAdue ins& o preliminarii clarificafe :
Cate un fanatic regionalist, ori cate un biträn sfätos, contemplator
de biserici in ruinfi, de case boieresti parlsite, de unce domnesti WI cro-
nologie qi de genealogii obosite, aparä acerb vre-un ora' (ca ori cre altul),
in care vieaja s'a consumat dupl foile din calrdar. Asupra unor asémenea-
orase se scriu chiar monografii atr5gItoare, in care adesea pozele spun
mai mult deciit discretia texfului sau naivitatea crotiicarului...
Trebue ins& inteles un lucru neapgrat and inteun tärg oarecare
apar, de pildfi, ziare impAnate cu drame yi rAfueli provinciale märunte, ort,
brosuri de maocie tinutii intelectualll sau se petrec reuniuni musicale,
teatrale, etc., in care talentele chiar s'ar putea impune gustului local pentru
callva vreme aceasta nu e culturA propriu-zisl. E mai mult dive r-
t ism en t (sau_ cu un sinonim mai cunoscut : amusament ), apal i m i-
237-
www.dacoromanica.ro
tape. E drept, acestea pot mints vi netezi calea unei *poet culturale ;
dar nu sint numai deaf cultur A. Atunci cultura pare a fi cu- totul
altceva : eite un surplus spiritual care depave§te nevoia societatii dinteun
inoment dat, impunindu-se ca un fel-de Valoare ultimi pentru oricine din
oricare timp. Este, adica, valoare universal& Ceea ce :amine strict local,
poste fi un rafinament social al momentului, un articol de moda,un
episod cultural in. ritmul progresului. Valoarea. cultural& adevarata ins& nu
e contingent& momentului, dei-1 poste servi. E o aparitie unica a sufletului
ethnic vi se impune luminos pe drumul evolutiv al umanitatii chiar. Ava dar,
daci e sa judecim cultura romána pe unitäti geografice (in casul nostru,
metoda aceasta e necesari pentru spiritul monografic ce ne preocupi),
atunci cultura au dat judetele Ba.cau (tefan-cel-Mare), Botovani (Eminesc
Fig. 123. - So:fetatea de tocurt datfonale Hora Unfrff,4 (in mI(Ioc, Prof. Leca
Mor art Cerniuff. 1939).
www.dacoromanica.ro
ai veaculut trecut In invittimintul nos"tru secundar), scriitorii D. P a tr a I-
ca nu pi L A. Bassarabescur istoricul C. Giur es c u, criticul I istoricul
literar G.Bogdan-Duica fichiar filologul Ovid Densusianu,
Cu sanscritistul T. Ior din es cu; ápoi N. Tipeiu, Cr i st is n Tap u,
pe Magi( generatia mai noui de profesoris bizsntinologul luli an §t e-
f A ne sc u, autorul de excelente manuale didactice C. Bondescu, scriitorul
I. M. Rape u, publicigtii V. V. Hanep gi M. Bantag, geologul St. Mateescu.
239
www.dacoromanica.ro
sarguincioasa scrutare bibliografia o poate astäzi semnala
Prin .nasterea sa intimplitoare aici, poate fi socotit focsänean pi
Petr e L ic i u iar focsänean deplin e arhitectul I. Minc u. Dar sigur
este el unele revendicAri fortate nu märesc aureola culturalä a tirgului
Unirti Principatelor". Din duhut acestor -talente se impärtägeste tot pi-
mintul romiinesc.
Romantica retrospectie a unirii" dela 1859 dä Focsanilor un val de
sonorl poesie uneori prea mindrA si fanaticä pentru zilele patriotice.
Sint gi accente !Wee bine meritate. Documentele insä aratA uneori cä fap-
tele trebuesc judecate eumpinit si nu prea liric. Focganiul e simbol prin
consfintirea unui act politic aL istoriei noastre. Nu e 'Iasi un ores exclusiv
al unirii" dela 1859. Mai sunt si altele. Citiva din oarnenii locului au
fost pe atunci vitregi marelui eveniment. Au fost aici ì minti pitrunz5.-
toare, iDiMi d2 furtunoasi aprindere patrioticä ; dar au fost si suflete stin-
ghere, impotriva marelui act de dreptate istoria
O adevAratä efervescentä culturall apare in Focsani in jurul anului
_1916. Era din mima uriasului N. Iorga Liga,Culturalä" care a infiripat
plina incoace extinct presedinte pe harnictil I. P. RAdulescu-Rimnic
gustul tineretului scolar pentru tainele culturii nationale si patrimoniulmni-
rii cele! mari (prin 1915 avea si un ,,Buletin" informatiy). Conferentiari de
elitA ca: Barbu Delavrancea, A. D. Xenopol i insusi Ior_ga
gi-au spus crezul rominesc in Focsani, insufletind adeväratä pleiadä de
energii culturale, din care se va impune in publicisticA dupi 1919 mai ales
Al. Lascarov-Moldovanu. Apoi alte suflete luptAtoarece vor fi °data men-
tionate pe bura dreptate prelungesc activitatea culturalä al Iui C. I.
Lupu, C. Giurescu si C. Moisil prin conferinte si concerte locale tinule la
tektrul Major Gh. Pastia", un adevArat templu cultural al orasului Focsani.
Se va vedea odatA ckprofesorii au fost la Focsani, in preajma anului 1916,
tribunii patriotismului care a dus la,RomAnia cea Mare 91-adeväratà. Pe
atunci i avocatii erau pirghiile patriotismului curet : activitatea lorinfloria
ca nici odatä in medial didactic pentru care, cu cAtéva decenii (nainte, Ar-
dealul dAdiNe Focsanilor mlädite viguroase (mai ales D. F.- Caian si N.
Tipeiu).
Aceastä, activitate culturall avea sä culmineze in 1934 cu ceea ce se
va realiza sub egida Fundatiilor Culturale Regale", infiintAndu-se aici o
Subsectiune de conferinte. Toti fruntasii culturii romAnesti au trecut
de atunci prin Focsani: S. Mehedinti, C. RAdulescu-Motru, Ion Petro vici,
Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu, Leca.Morariu, Al. Pro-
copovici, Mircea Eliade, Ion-Marin Sadoveanu, Ion Pillat, $erban Cigculescu,
C. C. Giurescu, Istrate Micescu, Iorgu Jordan, Pamfit Seicarar etc., desbä,
tänd variate problemelterare, filosofice, juridice, sociale, ce se aflA pub-
licate deocamdatä in 3 volume, lucrare chiar de valoare documentarä 8.
cf. V,,Citeg, Considerafiuni tstetice asupra poeziei populare romdne, Focfanf,
1888; N. Tfpefu, Poezia liricd romdnd, Focfanf, 1889, despre care recenseniff G. Glifbi-
nescts It M. Schwattzfeld aveau toate reservele t aprecierfle vremff tor Arhiva Soc.
Stiin(. $1 Lit., I-1889, 364, 616).
Cf. N. Iorga, Istoria Romdnilor, IX, 306.
8) Tradifie actualitate ronuineascd, Foctanf, 1936-1937, vol. I, II, Ill.
240
www.dacoromanica.ro
In domeniut literaturii propriu-zise, ramine pentru poesie numele de
necontestat al clasicului Duiliu Zamfirescu. Un tinir poet, de-o profundi
räscolire elegiaci, Gh. alineseu, a murit prematuK Uri si fi putut prevesti
decat un talent adevarat. Prosa va,retine färá indoiali romanelelui G.' M.
Vlidescu (Mbartea fratelui mee, M'enuet") care desigur el depivesc
epica pre'a. regionalista totuvi notabili a retrasului invfititor L C i o-
eirla n. Un poet trubadur care era rakfatatul revistei Viata.rómineasca",
prin 1905, -talent fara inconjur, va ajunge abia in 1923 sa-si stringa inteun
volum discret poesiile tinerep. Dar se va seufunda domol in calmul pro-
vinciei. Este Const. Alex. Mironese u, despre care criticul Ilarie Chendi
intrevedea acum 30 de ani ca ar fi o pierdere literari säsi puni °data lira
In cui".
Alti seriitori insi (ca si poetii V. Hu z u m scum pe calea notei
sale personale si incepatorul L JArian-Postolacheversuitor de nadejde)
mai au de lucru. Ei sint sarguinciovi, ea luptatorii culturali : ethnograful
harnic, profesorurAl. P. Arbor e, lar 'Ana mai ieri. geograful meritos
N. Al, RA dules eu (unul din intemeietorii reviste! regionaliste Milcovia)
vi utilul monografist focsanean L M. Dimitrescu. Vremea rimine si
cearni truda cultutall, pe care noi o credem onorabilA, a magistratului
G. Tatulescu, Pr I. Pascu, Prof. G. Dimitriu, prcil. V, Balanescu, I. Z. Enescu.
De-sigur ca stiinta romineasca va socoti pe eugenistul I. Facloaru, arheo-
iogii L Nestor si Em. Coliu, psichologul J. Nestor, italienistul Pimen Cons..
tantinescu gi C. ROdus ebraistul Preot V. Radu, traducitorul Biblieiin cola-
borare cu Gala Galaction, prof. L N. Ionascu. Alte valori culturale se vor
impune cu siguranta.
Periodice
In privinta periodicelor, trebue insemnat el din ccle 258 cunoscute
pânä astazi 1, door cateva íes din gloata celor atitea inutile. Dintie toate
Ca-mind, apárut in 1925, a avut o vieata mai lungä : dela S. Mehedinti la
L Ciocirlan, toatä intelectualitatea putneana s'a oprit la aceasta tevista
ce-a lucrat discret pentru mintuirea sufletului local de cancerul veacului
acesta apocaliptic materialismul si apatía intelectualului de provincie.
Un ziar, eurierul Putneli a infiintat in 1918 D u Fi iu Zamfire ic u
dui:4 ce rctras din diplomatie s'a pomenit in bolga politicei. Artico-
lele luí sint insä de-o rara savoare poetica, evitand sclavia clubului politic
oferind bibliografilor sal icoana unui romantic intreg, eliberat de truda
märunta omeneasca, ptivind liric destinul rominesc vi parca chiar propriul
luí sfarsit... Duiliu Zamfirescu mai publicase in periodice focsanene, in 1880
vi 1894, eind i se pot surprinde crochiurí lince viguroase5.
Harnicul publicist Gabriel Dragan conducea in 1925 rev, Freamatul,
4ar cu prea mult entusiasm si mandrie tinereasca. Se vedea acolo insi un
suflet vibrant, nelinistit, care odata trebue sa-si dea masura avintuluí
tíneresc.
241
www.dacoromanica.ro
Al. Macedonski publica In Libertatea (1, 1903) pamflete critice, cute
mai Meuse In 1894, tot inteun ziar foclAnean, Luceafdruh Sint numai
nipte simple notatii pamfletare, sau versuri care par de porunceali pi de
luptà goalA pi nu nAscutg de avAntul creator.
Pita azi cel mai occidental zia; focpAnean Amine Lupia pentru binele
poporului (1904), condus de filosoful, mort prematur, G. A s Ian, elevul
lui Alfred Fouillée i adeptul lui Jean-Marie Guyau. Gfisim aid colaborind
pe I. A. Bassarabescu i chiar pe Spiru Haret care scrie in
pragul veacului tot despre reformele pcoalei rqmAnepti ce-1 vor preocupa
mai cu semi dui:4 1904.
In Nepiirtinitorul (1883) va publica D. 011Anescu-Ascanio
piesa Pe malul &rid i traducerea din V. H u g 0, Ruy-Blas. lar in Putncr
liberd (1906), St. Q. Iosif, H. G. Leca pi Cincinat l'avelescu a-
mine vAzut de n'au publicat poesii pe care comentatorii istoriei noastre
literare nu le cunosc.
$coala Putnei (1923) e 'un ziar unde corpul didactic primer i secun-
dar de aici a dus o luptA conptientA contra complotului partidelor politice
de-a ingenunchia invfitAmintul. S. Meh e din ti a orientat aceasti
mirabili luptti spiritualA care â pierit dela o vreme ca atAtea inceputuri
binevenite dela noi.
Celelalte periodice nu au un semn spiritual durabil surd caduce, ca
encare vremelnicie provincialA. Tar altele2 slut onorabile publicatii locale
ce pot preocupa °Hand doer pe un Inonografist infinitesimal al orapului
Focpani.
Revístele pcolare si ¡iterare Crinul (1936), Freamdtid (1925), Ghiocet
(1933), Meduza (1925), Ptopilsirea (1915), Revista liceului UnireaN din
Focsani (1900), Revista noastrii (1912) pi Treisprezece (1934) sints-tot ono-
rabile ineercAri locale, utile uneori de consultat ; ele insA n'au putut sA se
ridice la un nivel superior publicistic, peste vremea lor, dela 10 Mai 1859
cAnd apare la Focpani intAiul periodic putnean Comisia Centrald a
Principatelor Unite ping, in zilele noastre.
Douä reviste putnene credem cá vor infrunta timpul Mikovia (1930)
pi Ethnos (1941). Intaia a insemnat primul pas al intelectualitätii de aici
spre region alismul local positiv ; a doua trebue sä rainâni expresia in-
grata a sufletutui putnean pentru destinul, graiul, crea(ia pi §tiinta Roma-
nismului nou.
242 =D.-
www.dacoromanica.ro
ERRATA ET ADDENDA
Datoriti repeziclunit cu care s'a Upirit lucrarea de fati, s'au strecurat uncle efod upare,
ce pot fi ameleorate su bunivointi de °dure cetttor. Vor fi corectate neaparat urmitoarele
La pag. 5, titlul capltoltsfut cu subtitlul siu va fi astfel s Judeful %tiza din pund de
-vedere geografic. Considerattuni geopolitice ; pag. 12, rind. 1 sus: de citeva <ni; pag. 26,
rind. 5 tos: de Petra §chiopul, starosteltsi de Putna, Boftioc; pág. 28, fin& 17 tos: Re-
gentul Gh. Biszclugan ; pag. 34, rind. 15-16 sus; oamenilor de ttiinti ; pag. 36, tind. 14
,,...sus ruini...44; pag. 39, rind. 7 tos August ¡917; pag. 42, rind. 26-27 mitloc s
te'ndrepti... TrecL. ; pag. 44, dad. 13 sus; nts mal era posibilitate ; pag. 58, rind.
18 sus: primito: ani ; pag. 73, rind. 2 sus productie totali; dad. 6 sus: cis -porumb
pag. 74, dad. 3 tos o agriculturi tationali; pag. 80, rind. 3 tos al preo-
cupatiunilor ; pag. 90, rind. 11 sus: microbiologie r pag. 107, rind. 13 tos : anterioare
venirii; pag. 113, tind. 10 tos s trebtse sä aleara ; pag. 116. rind. 14 sus s celdas ocupa-
/1unit pag. 136, rind 10 t pitst si semneze; pag. 141, rinde 5 sus: mottalitatea infantilit pag.
154, fiad. 1 sus: BoUle sociale; pag. 162. dad. 10 sus: in zniflocul lor; pág. 170, rind. 13
mitloct veacul at XVIII-lea; pag. 180, tind. 15 sus: erau condamnatis pag. 185, triad. 4 tos:
se observi; pag. 186, rind. 5 sus: frecventa; pág. 212, tind. ß sus: Nereju-Mic; pag. 318,
citad. 12 tos: schimburi monetare; pag. 225, rind. 8 sus: mindrie; rind. 12 tos: repertorful
musical; pag. 228; dad. 7 tos: preditecte; pag. 229, :Ud. 4 tos: la cules; pag. 230: dad. 14
los: Vranceat pág. 235, rind. A toas Matero, deci,
Cifrares figurflot !Liad in citeva tocad grefiti, Tintine de Indreptat: Fig. 32 (pag. 79),
fig. 33 (pag. 82), fig. 34 (pag. 83), fig. 35 (pag. 84), fig. 55 (pag. 129), fig. 56 (pag. 132),
fig. 57 (pág. 133), fig. 58 (pag. 139), fig. 59, 60 (pag. 140).
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
www.dacoromanica.ro
arAvcsity
SeacaP`ii4mida vtgv)L,.
.
Pincest.;ocpe?eci
sti
0 %.
P PFNA
C.
).
%
oo "s
4
**
XPop n
sr '
.
V/ NaSet5luCtut: \
Nitre,
s
Cam.
II
zL. tow r
4..e.#'
.
.#1"*-
- -
/
x
t.
.B
.4;r6slanict
8cilca
id
Jowl
f -nes U
Nou:14.1-1'.
cheisti
t'
di u ,verhiu re%
.
iL
SCAPA V": 30 0.000
f ;tun
n.
.1 Slo6ozi
1
Copicestio djud
.1( "Tetoct-te ee ' 4. 'tgilicft r`q, 4.
1
T
P A lm
t'. R:(7.° 4.1".4,10 fin we'll?
'
,gs
x
X'
.,., "J.
,, , .1)
Asnghele.St,
frjleni urcloai
r-'''
..
..
are Yd ; '
ti ss It
N.----.....
.
". .,
.......:,.... -Mt
S6 tticOleatui SovejeAa
9
;:i...1.1 :: 1 /I ( :05 rt:. cir :::: iidajitsli'yeri;',4 .
, Vrnova
Domaestiii
uft7
C/u
ca-reni ', ..\ 0 Ifdlesll
,oran
se) , kaan e...)' , dCOSS3 F\q,
\
nC.,Stni ,TrotuS : sr? rou
kincFstirt.,4 ` Rc; tell eat a ,,p;t3 Hor. nest -
be; 0.
lvp.ta t Ghimicdsti
(i). cai.414 irrs' -Radttui
,,,t;,.
- A Our; c .
, dlorinifja' a ' .0frivéscjvr;efita
in
Tulnici.,k. ,,/,:::
,
s
::::::.....its,50: e::._::.:
rune,
, .J 4 Gi;:icr4. Sci,
.
YO
:dcgu
\barsest;.
ai
.
Cot.) 17/
CO 1-b P 90.1 1
&lest; st.- ,--- . u S.A xt.
.
l' 4; . ,feLssevubh;r1f.i:*:guro-ia :it,i .64:71.Siebil Sbaritau-6ji°
raest
fun.d.itur,....-orgtmo ' i ' co wait.; A.
.
V- ,-, o TifeSti :site
.Ha:m
I 'el r'',' t
toreft; Fb4-..V4. ) ..
c ',.
seci,n(j8t:ogilaeoltea'ss*:1::.4:146. .80 - oag
"IO-44.
Jrajj " I-. '91é'teob.
Sizighti
es
Pack- Scifrop
linsaer,r 01014 of, 61:7°4"
e oitesi ,,n.almon
,
Sesc v(
t5-ey
%UCOV
' lvdp ,flo'trenIjs
igescesti
,
. .1, 1.34".94liarlSte Achatosu
6.Putaa sea
-veff.et iii 5.-6.6:-.arrr;ji4M»,...".f
4,j"*"4ii:: *.' _lowly,
fjure I'
raga CUS led
Batt Ra tri
"' ej-pit.cm:
,
"
.
6Stzt4:3,1
44' -4;
' ,Pciltirpu a : .
.
*Ai*,
obesti Preclsta nu
E f oi.rid T,,,,, --54,;t9t: - ,- )f.i.rd.)r4epali miera stN\ iNircesti o; Paraipani
o _A
Pldkumeru
..ar i e o
',4c..,r,
r .
, .r ,4 04
etres
,
re;
,
I J U n, Camp7ne es';
1.
%. ..".
_
I
p.m %
% ....**#_
.
......',,,,,e'
s 1
%
.4.0' . ,I1 .
Risipiti
ri du ta,
Yadu )c
N
j D. (
LI U A. u '
.
1
1 . lz).
el
o tu r u
d
Maluei 4.1.se
âlie
bin gosiu
4ci rani
m Sat
tan esti
ltirlotedsa Crueru!,
040.4 1,1
www.dacoromanica.ro
b 41
-
4.-..SE HOE C 0 IWO] Ti 0 1\114
r,
cr:TA% PADLII:kE
6 4..6
......---C-L1R.SUFÌ DE APE
X ri LATu
IFVVIrIF
A4A.4.4 Lj I G
Vi ARDViLl
I, UATOZE DE TREEf AT PiscicoLE
M
4
't1
"M OVILE
il-A1-;E DE API OVIZIONIAT
Cu ComeusriaiL
2
yf
Y y
.2.
r-b./
TUFERIIS LIPSA DE iAPA VANkr-
IRMA
Minbk
VT
NJ 'IS FIEP UPRU,ALUMiNiill. PEPiNgEFKE DE. POMI M DkrATE 4ÑOTMF
STUF "C/'' GENiTRAL-A ELECT RICA FtPINHERE SiLVICE UM- i-PiTATE LUNIA1=i;
ISIp rtiE3C;ik MAS4 ELECTNEE 1Th_. CRANE WALT iMEA LUNA4 A ZXPEz;
,
_AC J VAGOANiE
-INID6s-rA - 1=====. CALi- FEFATA
DiVM NATIONAL
15,/oF TRACTOARE il\lbUSTRiA LAPTELUÌ
Ad Juel lf174JTc,
Ad judu Vechi F12311 II cfic::,%.
Anghe1eO,L,H275" o'ood
9Atinest i 12.aqb
136.1ca 5g 000
Birsesti 2f
Berest': 724- iftt %.0.09
00
-~ [734,5.d (:)?';
3ota
A. PCY:1
Bros te n
00000
Burcloaia .o
Calie
TT Nil690q,
a 0,0.9 I 5-1`t
Ciora ni
u§le,9
00'00
Colacu 00 00°
-co
C apace t i
Corn tel rt
ü o
Col;of5nesti12±LL 000 o
E.
Di oche t,i ai 1-4
0.00
,
i 11_1%811 H 0-o-0- oiDràgusan
000
o
Fáurei °O. 0
000'0
oOoo
Fitiones:tir2-al
FlorertiFd1181
Focsani rt;00.54 r2li I Ct
Gágesti t [WA fò.rp.'t r3 IQ, oo
G:juri rr t
et?
000
www.dacoromanica.ro
0000
HerAstrAu TT' i*f td 1,182 I cA-1 - 0
000
Ire i rr 124+55.1
Ivnceti iz.774 I
ti 40 I
Jar i s tea
Jo rà§ti 1468221
Q. 0..
1+4Anà'5tioara rttftt
e. 7,t-.00 Ooo 4
N1ndréqti 7v.0121
f
mär5qe*ti
mgrä*ti. Tr 0.o.
00
000b
miera sr? o. O.
i )1.9054
Mi roe
movi 1 i4a
2384
NAmoloasa Sat
4.634
Ngmol oasa Tare
196244
.Näne
rr
ILL1
by, 0000
0- o.
Igruja 429.25
a ,Q,00
0
lgegri lest i 1"!'n.`"l I- 2.65.544Ci
o-
neicu aoo 1 . 1 t o
'Nistóreqtí. ..rr a.
199.75'
0090
a&...ip e
iffy
Odobeqti " 374
14.2481 ii,f+f CL. 11.
0000
00 000 0
Orbeni
Paltin TT 2187," 8070:' I
1 306.0E1
17,7 0-
.... .°51,c!P.,
e0*-00
Pa rava
PAcluren 13557j s, 16. au el
6. 6. 0 op,
ea o 0 ,
4. 6. 6.
38zo,
Panc iu ftiff
P6nceití -
11774i *
t tfl
ct- 6- o.
fs,,f11
PAe§ti J o- O-
www.dacoromanica.ro
ti
HerAstr4u - -TT 14-0, la- I o0-00
000
IvAnce I2.7741
H 40
Jar i stea
Jor.4ti 148,2
1574901
e.%
mAn'Astioara
MS.ndreqti 1721.001
a- 0- a./ ,a, .0000.
Mndriea 731 a 0. ir 000,0 4
* FOT91 1111,,
sMäräqe§ti
a- a.
mgrä*ti Err e 0.1
(0 000
00 o&
0.. 0...
0.4. I
miera 1
Mi roe 11.90A
MoVi1ia
F 1ri-
000
6450.0' 11,
0- P. 0000
Näruja o- o 429.25 W. °boo.
egrilesti Tr 1 0.40.
O.- 6. 0
es- 26550R.-5 t'500 4.
0- 6 f
iletcu
rr
244°1 4 # o o
0- 61
Nereju ra5-8001
rr
1 e
10.10. 0000
NistorWi .0.0 19P): e è
Odobe§ti 374,4 1 4
I 0000
Orbeni 14.2181 *tiff c" 000000 a 11,
Patrtin TT 0 0-
I21875
O. Se
iv= e .
f 306.0t1 (*tot, I o
Pa rava
lits
ist 14. 4%.
000
°0-00o
......
13.Y17 1. Q.-
PAdurini s.
4. es-
[aszoq I fAil -
Panc V
14:774 1 co 000
P6nceSi
a. 6.. es.
Pàeti O. 0-
1VV4, 0000
4 I,
www.dacoromanica.ro
1,
4
0I 09,2,-)1
r44-9-1
rr 1.7-1
62-
t ai,o
r- IT L
41,9 a e dc
de i
M
" to. a. 01
E.)c) a ne
D.:v_e
ia
rr 0. 0.0.
:
c rr b 30.00
L
ek
786 .00%
he ti I
D-A t
Otori ,1218001
f:'9 °
fr8 E`77":1 -imA-- Ogo`to
'arite84, a ' -1
.. .
Tr 11";-`1
In. a-al
. g ,,D cit , op ,
1lturu
f
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro