MONO FI

JUDETULUI PUTNA.

ii'CiCSA N i
19 43

www.dacoromanica.ro
 MONOGRAFIA

JUDETLILLII PLITNA

F 0 C SAN'
1943

l'IPOGRAFIA il LEGA.TORIA DE CÀRTI CARTEA PUTNEI" - ALEX. P. ALEXANDRESCU - FOC*;;AN I

www.dacoromanica.ro
 Din dorinta si, grija D-lui Maresal ION ANTONESCU, Conduca-
tcrul Statului, fa fiinta si aceasta Monografie alludetului Putna. Este Inlaid
care apare aici sub auspiciile autoritatii. 0 socotim foarte becesara
chiar pentru localnici, caci vor cunoaste In mod Omanuntit evolutia prin
care a trecut acest colt de tara dela intemeiere sf pana. astazi.
De asemenea vor afla si rolul pe care 1-a jucat PuMa In toate ma-
nifestárile de viata romaneasca si de Inchegare nationala. E o datorie
fireasca pentru fiecare cetatean ca sa-si cunoasca tara si mai ales lo-
cul In care s'a nascut si iraeste.
Comisiunea care a alcatuit Monografia cu multa competenta si
deosebita munca si careia ii aduc toata gratitudinea mea, a fost com-
pusa din
D-nele : Vqrvara Micior a- directoarea Liceului de fete, I. Teodo-
rescu-directoarea Liceului Industrial de fete, d-ra M a r' ia Oldrescu-
directoarea Afezdmatului pentru ocrotirea fetelor fi a Cursului profesional
de ucenice.
D-nii : te fan Baicu - direciorul coalei Normale, Gh. Chzriac - profe-
sor Liceul Unirea", Dr. M. Constantinescu - medic veterina? judetean,
pro f. Ion Diaconu- Liceul Unirea", C. Diaconescu - directorul Liceu-
lui Unirea", I. M. Dimitrescu- fost director de Prefecturd, Preot Honoriu
Filimon - protoiereul judetului, Aristide Gafencu- subprefectul judetului
Putna, Dr, I. H. Gancevici - medic primar al judetului, frig. Marin Georgescu
inspector general silvic, P. Iosif - institutor Focfani, I. Irodeanu- directorul
Liceului Comercial, D. Popa - profesor Liceul Unirea", Al. V. Nicolau -
referent statistic al judetului, Ing. I. Rusescu - directorul .$coalei Technice
Industriale Gr. I, Ing. Agr. M. Stancu - directorul Camerei Agricole Putna.
Nu avem de loc pretentiunea sa socotim lucrarea de fata com-
pleta : va avea nevoie de modificari M limp, impuse de transformarile
inevitabile ce se produc In once asezare omeneasca, datorita geniului
creator care conduce lumea catre civilizatie si progre.
Putem crede lotusi ca Monografia reda In general pitorescul,
omul si opera sa in toata realitatea for,
Prefectul Judetului Patna
' P. N., PAVLLI

www.dacoromanica.ro
 Capitolele Monografiei au fost alatuite de colaboratori astfel:
Prof. D. Popa si Inst. P. Iosif, Consideratiuni- geopolit ice (pag. 5-23),
I. M. Dimitrescu, Putna pitoreascd, legendard fi a vechilor amintiri. Drumurile
(pag. 24-0., 57-59), Ar. Gafencu, Trecutul f i impärtirea administrativii actu-
aid a judetului (pag. 53-57), Ing. M. Stancu, Aspectul agricol al jud. Patna
(pag. 60-93), Inspector Ing. Manin Georgescu, Ridurile judetutui Patna
(pag. 94-113), Dr, M. Constantinescu si Ing. M. Stancu, Zootehnie, apical-
turd. sericiculturd (pag. 114-117), Prof. J. Irodeanu, Industria putneand
(pag. 118-126), Al. V. Nicolau, Migcarea demagraficd a judefulai Puma
(pag. 127-143), Dr. I. H. Gancevici, Starea sanitard a judetului Putna (pag.
144-161), Preot H. Filimon, Biserici, mandstiri gi curte (pag. 162-175),
Inst. P. Iosif, Invd temintul primar (pag. 176-188), Prpf. Ion Diaconu,
In colaborare cu Directorii InvAtamántului secundar, Inviittimantul secundar
(liceal, profesipnal, comercial, normal, meserii si ocrotiri sobiale; pag. 1891
205), prof, D. Chirjac, Date istorice despre judetul Puma (pag. 206-216),
Prof. f on Di a con u, Note ethno-istorice asupra judefului Putna (pag, 217-
236), Prof. Ion Diacon u, Aspecte culturale putnene (pag. 237-242).

-Au dat informatii pretioase d-nii : N. Jechianu-cooperatist, I. M.

Dimitrescu si Elm Constantinescu-avocatul judetului.

Materialul a fost colectat si verificat de Ar. Gafencu si Prof.

Ion Diacond.

A lost coordonat 4i aranjat conform planului monografic stabilit de

Prof. Ion Diaconn care a supraveghiat si executarea tipograficA.

www.dacoromanica.ro
 tetashlercalhan; geopoialice

Judetul Putna se afla situat in sudul Moldovei, in regiunea dintre

muntii Vrancei i cotul Dunárii la Galati, fiind cuprins intre 24° si 25°, 16
long. E. si 45°, 36' si 46°, 12' lat. N.
Aceasta regiune este una dintre cele mai caracteristice i importante
pentru viata Statului rornan.
In adevar, cine priveste harta Romaniei este isbit de faptul ca aici
îi da intalnire un foarte important manunchi de ape. In nodul hidro-
grafic dela Galati isi dau intilnire Prutul ce vine dinspre M. N, dupä ce
a strabatut intreg podisul moldovenesc, Siretul, acest Nil al Moldovei, care
culege apa tuturor Ourilor i paraelor ce vin depe laturea externä a Car-
patilor Orientali, ba si o bunk' parte din apele Munteniei, precum si Du-
närea care inainte de a-si fi deschis drumul dela Portile-de-Fier, curgea
mai pe la Nord, pe sub Carpati.
Acest mare nod hidrografic, aces1 important vad al apelor, a atras
dupa sine si un important sleau al drumurilor prin care, din adâncul vre-
mii, s'au scurs oameni si marfuri.
Fenicienii i Grecii, care in expansiunea lor pätrunseserä §i in Ma-
rea Neagrä, aveau cea mai fireascá legäturä cu tinuturile bogate de din-
colo de cotul Carpatilor prin valea de jos a Siretului ; iar pe vremea Ro-
manilor pe valea Trotusului suia un mare drum care lega Dunkrea cu Da-
cia Carpatica.
Prin partea de Nord a judetului Putna, se gäsesc i azi urme dinteun
a§a numit val al lui Traion, ce pornea din cotul Capatilor, mergea dea-
lungul pärtii de jos a Siretului, täia valea Prutului i rAspundea tocmai in
malul Nistrului.
Acest val aratà cal de important li se pärea Romanilor locul.
Un sir intreg apoi de evenimente istorice adevereste i mai mult con-
statarea scoasa in evidenta de d. profesor S. Mehedinti, fiu al Putnei, cä
vadul moldo-muntean, dintre pintenul Carpatilor i cotul Dunarii, este re-
giunea cea mai insemnatä pentru viata Statului roman. In epoca näväliri-
lor hoardele barbare s'au scurs prin aceasta strunga pan& in epoca mo-
dernä.
Basarabii au tins mereu sä stäpâneasc6 bazinul de jos al Siretului
!Ana in limanuri si panä in M-tii Vrancei. Dintr'o necesitate am zice
azi geopolitieä $tefan-cel-Mare a purtat lupte cu domnii Tarii-Roma-

www.dacoromanica.ro
nevti, pentru a avea Bugeacul cu Chilia vi Siretul de jos cu linia Milcovu-
lui. Din acelavi determinism geografíc ce vevnic 1-a exercitat aceasta re-
giune a ievit plant!! luí Iancu Corvín de a cucerí Chilia i hotärirea Tur-
cilor apoi de a controla aceasta regiune, prin creerea raialelor Chilia vi
Braila.
Si tot flptura locului explica de ce tocmaí aici, in 1916, a fost o-
priti inaintarea armatelor duvmane.
Numai daca tinem sama de toate acestea putem sa intelegem de ce
hotarul dintre Moldova vi Muntenia, adica limita de Sud a Jud. Putna,
azi fixati pe apa Milcovului, a suferit mai multe modificäri cleat oricare
dintre liniile de fruntarii dela noi din tara.

Avezare, intindere, margini

Forma Judetului Putnd. e aceea a unui poligon octogonal neregulat,
latura cea mai lungi fixati pe riul Siret pe toata lungimea cat uda pi-
mantul acestui judet, prezentind cea mai mare lungime dela Nord spre
Sud-Est vi cea mai mare latime dela varful Clabuc pang. la 8 Km. Sud de
satul Blehani, urmind directia N-V, S-E.
Judetul Putna se invecineaza la Nord cu jud. BacAu ; la Vest, cu jud.
Trei-Scaune i Buzau ; la Sud, cu jud. R.-Sarat ; iar la Est, cu jud. Tecuci,
cu urmatoarele limite : la Nord se desparte de jud. Bacau printr'un hotar
conventional ce pleaca din apa Siretului direct spre Vest, pela Nord de
satele Parava i Teiuv, pe o distant& de 10 Km., dui:4 care pornevte direct
spre Sud pana la Nord de satul Borvani, se indreapta apoi spre Sud-Vest
pana la 5 Km. Nord de satul Campurile, de unde pornevte spre Vest, cu
mici sinuozítati pang in varful Clabuc, hotarul mergand in aceasta directie
pe cumpana apelor care desparte bazinul Trotuvului de bazínul Suvitei.
Dela muntele Clabuc hotarul se indreapta spre Sud, Sud-Vest, mer-
gaud pe vales Lepvei, apoi pe valea Putnei pan& la isvoarele acesteia, con-
tinuand pana in apropiere de varful Läcautul, iar de aici indreptandu-se
spre Sud-Est, dela izvoarele Zabalei vi pana la confluenta acesteia cu pa-
raul Gorul, unde se termina vecinatatea Cu jud, Trei Scaune vi de unde
incepe vecinatatea cu jud. Buzau. Limita continua mai departe directia Sud-
Vest pe la poalele dinspre vest a muntilor Giurgiu, Muva, ping In varful
Furul, de unde incepe vecinatatea cu jud. R.-Sarat i continua spre rasarit
pana in dreptul targului Odobevti, indreptandu-se apoi spre Sud-Est spre
spa Milcovului, trecand pe la trei km. eud de Focvani, continuand pana In
apa Sireturui, pang la 8 km. sud de satul Blehani.
La rlsarit, limita judetului o formeaza raul Síret. pe toata intinderea.
Suprafata Jud. Putna este de 334.700 ha'.

Relieful
Privit din vesul Dunarii sau de pe culmea Carpatilor, pamantul Jud.
Putna se prezinta panoramic in forma de amfiteatru. De pe culmea munti-
L'Agriculture en Roumaafe, Album Stattstique
(Mlnisterul de AgrIculturi 1 Pomeull), 1929.

www.dacoromanica.ro
lor, vederea rAzbate spre Rgsgrit, pAng departe In zare ; lar de pe vesul
Dungrii spre apus,_se opreste pe Mggura Odobevti, cgreia se algturg spre
Nord dealurile Panciului, lar spre Sud dealurile Ramnicului.
Deoparte vi de alta a Mggurei Odobesti, se deschid vgile Milcovului
f i Putnei, cele doug por(" care duc spre Vrancea,
Topicul Patna" Inseamnä in limba slavg cu drum", sau cu cgrare",
ceea ce confirmi cg din timpuri stavechi valea Putnei a folosit de potecA
VrIncenilor, pe care nevoile ii duceau cgtre es.
Pgtrunzind pe una din aceste porti, avem surprinderea de a da brusc
peste un tinut care poartg caracterele tipice ale unei depresiuni : Vrancea,
topic care in limba slavg. inseamng groapg".
Acest uluc al Vrancei este Inchis spre Apus de zidul muntilor Vrancei,
foring cu care se terming In aceastä parte relieful Jud. Putna.
Pe pa.mintul Jud. Putna observgm deci patru regiuni de relief bine
distincte :
Regiunea muntoasg ;
Depresiunea Vrancei, cunoscutg sub numele de Tara Vrancei ;
Dealurile subcarpatice ;
Regiunea vesului, ce se pierde In lunca vastg a Siretului de jos.

Muntii
Limitele regiunii muntoase ce apartine de Jud. Putna sunt spre Vest
o linie ce merge pe culmile muntilor vi coincide cu hotarul spre jud. Trei-
Scaune vi Buzgu ; lar citre depreshrne sunt marcate de o linie care pornind
din Nordul Judetului, coboarg spre Sud, trecind pela poalele dinspre RA-
sgrit ale vArfurilor Sboina-Neagrä, Coza vi Lapovul. Satele mgrginase age-
zate pe aceastg limitä sunt : Soveja, Tulnici, Coza, Plostina vi Tipgu.
Trecerea dela munti la depresiune se face printrio rupturg de pantl,
destul de accentuatg.
Muntii Vrancei,
, numiti de Prof. L Simionescu Muntii Indoiturii car-
patice", fac parte din sirul Carpatilor Orientali, cu ingltimea mijlocie Intre
1200-1600 m. vi se prezintA ca un nod orografic In VA/4W Gorul (1785 m.),
cel mai inalt vArf din muntii Vrancei, din care se resfirg spre rgsgrit In
judetul nostru mai multe culmi.
Dela'Nord cgtre Sud, gäsim urmgtoarele : Sboina-Neagrg (1385 m.), Ma-
cradeu (1137 m.), Tisarul-Mare (1265 m.), Coza (1633 m.), Condratul
(1491 in.), VArful Seciului (1520 m.), Pietrosul (1658 m.), Muntele-Verde
(1499 m.), VArful Sburgturii (1587 m.), Arisoaia (1517 m.), Pgeselele (1530 m.),
Sboina-Frumoasg (1660 m.), Lapo-sul (1372 m.), Musa-Mare (1498 m.), Furul-
Mare (1417 m.), si Monteorul (1354 m.).
Din invirarea de mai sus, se observg cg ingltimile muntilor Vrancei
merg crescAnd dela Nord spre Sud, cele mai mici sunt Intre Casin f i Putna ;
mijlocii Intre vAile Putnei si afluentul ei NAruja si cele mai mari, catre
S-V. In general muntli Vrancei prezintg In pfirtile inalte numeroase plaiuri',.
In adevir, cercetAtorii care s'au ocupat cu Vrancea au ggsit In muntii
Vrancei mai multe platforme de eroziune, vechi stadii de maturitate, care
In u'rma inAltgrilor succesive suportate de intregul lant muntos, au fost a-
7

www.dacoromanica.ro
tacate de agentii externi, lasandu-ne algae niveluri netedel numite de lo-
calnici plaiuri".
Din pima de vedere antropogeografic, aceste constatäri trebue sa ne
atraga atentia, caci spinarile lor folosesc drept poteci pentru pastori ti dru-
metii care sant nevoiti si circule pe inältimi, din pricina lipsei de pasuri,
aici, la cotul carpatic.
Plaiurile cele mai inalte corespund zonei Cu Otani alpine (1600 m.),
numite goluri" (exemplu : golul Cozei).
De aceea stanele cele mai Inalte se allá aici la zona de contact a pa-
durei cu zona alping. Si pe plaiurile mijlocii se gasesc staae ; dar aici a
trebuit sa intervina de cele mai multe ori mane omului, pentru a creea prin
despaduriri golul absolut necesar at ezarilor pastoretti.
Muntii Vrancei sunt munti masivi, pe care apele n'au reutit sa-i fe-
restruiasca, ceea ce face ca dela pasul Oituz pink' la pasul Buzäului sä nu
se gaseasca niel o trecatoarea utilizabilä.
Are versantul transilvan mai dulce, spre deosebire de cel estic de
obiceiu mai abrupt ; iar rocile sunt din ce in ce mai tinere, cu cat ne dep-
lasam dela Vest spre Est. Roca dominanta care alcatuiette muntii Vrancei
e gresia. In compozitia acestor munti inträ conglomerate verii ti inteo mai
mica masura marne. Ele opun eroziunii o rezistentä mijlocie, evidentiata
prin formele tinere pe care le au vaile aici, cum avem, de exempla, la fru-
moasa cascada a Putnei, Säritoarea", la repeziturile numite La caldari"
ale Zabalei, sau valle cu perejil abrupti ti inalti de zeci de metri, in forma
de canon", ca Titita, locuri de atractie pentru excursionittii incercati.
Pe valea superioara a Putnei se aflä o gresie micacee alcatuitä din
bancuri incrustate cu s Irate groase de marne nisipoase ti cu conglomerate
verzi.
Ea se prezinta astfel e grosolanä, galbuie-murdara pe suprafata alte-
ratA ti vanatä-albastruie pe spärtura proaspäta. Elementele care o consti-
tuiesc sunt : cuartul, fragmente de.- tisturi cristaline, mica alba fi uneori
feldspat. Numulitii mari, cari se gäsesc uneori, o determing ca eocena.
Sboina, Macradeul, Lacautul sunt alcatuiti din aceasta roca, care de
altfel constitue ti creasta inaltä. a Carpatilor Orientali pe dist anta intre
Buzau fi Trotut.
Aceasta gresie este erodata cu uturintä din pricina intercalärii stra-
telor de marne, care Hind spälate de apele curgatoare sau de tiroaie, fac
sa se piarda suportul gresiei ce cade sub forma de stanci mai mult sau mai
putin prismatice, läsand coastele sä faci itnpresia 'unor cetäti ruinate.
0 alta roca interesanta care -se gasette mult raspandita in muntii
Vranrei stint conglomerate verzi, constituite mai cu seama din roce verzi,
de tip dobrogean, cimentate bine cu argila silicioasä, neagra ti nisip brun,
-negricios.
Stratele acestea au in valea Putnei o grosime de 70-80 m.
Formeaza varful Streiului ti o parte din Tisaru.
De altfel, pe valea inferioara a Putnei fi Pe Milcov se gäsesc azi in patul
lor mari cantitäti de bolovani verzi care nu sunt altceva cleat bucäti din
acest conglomerat supus eroziunii actuale.

-8

www.dacoromanica.ro
 In partea de vest a muntelui Coza, la confluenta celor douh Tivite,
In muntele Tisaru-Mic vi in Valea Lepvei, deasupra conglomeratelor, se
gasesc visturi argiloase negre cu o grosime de peste 300 m. cu intercalatii
de gresii dure, verzui vi conglomerate.
In unele locuri, Putna superioara are o vale larga care alterneaza cu
regiuni de ingustime, care nu sunt datorite captarilor, ci constitutiei rocilor
visturi grezoase, gipsuri vi argile cu saratura, depozite ale unor golfuri ale
intaiului mediteran din interiorul Flivului, care au lost strivite Intre cutele
acestuia, in miocenul superior, cand Flivul a fost recutat.
In partea de sud a muntilor Vrancei pe plaiul Monteorului vi pe ver-
santul estic al muntelui Furul-Mare gasim vi aici conglomerate verzi, gre-
sie cu multa mica, marne grezoase, ca vi pe valea superioara a Putnei.
In concluzie, se constata ca muntii Vrancei sunt formati din ultimele
doua zone ale Flivului, mediana vi marginala. Ei apartin sistemului paleo-
gen vi anume : zona median& seriei eocene vi cea marginala seriei oligocene.

Depresiunea Vrancei
Este a doua forma distincta de relief, pe care o intalnim in judetul
Putna. EA face parte din ulucul subcarpatic, fiind inchisa la apus de muntii
Vrancei, la rasärit de dealurile subcarpatice, cu Magura Odobevtilor, cel
mai periferic vi mai ?nett ; la nord se intinde pana 14 curmatura Soveja,
peste care trece cumpäne apelor dintre Suvita vi Putna, lar la sud pana
In pal-Mil Mala vi satul Nereju, avand ca dimensiuni circa 35 m. in lun-
-gime vi 5-15 m. lätime.
Aceasta depresiune a Vrancei propriu-zisa se continua la nord, la noi
in judet, dineolo de carmatura Soveja, prin depresiunea Soveja - Criminet,
in mijlocul careie se afla frumosul sat Soveja, statiune climaterica.
Vrancea propriu-zisa e alcatuita din punct de vedere petrografic din
marne vinete galbui, gresii, gipsuri vi saraturi.
Ava se vi- explica bogatia Vrancei In puternice masiVe de sare vi In
isvoare &grate care fe -pun in evidenta. Unele din aceste masive de sere
spar chiar la suprafata. Vrancenii se bucura vi astazi de privelegiul de a
scoate vi folosi sarea pentru nevoile gospodarevti, cu abatere dela legea
monopolurilor vi ca o amintire a libertatilor de care s'au bucurat pana In
timpuri apropiate.
Asemenea masive se gasesc la Valea-Sarii, la Farcava, ceea ce face ca
paraiele Reghiorul vi Reghiul s'a fie grate ; altele sunt la Andriavul-de-jos
vi Andriavul-de-sus.
In legaturá cu constitutia geologica a de presiunii Vrancei trebuesc
-semnalate zacamintele de carbuni vi gazele naturale de langa Andrias la
focul viu" vi chiar a petrolului care in unele locuri iese singur la supra-
fall, dui:4 cum o dovedesc numirile ca : Valea Plcurei, afluent al Vizautului.
Rocile din care este alcAtuita depresiunea Vrancei sunt foarte us'or
erodati, din care cauza aceasta groapa a Vrancei a fost scobita inteun
timp relativ scurt.
Tot in legatura cu constitutia geologica a .Vrancei trebuesc puse li
a. 9

www.dacoromanica.ro
alunecarile de teren mai des intalnite in partea de rasarit a depresiunii git
care impiedica construirea i durabilitatea goselelor.

Zona subcarpatica
A treia forma de relief in ordinea succesiunii, o alcatue dealurile care
fac parte din dealurile peiicarpatice, separate de eroziunea apelar curgatoare
in doua giruri de dealuri : Subcarpatii interni 6 Subcarpatii externi.
Subcarpatii interni sunt alcatuiti din urmatoarele inaltimi dela Nord,
la Sud RAchitagul-Mare (U27), Rächitagul-Mic (896), Dealul Teiug (827),
Varful Raiut (967 m.), Dealul Tajan si Fetigu.
Intre Subcarpatii extern i trebue mentionat in primul rand Magura 0-
dobe¡ti (1001 m.), cel mat ihalt deal subcarpatic din intreapa tara, care se
intinde din apa Milcovului pang in apa Putnei gi care apare privirii
torului cu aspecte cu totul diferite dupa locul de unde e prività : din 0-
dobegti, dela Vidra, Gagesti sau deja Mera, pe valea Milcovului.
La nord de Magura, dincolo de apa Putnei pan& in Sugita, se intin-
de dealul cu varful Momaia (625 m.), iar la nord de Sugita, Dealul-Mare-
(707 m.).
Altitudinea maxima de 1001 m. ce a atinge in Magura Odobegti dea-
lurile subcarpatice se datoreste strangerii acestei regiuni In clegtele for-
mat de cotul Carpatilor i masivul dobrogean.
Subcarpatii externi se terminA brusc in cimpie, Cu O denivelare de
cca, 400-500 tn.
Ei inchid vederii calitorului ce vine dinspre cimpie, tara Vrancei si
muntii.
Din punct de vedere petrugrafic, pe varful Teiug se afla marna
gipsul, precum gi tuful dacitic, de coloare verde rar albicios, in general cu
bobul fin i dispus in straturi subtiri care in alternanta cu gresii ,sau mar-
ne ajung intre 2-5 m. grosime, sau formeaza bancuri groase, care cu gre-
siile silicioase ce-I insotesc ajung pana la o grosime de 20-40 m,
In partea de rasarit a dealurilor interne subcarpatice se gäsesc dis-
puse in straturi aproape verticale, avand la baza marne cenusii, cu piad
inguste de gresie, iar in partea superioara nisipuri gi multe bancuri de-
gresie rezistenta.
Putna i Milcovul la trecerea lor printre gresiile acestea de varsta.
sarmatica isi stramteaza mult välle, lar malurile drepte dau impresia unor
ziduri de cetate, ca la Scruntar pe valea Milcovului gi la rasarit de satul
Prisaca, pe valea Putnei, oferind calatorului locuri de un pitoresc deosebit..
Subcarpatii externi sunt de virsta mai noua, fiind acoperiti cu stra-
te foarte groase de pietrisuri levantine.
De pe Magura Odobegtilor inspre toate punctele cardinale se in-
dreapta vai torentiale, pe care se scurg bolovani rotunjiti alcatuiti din
gresie, de marimi ce ajung cu_ diametrul Sul la 25 cm. Aga se explica
frecventa topicului Pietroasaw,
Aceste prundiguri in grosime de 700 m. ce le gäsim pe Magura Odo-
begtilor la Inaltimea de 1000 m. dovedesc cä ad au avut loc migcari tec-
tonice considerabile.
10 =10.11111

www.dacoromanica.ro
 mire Subcarpatii interni i externi se cuprinde un al doiles uluc de-
-presionar, intracolinar, in care se all& cuibarite satele : Cimpuri, Vizantea,

Campia
A patra forma de relief din judeful Putna in ordinea succesiva dela
Nest spre Est, care ocupa Iasi o mai mica portiune, este Campia.
La unía de contact care deosebevte net dealurile de dimple se gl-
sese avezate cele mai multe vi mai bogate din avezärile omenevti ale jude-
tului Putna.
E frumoasa regiune a podgoriilor.
Spre rasarit campia este limitatä la fel de distinct de larga luncii a
Siretului, care trebuevte considcrata de asemenea ca o forma aparte de re-
lief.
Spre nord cimpia se ingusteazä, strimtorata iiind pe deoparte de
dealurile subcarpatice, lar de cealalta parte de marginea d.3 Sud a podi-
§ului Moldovei.
Spre sud, ea se continua, largindu-se, in jud. RAmnicul-Sarat.
Aceasti portiune de campie a judetului face parte din marea unitate
-naturalg ampia Romina.
Ceea ce e vrednic de remarcat la aceasta portiune din Câmpia Roza-
nä, apartinatoare judefului Putna, e faptul ca act ne aflam in tinutul cel
mai jos al acestei vaste unitati morfologice (altitudine 40-60 m.), tinut care
.capiita un aspect depresionar prin vecinatatea imediati a dealurilor vi a
margicei de sud a Podivului Moldoivenesc, care se termina in valea asi-
metrica a Siretului, cu intiltimi de 60-70 m.
Asa se vi explica faptul ca in judetul Putna se gasevte un foarte im-
portant nod hidrografic, format dintr'un manunchi de ape care uda peste
1/2 din Moldova vi 1/4 din Muntenia.
In adevar Siretul, care in cursul sgu superior vi mijlociu e destul de
repede, dela Marasevti ii incetinevte foarte mult cursul, lunca sa avänd o
extenziune de-peste 30 km., adica o lärgime, pe care nu o are niclieri nici
-chiar lunca Dunarii.
In judetul Putna, Siretul paräsevte brate, läsfind lacuri in forma de
potcoava i mlavtini acoperite de papuriv.
Aceasta, de oarece cursul inferior al Siretului, dela Märäsevti, coincide
cu axa de cea mai mare adincime a Cgmpiei Romine, adicä cu vestita
dinie de falie Focvani-Islamoloasa-Galati-Tulcea.
De aceasta linie tectonica se leaga de altfel i multimea cutremurilor,
-care fac din judetul Putna o regiune cu o seismicitate atät de notorie.
Seismicitatea Judefului Putna
In adevar, in mantii Vrancei exista un punct seismic dintre cele mai
carecteristice vi interesante.
Exista eici un focar de cutremure achinci care, prin persistenta vi
zolarea sa nu-vi gasevte pereche pe toata faja pämintului decit inteun alt
punct similar din muntii Hindu-Kush, in Afganistan.
Cutremurele din Vrancea mai au o caracteristica importantä, anume
11

www.dacoromanica.ro
aceea cl atunci cind sunt puternice ceea ce se intamplA de cite ori pe se-
col se fac simtite ping la depArtAri extrem de mari, mai cu semi spre
N. E.
Cutrernurul cel mare dela 10 Noembrie 1940 a fost simfit pättA din-
colo de Moscpva vi Leningrad, ping prin Caucazia vi Asia-Micl i pan&
departe in Sud-Vestul Bulgariei. Lantul muntilor Carp* dimpotrivA, pare
a se comporta ca un fel de amPrtizor, sau un ecran care slAbevte conside-
rabil intensitAtile macroseismice ale acestor cutremure.
Cutremurul dela 10 Noembrie a fost insA inregisfrat in toail lumea,
adicA nu a fost seismograf pe suprafata plmäntului care sl nu fi primit o
cit de mica veste despre nenorocirea ce s'a abAtut asupra unei pArti din
tare noastrA.
In cuprinsul ariei de intensitate cutremurele puternice din
Vrancea au in unele puncte rAslete o putere mai mare. La 10 Noembrie
1940, la Panciu, Petrevti (Putna), etc., cutremuruI a avut gradul de inten-
sitate 10, la Bucurevti 9, la Bravov 8.
Toate marile cutremure din trecutul Ora noastre au prezentat aproa-
pe aceleasi caracteristicer adicl aceeavi mare intindere a ariei de intensi-
tAti maxime i aceleavi neregularitAti in distributia intensitAtilor in cuprin-
sul acestei arii ; toate au acelavi punct de origine, situat la mare adancime-
in subsolul Vrancei.
CitAm cAteva din cutremurele mai importante
8 Noembrie 1620, 9 August 1679, 12 Iunie 1701, 13 Maiu 17384 11
Iunie 1738, 6 Aprilie 1790, 29 Ianuarie- 1838, 17 August 1893, 31 August
1894, Mai 1912, 1 Noembrie 1929, 13 Ittlie 1938, 22 Octombrie 1940, 8
Noembrie 1940, 10 Noembrie 1940.
Cutremurile din Vrancea au fost i sunt urmArite cu mult interes de
cei mai vestiti seismologi din lume. In anii din urmä, °data' cu perfectio-
narea aparatelor de inregistrare, seismografele, s'au fAcut cercetäri vi deter-
minAri ale pozitiei epicentrelor cutremurilor din Vrancea de marii seismologi
din AmericaGutenberg vi C.F. Richterde seimologii din Anglia, Australia,
etc. Numai noi, care trAim inteo tarA cu eta de caractetisticá seismicitate,
Vrancea fiind unicul focar de cutremure adänci din Europa, nu aveam in
functiune decAt nivte aparate vechi dinainte de räsboiul mondial.
/Ina astAzi, in interval de 8 ani, au fost inregistrate peste 80
cutremure mai puternice sau mai slabe, avänd toate epicentrul in Vrancea,
caracteri7ate prin coordonatele geografice 45°, 9', latitudine Nord vi 260,6,
logitudine est Greenwich vi adAncimea intre 100-200 km. in subsolul Vrancei.
In timpul cutremurului mare dela 10 Noembrie 1940, au fost vlzute
vi in regiunea noastrA felurite fenomene luminoase.
Din ancheta fAcutA reiese cä nu se poate contesta realitatea fenome-
nului. El s'a produs sub diferite infAtivAri iluminäri ale cerului, totale sau
pirtiale, ale solului, scintei mari i mici, globuri, fAvii luminoase de colo-
ratiuni diverse care s'au produs in diferite locuri.
In 870/0 din cazuri manifestArile luminoase au fost vAzute in directii
cu totul deosebite de aceea a epicentrului, de cele mai multe ori chiar in
directii opuse.

12

www.dacoromanica.ro
 Serviciul Seismologic al României a instalat in anul 1942 aparate
seismografice in oragul Focgani, urmind ca in curind o statie seismologici
asetniinitoare sä ia fiinta gi In Vrancea, anume la Nereju.

Pozitiile geografice ale epicentrelor qi addncimile cdtorva

cutremure din Vrancea

1929/X1/1 1924/111/29 1935/1X/5 1938/V11/13

Autoritäti ...: r Tis to ..a.L. .... ,,3-0 ..A ...; Nia -aI. co
.4ci CI
o 4i = ca *al Z
.gr, o r,rj =
CI
c.,ga'a al Z CIo 43 7, E ,_i
03 z °Isi
0 (=
Zs,
°
.--1 wr I-4 --c -.I we* I-1 wiC

Oxford 46,0 26,1

Jeffreys 45,9 26,8 184

Gutenberg & 45,9 26,5 160 45,: 26,5 150 45,8 26,7
Richter 150 45,7 26,7 150

Demetrescu 45, 26,6 198 45,7 26, 163

19401V1/24 1940/X/22 19401X1/10

Bureau
International 45,9 26,. 45,9 26,6 150
1501
Gutenberg &
Richter 45,8 26, 150 45,8 26,5 150

Saint Louis - 150 150

Pittsburg 150 150

Wellington 150 150

Petrescu 45, 26,6 122 150

Demetrescu k' 26, 115 45,9 26,6 140

Date climatologice cu privire la Judetul Putna i

Judetul Putna nu este o ,,unitate" morfologicl, o regiune naturall
geograficä, ci e aici la curbura Carpatilor, un tinut de tranzitii, de contact,
unde se intilnesc trei din marile forme de relief ale tärii : Podigul Moldo-
venesc cu Cimpia Romina gi cu muntii Carpati.
Cunoagterea sumari a formelor de relief 'este necesarä pentru a putea
a-- 1
9 N. AI. Ridulescut Date climatologice cu privire la Moldova de Surf, io revista
MlIcovIa4s, vol. It soul I (1930).

13

www.dacoromanica.ro
intelege mersul temperaturii, al vanturilor si al ploilor, cad färä Indoiala
una va fi clima in partea muntoasa a judetului, alta clima din tara Vrancei
vi alta clima dealurilor §i a sesului.
Pentru a prinde caracteristica climatologicl a fiecarei regiuni de re-
lief, desigur trebue sa facem apel la datele meteorologice. Dar din neno-
Tocire aceste date ne lipsesc, caci in jud. Putna nu se gäseste nici o sta-
liune meteorologica principall, iar cele secundare sunt Inca prea rare si
de data recenta.
Depresiunea Vrancei vi muntii n'au nici una. Deaceia suntem siliti sa
recurgem la datele meteorologice culese pentru regiunile vecine.
In general vorbind, jud. Putna are un climat temperat, cu variatii marl
,dela iarna la vara caracteristica intregii täri.
7emperatura
In harta cu izoterme, care aratl temperatura medie anuala a Roma-
niei, intocmita de Institutul Meteorologic Central, pela Est de Focsani trece
izoterma de 100, care trece de asemeni pela Vest de Rm.-Särat si apoi
spre Nord prin mijlocul Jud. Tecuci, se apropie dc hotarul dintre Tutova
Covurlui, spre a se continua in Basarabia.
Celelalte izoterme de 9°, 8° vi 7°, pierd paralelismul cu cea de 100 si
inerg paralel cu sirul Carpatilor, ca proba c pana la izoterma de 10° se
simte influenta climatului dobrogean.
In depresiunea Vrancei, temperatura medie anuall trebuie sa fie mai
ridicata decal cea data de 8° - 90 pe harta Institutului Meteorologic, deoa-
rece in depresiune chiar pana la altitudinea de 600 m,, gasim plante me-
diteranee, cari n'ar putea trai la o astf el de inaltime, daca iernile n'ar fi mai
blande, de ex. : catina, vita de vie, piersicul, iar nu cul vi macesul cresc
chiar vi mai sus. In interiorul depresiunii liliacul inflorevte cu 7-11 zile
mai devreme deaf la capetele ei. Astfel in timp ce la Soveja §i Jitia in-
Ilorirea s'a produs la 11 Mai, la Naruja faptul se produsese la 3 Mai si la
Nistoresti la 1 Mai a anului 1930.
Depresiunea joaca deci rol de adapost pentru plantele care o popu-
leaza si le permite o vegetatie mai timpurie. Crivatul e oprit de inaltimile
rnari ale Subcarpatilor externi vi intern+. §i nu patrunde decal pe poarta
cea mare a Putnei, ingaduind Vrancei sa alba o iarna ferita de cureniii
nAprasnici din sesul Focsanilor. Asa se explica vegetatia luxurianta de pe
vesul Raiutului topic care singur arata situatia de rai pe care o are
aceastA creasta.
Regiuni mai inchise, ferite de vant si deci cu o temperatura mai dulce,
avem pe valea Milcovelului afluent al Milcovului, care desparte Magura
Odobevti in doul : deoparte Titila, de cealaltä Raiutul vi mai cu sami
valea Reghiorului.
Pe munti temperatura medie anuala este de 60. In limp ce in ses la
Focsani in anul 1930, liliacul a inflorit la 24 Aprille, in regiunea muntoasi
la Plesu, fenomenul s'a petrecut abia la 16 Mai. Aceste localitati afrandu-se
la aceiasi latitudine, singuri diferenta de altitudine, circa 850 m., a deter-
minat o intarziere de 22 zile la inflorirea acestei plante.
Pentru a vedea mersul temperaturei in fiecare lunä a anului si pe
14 411

www.dacoromanica.ro
anotimpuri, in jud. Putna putem compara - asa cum se obisnueste - datele
observatiilor dela doua statiuni din imediata apropiere a judetului Putna
gi anume : dela DrAguseni Qi R.-Sarat.
Observatiunile dela Rm. &rat sunt pe o perioada de 10 ani, intre
1898 si 1907, iar pentru Draguseni pentru perioada 1921 - 1928.

t.
46 i;
Statiunile si "a ci 1') .6 g al
I I ta4
o Z
I

.1., -,t ,g. I .2. ,t4 cii A

R.-Sarat i 2,4 0,6 3,3 10,0116,2 19,311 22,1 21,91 16,8i 11,4 4,71 2,0
Driguseni I 1,9 2,3 4,8 10,1115,91 18,4 21,7 20,1 16,0 10,7 5,81 2,3
1

Pentru aceiasi perioada de timp, avem urmätoarele medii de tempe-

tatura pe anotimpuri

lama
- Statiunile I Primavara I Vara I Toamna

R.-Sarat 9,8 I 21,3 I 10,9

I. 1'3
Draguseni 2,1 I 20,0 I 10,8
I

V 8nturile
In perioada 1921-1928, observatiile privitoare la frecventa vanturilor
;i la intensitatea lor pentru Jud. Putna sunt luate dupa statiunea Dragu-
seni, care are date complete pentru aceasta perioada
Frecventq vanturilor in procente este urmatoarea :

N. N.E. E. S.E. S. S.W. W. N.W, Calm

24,4 7,4 2,4 4,2 11,8 5,1 3,0 9,6 31,3

Din datele de mai sus se constata ca procentul de 31,30/0 cate arata

timpul calm, este destul de mare fatä. de alte tinuturi mai stapinite de
vinturi.
Directia cea mai frecventa este N. (24, Co) si in general din partea
Criatului avem 34,2%, iar dinspre S. si S.W. numai 16,9%.
Rezulta de aici ca vantul predominant este Crivatul, vanturile de S.
fiind inteo foarte mica proportie. Acest vant de S. si S.E. nu este altul
cleat Austrul, care se interfereaza deasupra Jud. Putna cu Crivatul.
Inspre Rm.-Sarat si Buzau, Crivätul se simte mai mult cu directia E.
si N.E., din pricina curburii Carpatilor ; pe and la Draguseni mai mult
clinspre N. si N.E., statia fiind in Rasaritul Moldovei, unde vantul nu In-
tilneste nici un obstaeol,_ care si-i schimbe directia.

15

www.dacoromanica.ro
 Crivitul venind dinspre N, uneori cu vitezl de 25 m. pe secundli,
se despica in doll/ in dreptul inältimilor Dobrogei, seurgandu-se cu putere
deasupra Deltei Dunarii pe o parte, iar pe de alta isi schimbi directia
spre V. fi S. V., prin vadul stramt dintre Magura Odobefti i M-tii Do-
brogei, spre largul fes al Dunfirii. Acest vânt scade bruse temperatura f i
este foarte simtit pe valle afluente Siretului, care brazdeaza podifurMol-
dovei, deoarece aerul rece se scurge de pe podif in f es prin aceste vai.
O cilatorie pe dealuri, in aceiasi zi cand Crivfitul sunä cu putere la
es, poate dovedi ca intensitatea vantului este mult scazuta. lar in depre-
siune, curentii de aer se simt i mai rar. Spre Vrancea, de exemplu, Ma-
gura Odobefti tine piept Crivitului, ferind cateva VAL unde se adäpostefte
o vegetatie deosebita, dupa cum am arAtat la mersul temperaturii.
In tara Vrancei se simte uneori un vant cu directia N.S. evidentiat
de negurile care se scurg in aceiagi directie.
Tara Vrancei are fi ea un .,Vint Mare' care sufil dinspre S.V. pre-
cum i un alt Vint local, care se simte uneori vara, puternie pi rece, nu-
mit Ciolanul".
Portile prin care ptitrund vanturile in Vraneea sunt Putna fi MilCO-
V111. Prima cu caracter de maturitate, cu versantele departate, permite Cri-
vatului sa intre adanc in depresiune.
Milcovul. tanar, cu valea ingusta nu ingaduie acest lucru i de aceia
In lungul lui gasim regiunile cele mai adipostite (Milcovel, RAiut).
Deasupra pe podurile Vrancei curentii de aer Nord Sud se simt cu
putere, de aceea nici afezari omenefti nu gisim pe terasa lnaltä, ci mai
mult pe cele medii fi inferioare.
Brizele de munte fac deasemenea regulat schimb de aer Intre munte
i depresiune, imbracind in ceaja, dimineata, varturile mai inalte fi adueind
sears un miros puternic de rafinl.
Muntii Vrancei fiind formati din mai multe f irUri de culmi paralele,
lar peste ei nefiind nici o trecatoare accesibilä, Jud. Putna nu primefte
nici o influenti climatologica din Transilvania f i nici nu o influenteaza.
In rezumat
Jud. Putna este sub influenta vanturilor de N. fi N. E.
Vanturile de S. f i S. V. se simt foarte putin, procentul scazand pe
masuri ce inaintiim spre N. Estul judetului.

Ploile
In medie, intreaga Moldova de S. primefte o cantitate de 581,1 mm.,
care ar fi suficienta sema'naturilor, daca n'ar fi dela an la an diferente prea
mari, ce dau o mare nesiguranta in agricultura.
Precipitatii anuale sub 400 mm. nu se gasesc. Ploi de 600 m, m.
nual cad la limita dintre deal f i es: peste 700 mm. cad in regiunea
dealurilor, a Vrancei fi a muntilor.
In intreaga regiune vranceana cade o cantitate apreciabila de ploaie
7.800 mm. anual. Din pricina abondentei de ploi se produe in aceastá
regiune o sumedenie de alunecari de strate fi o retea hidrografica bogati
16

www.dacoromanica.ro
.cu vita tinere, cari in timpul lunilor ploioase se umplu cu ape, ce vin cu
iurie $i stria drumurile :Ili podurile.
De altfel ploile in Vrancea sunt mai mult burni¡oase - vlog" mo-
canesc, car\e dureaza uneori saptamani intregi, mai ales toamna : ploile to-
renliale sunt rare $i cad doar vara.
Precipita¡iile sub forma* de zapezi trebuesc deasemeni irentionate in
-Vrancea, caci ele influenleaza aqezarile omene$ti.
Acestea hind a$ezate mai ales pe Val, sunt acoperite cu name¡i in
limp ce deasupra pe poduri $i terase, zapada e spulberata ; din cauza a-
ceasta, in timpul iernelor grele gospodaril nu se vAd zile intregi unii cu
allii.
De altfel chiar morfologia Vrancei arati ' ca, dei geologiceqte destul
de tanara, depresiunea aceasta evoluiaza foarte repede, eroziunea lucrand
intens, mai ales ea $i rocele sunt de mica duritate.
Pentru a se vedea cari sunt in mm. mediile lunare de precipitatiuni
atmosferice se da mai jos, un tablou intocmit pe o perioada de 25 ani
41891-1915) in care se dau pentru fiecare forma de relief : munte, deal, cam-
pie, pe intreaga Moldova de Sud $i deci $i pentru Jud. Putna, precipita-
-Pile medii lunare,

Ape c6zute in mm.

Mijlocii lunare din perioada 1891 - 1915
-1-; ' w .
ta
Stallunile
Regiunea
4
.-5,
-c3
a:
tg g.
d
-a --4,,

..?,
Al.
.4 d
-8 .
cii 0zQ
-,-): t): y;

munillor 32,5 27,4 41,3 57,8 98,7 ;16,4 86,8 57,7 53,2 45,9 35,7 30,7
Regiunea
dedlurilor 31,1 24,7 35,8 48,9 73,5 834 63,8 47,3 43,2 40,4 35,6 30,2
Regiunea .
de campie 33,2 23,9 34,2 42,3 58,0 66,7 50,4 42,4 39,3 39,0 30,2 32,2
I Infreaga lidleoltad
37 1 49,7 76.7 88,7 67,0 49,1 45,2 41,7 33,8 31,0

Din cifrele tabloului de mai sus putem trage cateva concluzii foarte
interesante qi anume
a) Pentru aceia$i lunä, cantitatea de al:4 creste dinspre ges' spre munte,
cu un apreciabil numgr de mm. Explicatia este simplg si valabill pentru
¡oath' ¡ara : dela nivelul marii, pana la altitudinea de 700 m. cantitatea de
ploaie cre$te continuu. Intre 700 ni, §i 900 m. descre$te, pentruca apoí sa
-creasca din nou. Fac exceplie !ma lunile Decembrie $i Ianuarie, cand re-
giunea de ample intrece in cantitate de aril primita chiar regiunea munlilor.
IA Cu cat luna este mai secetoasa cu ataf - proportional - diferen-
lele intre munte qi ses sunt mai mici ; in lunile ploioase aceste insa sunt
foarte accentuate.
c) Cantitatea de ploaie pe care o prime$te regiunea deluroasa se a-
propie de media intregului ¡inut, fiind numai cu foarte putin inferioara
acesteia.

17

www.dacoromanica.ro
 Media cea mai mici din intreaga Moldovg de Sud o are luna Fe-
bruarie, in regiunea de amp 23,9 mm. Media cea mai mare o are luna
Iunie, in reginea muntoasä (116,4 mm.). Dealtfel acestea sunt lunile ex-
treme pentru intregul tinut.
Ploaia cazutä ne face si impärtim anuI in : 1) o perioadi sece-
toasi, cuprinzänd lunile Noembrie, Decembrie, Ianuarie i Februarie ; 2) o
perioadg ploioasä cuprinzand lunile Mai, Iunie §i fulie ; 3) lunile Martie
Aprilie, pe deoparte, August, Septembrie §i Octombrie pe de alta, formeazg
dota perioade semi-ploioase.
Perioadele acestea sunt foarte interesante, ele privind de aproape a-
gricultura noasträ.
Pentru a evidentia i mai mult acest lucru, e necesar si se examineze
urmätorul tablou :

Mijlociile anotimpuale i anuale

din perioada 1891-1915

Statiunile lama Primivara I

I Vara Toamna Anual

Regiunea muntilor 100,6 197,8 260Ç9 134,8 694,1

Regiunea dealurilor 86,0 158,2 194,2 119,2 557,6

Regiunea de ampie 89,3 134,5 159,5 108,5 401,8

Intreaga Moldovä
de Sud 91,9 163,5 204,8 120,8 581,1

Se vede de aici ci lama este anotimpul cel mai secetos, in timp ce

vara abundi in precipitatiuni atmosferice.

Apele
Judetul Putna fiind mai mult muntos i deluros cu precipitatii atmos-
ferice abundente, este ?uyanza de o bogati relea de ape curgätoare.
Toate isvorese din regiunea muntoasg sau deluroasi, curg dela Vest
spre Est §i apartin bazinului inferior al Siretului. Aceste ape au cursul re-
pede, torential, rod viguros §i au dat na§tere la multe fenomene de captare,.
Aceste caractere sunt datorate pantel accentuate, constitutiei pietro-
grafice, dar mai ales despiduririlor nechibzuite, ce au dus la stilbäticirea
apelor.
Cea mai importanti apg, care- udä judetul Putna este portiunea din
cursul inferior al Siretului, ce tine dela Nord de satul Parava §i pina la
Sud de satul Blehani. Intrand in acest judet, in cea mai joasä parte a Cimpiei
Romine, Siretul i§i largete mult albia, curge domol, despärtindu-se in multe
brate i cuprinzind la mijloc ostroave §i formal:1d o luna foarte larga des-
voltati numai pe partea dreaptg.

18

www.dacoromanica.ro
 Largimea considerabill a lunch i Siretului si disimetría vaii, ce este
aril de caracteristica acastei portiuni din cursul sau, se datoresc numero-
iilorsi puternicilor afluenti ce-i primeste pe dreapta, din regiunea muntoasa
a judetului, afluenti care i-au impins cursul pani sub platforma Walla a
Podisului Moldovei de Sud, dela MarAsesti directia spre Sud-
Est, Est.
Daca 'Ana la MArAselti Siretul a fost numai flotabil, ingiduind scur-
gerea plutelor, de aci, Siretul, largindu-si i adancindu- i albia, poate fi na-
-vigabil chi tr pentru vaporase.
In legAtura cu importanta Siretula pentru Judetul Putna, d-1 Profesor
S. Mehedinti, spune : Daca la 1859, capitala ar fi ramas la Focsani, flu-
viul ar fi devenit demult navigabil, vase mari ar fi putut inainta pana a-
proape de capitala, iar cununa dealurilor cu podgoriile dela Panciu f i Odo-
besti, precum i apropierea unei mAguri de 1000 m. ar fi facut din Focgani
si din trifle dela cotul Carpatilor un tinut cu mare desime de populatie, un
centru firesc, nu numai pentru Moldova si Muntenia, dar chiar i pentru
Transilvania".
Dar importanta Siretului trebue privita nu numai din acest punct de
vedere, ci si pentru cä valea inferioara a Siretului este cel mai scurt drum
dela mare spre Transilvania.
Asa se explica inceperea construirii soselei GalatiFocsani Brasov
-prin Vrancea.
Siretul nu e important numai prin sine, ci i prin afluentii sai, care
deschid largi cal spre munti.
Pe partea dreapia a Siretului, dealungul celei mai vechi sosele din
Moldova si in apropierea de calea ferata Bucuresti-MArAsesti-Cernauti, se
insira o zona de dese asezari omenesti Beresti, icaní, Adjudul-Vechi, Bur-
cioaia, Domnesti, Pufesti, Ciorani, Calimanesti, PAdureni, Maräsesti cu Doaga
Strejescu, Rkdulesti, Ciuslea, Mircestii-vechi, Biliesti, Sasu, Suraia, Dumbri-
vita-noua, Vadul Rosca, CAlieni, Nanesti, Costieni, NAmoloasa i Blehani.
Cel mai important afluent al Siretului din judeful Putna si care con-
--firma cele de mai sus, este Putna.
Raul Putna isi are in intregime bazinul pe teritoriul jud, Putna si are
o lungime dela obarsie pana la vArsarea in Siret de 150 km.
Putna isvoraste din partea nordica a muntelui Arisoaia, curge la in-
ceput spre Nord, 'Ala la Poiana-Marului de unde cursul sail este abAtut
spre Vest. Dupa un parcurs de 10 km. ajunge la punctul Poiana - Lepsa,
unde primeste pe partea stanga paraul Lepsa, lar putin mai jos, pe partea
dreapta, primeste cele doul Tisite : paraul Tia-Mia l Tisita-Mare, ce
isvorAsc de sub poalele muntelui Condratu. De aici, Putna îi schimbl di-
rectia spre Sud-Est si dupa un parcurs de 9 km. ajunge la satul Lunca,
unde primeste pe dreapta paraul Coza unit cu paraul Alunutui.
Dela Luuca, trecand pe lingA satele Coza pendinte de Paulesti, pe la
sud de Tulnici, Putna ja directia spre Nord. Est si dupa un parcurs de
alit 8 km. primeste pe stanga, la Sud de satul Negrilesti, piriul Dejul, for-
mat de paraul TighitAul i Arsamanoaie, de unde schimbandu-si directia
spre Sud, trece pe langa satele Barsesti, Topes% ajunge in dreptul satului
19

www.dacoromanica.ro
Palana, iar la Sud de acest sat primeste pe partea dreaptä apa paraielor
Leadova, VAsui fi Särätel unite putin mai sus de värsarea in Putna.
abata isvorAste de sub varful Läcäut (1777 m.) se indreaptl dela
izvor spre Sud-Est, formand hotar cu jud. Trei-Scaune, pana la confluenta
Cu paraul Gorul. Curge in aceastä regiune printeo vale foarte straintA si
sälbatecA pe la poalele varfurilor Arif oaia, Päiselele, Pietrosul, Sboina-fru-
moasa pe stanga, iar pe dreapta pe la poalele varfurilor Gorul, Giurgiu,
Mufa si Furul. Primeste in aceastä regiune ca afluenti, paraie scurte fi re-
pezi : Cäbälef, Giurgiu, Harboca, IntercAtoarea, Zerna-Mare, Zerna-MicA.-
Dela coafluenta cu Zerna-MicA, abala ifi schimbä directia i printeo co-
titurA aproape in unghiu drept, curge spre Räsärit pana in dreptul comunei
Nereju, de unde cursul slu se indreapta aproape in sens longitudinal, dea-
lungul ulucului vrancean, pana la Prisaca, unde confluiazä Cu Putna.
PinA aici abala mai primeste ca affuenti, paraie scurte ce aduc potop
de ape in timpul ploilor TipAul, Peticul dar mai ales pe NAruja, ce
izvorOf te de sub poalele Arifaaiei,fi curge dela Est spre Vest, avand ba-
zinul M'u desparta de al abalei prin inältimile Arifoaia, Päiselele, Pietro-
sul, Sboina-frumoasä. Primefte pe dreapta apele paralelar Balasu, Mifinar
SecIturii, Valea-Rea, pe stanga paran( Valea-Neagrä, trece prin comuna.
HerAstrau fi Nistoresti i se varsä in Mala in dreptul comunei Näruja..
De ad i abala, continuandu-si drumul tot spre Nord, dupä o cale de incl
6 km, se varsA in Plana, in drep tul satplui Poiana unde ajunge ca o n'A
mult mai puternica decat Putna, in care se varsA.
La Barsef ti, Putna ?fi schimbA brusc directia, Mara un cot de 90°,
Este evident csá aici a avut loe un feaomen de captare, pus in evident&
atat de coful de 900, cat fi de valea foarte stramtl futre Topesti fi Pri-
saca, fatä de restul cursului.
De unde inainte vreme Putna curgea dela Topesti direct spre Räsärit
pe la Carnet, Ruget, acum un afluent al ZAbalei, care avea un nivel de
bazi la Prisaca mai jos decat al Putnei, la Tope§ ti, a reina sA abata cursul.
Putnei spre Sud, läsand futre Topesti fi PArosu-Ruget o vale päräsità, fo-
lositá azi de Vranceni pentru a scurta drumul 'Mire Vrancea si bazinul
VizAutului.
Dela Poiana, râul Putna i5i schimbI din nou directia spre Rfisarir
pe un parcurs de 18 km. trece prin valea straintO dintre Poiana si Prisaca,
un adevArat defileu intortochiat, prezentind ochiului privelif ti demne de
admirat, udfi comunele Valea SArii si Colacul, unde Putna are o vale larg&
de 8 km., apol pe la Tichirif i Vidra.
Primefte pe acest parcurs, pe partea stang5, paraiele Tichini, Vidra,.
VizAutul fi Valea-SeacA, ce vine din satgLIresti. Din dreptul satului Burca,
Putna isi schimbA directia spre Sud-Est, curgand in aceastA directie cale
de 30 km. pan& in dreptul satului Balta Ratei.
In acest parcurs Putna strabate comunele Gägesti, Bolotefti, IvIn-
cefti, FAurei pe dreapta fi 'comunele Clipicefti, Tifefti, Mircesti pe stanga.
-Din dreptul comunei Clipicesti se desprinde din Putna garla Morilor, ce
trece prin satele Tifefti, BAtinesti, PAtrAlcani fi se vars& in Siret n drep-
tul satului Ciuflea.

www.dacoromanica.ro
 Pan& in dreptul satului IvAncesti, Putna curge in regiunea dealurilor,
lärgindu-si 'Mutt valea, potolindU-si iuteala i despArtindu-se in mai multe
brafe.'
Dealurile din dreapta, care o insotesc pAn'A la satul Bolotesti, sunt
mult mai inane decAt cele din stAnga, acestea variazA dela 600-1000 in.
iàr cele din stAnga au o inältime intre 200-400 m.
Dela Balta-Ratei, ce apartine comunei FAurei, rAul se indreaptA direct
spre sud si dupA un parcurs de 24 km. ajunge la confluenta cu RAmna ce
vine din Judetul RAmnicul-SArat ; de aici Putna isi schimbA iarAsi directia
spre E.-S. E. si dupä un parcurs de alti 23 km. se varsA in Siret, la Sud
de alien', in dreptul satului Lungani, de pe malul stAng al Siretului.
Trece pe lAnga satele VAnätori, Jorästi, Rästoaca unde primeste pe
Milcov mai intAiu si la cAtiva km. apoi pe ItAmna. Trece pela BotArlAu
Vulturul. Dela IvAncesti Putna infra in ses. Valea este largA, insotitA de te-
rase si cu o 'tuned plina de pietrisuri si bolovani rotunjiti, adusi cu curen-
tul puternic in timpul ploilor i inundatiilor.
Milcovul este apa cea mai de Sud a judetului Putna, care pAnA la
1859 a fost botar de tarl intre Muntenia si Moldova, iar astAzi mai face
hotarul doar pe cAteva portiuni intre judetul Putna si RAmnic ; izvoräste
din vArful Monteorul. Primeste pe stAnga phraiele : Reghiul, Milcovelul
Arva, iar pe dreapta primeste parAul Bursuc, Porcului, Valea-Rea si Pitulusa.
E un paran torential in cursul sau superior, curge la inceput in di-
rectia Nord-Est, pe sub poalele dealului Fetigu, de pe care primeste i apa
Cu acelas nume, pang in dreptul comunei Reghiu, de unde isi schimbA cursul
brusc spre RäsArit.
La acest cot, care de asemenea este un cot de captare, se gAseste
punctul cunoscut la Scruntar", unde valea Milcovului este mult strAmtatii,
curgAnd printre maluri inalte de gresie, cu stratificatie verticalà, ce dA im-
presia unor mici cheiuri.
Milcovul, dela intrarea in cam* si pAnä la vArsare, are o vale ne-
simetricA, cu malul drept mai inalt, cu o lunch' larga captusitä cu prundi$
si bolovani, primAvara curge nAbAclAios, de multe ori revärsAndu-si apele
pang in marginele orasului Focsani, desi se gdseste astAzi la 3 km. sud de
Focsani. Vara scade uneori pana devine un firisor, ce se pierde prin pie-
tris si poate fi trecut cu piciorul.
In cursul sAu trece pe l'AngA localitAtile : Reghiu, Andreiasul-de-jos,
Mera, Brosteni, Odobesti, PAtesti, CAmpineanca, Sud de Focsani si se varsii
in Putna, lAng5. RAstoaca.
Milcovul, care altädatA despArtea doud tdri surori, astdzi imbidti§eazd
o regiune naturalA din judetul Putna si RAmnic, cunoscutä sub numele de
Milcovia, dela care si-a luat de altfel numele si bine apreciata revistà lo-
cala Milcovia" care a apärut in Focsani intre anii 1930-1938 si in care
se gäsesc multe studii consacrate acestei regiuni.
In afarA de apele bazinului Putnei, Siretul mai primeste pe teritoriul
judetului Putna in partea de Nord apele Parava unità cu Orbeni, Cuccva,
Valea-SeacA si PAncestj, apoi pe Trotus.
Trotusul infra' in judetul Puma in dreptul satului Borsani, unde pri-
1111111111111111111111111M 21

www.dacoromanica.ro
invite apa Bike, trece prin dreptul satelor Cotofänevti, Cornatel, Capacevti
pe la Sud de Tg. Adjud vi dupi un drum de 45 km. se versa in Siret, in
judetul Putna, la Sud de satul Burcioaia.
La sud de Tratus, Siretul primevte apele Caregna vi Zabrautul, care
izvoränd din regiunea dealurilor se afla in faza torentiall. Au vaile plíne
de prundiv si bolovaniv ; primavara in timpul ploilor pi a topirii zapezilor
se umfla umplindu-si vaile de api, inundänd, iar vara de regula sunt
secate.
*usita izvoravte depe movie satului Soveja, la locul numit Fundul-Tina.
Aceasti spa', probabil, nu este altceva cleat un vechi afluent al Putnei, ce
§i-a pirls4 cu timpul vechea albie, croindu-si drum direct spre Siret.
UdA comuna Soveja, in dreptul careia primeste apa Dragomirna, apoí
pfiraiele Dumicuvul, China, Criminetul, Alba, Agapia, Repejorul, Valea Alu-
nelului, Haulita ; uda comunele Campurile, Racoase, Strloane, Panciu vi se
-versa in Siret la Sud -de Märävevti.
uvita, dupi cum o aratá vi numele, (Suh - slv. uscat) are o vale larga,
cu maluri inalte, ferestruite de tortnti. cu albia foarte larga, acoperiti de
bolovani vi pietrisuri vi lipsita mai totdeauna de apii.
Privit in totalitatea luí, constatäm cä pamântul judetului Putna se in-
tegreaza in marea unitate geografica, Romania,
Prin multe caractere frisk care-i sunt specifice, se deosebevte net de
oricare alt judet din tara.
Ca avezare, se afll situarin regiunea unde cele doul axe geopolítice
ale neamului romanesc, Dunärea vi Carpatii, se apropie cel mai mult si unde
se intälnesc cele trei mari unitä.ti morfologice dela noi din jara: Muntii,
Podioul Moldovenesc vi Câmpia Romänä.
Cuprinde apoi toate cele trei forme de relief caracteristice intregii
-tali, ceeace il pune in mäsuri si numere bogatii variate, dar mai ales pe
cele ale muntilor vi dealurilor, care ocupa cea mai mare parte a judetului.
Jucletul Puma, daca este deficitar in cereale, in schimb s'a facut vestit
-prin renumitele sale regiuni de podgorii; iar subsolul ski, lucru dovedít,
vontine sare, carbuni, gaze naturale, petrol, bogatii care asteapta vremuri
de linivte, capitaluri vi initiativa pentru a fi puse in valoare.
Acest ¡tide' cuprinde in límitele sale vi una din cele mai tipice de,
presiuni sub-carpatice Vrancea in care viata arhairi româneasca se
mai pastreazi Inca nealterata vi care este un ízvor nesecat pentru studii
-antropogeografice vi etnografice ; iar seismicitatea specifica pe care o are,
-11 face sä fie in atentia oamenilor de stiintä atilt dela noi din tara cit vi de
aiurea.
Tot in acest ludet exista vi un important nod hidrografic, uncle b buni
parte din apele ¡aril ivi dan intilnire.
Pe lingl importanta lor antropogeografica, aceiavi aci ca si pretutin-
-deni, apele judetului Putna, prin tineretea ion, prin cursul lor repede,
pot fi puse la treabi. Exista in acest scop proecte studiate vi in curand
prin stivilirea Putnei la Vidra, se va putea obtine curentul electric atlit de
necesar industrializarii judetului.
Cind Siretul va fi ficut navigabil, se va deschide judetului drum la

22

www.dacoromanica.ro
Mare ; iar reimpiduririle, pe langi ameliorarea climei, vor duce la domes..
ticirea apelor gi reinvierea bogatiilor de alti data ale regiunilor muntoase..
Nu riman cu nimic mai prejos fall de alte tinuturi cunoscute in ¡Ara,
nici frumusetile naturale din judetul Puma. Magura Odobeei ar putea servi
de minune ca gcoall de alpinism pentru tineret ; lar pitorescul muntilor f i
al cursurilor apelor, cum ;i multimea locurilor istorice, okra acestui judet
posibilitatea sa devina o importanta regiune turistici din tara.
Datorita wadi geografice, infati;firii pamantului, climei, apelor
variatelor sale bogAtii naturale, judetul Putna prezintl deci, insemnate ;i
variate posibilitati de desvoltare in viitor.

BIBLIOGR A FIE
S. Mehedintl Consideratiuni Geopolitice, in Mikoviaa , anul I, nr. 1, 1930.

N. Al. Riclulescu Vrancea- fizicáf i mane .

(Soc. Regalii Romand de Geografie, 1937).
Marele Dictionar Geografic al României, vol. V, de : G. I. Lahovari,
General C. I. Bra fianu, Gr. Tocilescu.-Bucurefli, 1902.

Revista Milcovia" anul I- VIL

23.

www.dacoromanica.ro
 sir I
gelatin 111;101111USCIII, Me9endarga
1_01
fismemanor IM112111112111

Judetul Putna sau tinutul cum se numea la inceput, a luat fiinta

data cu Tara Moldovei. Numele il are dela raul Putna, de origina slava
Put care insemneaza drum. Inteadevar, la inceputul vietei geologice, Putna
a croit cel dintai drum din sihastria muntilor Vrancii spre lunca luminoasä.
a Siretului.
La inceput tinutul Putnei era pana la Trotus ; mai tarziu i s'a adaogat
Tara Vrancei", lar dela 1482 in urma luptelor dintre $tefan-cel-Mare
cu Domnii munteni tinutul s'a intins panA la apa Milcovelului.
Cronicarul Moldovei Grigore Ureche spune : Atunci s'a dat lupta de-
cesiva in 10 Martie 1482. Cetatea Craciunei c'äzu, Stefan puse parcalabii sal
qi tinutul Putnei fu anexat la Moldova".
Doulzeci de ani au tinut luptele dintre Domnii "munteni i $tefan-cel-
Mare pentra statornicirea hotarelor dintre cele doua tad surori, aici, la
garla Milcovelului trash' de ,Milcovul cel mare din apropierea Odobestilor.
Multä vreme tinutul Putnei a fost carmuit de un staroste, care avea
puteri administrative si militare, ca i starostele dela celalalt botar al Mol-
dovei, dela Cernauti.
Starostele Putnei poruncea i vornicului de Vrancea cat si pantitilor
acestuia, un fel de poznici ai hotarului dela Apus. Cel dintai staroste citat
de cronici este unul numit Stan, la 1526. Starosti de Putna au fost I i cro-
nicarii Moldovei Miron Costin, Ioan Neculcea, apoi Paharnicul C. Sion, etc.
Dela Cuza Vocla geful administrativ- al Putnei capatà numele de prefect.
Judetul Putt's cum s'a aratate cuprins Infra judetele : Tecuci la RA-
sarit, R.-Sarat la Miaza-zi, Buzau, Trei-Scaune la apus i Baclu la Miazi-
noapte.
Solul sau cuprinde formate esentiale ale pamlintului tarii : munti ittalti
care treptat se coboara pang la depresiunea Vrancii, continua sub forma
de dealuri pe care erase renumitele vii ale Odobestilor i Panciului,
lindu-se intr'un camp fertil din frumoasa lunca a Siretului.
Un snop impresionant de numeroase rauri f i pantie, adevarate Putne",
deschizatoare de drumuri, se indreapta dela Apus spre Rasarit, varsindu-
se In Siret care lull marginea estica a judetului dela un capit la altul.
Milcovul, Zabala, Naruja, Putna, $usita, ZabrOutul, Caregna, Trotugul, sutt
dintre cele mai insemnate.

24

www.dacoromanica.ro
 Datorita, acestor forme de teren esimplu de !tildes el judetul Putna
este unul dintre3cple mai pitoreoti alead naturale.
Si facem cu inchipuirea Meya excursii : una dela Focoani la Sovejo ;
alta. pina la Cetatea Stincutei ; sa mergem apoi pe valea Milcovului; In
;rara Mioretei oi a Pustiului" ; si stribatem drumurile din ~pie gi apoi
si mergem pe valea Trotuoului.
* *
Daci porneoti din fata Scoalei Normale, din marginea nordici a ora-
lului, intilneoti pe partea dreapti a f oselei n a tion ale o troitä monumentall,
popas de reculegere in drumul ce duce spre Mirioegti. Nu faci decit un
sfert de ceas cu maoina oi vezi pâraele dela Fiurei, apoi peste podul Putnei
intri in citnpia glorioasi, unde in 1917 s'au dat memorabile bitilii inscrise
In istoria universa% Monumentul .Victoriei", mausoleul dela Märioeoti f

....
-

Fig. I. -- laceu1 .1111reau.

pimintul inca. scormonit de tranoee sunt semne amintitoare ale jertfelor

.diruite de generatia dela 1917, pentru implinirea unui d'Out ideal.
Treci peste unja ferati Focoani-Märioeoti oi daca te indrepti cifre
Apus stribati frumoasele ageziri pline de vii dela Satu-Non oi in curind
intri in Panciu, inconjurat de podgorii pitoreoti, pline de bogitii. Oragul a
-fast distrus complet in urma groaznicului cutremtir din 10 Noembrie 1940,
incit astizi e o adevirati ruini. A.cest tirg a luat fiintä cam pe la 1730,
for numele trage dela tinärul zarzavagiu bulgar Baicu Penciu, care ft
deschis prima. dugheani aici. Pe la 1790 in jurul dughenei lui Penciu, ea-
zuia Moldovenii i-au zis Panciu, se adunara 12 familii i apoi mai multe,
din care descind locuitorii tirgului de astizi.
In jurul Panciului se gisesc schiturile Brazi, de cilugAri, oi Sf. loan,
de cilugirite, amindoui mai vechi (leal oraoul. Tot in apropiere, este
schitul Trohifanu de lingi Movilita, iar satul. Ministioara tot din aceasti
regiune ne-a, dat pe Prea Sfintia Sa Episcopul Gherontie al Tomisului
Constantei, liu. de tiran din localitate.
6111101111 25

www.dacoromanica.ro
 CAnd iegi din Panciu inspre apw, se aratg impungtoare_ Mcigurct-
Ociobefti/or (cota 1001), unde a fost p )stul de comandg at Feld Marega-
lului Mackensen din luptele din 1917. Ping la Muncel strAbati satele bo-
gate ale Strgoanelor-de-Jos gi de-Sus, cari ne-au dat pe scriitorul Ion Cio-
cirlan, care a activat pe tgramul literar pe timpul at a fost invAtitor
In comuna Pgunegti, unde asemenea se gfisea mai in fiecare vacantl de vark.
scriitorul Ion Adam, caretot aici, in Pgunegti, a lucrat o parte din operele-
sale literare.
Pe un masiv pgduros, drumul merge in serpenting si cAnd se lumi-
neazi dincolo de codru, ajungi in Varnita. StrAbati apoi RIcoasa, piing de
oameni dela muntej in costumul pitoresc al Vrgncii. IntAlnesti dealul Mo-
. !phis", iar pe un drumeag inspre dreapla cu suig greu, dupg cgtva timp,

ajungi in satul istoric al MgrAgtilor, vestit tot in urma luptelor din yam_
1917. Si aici, ca gi la Mgrggegti, se ggsegte un impungtor mausoleu, in
gropnitele cgruia dorm mii gi mii de viteji ai armatelor beligerante, impg-
cati prin taina nesfArgitg a mortii pentru Petrie. De jur-imprejur muntii
dealurile rgmase de poming in istoria rgzboaielor, s'au incins pare& inteo.
horä impungtoare.
Dela MArlgti la Soveja treci prin ampuri, sat de mare intindera, care-
vreme indelungatg s'a desvoltat aici, pe malul stâng al Sugitei ; iar ILL
satul din apropiere, Gura Vgiei, s'a nAscut, a trAit si doarme de veci Mog-
Ion Roatg care cu puterile lui multe7putine a contribuit ca deputat al tg-
rAnimei in Divanul ad-hoc, la infiptuirea actului cel mare al Unirei Prin-
Cipatelor gi la alegerea Domnului cel bua, iubitorul de popor, slfivitul
Alexandru-loan Cuza.
Soveja e localitate pitoreascg, statiune climatericg, agezatg la marginea
codrilor de brazi. Din documente reiese cg a tinut la inceput de comuna
CAmpuri de care s'a despArtit, poate pe vremea zidirei mângstirei.
MAngstirea Sovejei a fost ridicatg de Matei Basarab pe urmele unui
schit mai vechi, ca semn de impAcgciune cu neastAmpgratul lui megieg-
Vasile Lupu, domnul Moldovei. Pe aceste lomri moldovene au fost adugi.
locuitori din Ruck. i Dragoslavele jud. Muscel, intemeietorii celor doug
sate ale Sovejei, Dragosloveni i RucArenii. Se pare a ulterior, procesul
de ¡migrare din Muscel a continuat gi s'a intins gi mai departe pang la
BAlca 5i Cotofgnegti. Din neamul acestor oameni dela munte s'a ridicat
rele geograf Simion Mehedinti.
Dincolo de dealurile celor doug RAchitage, pe valea Vizgutului, se
allá comuna Vizantea, statiune balnearg, cu nume de origina strAing fiind
formatg de doug sate : Vizantea-MAngstireascg gi cea RgzAgeascg. Intgia e
locuitg de Ceanggi catolioi care au gi o bisericg. Sunt adugi aicise crede
de intemeietorii.mingstirei cu acelas flume. MAngstirea Vizantea, poate
la inceput numai un schit de lemn, s'a clAdit pe un loe domnesc, dgruit
de Petru Szhiopu starostele de Putna, Brogtioc. Clgdirea mAngstirel refficuti
renovatà la 1859 de egumenul grec Visarion dupti modelul bisericilor din
tara lui sau din Constantinopol, se mentine Ina in stare bung. Zidurile-
vechl, urmele bisericei sau chiliilor din altg datg, ridicate probabil de Irimia
Movitá inscris cel dintgi in pomelnicul mAngstirel, se näruie.
26

www.dacoromanica.ro
 DupA ce strAbati satul din vale, Vizantea RAzAseasci, intri in comuna
GAuri, care tine deVrancea. Satul e plin de livezi si case in eel mai frumos
msi mat autentic stil autohton. Dincolo de GAuri, printre pAraie i locuri carí
.se niruie din pricina intemperiilor punAnd in primejdie circulatia, ajungi la
Vidra, sat cu nume rominesc, dela poalele Magurei, pe malul Putnei. In-
scotro privesti e tot Tara Vräncii.

gela frldr4e#i ki ceta tea Sldnculei

DacI treci calea feratA din apropierea Monumentului Victorier, te
-afli pe drumul ce duce la MArAsesti. ZArile ;e mai strAmteazA, &tulle Intre
dealurile ce boboarl dela Panciu si malul Siretului din apropiere. Mai In
-fund, invAluite intrio poleialA de ararnA, cuprinse vara de vApaie, stau de
strajA de cAnd e lumea dealurile dela lonAsesti de unde incepe platoul
tp -;"
Itt.'w
w 4

11111

. , n.

Fig. 2. Localul vechiului liceu

(act §coala profesionall de fetes.).

Moldovei. Din loe in loc apele marelui râu santeiazA in soare ca niste
chiuri de oglinzi. Sire tul de multe ori a fost ocrotitorul nostru ; in atAtea
rAnduri hcardele tätarilor s'au oprit pe malul stAng, ca in primAvara anuluí
1711 cAnd nu 1-au putut trece, Lind sivoiul mare din pricina p1oilor si to-
-pirea zApezilor ; astfel, tinutul Putnei si in special Focsanii au scApat
de jaful i pustiirea lor. Multi pribegi din Moldova de jos s'au refugiat aici.
PlecAnd mai departe spre Apus, 1AsAm in urmA ample dela RAzoare,
.apoi Pufestii cu pitorescul conac al familief Sibäreanu, ca GA ajungem in .
-vechiul targ ctitorie domneasa, Domneftii. Aici au fost odinioarl curtile
-acelui vrednic rAzes, ostas Putnean si Domn al Moldovei, Eustrate Dabija,
socrul luí Duca-VodA, care bea vinul din oala de lut la ospetele domnesti.
In Domnesti se mai yid urmcle bisericei vechi, tot ctitorie domneascA.
Aici, in ziva de CrAciun 1683, in toiul petrecerii, cetele de cazad i inapoiatí
dela asediul Vienei, sprijinitoare a lui Petriceidu si al boierilor cari voiau
sA scoatA pe hulpavul Duca-VodA din domnie, au nAvAlit la curtea dom..
neascl. Au despodobit pe Dafina Doamna si pe fiicele sale de toate podoa-
27

www.dacoromanica.ro
bele ai cu pieles le-au lisat. Au robit oameni, pe Duca-Vodi gi numai lo-
gdfittir Mroh Coslin cronícarul, u scipat teafir vi nu 1-au jectift;4 fiind
dunóscut de un ostav de cind invätase carte in Lehia. Pe Constantin Pod
telnicu ce-i zicea Ciobanul, asemeni I-au jecuit ping la piele, iar Saedu
Bawl hatmanul a scipat Cu jupineasa i trei coconi ai Focvani,
se afla f i Anastasia, Doamna luí Duna- Vodi.
Adiudul sau Agíudul cum i se spunea odinioari, e targul cel mai vechi,
din Putna. A fost condus multi vreme dupi vechea rinduiali a Moldovei r
de un voltuz vi doisprezece pirgarr, un fel de consiliu orivinesc. Astizi e
un ores care mai numiri destui ovrei. Viata româneasci pulseazi Anal cm
seami in zilele de tirg cind ulitele stramte i intortochiate sunt inviorate-
de multimea tiranilor din imprejurimi.
Sascutul e un topic cu nume de origine ungureasci, insemnind »fin-
tans Sasuluil. E renumit astizi prin fabrica de zahir care-i di viati
prestigiu ecrmomic. In Sascut au vizut lumina marele om de stiinti L Atha-
nasiu, fust rector al Universititii din Bucurevti i fratele acestuia, fostui
Episcop de Roman, Teodosíe.
In Bilcuta se gisesc mini coldnii de Ceangli. Imprejurirnile sunt pi-
toroti i ¡oculte de o populatie nândrà, muncitoare, ce pästreazi Ina pe
snarl intinsi, mai ales femeile, frumoasele costume nationale, aseminfitoare
celor din Bucovina vi din Neamt.
La nativa kilometri de Sascut, claci te abati din drumul mare al f o
selei nationale, intri in satele : Mandrifca, Valea-Seaccl, Cucova, ce se tin_
lant ca un virag de mirgele.
Dela Scurta, sat de rizevi,, ca Melinte i altii, vi pineTi Faraoane
Baciu sunt ocini i movii de ale Buzduginestilor, ovteni vi boieri din vre-
mea lui Stefan-c.el-Mare. Citeva,firave mlficlite de urmavi triesc f i astizi
pierdute f i uitate prin aceste locuri ; lar la Faraoane Ii doarme somnuk
de veci cel care a vizut lumina in Focvanii Unirii, fiind o_ vreme carmui-
torul tirii, Regefituf I. Buzdugan.
Legenda spune ci pe aici a triít fecioara Stincuta, {eta din neamul
Buzduginevtilor, cireia, murindu-i pirintele i fratii, s'a imbricat ea in stra-
iul ostivesc vi-a luptat in rind cu Stefan-eel-Mare, gonind pe Ungurii ce
ne incilcaseri hotarele. A cizut in lupti ; i numai dupa moarte aflari_
firtatii ei ci voinicul spinalec care se avintase in cele dintii viraguri, era..
fecioari. De atunci i pini astizi, dupi porunca Domnului, locului aceluia
unde a cizut viteaza fati, i se spune ,,Cetatea Stincutei", dui:4 numele
legendarei crome.

Pe Va/ea Milcovului
Odobevtii este un ()ravel pitoresc, agezat intr'un mediu sAnAtos,
strizi bine pietruite vi finute curat, Clädirile onoreazi pe locatari, cari Oita
si cultive i florile din jurul easel. In mima tilrgului e o mici griclinä pu-
bit* un monument al Eroiloe, biserici cu turle impunitoare, lar de jur-
imprejur nesfirvite intinderi cu vii, cari incep din ample Focvanilor pini
sub poalele Migurei. Adevirata podgorie care a dat renumele vintn ilor
din aceasti tegiune nu este in Odobevti, ci In localitatea numiti $arba,
28

www.dacoromanica.ro
 neintrecute (chiar legenda spune ca vinul de Ddobesti a fost in ve-
chime, ucenic la cel din Sarba, dela care a inva(at mestesugul de a inveseli
pe oameni In lume).
Odobestii e unul din targurile vechi ale Putnei. In 1698 un document
vorbegte despre delimitarea unor proprietati dintre Odobesteni si VrAnceni.
In 1785 pitarul Nicolae Avram cumpara mosie in Odobesti in batranul
Chilan dela mognenii vranceni. In 1803, facandu-se hotarnicia Odobestilor,
,se determina jai-4i partea Vancenilor.
Treand dincolo de marginea targului, incepe alta lume : lumea Vrancii,
cu care deseori in trecut locatnicli erau in certuri si pricini pentru diferite
inalari de ppoprietati.
In documente se gasesc nume de boieri ca : al Vornicului de Vrancea
Zalaru, al spatarului Dabija, al batranului Chiläu sau al pitarului Nicolae
Avram, mai tarziu al lui Alevra, sau Faur, cari statornicesc hotarniciile
fac impacare filtre Vranceni si cei de aici.

'

r
d4
'1
_1C .
I
I k -

Fig. 3. §coala Nr. 2 de bieti

(Cea mal veche f coalA a thautului Fuina).

Nu te departezi prea mult de Odobesti si in dreapta drumului se za-

resc niste dealuri abrupte, retezate parca cu spada, unde a fost odata Creí.-
duna, cetatea asa de mult disputata futre $tefan-cel-Mare si Demnii Mun-
teni.,Langa zidurile ei, poate numai metereze de lemn si pamant, s'a val.-
sat mult i nesocotit s'auge romanesc. Moldoveanul in cele din urea a in-
vins, impintandu-si hotarul pana aici, la Milcovul blestemului i desbinarii
noastre aproape patru sute de ani, pana la binecuvantatul veleat al anului
1859, cand Milcovul a fost secat dinteo sorbire".
RAnd pe rand, treci prin satele acum de munte ale : nitulufej,
Válea-Rea, Arva cu case atarate pitoresc pe inaltimi, iar .Portul,
desi influentat de apropiatele asezari tánovete, se" mentine.in mare masuri
la acela al traditiei satului dela munte.
Ajungem la Miera, cu ctitoria domneasca a maaistirii tantemirestilor,
manästirea Mira", facuta la inceput din lemn .de Constantin Cantemir, apoi
din zid de fiul acestuia Antioh, imitand ,,Cet4tuia" din Iasi a Ducai-Voda,
ha s'o poeta ajunge. Manastirea e terminata. Labia la 1735de catre egu-
2

www.dacoromanica.ro
 menul grec Mitrofan Calerghi. Aga cum se Infatigeaza aceasta urma a tre-
eutului: cu picture, stranele i catapeteazma, e tot ce a putut da mai bun
veacul al XVIII-lea de decidere politica, morala gi artistici a Moldovei.
Langa uga din dreapta se vad chipurile ctitorilor Cantemiregti Constantin
gí Antioh, aliturf de boierul Motoc gi sosia lui, Ursa.
Imprejurul bisericii casele manästiregti sunt o ruina, zidurile manästi-
rii se tiarue mereu. Vremea gi mai ales indiferenta noastra vor face ski dis-
pari pe incetul ei ultimele märturii ale unui veac apus de mult gi care, a
avut specificul lui In evolutia gi desvoltarea noestri istorica.
Pagind dincolo de cuprinsul acestui sfant läcag purtator al miresmelot
din trecut, te scobori jai-4i pe drumul batut de apele Milcovului. Treci
prin VulccIneasa, unde pädurile se mai indesesc, lagi In urma
far& sfargit, ajungi apoi intr'un loe unde malurile Milcovului au inatigarea
visor temple uriage. Din mijlocul acestui pustiu, prive¡ti In zare casele albe
.vi tupilate dela .Reghiu, agezari de gospodari cuminti, omenogi, dar cumplit
de saraci.
In pofída saraciei oamenilort locurile sunt foarte bogate. Aci, dar mai
ales la Andreiaful-de-Jos, s'au descoperit zficaminte Insemnate de petrol,
de sulf, straturi aurifere i chiar urme aga de rare la noi de platina. La
Andreiagul-de-Sus s'au aflat emanatii de gaz. metan. Toate acestea puse is
valoare vor preface atat locurile cat gi viata oropsita a oamenilor.
Tara Miorifei 0 a Pusliulue
La marginea de risarit a Odobegtilor, se gäsepte localitatea Cazacli.
Numele acesta amintegte pe al Cazador de peste Nistru, care In fiecare
toamna, veacuri dearandul, cu invoirea Domnilor moldovnni veneau adi
adune In buti cu cercuri de fier vestitele vinuri de Odobelti.
La sfargitul veacului al XVIII-lea, pentru nevoile lor sufletegti, acegti
Cazaci au dada chiar o biserica ce se vede gi astazi, dar care prea data
uitirii e pe cale :A se niruie.
Spre dreapta, dui:4 putin timp de drum, ajungi In luancefli, apoi Is
satul gi mai mic al Cdpoteftilor care a dat neamuluí pe una din cele tnai
ilustre figuri ale ortodoxiei, pe fericitul mitropolit gi carturar, Vrla a m
al Moldovei.
Boloteftii e un sat tnare, sine gospockrit, unde la banal Tíroiu e
dejugatoarea Vrancie, loc de popas al oamenilor dala munte care se
opresc aici sii.gi odihneasci vitele i pe'ndelete sa. guste vínul din podgorfi.
Staruind meren la drum, treci repede prin Gdgegti-CacaelY1 de sub/114ra-
Barca i apoi prin Vidra, de unde pe valea Putnei íntri In Vrancea.
Acesta e tinul dintre cele mai vechi tinuturi, care cn Tigheciul i Cam-
pulnng Moldovenesc au existat sub forma de situlete fnainte de intemeie-
Tea Principatelor. In zorii Inchegärii celor doul Wipers, acest linut i cu
oamenii lni au scapat de influenta ce-o exercitan asnpra lor Ungurii age-
zati In jurtd_episcopiei catolice a Milcoviei din apropiare.
Vrancea plistrat autonomía chiar in timpnl celor.doul Prineipate,
din care canzaDomnitorn1 Dimitrie Cantemir, In opera ea Morid »1:6erie-
7-oa Moldover o nnmegte Republica Vrancir,titulatnra ears nn corespna-
30

www.dacoromanica.ro
dea cu numele ce dAduseri VrAncenii i anume de Obstea Vrincii".
Alipirea acestei mosii la scaunul domnesc s'a ficut mai tärziu pe cale

'war.
!,--
-

. ,....:
-,..
r"--""-......461,4,...2...

.r

m' -

Fig. 4 Vedere generali a dotsi sate de misate (Spinet; If, Plislegt1).

pasnicä prin consimtämintul comun al obstenilor si al Domnului prea putitt

puternic la inceput pentru a putea intra in conflict cu populatia din Ora..

-
=.7.
n "--

Fig. 5 Tip de sat de vale in Vrancea (NArufa).

Din punct de vedere al alcAtuirii, aceastä populatie are un caracter

simbolic, cäci In unele pärti este formatä din locuitorii veniti din Ardeal,
31.

www.dacoromanica.ro
din Moldova pi Muntenia. Pe acest teritoriu de multi vreme se realizase la
ink 0 unire a tuturor Romanilor.
Singura legaturi pe care a avut-o Vrancea cu Domnitorul Moldcvei,
cel putin din vremea lui $tefan-cel-Mare, era vornicul ei, demnitar domnese
subordonat starostelui de Putna.
Vornicul aduna dajcliile pentru domnie, era organul administrativ pi
paznicul militar al Vrancei, sub ascultarea sa i se dau pantirii pi toti locui-
toril vrinceni.
Pantirii erau agenti de executie ai vornicului.
Atributiunile vornicului de Vrancea, sunt precis indicate in documente ;
*i este de rernarcat ci pe lingi atributiunile arable mai sus, ar fi avut si
unele judeeitorepti.
Punctul asupra caruia se insista Intr'un document, citat mai jos, este
acela al supravegherii Vrancei.
Ori, pentru ce oamenii straini va gasi vernicul acolo, sa aiba a cer-
ceta pre cu amanunt, ce fel de oameni sunt pi cu ce trebuinta umbla pj
care nu va avea nici o indreptare la mina, incredintat cum ca nu sunt
oameni bunii pe unii ea aceia indat 4i far de niel o smintealà sa-i trimitä
la Dumnealui Hatmanul cu toate cele ce se vor gasi asupra lor trimetindu-i
pi toata pricioa lor scrisi cum pi pentru alte pricini mai marl, ce se vor
tampla acolo -si aibi numai vornicul a instiinta pi Dumnealui Hatmanul, ca
si arate domniei melea (hrisov dela 1783: A. V. Sava, Documente
Putnene I).
Vornicul de Vrancea este numit de insupi Domnul Moldovei, clupti
alegerea Hatmanului. El este subordonat Hatmanului li, cum am spus mai
sus, f í starostelui din tinutul Putnei, aceasta dup& porunca domneascA.
Vrancea din cele mai vechi timpuri, cum dovedesc documentele, era
situata in locuri tari" pi cu locuitori de mare barbätie.
Legenda spune ca $tefan-cel-Mare, fiind bitut de Turci, aici pi-a gasit
rezervele de ostapi cu care a format o noua armata, de astadata invinga-
toare. Ca riisplatä pentru vitejia acestor locuitori, marele Domnitor le-a
daruit muntii pe care-i stäpinese in devilmapie pi astral au dreptul a scoate
sare din ocnele VrAncei pentru trebuintele lor.
Regele Carol I, atras de aceasta legenda §i afländ despre frumusetea
acestui tinut, chiar in primii ani ai Domniei Sale, adici in 1867, veniOd pe
vechea frontiera, a scoborit peste muntii Vrancii, la Nereju, unde a fost-
prima cu mare alaiu de multi calireti in fruntea carora se gasea o fecioara,
fata razapului Macovei.
Vazand frumusetea acestor tinuturi, incalzindu-si sufletul la amintirea
marelor traditii pi ea sa-pi lege numele mai strins de acest vechi pamint
romanese, pi-a insusit titlul de Conte de Vrancea" (v. N. Iorga, Vrancea
.ii Vracenii, pag. 5).
La inceputul lui Mai 1871, inapoindu-se dela Iasi, in gara Maragepti
Domnitorul Carol a fost intimpinat de o numeroasa ceati de vrinceni, in
numele carora a vorbit micul pcolar Basnuti loan, dela pcoala din Vidra,
astazi Wan preot la Colacu. Domnitorul a fost spa de viu impresionat de
manifestarea stranepotilor Vrancioaiei si de euvinfele inimoase ale peolarului,

32

www.dacoromanica.ro
%eat a cerut ca micul plAel si fie agezat intre Domn oi DoamnS, In ca-
reta domneasci, mergfind Impreuni ping la Focoani, la colonelul Panaite

Fig. 6. Vales Putnel (in fund, pe una din terasele tinere, satul NeviIWO.

Tufelcia, fost prefect oi sub Cuza-Vodä, unde la prinzul festiv ce s'a dat
Domnitorului a ospatat oi vlSstarul vrAncenesc. Domnitorul oi mai ales

Fig. 7. Cascada Putnei.

Doamna, au volt s1-1 la la Bucureoti, S'au lovit insI de indirjita impotri-

vire a mamei lui BAsnutA, care era vAduvl f i nu mai avea alti copii.
33

www.dacoromanica.ro
 Vrancea este un tinut plin de poezie, unde lnspiratia popular& a dat
frumoase plismuiri ale geniului romanesc, in frunte cu acea perlA a litera-
turii noastre, ,,Miorita" ciobanilor din aceste ulocuri tari", cum le spun
.cronicele, ai clror locuitori mai doinesc din caval si mai,sung din buciume,.
ca in vremurile voievozilor.
Aceast& frantura de tara are un caracter particular prin istetimea
oamenilor, frumusetea locurilore multimea legendelor, a poeziei populare
prin izolarea in care cei de ad i au trebuít sa &Mesa' dela inceputul 'tea-
curilor. Ascunsa ?litre munti, dincolo de Raiut §i Magura OdJbestilor, Vran-
cea dus zilele in aceeasi atmosfera de traditionalism strAvechi, amintiri
si obiceiurf cari o fac i mai interesanta, in mijlocul celeilalte lumi grä'bita
sa imprumute cele din urnal fárme de viata noua. Din multe puncte de
vedere, Vrancea cu oamenii sal a ramas in unele locuri aceeasi ca acum c&-
teva sute de ani.
Tocmai aceasti particularitate a starnit in ultima vreme interesul oa-
merilor de stiinta ,s'o studieze din nenumärate puncte de vedere. Cel dintai
care s'a ocupat de aceastA republice a fost Domnul si invAtatul Dimitrie
Cantemir, care vorbeste despre eain Descriptiu Moldaviae". Au mai scris
despre Vrancea apoi Ionescu dela Brad, Molhisedec, fostul Episcop al Ro-
mauului, Hajdeu, N. Iorga, Gh. Gh. Longinescu, Al. Vlä'huta, d-nii Simion
Mehedinti, D. Gusti, Prof. C. C. Giurescu, geologul t. Mateescu, H. H.
Stahl, C. D. Constantinescu-Mircesti, preotul N. Ionascu, profesorii L N.
lonascu, Al. fi Virgiliu P. Arbore, magistrat George Tatulescu, -etc.
Scriitorii Mihail Sadoveanu i loan Ciocarlan In ulti-
mul timp s'au documentat aici pentru scrierea unor romane din viata Vrancii.
Decedatul putnean gi scriitor de talent loan Ciocarlan a si dat mAcar unul
la ivealA (.,Tainele Muntilor").
Cei care au ficut ins& temeinice studii despre acest colt de tara sunt :
magistratul Aurel Saya, (problema juridic& si documentara a Vrancii); prof.
N. Al. RAdulescu (geografia fizicl si antropogeografia Tegiunei) si prof. Ion
Diaconu (folklorul si etnografía), &and la ivealä peste o Rita de minunate
si neintrecute variante ale Mioritei".
Cu drept cuvant se poate spune ca Vrancea coincide cu spatiul mio-
ritic", asa de desbAtut in ultima vreme in discutiile filosofice gi folklorice
dela noi.
In ultimul timp, prof. Const. Bräiloiu, ajutat de d-1 prof. Ion Diaconu
au colindat prin cateva sate din Vrancea, adunand nenumárate perle de
folklor muzical ea care a imbogatit tezaurul colectiilor de acest fel, aflatoare
in Arhiva de folklor a SocietAtii Compozitorilor Romani". D-sa a inregis-
trat mai ales neintrecute bueiti de fluer, care aovedesc o technic& si un
simf artistic,,nebAnuite in aceasta lume de ciobani uitati çi pierduti in haul
muntilor.
Acum calva timp si ani dearandul, In mijlocul VrAncenilor a trait un
oaspete rar, un pastor al bisericii anglicane, pasionat de stiudiul formelor
religioase primitive ale populatiei Vrancei, despre care ajunsese vestea in
/are lui, Acesta, cu ajutorul d-lui prof. universitar V. Gh. Ispir, a fficut de
asemenea studii interesante din punctul sau de vedere.

34

www.dacoromanica.ro
 In adevir, se practica aici ritualuri cu'totul caracteristice, in cari se
amesteca uzantele ortodoxe-crestine cu cele mai vechi forme de paganism
pastrate din vremea lui Zamolze zeul Dacilor si mal noi.

'ocf'
,,,j4c,_:2..

Fig. 8. fistoritul la Vraacca (Muatate Ciuta aatul Tulaid).

Dale razboiul de intregire incoace, echipele pentru studii sociologice

conduse de prof. D. Gusti, la Nereju, apoi echipele studentesti ale Fun-

Fig. 9. ,,La Paulo.... (Tepid).

datiilor Culturele Regale", la Nereju si Barsegti au venit de asemenea pen-

tru variate cercetari stiintifice.
w
35

www.dacoromanica.ro
 Alti anchetatori s'au adunat prin aceste loeuri eu dorinta fierbinte ca
In studiile fAcute sa .se documenteze dela isvoarele curafe ale unei vechi
vi specifice civilizatii i eulturi populare. Oamenii acevtia dela munte, trgind
izolati, pana in vremurile mai noui, nu vtiau pi nu intrebuintau pentru toate
pevoile alte unelte cleat acelea infaptuite de gandul, inspiratia vi
lor creator. Ca o Oda de intuitie a acestor tgrani isteti, chiar in do-
ineniul arid al vtiiiitei, este utilizarea vaccinului, pe care ciobanii din Vran-
cea Il cunosc vi-1 practica de cand lumea, pentru vindecarea oilor bolnave
de varsat.
*

Intre muntii Macradeu-Condratu-Gurgiu-Furul spre Apus vi muncelele

Margytilor, dela Irevti i Mägura Odobevtilor, se intindea pang in vremu-
rile noui, stravechiul L nepitrunsul codru Vrancean ce facea bogatia vi fru-
musetea acestor locuri.
Acum aproape tot acest Omit s'a prefacut inteo jalnica pustie, peste
care bate viforul celei mai negre i cumplite särIcii. Securea strainului a
doborit brazii, molizil vi alte esente. Rare locuri ca in Vrancea se gasea
lemnul de tisg din care se fabricau pianele cu minunate rezenante. Totul
a fost nimicit insä fgrg crutare, dispretuindu-se cele mai elementare reguli
de regim silvic. Nicgeri ca aici nu s'a practicat sistemul taerilor rase. Nici
un control din partea nimánui. Un adevgrat furt alutat de complicitatea in-
teresata a condueatorilor vi a cozilor de topor ; iar jos, in lumea cea mare
a movnenilor Vrancei, o totalg lipsa de cunoastere a intereselor locale.
La inceputul exploatarilor obvtea dispunea de o suprafata pgduroasa
Je 65.000 ha., din care s'au exploatat 50.000 ha,, ramanand netgiate abia
15.000 ha. Astfel ca lemnul, la indemana tuturor altgdata, a devenit un ar-
ticol de lux. Oameni cari trgiau din produsul pidurilor au ajuns .la sapg.
de lemna. Terenurile pustiite se name, ,revirsandu-se mai ales primgvara
In vremea ploilor in avalanve uriave. In urma lor apar stancile sterpe, spre
care Vrancenii privesc cu desngdejde vi obidg in suflet.
D-1 M. G. Georgescu, Inspector General silvic, care s'a ocupat de
Problema silvicg a Vrancei'rezumg aceasta in cuvintele : Jos pustiu vi .
jale, zus vi devastgri", Vrancea se name, dispare. Aceasta este infä-
tivarea unula dintre cele mai vechi vi frumoase tinuturi románevti cu nume
vi trecut de legendg.
Societatile strgine de exploatare au inceput sg lucreze mai ales din
anul 1905. Pang in anul 1928 rgmasese neatinsg partea mijlocie a Vrancei,
din bazinul liarulei, dar vi aici ait fost nimicite peste 4000 ha. In aceasta
parte a continuat exploatarea pana acum doi ani.
La inceput Vrancenii au fost in¡elati mai rgu cleat cine vtie ce co-
lonii africane, eaci sunt cazuri de contracte eand obvteanul vi-a vandut
dreptul in schimbul sumei ridicole, ca. sa nu zic ,criminale, de 80 bani hec-
tarul i aceasta cu binevoitorul concurs al avocatilor misiti, divervi a/ti in-
termediari i politiciani influenti, de tot felul de membri in consiliile de
administratie ale societátilor de exploatare.
In fati. primildiei care amenintg pgmantul Vrancei, dupg alarma data.

36

www.dacoromanica.ro
In Parlament de d-I Prof. Simion Mehedinti, de avocatui P. B. Chirità gi
altii In presi. Corpul silvic format din fruntagii silvicultori, printre cari :
Inginer D. S. Drimbl, D. GrozAvescu, Marin DrAcea, Marin Georgescu,
Cicero Gorciu, fostul secretar general dela Domenii, etc., au Inceput o 1.1-
devAratA ofensivi cu deviza : SA impAdurim. $i pin& In anul 1938 s'au rea-
lizat lucrAri technice In valoare de lei 1 500.000 care continui mereu. In
vara trecutA d-nii profesori universitari Dimitrie S. DrimbA gi Marin DrAcea,
cu studentii din ultimii ani dela Polilechnica SilvicA din Bucuregti, au fAcut
o excursie In Vrancea cu dorinta fierbinte de a studia posibilitätile de re-
facerea regiunei pustiitä vandalic de mina vrAjmagl a sträinilor.
Pentru o lucrare efectivA Insä gi cu rezultate mintuitoare, trebuesc
neapArat sume considerabile gi aceasta cat mai e vreme gi pink' cand a-

Fig. O. Lad bitrineasci din satul Faiths.

gentii atmosferici nu vor preface Intrio ruinA desAvirgiti ceeace a fost

Vtancea de odinioarA...
In acest tinut proprietatea colectivi are un caracter specific gi clAinu-
este din cele mai vechi timpuri. La inceput aceasti proprietate a fost o
singuri mogie a VrAncii, unde dreptul de folosintä la pigunat gi lemne de
foc sau de constructie se exercita de bAgtinagi farà nici o restrictie.
(Mat& cu Inmultirea populatiei gi formarea satelor, VrAnceniigi mai
ales dupä procesul scoaterei din boieresc dela 1817 mogia Vrincii s'a
impArtit pe satele existente, luindu-se drept criteriu dupli atribuire sumele
de bani cu care satele au contribuit la sustinerea procesului la Divanul
Moldovei, cu vIstiernicul Iordache Roset Rosnovanul.
Cu prilejul acestui proces desblitut aproape 5 ani, s'a reconstituit pe
baze de documente aduse la proces de pArtile Impricinate situatia istoricA
a agearilor vrAncenegti cari dlinuesc din timpuri imemorabile gi cA mogia.
VrAncii n'a fost vre'odati domneascA sau boiereascA.
3T

www.dacoromanica.ro
 InAuntru acestui perimetru sunt asezate un numfir de 24 sate care
formeazi tot atfitea obstii de mogneni, avänd fiecare un trup de munte
stApftnit In devAlmAsie din vechea mosie a VrAncii.
Satele cari au drept in munti sunt : Voloscani, VidraTichiris, PArosu,
Colacu, Valea-SArii, BArsesti, Topegti, Negrilesti, Poduri, Prisaca, Poiana,
Tulnici, Coza, Phulesti, HAulisca, VAsui, Spines% HeristrAu, Nistoresti, NA-
raja, Paltin, Nereju.
Sate cari nu au drept in munti sunt : Bodepti, Spulber, Prahuda,Val-
cani, Ghebari, Ruget, Burca si VAcAria. Bodesti si Rugetu au pierdut muntii
prin instrAinare. Spulberu n'a contribuit la cheltuiala procesului din 1811
si nu i s'a atribuit drepturi , iar satele Prahuda, Välcani, Ghebari, Burca
si VficAria sunt constituite din locuitori veniti din afara cuprinsului Vrincii ;
deci, nefiind bAstinasi n'au fost impArtAsiti din bunurile VrAncii potrivit 6-
biceiului localnic.
Parte din locuitorii acestor sate care isi trag obärsía din satele VrAncii
isi pAstreazi drepturile in obstea de origina la fel cu localnicii. StApanirea
proprietätilor devAlmase se exercitA de fiecare obste dupA obiceiul locului,
cari au fost legiferate prin art. 40 al Codului Silvic si cari se rezumä 'in
cateva formule consacrate prin vechi documente at si prin traditia nescrisä
care a fäcut in toate timpurile legea VrAncii, astfel
VrAnceanul se naste si moare cu dreptul sAu ;
()Wee este proprietara asupra fondului, iar obsteanul are un drept
de uz personal atät la folosintA in naturä, elf si la benefíciile rezultate din
punerea In valoare a lemnelor obstiei ;
Au drept la folosintä In obste locuitori majori bArbati si femei nAs-
cute din pärinti VrAnceni, cad domíciliazA efectiv in atul de resedínta
obstei si contribue la cheltuelile sí sustinerea acesteia ;
Dreptul tuturor este egal sí inträ in functiune la majorat, incetind
la deces ;
Obstenii plecati din obste pierd dreptul de folosintA si-1 recaptiti
daci se intorc in sat chiar dupl mai multi ani (casatia S. II 1914; proce-
sul Prahuda)
Din principiul cA singurl obstea este proprieiarA, urmeazi ca once
locuitor care pArAseste de bunAvoie satul de resedintA al obstei, pentrn a
locui in all& parte, pierde avantajele pe care mai inainte le trAgea din pro-
prietatea obstei : iar in ce prívete folosinta, ci nu este decit rezultatul
legAturilor sale pe care le-a rupt prin plecarea sa pi nu poate pretinde si
i se pAstreze vre-un drept de proprietate, pe care nu 1-a avut nici in mo-
mentul sederii in sinul obstei ;
In once mod ar dobindi un obstean dreptul de forosintA, obsteanul
este dator sA contribue la toate sarcinele f i obligatiile obstei, fär1 de care
i se poate interzice dreptul de folosinti si repartizare la veniturile obptei.
Din punct de vedere economic folosirea bunurilor se exercità in a-
celag mod arhaic de stApinire pi exploatare ca si in timpurile vechi.
PAsunatul se face in poenile pAdurii si golurile din munte cu vite a-
dunate In stilni de oi pi cirezi de vaci, iar din pAdure fiecare obstean taie
dupi nevoie si putinta mijloacelor de exploatare si transport.

38

www.dacoromanica.ro
 In cateva obptii ca ale satelor : HerlistrAu, Paltin pi Spinesti s'au
limitat posibilitAtile de luarea lamnelor din pAdure, atribuindu-se un numir
de arbori celor cari au bol pi ferIstrae, cei ce nu au astfel de mijloace
nu folosesc 'Mures sub nici o formi.
In celelalte obstii fiecare obptean taie din pAdure cat poate pi de unde
vrea, Ma niel o restrictie, iar obstea Nerejului nici n'a ineeput a se con-
stitui, conform Codului Silvia din 1910.
0 singuri obste a satului VAsui s'a organizat atat din punct de ve-
dere juridic cAt pi economic dupi toate principiile legale, adoptand sistemul
cooperatist, cu respectarea drepturilor fiecArui °Wean inscris in tabelele
de drepturi ale obptei pi cu mentinerea stricti a obiceiului local consfintit
de traditie.

Fig. ,1. 1-It1erästiu,, de pe \Wee Ziba1ei (satu1 HerIstrIts).

In afar& de aceste categorii de obstii mai sunt unele care nu folosesc

muntii decAt pentru pApunatul oilor. Prin tAeri pentru gospodAriile lor nu
folosesc plidurea fiind prea departe. Astfel sunt satele Vidra, Volopcani,
PArosu, Gluri, Colacu, Negrilepti, Poduri pi Prisaca.

Pe drumuri de cam pie

DupA ce te strecori pe ulita plinA de praf a Galatilor", inainte de a
iepi din Focpani, se vede in partea dreaptA o poarti monumentalA de pieta
a cimitirului fAcut de Germani in timpul r Azboiului pi unde pi-au in gropat pe
Eroii lor cAzuti pe locurile noastre in ofensiva din August 1919. E un ci-
mitir vrednic de vAzut. In majoritate mortii sunt din neamul acestora. Intr'o
parte mai izolatA dorm cateva zeci de soldati Romani pi Rupi.
De aici mergand spre RAsArit strAb ati o poses, In dreaptA pi in stAnga
clreia, se intinde o cAmpie arsA de soare. In total partea de Sud-Est a ju-
detului in multi ani aceiapi pacoste s'a tinut 'ant.
Trecem peste podul Zamfirei de pe Putna care a devenit domoall,
39

www.dacoromanica.ro
adanci pi tulbure. Nu seamanki cu paraiagul gerpuitor f i sglolAu, pe care:-1
intalnim in Vrancea.
Mai departe ne-strecuram pe linga Sasu gi in mai putin de un eyes
Cu magina egti in Suraia, sat vechiu de rizegi. Numele ai-ltrage, cum spun-e
traditia, dela Surag luí $efan-cel-Mare, pe care a venit calare aici, Cu psi-
lejul cine gtie a caror lupte ai and a impartit ocine si rIzagii celor zece
batrani, intemeietorii satului, al caror nume Ocnes, Patragcu, Grozav ei
altii sunt pomenite gi astazi.
Suraia e un sat cu totul caracteristic.
Are un drum principal care trece prin mijlocul sail, legatura ctr cele-
lalte comuni, iar din artera principalä pornesc niste coturi. in forma de
semkerc la capitul carora nu mai ajungi.
Tot satul e un adevärat labirint, intocmit astfel O. ingele pe avail-
torii Turci sau Mari din veacurile trecute.
Alta parte caracteristica, a satului acestuia, o constitue faptul ca pe
langa fiecare casä se allá cate o perdea de padure. Vara e o adevaratä fru-
rnusete sa treci pe aici, unde si gospodariile sunt curate spilcä.
Pe vremuri and Marea nu era asa de cunoscutä de sezonisti", multia
lume in timpul veril igi petrecea vilegiatura aici in mijlocul acestor cranguri,
lacea plaji si se =Aida in apele Siretului din apropiere, cu un cohalm clb
sfilcii gi rfichitä, plin de pasari cantatoare si unde intalnegtí nenumäratL
colturi tainice, aträgatoare.
Lumea bunk' de astäzi viziteazi rar aceste locuri gi putini sunt acei
care mai adm. irk' plutele singuratece ce scoboara pe Siret din muntii Nears-
jului spre schelele dela Galati.
Echipele stiintifice care studiaza viata satului, ar gäsi, credem aid,
pentru cercetärile lor, lucruri foarte interesante. Suraia credem ca repret-
zintä o fizionomie foarte rara, in ceea ce privegte satul romanesc dela amp.
De costumul traditional nu mai poate fi vorbä aici. A fost unul oh
totul deosebit, care se mai vedea la batrani, pang in preajma razboiului
de intregire. Acum toti sunt imbricati ca la tárg. Hora a lost inlocuiti cu
seratele gi balurile date bineinteles la salon ; iar jocul e acel pe care
1-au adus vremurile.
Invatatorii barnici dela cele doua f COli ai mai ales vrednicul gi cu-
mintele preot, ar putea clidi mult pentru reluarea firului intrerupt al to-
ditiei. Corul religios ce-1 fac invitatorii, deavalma cu fetele al flacaii satului,
e un inceput bun.
Dela Suraia, unul din cele mai marl sate din Putna, mergand spre
Miazi-zi, treci prin Vadul-Rosca. De aid mai sunt alive kilometri pina la
Cilieni, un sat unde s'a incuibat seceta de multa vreme, Oamenii au ajuns
nigte timbre. and nu-i seceta, Siretul gi Putna vecine la cativa pagi, igi%
revarsa asupra lor prisosul de ape, izolandu-i complect de restul lumii.
Pe goseaua nationala din apropiere s'a creeat un sat nou format mai
ales clhi tineret care are f i 0 I coali, Batrânii mai traditionaligti au ramas
tot in Calienii-Vechi. In apropiere de aceasti comuna Siretul pe dreapta
se contopeate cu apele Putnei, iar pe cealalta cu ale Barladului.
Mergand mai departe treci Putna pe un pod de vase. -Campul pare
40 fr.

www.dacoromanica.ro
aici mai rodnic i deodati intri in alti comuna de rizegi, NäneIii, cu case
'fuelle destul de frumoase, locuitorii sunt oameni de ispravi, nedesmintin-
duli infiel obirsia. Din mijlocul lor s'au ridicat multi intelectuali cari le
cinstesc numele.
Plecind mai departe, stribati un drum riiu, treci peste apa Rámnicu-
lui-Sirat, care asemenea se varsi in Siret i apoi strecurindu-te pe lingi
Costieni, alungi in tirgul Nfirooloasa, apoi in satul cu nume similar unde
din cauza aceleiasi secete permanente, greutatea de viga a oamenilor se
resimte in chip vida. Pe Ifingi seceti, rizboiul trecut a lisat si el urme
adinci. La Nimoloasa ca i la Miristi se fixase in 1917, punctele unde
trebuia si se produci ofensiva noa'stri.
Siretul ajunge aici un rail impunitor dar cu maluri sterpe, lipsindu-i

Fig. 12. Gospodial dfla munti Mate. cu desagii atirnati., de taus. calului
(sato1 Cosa).

cohalmul dela Suraia. Oamenii asezati in birci stribat mereu apele adinci
cu uneltele de prins peste tA in special neintrecuta mreani. de Siret, asa
de mult ciutati de cei care-i stin gustul. E un peste ce trebuie preparat
In cel mult Meya ceasuri, dupi care se altereazi. Localnicii se feresc cu
desivirsire si consume icrele de mreani, care se stricl vi rnai repede, de-
venind astfel o otravi vitimitoare.
Aici, la Nimoloasa, e hotarul intre cele trei judete Putna, R.-Särat
vi Tecuci, iar In apropiere e statia C. F. R. Hanu-Conache din drumul Ga-
latilor. Toate legiturile economice ale acestor localititi sunt mai mult cu
Galatii vi Braila, lar la Focsani, capitala judetului, cireia apartin locuitorii
din partea locului, nu vin deeit la procese sau cu treburi administrative.
Dela Nimoloasa, inapoindu-te la Fccsani, pe voseaua nationali, treci
iarivi prin /Unes% stribati satul de stepi, uscati i lipsitii de vegetatie,
Valtura In treacit vezi Botcl rldul cu mai multi verdean, lar cale de 12 km.
41

www.dacoromanica.ro
nu mai vezi agezAri de sate. In iufeala masinei pAsegti peste podul.
Ramnei, la marginea satului Rastoaca, Milcovul ostenit de atata drum -
inchee veleatul, dandu-si obstescul sfarsit in brafele Putrid, care si 'ea se-)
va pierde in curind in apele primitoare ale Siretului...
In drum- intilnegii Pliclurea Dumbrclvila, cu un canton vinAtoresc,
unde este to cresCatorie de fazani a SocietAtii de Vantttoare Saimul Putnei"
din Focsani. AceastA societate are o existentA de aproape 50 ani si a depus
mult interes si muncl pentru amenajarea de terenuri i pentru protectia
vinatului, destul de abundent i varlet in judeful nostru.
Rlistoaca e un sat cu plAcute asezAri omenesti. Starea prosperl a lo-
cuitorilor o face in fiecare primfivarA, mai ales &and sunt ploi, abundenta
recoltei de ciuperci, multe aici ca nicAeri. Timp de cloui luni gospodarii.
femeile i copiii nu mai prididesc cu adunatul din faneatA si de pe islazuri,
mana care le aduce fArA niel o muncA Mate prisos de belsug. In fiecare
seal% zeci de autocamioane incArcate pornesc in grab& spre Bucuresti cu
toatA agonisita ce au cumpArat-o de aici dela acesti oameni, care stiu a-0
cearA pretul. RAstocenii sunt vestiti, i pentru fanetele lor, cu care alimen-
teazA in timpul iernii piafa fanAriei din Focsani.
Inainte de a pune piciorul in Focsani, intalnesti cele doutt sate Man-
drestii-Munteni i Mandrestii-Moldova, despartite odinioarä de linia de botar
dintre cele doul tAri surori, -

In Mandrestii-Moldova, prin revArsarea canalului Mihail Sturza s'a

format o bAltoagA plina de miazme vAtAmAtoare pi tanteri producAtori de
friguri-palustre, care nimicea odinioarä populatia de aici. Lacul a fost asa-
net in 1939.
Pe un drumeag merg la Jorästi i ne indreptAnn spre Miazi-noapte.
Tree dincolo de centura fostei regiuni intArita de forturi Focsani-NAmoloasa-
Galati, pe care Rusii, ca o sinistrA ironie a soartei, le-au aruncat in aer in
timpul marelui rAsboiu, nimicind astfel ultimele metereze de impotrivire
contra unui eventual atac dela RAsArit. Aceste forturi fliceau pe vremuri,
mandria Regelui Carol I, care intelese Ali apere tare cu cele mai perfec-
tionate mijloace technice pe care be descoperise panti atunci stiinta riis-
boiului.
Dela Vanatori, prin Petregti apoi pe drumul forturilor ajungi pe f o-
seau a ce duce la MArAsesti si peste putin atingi Precistanul qi

Pe va/ea 7roluplui
La Apus de targul Adjud, drumul duce spre SlAnicul Moldovei. Mergi
catva timp printeo regiune de yes intinsA, mArginitä doar, spre nazi-el de
malurile Trotusului. Cu cat te depArtezi spre Apus cu atat infAtiparea de
campie se sterge, pämantul se mai inalta i plantatiile de pomi cresc. Pe
p parte si pe alta a drumului se gAsesc plopi uriasi cari umbresc gi impo-
dobesc drumul. Oamenii au ptiut sA respecte plantatiile fAcute. Unii dintre
arbori au imbAtranit si sunt plini de scorburi, din care pricini -and sunt
furtuni mai mari se prAbusesc. Alfil ameninti sAlasurile singuratice ridicate
de oameni la margine de drum.
Dela Urechesti, felul pAmantului se schimbA. Incep dealurlle cu nA-,
42

www.dacoromanica.ro
zuinta si stringi. in chingi apele Trotupulut cari la inceputurile lumii tot
ele an ipintecat pAmAntul, croinduii drum spre valea Siretului.
In apropierea f o s el ei de cArute, este cealaltà arterA de comunicatie
care duce spre Ardeal, drumul de fier al cAilor ferate romine, lar In apro-
pierea lor apele Trotupului, scurgindu-se grAbite spre ample.
Intre CornAtel pi Cotoftnepti e un drum mArginit de pomi fructiferi,
mai mult cirepi, o podoabt plink' de farmec In timpul primAverii, cAnd In-
oresc. Sutele de pomi ce s'au sAdit pi ingrijit e munca de o viatI intreagt
a cantonierului Vivan, Cantoneanul" cum it pomenesc pi astAzi localnicii,
pretuind munca acestui slujitor merit al statului, care a lAsat urme nea-
terse din timpul activitAtii sale.
Mai departe intAlnepti satele Colordnevti, Baka vi Borvani, afezate la

Fig. 13. ',Hod,. in maul Mesta.

poalele dealurilor, unele Inca pline de pAduri dese de fag pi stejar. Multi
-dintre locuitori, mai ales cei din Bike, (lac& nu chiar numai aceptia, sunt
-urmapii tAranilor emigrati aici ca la Soveja pi Capin, dela Ruclr pi Dragos-
lavele (Muscel). Acum vreo trei sute de ani pi in vremea domniei lui
Matei Basarab, s'a produs acest fenomen de imigrare. Locuitorii de as-
ca pi inaintapii lor vorbesc acelap grai muntenesc. Au obiceiuri putin
-deosebite de ale localnicilor, infAtiparea falnicfi, chipepl f i istetimea Ora-
nilor din Muscel. In timpul risboiului se clAdiserti aici multe spitale
pentru rfiniti.
De aici inainte pAnAntul Putnei, al acestui Tinut al Jertfei", s'a sfirgit:
incepe BacAul i nu prea departe, daci continui drumul, intAtnepti Borzeptii
lui Stefan-cel-Mare, unde acum peste patru sute de ani Voevodul a durat bi-
sericA impunAtoare i uncle marele Domn s'a desfAtat in anii copilAriei,oglin-
dindu-pi frumusetea ochilor sii albaptri in unde!e Trotupului din apropiere.

43

www.dacoromanica.ro
 Focqanii
Orasul Focsani e capitala judetului. Inceputurile sale se confunda ca
fb;area noului hotar dintre Moldova si Muntenia. A luat nastere in urma
evenimentelor istorice cari s'au perpetuat pani la 10 Martie 1482, moment
and incepe existenta acestui ores.
NAscut dintr'o necesitate politica si conventionalA, Focsanii au suferit
mult din lipsa elementelor esentiale de viata, cum se intamplA cu toate
creatiile artificiale. Indeobste satele tli targurile se desvolta in jurul sau pe
malul apelor, ceeace i-a lipsit orasului nostru urzit cum am spus din
necesitate istorica. Lipsit de apA indestulAtoare, a suferit mult, din pricina
pojarelor call s'au tinut lent, fie din simple intAmplAri sau and hoardele
tatAresti ii dadeau foc si numai era posibilitate de stingere. DacA mai a-
cilogarn nenumAratele cutremure, molimile, nAvAlirile barbare, ocupatiile stra-
ine prea dese cari 1-au nimicit in nenumarate randuri, ne dIm seama
cie soarta vitregä ce-a avut acest,oras, asezat in calea tuturor rAutAtilor'
cum spune bAtranul cronicar al Moldovei, fost staroste de Putna, Miron
Castin.
S'a sustinut ca orasul actual ar fi o continuare a vechiului ores ro-
man Tiassum. Avem motive serioase sA credem cA el a luat nastere pe
vremea lui Stefan-cel-Mare si s'a desvoltat din satele StAestiisi BrAtulestii,
iar numele 11 poarta dela strAmosul Focsa, pe mosia caruia s'a desvoltat
targul.
Dei mai nou, Focsaniimai bine zis : cei doi Focsani, caci erau doi,
unul in Moldova, capitala tinutului Putnei si altul Focsanii-Munteni, capi-
tala judetului Slam-Rimnics'au desvoltat mai repede ca celelalte ora4e,
apeasta datorita situatiei geografice si politice, pe loc de granita si varna,
dintre cele doul fAri surori, unde in veacurile trecute sA facea schimb de
marfuri pe o scarA intinsA. Toptangii, mai ales cei din Focsanii-Moldoveni,
erau vestiti in toe& tara.
Frumoase nume de negustori romani si crestini ne rasuna inci in
auz ca : Hagi Pavel, Hagi Dumitru, Hagi Serban, Mandrea, Gheorghe Lon-
ginescu, Hagi Neculai Crangu, C. Aslan fi altii, din mijlocul cArora s'au.ri-
dicat numeroase personalitAti sociale si culturale ca : George Apostoleanu,
mare jurist si profesor universitar, Stefan, George, Nicolae Longinescu, ves-
titi profesor i universitari si oameni de stiintA ; Mandrea, fostul Prim-Prese-
dinte al Inaltei Curti de Casatie ; filosoful G. Aslan si alfil.
Tot din Focsani s'au ridicat : Duiliu Zamfirescu, arhitectul I. Mincu,
011inescu-Ascanio, G. Aslan, inginerul Anghel Saligny ; appi profesorul
universitar D. Voinov, si alfil.
Despre un targ cu numele de Focsani se vorbepte abia in 1572 cu
prilejul unor nenorocite hartueli fi lupte dintre frati pentru dobandirea
tronului Moldovei, ridicat la atfita strälucire de Stefan-cel-Mare ctitorul
crasului.
*
* *

...De alive ani trecuse domnia lui Vasile Lupu, care pusese Focsaniul

44

www.dacoromanica.ro
 rindul tirgurilor moldovene, fusese atunci mari bejenii pe biata tarä.
In tara de luptele dintre Matei Basarab i Vasile Lupu, Moldova fu-
Bese cAlcatA de puhoiul de TAtari din Bugeacul Basarabiei, prefAcAnd tara
In foc pi pirjol. Pe lama cumpla& robise pi dusese cu ei multimea de fe-
mei f i copii, care nu putuse a se refugia in desisul codrilor sau muntilor.
Era o noapte ca acelea; pe drumurile noroioase ale tiirgului Focpani
se coborise neguri rece pi deasä.

Fig. U. Mausoleul dela MIrIfe§ti.

Nicleri nu se vedea scinteie de lumia. Drumetii din Constantinopol,

Turci sau Armeni, incArcgi cu märfuri se odihneau pe la hanuri. Era linipte
de mormint. Din and in and strAjile dela hotar strigau prelung dupA obi-
ceiul de atunci : Te väd, te vfid !

Fig. 15. Mausoleul dela Soy*.

De pe celAlalt mal al päräului, in acelap grai räspundea ca un ecou in-

depirtat straja din Tara RomâneascI. In räscrucea noptii, un schivnic dela
mingstirea Sf. Loan lovea cadentat in toaca de lemn pentru ruggciunea de
noapte. Egumenii greci nu inchiseserl ochii inca pentru odihnä, intelegänd
ca intre zidurile mAnAstirei la un pocal de vin odobestean i alte desfätgri
ale lumii acesteia, viata are farmec destul.
Inteo locuintä oarecare inconjuratä de ziduri, un om cu tämplele in-
fierbAntate de gänduri si sufletul sbuciumat de muna spiritualä, apternea
45

www.dacoromanica.ro
cu trudi si zibavi pe Tate pergamente din Venetia ganduri din -gindat
Neamului, amintiri de demult, seria cronica tirii stralnicul staroste de Putna
I i cronicarul duios, marele si invitatul Miron Costin. Aici a urzit el poate
acele alcituiri de gandului dupi ce muncise indelung si arate felul nev-
mului, ca : E risad latin, risOdit ski de Traban".
Biruit-au gandul, zice acelas cronicar, si scot la iveali felul neamului,
din ce isvor, din ce semintie sunt locuitorii tfirii noastre, ai Moldovei,
Munteniei, Transilvaniei cA tot un neam sunt i °data, au descilecat dela
Ram",
Cine stie daci ursitoarele bune ale Neamului nostru, n'au trimis aici
pe acest crainic al vremurilor mai bune, pentru ca in ora§ul predestinat,
si serie cronica ttirii, el, trambitasul Unirii si al viitorului Neamului Ro-
mânesc ?

IHAINARIEMLARNI

Fig. 16. Veche «dugheani» dela hotarul Moldova

Cine stie deed el, om inspirat si providential, n'a avut viziunea clari
a rolului mare f i fericit ce va juca in istoria RomAnilor acest ora'?
* *

Suntem in perioada domniilor fanariote. Si in vremea aceasta targul

Focsani nu-i ferit de pustiirl.
In anul 1711 Titarii pridaserii Moldova pang la Birlad. N'au putut
trece si la Focsani din cauza apelor care veniseri mari. Multi refugiati din
Moldova se adipostiri in Focsani.
In 1716, sub domnia lui Mihail Racoviti, FocQanii sunt din nou jefuiti
de 'Mari.
In 1718, ciuma nimiceste multime de norod din intreaga tat% si pier
de aceasti groaznici molimi multi strimosi focsineni.
In 1758, eta Focsanii-Munteni cat Ii cei din Moldova sunt are cu
desivarsire de Titari.
Urmeazi apoi Maya vreme o serie de frecen i de trupe i de ocupatii
militare ale armatelor turcesti, austriace si rusesti.
La 1821, eteristii lui Ipsilante pradä, ard i ei targul. La 1829 iarisi
ciuma pustiitoare.

46

www.dacoromanica.ro
 La 1854 fiind ocupatie ruseascl, au ars aproape complet Focsanii-
Munteni. Atunci a fost nimicitA mAnAstirea Sf. loan, ale arel ziduri nu s'au
mai refAcut.
*
* *
DatoritA imprejurArilor neprielnice ca acestea, greu se poate vorbi

Fig. 17. Casa G. Apostoleanu

(Repte Carol I §f Ferdinand I au fost gizdulif ad).

despre o viatA ctaIturalA local; totusi bAtranii focsAneni cu voluta hotAritA

de i trAi, a se ridica vi din acest punct de vedere, muncesc sa biruiascl
acele cumplite vremi. O adevAratä renaptere si inviorare religioasA-biseri-
ceascA vi de inAltare a spiritului pentru invAtätura cArtii, se observA in cele
douI tirguri megiese dela hotarul tArilor surori.

Fig. 18. §coala Comercian de blelf.

Era spiritul vremii care biruia. In acest timp si pAni in zilele Unirii
Principatelor, se ridicA in Focsani cele mai multe, altare de rugficiuni. Pe
151110 bisericile Sft. loan, cel mai vechiu monument istoric din oral, &cut de
Grigore Ghica, biserica DomneasrA a Doamnei Dafina, sotia lui Eustrati
Dabija, ctitoriile domnevti se inmultesc prin ridicarea bisericilor : Precista
47

www.dacoromanica.ro
 a lui Nicolae Ma.vrocordat si Proorocul Samuel, a lui Constantin Cehan
Racovita-Voievod.
Boierii, boierinasii, preotii, negustorii, breslasii si simplii muritori po-
poreni de rind patrungi de acelas duh inviorator al vremii, se intrec In a
ridica zidiri sfinte luí Dumnezeu.
Capitanul de Cazaci Stefu, din averea lui si a familiei sale, construeste
minastirea cu biserica SI. Nicolae vechi ; $etrarul Vicol, biserica Sf. Du-
mitru ; Jelaboi, biserica din Tabacari ce-i poarta numele ; Donie, biserica
Donie ; Säpunaru, Robescu, biserica Sapunaru f i Robescu ; Stamatinestii,
biserica lor ruinata complet astazi ; Dascalestii, biserica Si. Mina darimata
de ultimul cutremur ; Popa Arsene si Paharnicul Constantin Nasturel, biserica
SI. Nicolae cel Nou in ruin& astäzi; biserica din Ovidenia Tlibacari ; Sf-tii
Voievozi din Tfiblcari, Ovidenia din Armenime, Sf. Spiridon, Sf. Nicolae
Stroe, Sf. Gheorghe dela Ocol, Sf-tii Apostoli, biserica armada din Mun-
teni st biserica armeanä din Moldova, biserica catolica dupi Calea
Cuza-Voda, etc.
Niel pe tarimul ;colar focsänenii nu stau mai prejos. Pe Magi mi-
nastirele SI. loan, Sf. Nicolae:rechiu, Proorocul Samoil si pe linga bise-
ricile : Domneasca, Stamatinesti, Säpunaru, Sf. Gheorghe, Sf-tii Apostoli
dela Ocol si pe linga altele functioneaza adevarate scoli, in care se invatä
scrisul, cetitul pi cfintärile bisericesti.
Inca din 1634 se vorbeste despre tnvatatorul Victor dascal de Foc-
sani". La 1660 de un altul Toader &seal de Focsani".
Domnitorii : Grigore chica din Muntenia, la 1735 si Grigore Al. Ghica
la 1776 orinduesc &gall de invatatura in cele doul tirguri ale Focsanilor.
La 1787 se vorbeste despre o scoala obsteascä din Focsani".
Ocupatiile rusesti si räsboaiele dintre cele trei mari impartitii : Austria,
Turcia si Rusia impiedicau desvoltarea Invätämintului care se suspenda din
cind in cfind. Dorul de lumina gäseste rägazul necesar si Intre douä bätälii,
iar se urieste o scoalä.
Domnul Moruzi al Moldovei, sub indemnul luminat al Mitropolitului
Veniamin Costache, dä hrisov prin care se organizeaza w scoli de elineste f i
moldoveneste la Focsani".
La 1831, pe vremea lui Kiseleff scoalele din Focsani iau o desvoltare
mai mare. Materiile de predare sunt acum gramatica, geografia, religia oi
aritmetica. Dascali la prima scoala din Focsanii-Moldova erau Vasile Paulini
si apoi fratele eau Costache Paulini. La 1836 apare in Focsanii-Munteni un
profesor de seaml, Alexandru Fortunatu, din Transilvania, pretuit si iubit
de elevi gi de cetäteni pentru cultura lui deosebita.
La 1854 f co ala din Focpani-Moldova sub directia lui Gheorghe Rozali
are 100 elevi, iar cea din Focsanii-Munteni sub directia lui Costache Tudori,
cam cu acelas lunar.
. La 1866 ja fiinta Gimnaziul Alexandru loan CUza" devenit mai tirziu
Liceul Unirea, adevfirat far de lumina, din care a iesit multime de elevi,
fala de mai tirziu a tarii. Profesorii, indeobste oameni de mare distinctie cul-
/urali, au contribuit mult la desvoltarea spirituall a orasului.
Zilele Unir!! Principatelor
In aceasta atmosfera de renaptere culturalä, ne prind evenimentele dela
48 ....mas.

www.dacoromanica.ro
 1848. Aproape toata societatea focganeani, dar& de dativa boieri reago-
liad, era pitrunsi de idelle de care erau insufletiti cei mai luminati bar-
bati din Iagi gi Bucuregti.
In Focpanii-Moldova din cauza mlisurilor de represiune, luata de
Domnitorul Mihail Sturza prin dregatorul sau, Starostele de Putna Iorda-
che Pruncu, n'a fost niel o laureare de revolutie.
Cativa fii de boieri fugiti din Iagi de teroarea stapanirel, Osase sea-
pare in Focganii-Munteni, fiind ajutati de populatie care-i duce la casa kit
.I\licu $ontu, partizan al revolutiei dela Islaz.
Starostele Iordache Pruncu din Focsanii-Moldoveni li urmgregte cu do-

Fig. 19, Cavoul Familia! Simionescu-Rimniceanu

(opera arbitectului 1. Minzu).

robantii gi calaretii lui, Inconjurand casa 'mi $ontu. Cu sprijinul gazdei fj

al doamnei Scarlat Filipescu, sotia ispravnicului din Focganii-Munteni, fu-
garii sunt salvati gi printeo gradiná din spatele casei dispar, refugiindu-se
la Braila.
Fii de boieri din Focganii-Munteai, dupi agezarea la Bucuregti a gu-
vernului provizoriu, fac propaganda pe fata In favoarea ideilor de libertate,
§i mai mult : pe un rug improvizat prohodesc mai intai gi apoi dau foc
Regulamentului Organic In Piafa-Munteni...
Cu prilejul alegerilor pentru Divanul Ad-hoc, dregitor de Putna este

49

www.dacoromanica.ro
tot lord ache Pruncu, valmal declarat al Unirii, oportunista om interesati
caracter indoelnic. Sub impulsia Ministrului de Interne dela Iavi Costin Ca-
targiu, Pruncu desfavurfi adevAratä teroare impotriva unionivtilor, reprezen-
tali prín elita intelectual i patriotia a oravului.
Dela 10 Mai 1859 vi pant% la 14 Februarie 1862, dupi oanduiala
Corn entiei dela Paris ja fiintä i functioneazi la Focaani ,Comisia Centrall"
pentru unificarea legiuirilor vi institutiilor din ambele Principate. Din co-
nasie fäseau parte 8 Moldoveni vi 8 Munteni, printre cari insuvi genialul
131ebat de stat vi marele Roman Mihail Kogalniceanu impreunä cu muntea-
nul Stefan Golescu, etc.
In aceastA vreme Focvanii capAta prestigiul unui ora', despre care se
vorbevte In toate cercurile politice : in presi, in diplomatia europeani, pin&
In cabinetul impirätesc al mar elui prieten vi protector al Románilor, neui-
tatul vi in veci slävit ImpAratul Napoleon al 11I-lea, sprijinitorul Unirii dela
1859. Floarea boierilor vi a marilor patrioti din cele doul Principate, deseori
chiar Domnitorul, ivi dau intálnire, aici, discutánd cii aprindere vi ingrijo-
rare probleme de viitor ale Neamului Románesc, unit abia principial prin
indoita alegere a lui Cuza Vociä.
In acest timp de trei ani cu ajutorul Comisiei Centrale se lace unificarea
tuturor institutiilor ai a marilor dregitorii, astfel cA Unirea" capäta un carac-
ter definitiv, iar oravul de pe malurile Milcovului îi face in chip mOret in-
trarea in panteonul istoriei. Putin a lipsit ca Focvanii sO devina chiar ca-
pitala Ora
In risboiul dela 1877-1878 putnenii : Maiorul Sontu, Cäpitan Cracalia,
Sub-Lt. Botescu vi sute de ovteni ivi jertfesc viaja pentru neatirnare in
fata redutei Grivita.
In räsboiul pentru Intregire 1916-1919, numärul Eroilor putneni este
impresionant.
Dupä unirea dela 1859 incepe vremea ma rilor infiptuiri in toate do-
meniile vietii celei noui : la 1862 ia fling gradina publia, apoi bulevardele,
se creiazä noi vcoli de fete. La 1869 $coala normall de b5.eti, condusA. de
profesora D. F. Caían, N. Típei, loan Albini, Alexandru Puiu, Ion Gnat' vi
altii. Pe toate tárámurile indemn inviorator de viatä, R'äsboaele se ostotse ;
la adipostul pacii Foc5finenii inteleg s5. inceapä opera de constructie 5i de
civilizatie a5a de mult intärziatI.
La inceputul domniei Regelui Carol I, viata ora5u1ui este influentatà de
curentele de progres, de continuä innoire vi organizare care pulseaza la
Bucurevti. 0 preocupare deosebitä este intOrirea armatei. In marginea de
MiazO-Noapte a oravului, in fata grädinii publice din Moldova, astäzi Scoala
Norman, se fac azOrmile Unirii, ale vánOtorilor í dorobantilor. Particularii
coastruesc case mari, frumoase, 1nconjurate cu grädini minunate.
Inainte de a fi luat fiintà i desvoltare grädina publia de Iângi Biserica
SI. loan, pe locul caselor familiei Langa din fata Postei de lfingl hotar, era
un fel de grAdini publia, unde antau tarafuri de läutari : Hagi Ridiche,
Dimitrie Fotescu, TopalA etc. Pe-acolo petrecea lumea in zilele de vari.
In anii de dinaintea Unirii vi multi vreme dupä aceia, pang and aco-
lile de Stat au luat o desvoltare mai mare, e caracteristic faptul ininultirii

50

www.dacoromanica.ro
pi existentii pensionatelor particulare ea acela al lui Schuster, Mettey-Po-
pescu. In acesta din urmi au tnvitat Nicolae Fleva fo-st ministru, N. Dis-
ca/escu ti, multi altii.
Apoi pensionatele de fete Saligny, Sidery, Bitrou, Masson, Ratty li
mai tärziu al Doatnnei Vecchi, al domnigoarelor Mironescu, Mihitileanu,
etc. Aceste pensionate au avut un rol covirgitor, contribuind la schim-
barea obiceiurilor In viata familiilcr din Focsani cari se occidentalizeaza
cu totul. Se invatä acolo manierele din Apus, limbile franceza, germana,
apoi piano, se capati notiuni de teatru, de literaturà franceza.
Multe fiice de fruntasi focganeni cu aplicare pentru muzica devin
pianiste virtuoze, printre care putem aminti pe d-nele Elena Simionescu-

Fig. 20. Mormintul poetuluf Dullfu Zamffrescu.

Rimniceanu, Ecaterina Remer sora poetului Duiliu Zamfirescu, apoi pe

Eliza Tufelcicl, Lucia Negri, Maria Ciocirlie-Pastia.
Pe Wig& doamne se mai adauga multime de tineri intorsi dela studiile
din sträinätate, cari odatä cu in vätatura cacti deprinsesera pi megtegugul
antarii la vioari, din flaut, la violoncel.
Printre acestia erau : lanai Lange, Al. Mavrocordat, Cottescu, Frede-
ric Remer, St. Mincu gi profesorul de muzici dela Gimnaziu, Stefan Vasi-
Ham Erau In Focgani gi persoane amatoare de teatru, printre cari : poetii
D. 011inescu-Ascanio si Nicolae Pruncu, apoi Avocatul Petru Barozi, St,
Vasilian, etc.
0 lume apusa cu socotelile gi amintirea 6...
In vremile din urmd
In acest mediu de amatori de muzici pi artä dramatica apare In Foc-
51

www.dacoromanica.ro
 tatal generalului de mai tarziucu,
'tali, pela 1870, artistul loan Lupescu
o.trupa de actor!, din care fäcea parte si studentul Vas ile Cont a. La
hiceput trupa a jucat in gradina lui Raimondi, vis-a-vis de posta de astazi,
oii mosafiri sunt bine primiti de Focsäneni si cum Lupescu avea ceva
bani, se hotaräste sa ridice un teatru la Focsani, pe locul vechei manastiri
a. bisericei Sf. loan, gradina publica de astazi.
In anul 1873, cand printeo coincident'a vede lumina zilei_ In Focsani
Pe tr e Lici u, teatrul este terminat si-si deschide uile. pupa cateva
luni, Lupescu isbuteste sa aduca dela Milano o trupa de opera italiana, in
frunte cu un taniir de 19 ani, diplomat al Conservatorului din cetatea mu-
zicei, pe Lucio Vecchi, Luciu" cum 1-au botezat focsanenii. Trupa de opera
italiana adusi de Lupescu se imprästie dupa o lung, ramanand in Focsani
pentru bard viata numai Lucio Vecchi cu fratii säh Acestia, impreunä cu
trupa Lupescu, pe langa comedii organizeaza reprezentatii de opereta cari
pot fi considerate cele dintai inceputuri de opereta romaneasca. Acest ita-
lian de talent, Lucio Vecchi, aproape 60 de ani a contribuit la educatia
muzicala a orasului, somnul etern tot aici.
In vremurile mai noi, cam pe la 1889 pang In zilefe noastre, iau
fiinta rand pe rand alte societati muzicale i culturale Milcovulu, Ate-
neul Milcov", Liga Culturale, Doina Vrancii", »Lira Putnei", Societatea
Filarmonica", Cantarea Putnei", »Biblioteca publica", Cercul Uniriiw,
Fundatiile Culturale Regale, Subsectia de conferinte Focsani", Soc. de
jocuri nationale Hora Unirii", apoi diferiie camine culturale si asociatii cu
acelas scop, cari au cäutat si umblä sä desvolte viaja muzicalä i culturala
dn localitate. Rasboiul a intrerupt toate aceste inceputuri si temeiuri de
viatä. sufleteascfi. Tineretul mandria noastra care a activat in aceste
asociatii, cu imagina Regelui si a marelui Conducator In suflet, se gaseste
astäzi in fata dusmanului neindurätor i lupta cu darzenie pe viatä si pe
moarte sa croiasca destinele cele noi eterne ale Pämantului si
Neamului Romanesc.
astäzi tineretul este chezasia viitorului...

52

www.dacoromanica.ro
 as

, ,
Sr centimeI 12 ansparigreu
sva I
riamistre211%12111. mciaauses

Judetul Putna - cum s'a spus - a luat fling odatä cu organi-

zarea de Stat al Moldovei. Limítele judetului au variat 51 se Intindeau la
inceput spre Miaza-zi, aproximativ pana la Trotus.
Adjudul (Adgiudup sau Tirgul Domnesti poate sa fi fost capitala.
Indicatii despre aceasta ni le da un document din 1620, prin care se a-
rata ca Solomon si Arvat sunt Starosti de Putna i Adgiud".
Dupa 10 Martie 1482, judetul s'a intins 'Ana la paraul Milcovelului,
tras din Milcovul cel mare de lfingl Odobesti. Judetul, sau Tinutul Putnei,
era adrninistrat la inceput de un Staroste cu puteri administrative si mili-
tare. Mai tarziu pentru administratorul judetului gäsim denumirea dre-
gätor, ispravnic, iar In vremile noui de pref e ct.
Dam mai jos cateva nume de starosti de Putna, descoperiti in ulti-
mele cercetari si documente
Stan (1526, mai sigur 1540), Dan Golia (1572), Brostioc (1584),
Drägutul Bogdan (1700), Grigore Bucium si Iacomi (1619), Solomon Qi Arvat
(1620), Dumitrasco stefan si Rusu Vartic (1621), Bejan Gheuca Pitar
Patra§cu Vel Logofat (1661), Doni Vatafu (1679), Dima (1684), Ilie Dragu-
tescu (1686), Dima (1687), Zaharia Cruceru (1688), Mir on Costi n,
Cronicar al Moldovei (1688), Zaharia Cruceru (1690), Nicolae
Ventura Biv-Vel Caminar (1692), Crupenschi Medelniceru (1712), I o n
Ne cu 1 ce, Cr onic arul (1732), Luca Bi v-Vel Clucer (17321, Costache
Razu Spatar (1734), Aga Lupul (1742), Constantin Palade Stolnic (1748),
Crisoverghi (1755), Ionita Palade (1756), Grigoras Leon paharnic (1766),
Iancu Razu (1777), Manolache Cuza paharnic (1777-1778), Iancu Razu Biv-
Vel Spatar (ginerele lui Dabija-Voda 1780-1783), Grigoras Leon paharnic
(1785-1787), Scarlat Manu Vel-Logofat (1803), Enache Pruncu (1816), Teo-
dor Bale Spatar i Postelnic (1816), Costache Tigara (1816), Paharnicul
Sion (1829), C. Däscalescu (1846), Iordache Pruncu (1848,1857, 1858, 1859).
Judetul Putna se impartea In oco ale , carmuite la inceput de
cApitani, mai tarziu de zapcii ajutati de pomojnici.
Dupa Unire, sublmpartirea administrativa a cApAtat denumirea de
p1asA ca si ast'Azi. La manic se numea plai". $eful administrativ al pia sei
era subprefectul, *tat de un supleant, cum se vede si din
legea din 1892.
53

www.dacoromanica.ro
 In 1901-1902, potrivit legii lui Vasile Lucir, plAtiile sunt conduse de
revizori sau inspectori comunali, cari nu mai indeplineau li
atributii judecAtore;ti, pe cari le-a avut in trecut feful plAqei.
In 1908, prin legea de Administrarea plAvilor qi comunelor rurale"
sub impresia recentelor rfiscoale tArAnesti, se intäreste jandarmeria gi se
inmultese plä Ole conduse acum de un a dministr a tor de p las A.
Acesta era ca puteri mai multe la inceput, restranse apoi.
Legea sufer& o nou& schimbare sub regimul conservator in 1912, im-
putitandu-se iarlsi numArul plAsilor ;i al administratorilor de plasA. Orga-
nizarea aceasta cu putine modificAri dAinue; te pan& in anul 1925, cand se
voteazi si se pune in aplicare .Lega de Unificare Administrativa".
In 1929, altA lege administrativa', prin care se d'a importanta mai mare
administratiei locale. O multime de sate, satulete li cAtune sunt chemate la
viata administrativ5. autonomA, dar lipsindu-le fondurile n'au putut rezista.
In 1931 modificandu-se iar legea, se reinfiinteaza la Prefectur& D i -
r e ct orul Prefecturei. Multe sate se regrupeazi acum ;i formeazA din
nou comunele desfiintate.
In general, Tin u tu I sau ju de tul Putnei a avut urmAtoarele
plA0
Plasa Rä'ceiciani sau Trotu$ cu resedinta la Adjud (mai tirziu
Paunesti).
Plasa Zaräuti sau .Fwita cu re;edinta la Panciu.
Plasa Gárlele cu reqedinta la Odobe;ti.
Plasa Bilie#i cu resedinta la Suraia.
Plasa Vrancea cu resedinta la Vidra.
In vremea Regulamentului Organic era ;i o plasá Lunca" pe valea
Trotusului, in care intrau comunele : UreeheTti, Batea, Cotofänesti, etc.
In 1901-1902 se inmultese plaoile vi dup& Calva tito') din motive de
economii, se reduc din non numArul lar.
Prin legea dela 1908, judetul Putna e impArtit in 13 plA;i. Peste un
an se reduc la 10, iar in 1912 se revine la impArtirea clasic& a celar 5
plivi cu re;edinta la Adjud, Panciu, Odobesti, Vidra, Suraia. In timp se
mai adaog& plasa Caregna cu re;edinta la Paunewti qi plasa Zeíbala cu
re;edinta la niruja.
Situatia de astäzi e cam aceiaqi. PlA;ile poartl acum denumirea refe-
dintelor, renuntandu-se la numele traditionale.
Dintre targurile putnene singur Adjudul cel putin din documentele
ce avem pata astAzi a fost administrat dula vechiul sistem de gospo-
darie al targurilor moldovene;ti : un poltuz §i 12 párgari.
Administratia rural& se fAcea la inceput pe sat e, conduse in Vran-
cea de n eme snici, iar in satele din cealalta parte a judetului de
y ornici. Comuna e de origina mai nota, produs al revolutiei
franceze.
Teritoriul judetului a suferit in decursul timpului unele transformAri.
Astfel : In 1908, comuna Campineanca, apartinand judetului R.-SArat,
a trecut la Putna.
In 1925, comunele : NAmoloasa-Sat, NAmoloasa-Targ, Nane;ti, au fost

54

www.dacoromanica.ro
trecute la judeful R.-Särat ; in schimb am luat de acolo inglobindu-se
la judetul Putna comunele Virtigcoi, Faraoane, Brogteni gi Andreiagu-
de-Sus.
In 1929, comunele Nämoloasa - Sat, Nimoloasa - Tirg, Ninegti au
revenit la Putna; iar Adreiagul-de-Sus, Vartigcoiul gi Faraoanele, afar& de
Brogteni, au trecut din nou la R.-Sirat.
Dim mai jos impirtirea administrativi a judetului din care reiese
nil avem 6 pligi, cu 5 comune urbane gi 83 rurale.
Pligile sunt
Plasa Adjud cu regedinta in comuna urbani neregedinti Adjud.
. Focgani II I. PS
regedinta Focgani.
II Odobegti . 91 II neregedintä Odobegti.
n Panciu A N neregedinta Panciu
Ndruja . " rurali nlruja
Vidra . . rurali Vidra

Impirtirea comunelor pe plägi este urmitoarea

Plasa Adjud

Adjud, oras neregedinti sediul pligii.

Adjudu-Vechiu
Anghelegti
Balm
Beregti
Buicioaia
Ciorani
Copicegti
Cotofinegti
Cori:C*1
Drigugeni
12, Domnegti
Mindrigca
Orbeni
Parava
Pincegti
Plunegti
Pufegti
Ruginegti
Sascut
Scurta
22, Urechegti
23. Valea-Seaci
Total 23 comune.
55

www.dacoromanica.ro
 Plasa Focsaiii sediul in Focsani, oras re;edintä, de *let.
1, Biliesti
2. Bo*läu
3, Calieni
Guslea
Flurei
6, Jorästi
Mindresti
Mircesti
9, Nämoloasa-Sat
Nämoloasa-Tg.
Nänesti
Petresti
Rästoaca
Suraia
Vänätori
Vulturu
Total 16 comune
Plasa NAruja
Herästräu
Narufa comunä rurali resedb4a playa
Nereju
Nistoresti
Paltin
Pardesti
Spinesti
8, Spulber
9, Vräncioaia
Total 9 comune

Plasa Odobelti
Andreiasu
Bolotesti
Brosteni
Cimpineanca
Floresti
6, Grägesti
Ivincesti
Jaristea
Miera
10, Odobesti, comuni urbanti neregedintä sediul plätiii
PAtesti
Reghlu
VArsätura
Total 13 comune
56

www.dacoromanica.ro
 Plasa Panciu
1, Bätineeti
Clipiceeti
Diocheti
Fitioneeti
Minästioara
6, Märäeeeti urbanä nereeedintA
Movilita
Neicu
Panciu ora e nereeedintä sediul plä.eii
Pädureni
Satu-Nou
Strloane-de-Jos
Sträoane-de-Sus
Tifeeti
Total 14 comune
Plasa Vidra
Birseeti
ampurile
Colacu
Gäuri
Ireeti
Märäeti
7, Negrileeti
8. Racoasa
9, Soveja
Tichitie
Tulnici
Vidra comunä ruralà, reeedinta plàeii
Vizantea
Total 13 comune

Drumurile
Cele dintii cäi de comunicatie pe cari au circulat locuitorii acestui
linut au fost cele de pe albia räurilor, sau paralel cu mersul Ion
Pe valea Milcovului, Putnei, ueitei, Trotueului ei altele au fast dru-
murile din cuprinsul judetului; pe cea a Siretului era drumul mare, elea-
bul", care striibatea Moldova dela un capät la altul.
La inceput, drumurile erau naturale, fAri 1mpietruire. Operatia aceasta
incepe mult mai tärziu. Un alltor din anul 1835 treand pela noi, spune
Nimeni n'are grill de drumuri ei de poduri, acestea din urml fiind cu to-
tul primitive". Bine Inteles felul in care se cAlatorea acum un veac era ,nea-
semänat mai greu ei mai putin repede cleat In zile noastre. La poeta ro-
mineasca mijlocul public de transport din vremea aceia se inhAmau

57

www.dacoromanica.ro
opt cal, putia aritogi li aiirunti, dar cu atit mai rezistenti gi foarte WO,
minati de doi surugii, cari chiuiau din ailed in and gi loveau caii cu bice
groase.
Risboaiele din secolul al XVIII-lea si al XIX-lea, dintre Rugi gi Turci,
fac si se dea atentle mai mare arterelor de comunicatienationalä necesare
scurgerii trupelor, artileriei, cavaleriei gi carele de provizii.
Bitrinii putneni au cunoscut din greu asuprirea gi munca la care erau
pugi de armatele rt.sesti de ocupatie, pentru intretinerea drumurilor, cici
ei suportau povara beilicului nesfirgit".
Adevirata modernizare a drumurilor incepe pe vremea Domnitorului
Mihail Sturza, care a inzestrat Moldova cu drumuri pietruite de cam 200
km. lungime. Le-a plantat cu pomi, de o parte si de alta, cari pot fi vizuti
gi astizi in pfirtile Adjudului gi pe drumul Adjud - Tg.-Ocna.
Tot in vremea aceea se construesc in Moldova gi poduri de piatri ;
pana atunci erau mai toate din lemn. In 1836 ?titre Iasi gi granite austriaci
erau doar patru poduri de piatri, iar dupe* 7 ani se ficuseri peste o sutä
Atunci s'au construit podurile cre piatri peste Putna gi Trotug, iar in tiro-
pul primelor ani de domnie a Domnitorului Carol I, s'au ficut podurile de
fier peste aceste rauri, distruse in 19161 gi reficute in forma de astäzi, dupa
risboiul de intregire.
In ziva de 18/30 Octombrie 1881, s'a inaugurat unja ferati Buzia-
Marigesti, cea dintii care a stribitut si stribate judetul Putna, dela mar-
ginea de Sud pini la Mirigegti. E prima lucrare technici de cale feratä
conceputA, proeetatä si executatä de catre ingineri romini.
Inaugurarea a fost onorati de prezenta Regelui Carol I. Dupi serbare
s'a dat un banchet in magazia girii Focgani frumos impodobiti cu ver-
deatä, lampioane venetiene gi covoare rominesti unde Marele Rege pi-a
exprimat recunostinta fati de activitatea desfigurati de inginerii romini
insufletiti numai de interesele TArii, pronuntind vestita formuli : Prin noi
ingine".
Tot cu aceasti ocazie in Focgani s'au pus bazele Corpului Technic Ro-
minesc".
Astizi iudetul dispune de urmitoarele drumuri

Drumuri nationale din cuprinsul Judetului Putna :

Drumul National Nr. 2, Bucuregti-Cerniuti
incepind dela km. 180+000-253+718 ml, 73.7
Drumul National Nr. 6, Sugita-Cosmegti spre Tecuci-Birlad
dela km. 0-7-I- 300 , 0 I I ml, 7.3
Drumul National Nr. 15, Adjud-Tg. Ocna
dela km. 0-19+886 . I ml. 19.8
Drumul National Nr. 38, Focgani - Hanu - Conachi - Galati
dela km. 0-34+500 . . ml. 33.5
Drumul National Nr. 70, Focgani-Vidra-Tulnici
dela km. 0-83+560 . . , ml. 83.5
Total drumurile nationale ml. 217.8
58 INIMPfillo- 41111111=11111

www.dacoromanica.ro
 Drumuri judetene $1 comunale, precum $i numirul podurilor:
14 drumuri judetene din cari Nr. 11 Tg. Sascut-Hotar judet-Rogoaza,
Jud. Tecuci s'a clasat ca drum national Nr. 97 publicat in Monit, Oficial
Nr. 17 din 21.1.1943. Deci au ramas 13 drumuri judetene cu o lungime
tota15. de 287+533 km.
Impietruite 231+951 km.
Terasatnente 34+600 km.
Drum natural . . 20+928 km.
Poduri de lemn . 200
Poduri de zidärie. . 26
Drumuri comunale: Lungime totald 757 plus 556 km.
Impietruite 489+088 km.
Terasamente . 31+220 km,
Drum natural . 237+248 km.
Poduri de lemn 253
Poduri de zidarie 48
Pod metalic 1

C feraie
1. Focfani-Adjud . . 50 km. 209 m.
2. Adjuc &Ica . . 19 885 in.
3. Focsani-Odobeati . 10 454 m.
4. Odobeati-Burca-Cucueti 23 if 54m.
5. MArAse§ti-Panciu . 17 379 in.
6. MAr4elfti-Doaga exclusiv. . 12 if

Din Martii 1941 s'au inceput lucriírile de dublarea liniei Coteati-Mi-

rAqeqti qi s'a pus In circulatie la 31 Iulie 1942.
Sunt in curs de constructie cladirile de calitori ale statiilor Focqani,
rufefti, Adjud i Panciu,

59

www.dacoromanica.ro
 A spechai sigrricei
ni jaadefaaha; %calma

Ca sä ne däm seama de importanta sectorului agricol a Judetului

Putna, este nevoe in primul ränd de analiza cifrelor cu privire la suprafata
lui totalä, repartizatä pe culturi
Astäzi sitprafata totali a fudetului de 343.900 hectare se repartizeazä
astfel :
Tablou Nr. 1
Päduri . 142.862 Ha.
Teren arabil . , . 75.896
Fânete si päsuni . 57.994
Vii . . . 14.857
Livezi de pomi fructiferi . 1.614
Terenuri cu destinatie specialä . 27.246
Terenuri neproductive . . 27.246
Total 343.900 Ha.
Desi pAdurile constituesc un capitol aparte al lucrärii de fili, credem
tä este nimerit ca la capitolul de fain, sä arätäm pe scurt infätisarec lor
In cifre
Päduri propriu zise . 136.371 Ha.
Znvoaie . .

Cränguri , 978
Päduri de protectie 140
Total 142 862 Ha.
In raport cu suprafata totalá a judetului, suprafata pädurilor ni se
pare en ocupà o intindere prea mare ; dar tinänd seama cä marea majori-
tate a pädurilor este asezatä in locul ei firesc, sub niei o forma nu trebuie
si cerem sporirea suprafetei agricole pe sea ma celei ocupate de pacluri azi.
Once interventie din parte a omului in sectorul pädur e din judetul
Putna, cu scopul de a reda terenul culturii cerealelor, se va solda cu plus
de terenuri neproductive si necultivabile.
Din tabloul Nr. 1 desprindem en avem 27.246 ha. terenuri cu desti-
natie specialä. Aici se cuprind suprafetele ocupate de parcuri, -vetre de sat
si orase, cimitire, drumuri, cä'i ferate, cariere si altele.
60

www.dacoromanica.ro
 La acest punct-a-vem de fácut observatiunea ca vetrele de sat si orate
-sunt -prea intinse i nesistematizate. Din cauza nesistematiztirii acestor ve-
he, cererea pentru lirgirea lor continua si fie din ce in ce mai mare, pe
masura sporirei populatiei. Ori acea: ta Ifirgire nu se poste face cleat in de-
trimentul terenului arabil. Pentru curmarea acestui rim, este nevoe de o
politic& de planificare pi sistematizare a tuturor vetrelor de sat, fapt ce-ar
atrage dupä sine satisfacerea nevoii de spatiu pentru noi asezaminte ome-
msti si lasarea unei suprafete mai intinse strict necesare culturii cerealelor.
Tot din tabloul amintit desprindem Inca douti cifre : 9 824 ha. tere-
nuri necultivate si productive si 17 422 ha. terenuri neproductive. Acestea
Mint terenurile provenite din defrisarea paclurilor, care a avul drept urmare
alunecarea si degradarea terenurilor de munte, formand nenumaratul sir de
rovene i conuri imense de dejectie in camp, unde bolovanisul dealurilor
a fost adus de furia apelor nestavilite de nimeni in cursul lor superior.

;
,

- tall&k..;
ti.
-

.1-11

:
,
.7,4,411 . ,
',a.
J

S;,.

Fig. 21. Vales Pitulupt.

Aceste ape pornite furioase la vale, incarcate cu materialul grosier de na-

tura diferita, au rupt malurile albii'or din camp si au provocat permanenta
schimbare a fagaselor lor, largindu-le i ocupand mii de hectare din terenut
campului propriu-zis.
Exemplu tipic ni-1 °feed vechea albie a raului Putna-Seaca, unde pe-
sute ha. de grohotisuri nu creste cleat o vegetatie foarte reclusik ca numb.,
si slat* ce se usuca complet la inoeputul lunei Iunie.
Aceasta suprafata reprezentand 300/0 din totalul intinderii arabile
a judetului pentru a fi redata culturilor agricole si impaduririlor este
nevoie de o politica de impadurire a tututor terenurilor degradate dela
munte si deal cat si de corectarea albiilor raurilor, atat in partea cursului
ion superior, cat si in cel de camp.
61

www.dacoromanica.ro
 Mai este nevoe de Indiguiri si canalizari dealungul cursului superior
al riului Siret, spre a scoate din pericolul continuu de inundare circa 7000
ha. teren pe timpul lunilor de primivari si vara, de pe teritoriile comu-
nelor Vulturul, Nines% Cälieni, Namoloasa-Sat i Namoloaia-Thrg.
*Odata cu indiguirile l canalizarile ce s'ar face am putea realiza
'problema infiintarii iazurilor pentru piscine artificiale.
Cu priVire la suprafata de 1.614 ha. livezi de pomi roditorj, afirmara
ca in mod cu totul exceptional putem vorbi de livezi masive in judet.
Aceasti suprafatä reprezinta totalul terenurilor ocupate de pomi, sau
de grupuri de pomi si pomi razleti ; si dupa specia pomilor existenti a-
ceasta suprafata se repartizeaza astfel

Livezi de pomi :

Pepiniere de pomi . . 17 ha.

Plantatii tinere fasra rod . 21 II
Pruni . . 1.066
Caisi . . 31 If
Meri . . . 134 i.
Peri 55 If

Ciresi . . . 37
Visini . . 44
Piersici . . . 1
Gutui . . 5 n
Castani . . . . 3
Nuci . . 155
Mosmoni . 4
Zarzari . o . 19
Corcodusi . . 9 ,.
Duzi . , . 23 II

Total 1.614 ha.

Daca tinem seama de configuratia jud. Putna si de conditiunile sale

climaterice, putem spune cu hotafire ea acest sector este prea mic ; par-
celatä pe blfini cum se face in Vrancea ne indreptiteste sa cerern
sporirea masurilor pentru majorarea cht mai neintarziata a suprafetelor de
pomi roditori prin plantarea tuturor poenilor, actualelor blani portiuni
de teren izolate de cite 1.000-5.000 m, p. cu peri, meri si nuci.
Camera Agricola de cativa ani introduce in fiecare an intre 15-25.000
pomi roditori de calitate si varietati alese, pentru cucerirea terenurilor in-
dicate agriculturii ; lar cu incepere de anul acesta, va urmari extinderea
culturii nucului care s'a dovedit foarte potrivit din toate punctele de ve-
dere. De asemeni va incepe sa introduca gratuit cite 10,000 nuci pentru
cucerirea i fixarea tuturor. terenurilor de pe vaile raurilor Milcov, Putna
si Zabrauti.
, Pe langa Fabrica Vidra" pentru industrializarea fructelor Camera
Agricola, cu ajutorul Ministerului Agriculturii si Domeniilor, are in pro-

62

www.dacoromanica.ro
gram Infiintarea a doul statiuni pentru pregitirea pulpei de fructe, cit si
a unei mari instalatiuni pentru uscatul prunelor.

Fig. 22. Fabrica de industrializarea fructelor (Vidra).

Fabrica a cärei capacitate anuall de lucru este de 60 vagoanv fabri-

cate a avut de scop si urmareste procurarea la preturi renumeratorii a pro-
dusului Wanes; fäcând prin aceasta rentabilä cultura rationalä a pomilor
roditori si stimuland extinderea plantatiunilor.

Fig. 23. Ocoluf Agricol Vida.

Pentru susfinerea acestei politici de redresare a pomiculturei in ju-

detul Putna, Camera Agricola dispune azi de o pepinieri de produs pomi
63

www.dacoromanica.ro
fructiferi in comuna Petresti, de unde se vind anual in plantare 20-30.000
pomi de trei ani.
Fabrica Vidre, despre care am vorbit mai sus, precunxoi Ocolul pur
pomicol din comuna Vidra, condus de un inginer agronom specialist in
cultura pomilor i ajutat de doi sefi de culturg, find la regenerarea plan-
tatiunilor vechi, la infiintarea de plantatiuni noi in mica proprietate vrin-
ceana i la rgspandirea celor mai potrivite metode pentru cu4ura i ingri-
jirea pomilor roditori.
Un al doilea centru cu caracter pronuntat pomicul este cel din comuna
Vrincioaia-Vasui, condus tot de cm inginer agronom oi ajutat de personal
technic inferior. Acest centru calla sa dea aceiagi indrumare technici pentru
inflorirea pomiculturii f i agriculturii vrancene, &and o desvoltare rationalá
agriculturei oi pomiculturei din regiune.
Acest centru, dublat de Scoala Superioara tgrineasce de pe lino.
Cooperativa Unirea Vrancei" din aceasta comuna, a reuoit si introduci
cultura legumelor, a cartofului, a inului si a graului in toate pomunele din
Vrancea.
Cu privire la cresterea vitelor, se urmareote un plan binq precizat, in
cadrul ciruia pini azi, in limp numai de 3 ani, s'au putut obtine citeva
sute de bovine din rasa Schwitz, care este rasa boving cea mai potrivita
regiunei Vrancea.
Am aratat ci finetele i pfigunele acoperg suprafata de 59.851 ha.
Aceasta cifra este raportati la 57019 animale mari oi 115956 'animate mici.
baci tinem seama ca animalelor le revine oi o bung parte a pro-
ductiei din sectorul agricol cerealist, ne dim lesne seama cA numarul lor
este prea mare. Dar avand in vedere ca o bung parte din pgouni este in
regiunea muntoasi i deluroasi unde productia e slabg, ajungem la con-
cluziune fireasci : atit timp cat nu vom transforma in finete artificia)e
toate islazurile din camp, nu von' avea furajele necesare unei bane cret.teri
a stocului de animate.
Vom fi oi mai departe nevoiti sg. privirn cum toate speciile de animale
degenereazg oi cum numarul lor se micsoreazi din cauza subnutritiei. Pa-
ralel cu aceasta vom avea o cultura proasti oi o progresivi inräutatire a
pimintului, fiindcg nu vom putea face agricultura bun& oi rationall cu vite
proaste ; iar motorizarea 5i mecanizarea agriculturii judetului Putna nu si-ar
avea rostul atät timp cat aceasta se afli i ar rimanea cum este agricul-
tura tarineasca mica cu caracter familiar.
In ce prívete anul acesta slau luat misuri pentru aratul i insgmfin-
¡area cu plante de nutret a 4000 ha. din islazurile comunale.
In acest fel se va sport productia de nutreturi deci animalele vor
fi mai bine hränite ; de alti parte se vor spori veniturile islazurilor fapt
ce va da posibilitatea preocuparii de reproducatori, constructii de grajduri
pentru adipostire i noi posibilititi de destelenire pe anii viitori.
Ocupatia de baza a populatiei judetului Putna o constituie necesitatea
punerii in culturg oi valorificare a celor 75.896 ha. teren arabil propriu-zis
si a celor 14.867 ha. vii.
Ca sg ne dim seama care este infatioarea agricolä a judetului, dam
mai jos un tabel aritind diversitatea culturilor ce se tac i suprafetele o-
cupate de fiecare culturi in parte :
64 1-
www.dacoromanica.ro
Specificarea culturilor Suprafata cultivará
cereale Hectare
Grau de toamna . . . 10.965 ha.
Grau de primavera . . 36 .
Secará de toamna . . 97
Secará de primavari 49 II

Orz de toamnä . . . 39 .
Orz de primavera . . 3.161
OvAz de toamnA __
Ovaz de primavera . . 4.457
Mei . . . . 633 II

Hrisca __
Orez
Porumb ,
,

. . 42.926
2,.
Sorg pentru maturi . 39 .
Total 61.828 ha. 62.404
Leguminoase pentru boabe
Fasole . 385 ha.
Fasole prin porumb 12.380
Mazare 654
Sola 77 .
Unte 84
Bob , 29
Isläut 8
Total 1.237 ha. 63.641

Uleioase
Repita de toamna . 85 ha.
Floarea soarelui . . 1.092
Mac . . . 2
Dovleci . 8
Total 1,187 ha. 64.828
Textile
Canepa pentru fuior qi &imanta 264 ha.
anepa pentru fuior . . 242
Canepa pentru samantä. . . 75
In pentru fuior §i s'Amauta . 112 II

In pentru fuior . . 171 /I

In pentru samantA . 76
Bumbac . . . 1 II

anepä prin porumb . .

Cultura intercalará . . . 4.656

Total 941 ha. 65.769

65

www.dacoromanica.ro
 Nutreturl
Specificarea culturilor Suprafata cultivatä
cereale Hectare

Lucernä . . 1.550 ha.

Trifoi . . . 65 ,,
Borceag de toamni . 26
Borceag de primävarit . . 546 ft
Mäzäriche de toamnä . . 2
Mäzäriche de primivarä. , 16
Dughie . . . . 4.128
Porumb de nutret . 574 Of

Sorg pentru nutret . 15

IarbA de sudan . . 15
. Total 6.924 ha. 72.693

Tub erculinoase §i riacinoase

Cartofi . . . 357 ha.

Sfeclä de zahär , , . 1.547
Sfeclä de nutret , . 229
Morcovi . . 11
Total 2 144 ha. 74.837

Piante de gridinarie

Grädini de zarzavat . . 359 ha.

Ceapä . . 181 ft
Varzi . 180
Fasole verde 41
Mazäre verde . 9
Pepeni . 34
Castraveti . . 36
Usturoi . . 38
Ardei . . 41 II
Pätlägele ro0i . . 72
Total 991 ha. 75.818

Narcotice, etc.

Tutun . . . 62 ha.
Culturi de flori . . 6
Total 68 ha. 75.896
66

www.dacoromanica.ro
 Pentru o imagine mai clara a judefului Putna sub aspectul agricol,
dial mai jos un tabel care cuprinde supraf ala totala si cea arabila a ju-
defului, repartizata pe culturi si plä'si:
..., as
-13
= .°5 t.-
On. 7h-
al el
O o
ers Total
Specificarea ; E -: g A t. -e II, -e2 Pe
it" 3 -.' A judef
Ha. Ha. Ha. Ha. Ha. Ha. Ha.
Teren arabil
..................._ 21855 15463 21840 10689 4232 1816 75896
r
Gradini de zarzavat
................
........... 187 436 108 304 34 43 1112

Fanefe naturale 1112 1433 1665 2025 10498 7015 23748

--
artificiale 362 83 71 10 1 528

Päsuni 4501 2884 4842 6394 8625 6471 33718

Livezi pruni 186 166 42 ¡70 143 706

Livezi de pomi diferifi 78 54 52 36 349 337 908

i

Vii de vifa nobila 1569 5676 929 4876 55 2 13107

Vii de producätori 1

direcfi 1093 268 132 43 214 1750

PAduri 24195 17438 1392 16716 28745 54375 142862

Teren neproductiv 27246
1 Teren cu destinaba
speciala 22319
I TOTAL I
343900

Analizand datele de mai sus, in comparafie cu numärul gospodariilor

vi cel al locuitorilor care pe pläsi se prezintA astfel :

'el .P.
= C.) . c) ea a)
X
";,
.Specificarea ...r,"-- 1:1 .7. -0
o O ea -O
=
u 4.
II-
7.:
DI 3 as
,-.4
)cti
N io:_:4) -^

Numärul locuitorilor 42423 37741 29423 65511 30873 12292 217663

Numarul gospodariilor 11756 9481 7369 15360 8782 3648 5739i6,

observara a piusa Zä'bala are cea mai mica Suprafafl arabilii, dar
tea mai mare suprafaf a de paduri; iar comparativ cu numarul populajiei,
cel mai mare numar de ha. teten arabil 11 are plasa Biliesti.
67

www.dacoromanica.ro
 Ca afirmatiunea si fie gi mai clarA, arItAnt cl :
La plasa abala avem un ha. teren arabil la 6,7 locuitori
a ,, Odobe0i un ha, ,,
If It 6,1 II fo

If 11 Vrancea un ha.
x » 2,1
1. i
It 11 Panciu un ha.
se ,, ,, 2,4 v
Adjud $ un ha. II If Il 119 I)

ft » Billeati if un ha. ft f, 1,3 11 11

Ca tabloul agro-economic al judetului sA fíe §i mai complet, arltAm ci

in judet avem urmitorul inventar viu §i mort
a) Inventar viu de muna §i de rentA
.0 .0 --.. 7,1%. tv al
7: 71
Specificare ; Ee "8 .4
lt
c%1

04
- ''"
iiii -8
fil3
g 4-0.
F.

Cal oi iepe 1977 2690 3949 1858 2611 451 1353

Boj de munch* 3483 880 1713 1859 2335 2137 12407
Vaci de muncl 1605 615 85 - 129 1331 90 3855
Vaci de lapte 3059 1982 3773 2826 2590 1505 15735
MAnzate 1257 559 1366 824 1584 766 6356
Minzati 1241 662 1099 689 1010 429 5130
Vitei 887 580 1273 611 956 458 4765
Berbeci 890 562 619 608 1542 931 5152
Oi 19276 12416 10868 9095 24471 15634 91760
Noateni 144 122 178 203 432 32 1111 1
Miei din vara 1942 2517 1094 1177 635 53C7 2438 13168[

b) Inventar mort

.= '''' =cam al

NH.
"O
=
-*--
0-,
CV
o 7 cz1
7,4

0>
Ei aJ 3
Specificarea ..,
- o
RI
.::,-
L''''
da
0 o
ett
..0
)cd 0
<4 a, 03 "Ci I'l

Pluguri de animale 5452 2123 2299 1412 2288 617 12191

Tractoare 28 14 13 20 75
Ma§ini de semänat pA-
ioase 30 20 14 27 1 91
Prlaitoare 79 32 22 13 1 147
Rarite 112 18 33 10 76 188 437
SecerAtoare-leatoare 3 13 2 4 22
SecerAtoare-simple 6 4 25 12 47
Boroane de fier 832 380 326 396 14 1 1949
Mavini de treer 9 68 6 12 95
Care boj 2637 786 809 1026 1885 1119 8262
CArute cai 1274 1644 1770 1421 1211 71 7391
Autocamioane 1 4 1 1 7

Din analiza tabelelor cu privire la situatia inventarului viu i mort,

se observA ca inventarul viu de munch' este destul de numeros ; dar tinAnd
seaml de fArAmitarea proprietAtilor, afirmAm cl atat timp cat calul de munci

68

www.dacoromanica.ro
nu va fi inlocuit cu bou], nu vom avea o agricultura rationall si renume-
ratorie.

...
1 '11V Ir
- i
. . . ..
.- ...k - .4114,,,,
':1..4
Ko " - -h rt. ,..,
:.';'('''":-P'f`r, ',..,1.
- o I. - . .
'- :4-
.,...... --1,-,..- ..1,n:
_
,
, :!' ..
. s,,,!..-
...
.,,,,
,,
,.
,4r
1,..,

e'
op

Fig. 24. Vite de tug din Vrancea.

Inventarul mort este mult insuficient ; mai cu seamä se vede lipsa
masinilor de semanat paioase si in special a acelora de semanat porumb.
La fel gi lipsa präsitoarelor este si va ramânea unul din factorii ce
determina o cultura proasti a porumbului.
Pentru o privire si mai exacta asupra starii de fapt a agriculturii in
judet, gasim de cuviinta sa daca mai jos tabe1ele ce cuprind numele comu-
nelor grupate pe plasi, cu aratarea suprafetelor totale din fiecare comuna,
suprafata arabilg, precum si numarul gospodariilor si al locuitorifor.
Ocolul agricol Zeibala

...:.
I. Suprafata Suprafata Nr. Nr.
u Numele comunei totala arabili gospoda-
i: riilor
bcuitorilor
Z Ha. Ha.

1 Herastrau 29.915,26 58,82 202 832

2 Naruja 6 464, 129,25 327 1.325
3 Nereju 12.761, 258, 830 1.600
4 Nistdresti 2.205,75 199,75 373 1.373
5 Paltin 3.139,25 218,75 489 1.878
6 Paulesti 14,708,50 323,75 412 1.720
7 Spinesti 1.180,30 269,50 360 1.284
8 Spulberu 1 643,65 118,55 300 790
9 Vrancioaia (Vasui) 2.806.75 283,50 350 1.490

Total . 74.824,71 1,859,87 3.648 12.292

69

www.dacoromanica.ro
 Ocolul Agricol Vrancea

...;
i..
, Suprafata Supraf ata Nr. Nr.
c.)
Numele comunei totalA arabilA gospocrl-
4 locuitorilor
Z riilor
Ha. Ha.

10 BArsesti 2.643,75 271,25 443 1.619

)1 CAmpuri 9.813,- 514,- 1.440 3.664
12 Colacu 2 391,62 266,05 268 1.152
13 GAuri 3.064,56 342,92 759 1.819
14 Iresti 1.745,78 244,55 536 2.440
15 MArIsti 1.164,10 263,10 - 280 1.280
16 Negri1eel 4 948,28 265,50 439 1.430
17 Racoasa 4.139,50 592,25 635 2.854
18 Soveja 5.198,62 55,62 1.195 3.864 1

19 Tichiris 2.173,15 217,- 784 2.728

20 Tulnici 19 833,31 270,26 594 2.522
21 Vidra 4.790,75 469,70 816 3.020
22 Vizantea 3.432,- 494,- 593 2.492
Total . . 65 284,32 4.266,20 8.782 30.873

Ocolul Agricol Ma'r4efti

....: Suprafata Supi afata Nr. Nr,

U
Numele comunei totall arabilà gospoch.
4 locuitorilor
Z riilor
Ha. Ha.
23 BAtinesti 2.888 2.296 310 1.421
24 Clipicesti 2.098 498 293 1.311
25 Diocheti 2.578 1.385 580 1.800
26 Fitionesti 6.340 654 512 2.257
27 MAnAstioara 1.939 574 356 1.429
28 MärAsesti 5.652 3.069 1.541 4.963
29 Movilita 3.540 1.019 718 3.142
30 Neicu 420 24 244 1.037
31 Panciu 2.848 387 1.082 5.300
32 PAdureni 6.464 3.597 1.223 2.170
33 Satu-Nou 1.914 964 362 1.516
34 Strloane-de-jos 4 277 126 715 3.576
35 StrAoane-de-sus 8.861 676 810 3.850
36 Tifesti 2.211 630 735 3.364
Total . . 51.835 15.899 9.481 I 37.141

"70

www.dacoromanica.ro
 Ocolul Agricol Adjud

...:
1.,
Suprafaja Suprafa¡a Nr, Nr.
c.)
Numele comunei totalA arabilä. gospodA-
4 locuitorilor
Z Ha. Ha.
riilor
-

37 Adjud 1.310 721 1.400 6 500

38 Adjudul-vechi 2,215 1.231 400 1.800
39 Anghelesti 4.386 275 241 980
40 BAlca 7,145 500 400 1.750
41 Beresti : 1.246 723 350 1.360
42 Burcioaia 827 413 185 450
43 Ciorani 991 663 245 1.025
44 CopAcesti 2.103 776 276 990
45 Cotofänesti 1,972 389 275 1,308
46 CornAtel 3.653 445 305 1.403
47 Domnesti 1.767 768 306 1.260
48 DrAgusani 2.186 485 327 1.688
49 Mândrisca 1.593 731 240 702
50 Orbeni 2.222 1.218 63.5 2.140
51 Parava 728 306 349 1.285
52 PAncesti 3 683 1,774 927 3,615
53 Päunesti 9.616 2.917 1.500 2.500
54 Pufesti 1.977 1.562 282 1.240
55 Ruginesti 2.489 1.270 628 2.140
56 Sascut 5.165 2.399 1.033 ' 2.133
57 Scurta 1.952 673 500 1.500
58 Urechesti 1.316 786 389 1.333
59 Valea-Seactt 2 854 1.017 565 3.321

Total . . 62.808 22.042 11.706 42.423

Ocolul Agricol Odobefti

60 Andreiasu 8341,- 255,- 510 , 2.026

61 Brosteni 1,216,61 230,62 560 2.309
62 Bolotesti 2.492,65 570,- 242 1.477
63 CAmpineanca 2.049,68 921,63 396 1.878
64 FAurei 4.478,05 3.492,05 450 1.493
65 Floresti 1.710,25 1,248,- 173 786
66 GAgesti 5.283,55 310,- 268 1.175
67 IvAncesti 3.900,30 2.774,- 842 3.158
68 Jaristea 2.066,- 10,-. 750 3.892
69 Mera 5.272,50 212,- 1.350 2 440
70 Odobesti 1.498,- 371,25 1.100 5.440
71 Pätesti 1.055,77 74,54 486 2.868
72 Reghiu 5.079,45 109,20 361 1.525
73 VArsitura 3.317,60 14,70 . 372 1.383
74 Focsani 2.089,- 600,50 7.500 33.700

Total . 50.250,41 10.993,49 15.360 65.511

71

www.dacoromanica.ro
 Ocolul Agricol

....; Suprafata Suprafata Nr. Nr.

ci
Numele comunei totali arabila gospodi-
i: locuitorilor
Z riilor
Ha. Ha.

75 Biliesti 1.864,50 734,50 540 2.560

76 Bo tirliu 947,96 531,69 180 934
77 Calieni 3.514,72 1.869,67 495 1,779
78 Ciuslea 4.535, 3.129, 620 1.620
79 Joristi 1.509,13 468,22 250 1.180
80 Mindresti 1.065,50 721, 235 1.007
81 Mircesti 2.721,35 1.905, 488 1,985
82 Namoloasa-Sat 4.292, 2 184, 505 2.248
83 Nämo/oase-Tirg 2.742, 1.634, 545 2.735
84 Muesli 2.267, 962, 376 487
85 Petresti 1.005,8 420,46 125 625
86 Rästoaca 2 237,. 1.528, 616 2.877
87 Suraia 6.548, 3.248, 1.314 4.442
88 Vinatori .612, 238, 160 1 764
89 Vulturul 3.065,52 1.378,90 920 4.180
Total . . 38.897,56 21.947,44 7.369 29.423
Analizind tabelele de mai sus si tinfind seama de locul ce-1 ocupa co-
munele in cadrul judetului, vedem ci terenul arabil al judetului este wzat
pe fasia de teren cuprinsa intre malul drept al Siretului si poalele dealu-
rilor subcarpatice ale muntilor Vrancei, ridicandu-se in partea de Nord a
judetului si pe dealurile mai pronuntate de pe malurile Trotusului.
Natura acestui teren este foarte variata. Gasim terenuri usoare cu
permeabilitate pronuntata cum sunt nisipurile lutoase din apropierea Sire-
tului i albiile tuturor raurilor de unde se face trecerea spre terenuri luto-
nisipoase de o boggle foarte pronuntatä, dar zgircite.
Majoritatea o formeaza terenurile de cernoziom degradat, care spre
dealuri se termini cu brun roscat de padure.
In conditiunile climatice ale judetului, aceste soluri sunt capabile de
productii ce depäsesc adesea 2.000 kg. pro ha. ; dar in felul in care sunt
cultivate, productia medie pro. ha. a judetului lasa foarte mult de dorit,
intru cat este mult inferioari productiei medie pe tara, care este 1000 kg.
pro ha.
Din aceasta cauza necesitatea de hrana a populatiei judetului nu poate
sá fie satisfäcutl de productia actuali; si cei ce nu cunosc puterea de pro-
ductie a solului arabil, sunt expusi sà creada ca numarul de 217.663 locuitori
cat ii are judetul este cel maximal. Aceasta credinta este cu totul nejusta.
Dovada unei asemenea pareri eronate se vede din calculul de mai jos :
217.663 loduitori au nevoie de 6.500 vdgoane cereale pentru consumul
anual. In modul de folosinta actuala a terenului arabil si cu sistemele de
intretinere a culturilor, productia judetului este in mediu 4.500 vagoane,
ceea ce face ca in fiecare an sá avem un deficit de 2.000 vagoane cereale.
Ori, daca am putea (si se poate si schimbam felul de folosire al terenului
arabil si al metodelor de cultura), la suprafata de circa 65.000 ha. rezer-
vate exclusiv culturii cerealelor, am putea produce un minimum de 1.500
72 wiarmmon

www.dacoromanica.ro
kg. pro ha productie ce este cu mult inferioarà majoritAtii färilor europene;
am avea astfel- o producjie totalä. de 9.750 vagoane, sau un plus-de 3.250
vagoane cerea!e care s'ar putea exporta sau intrebuinta la hrana unui spor
de populatie.
La expozitia porumbutui a iudetului Puta a din 1941, s'a arätat a din
cele 45.000 ha. cultivate cu porum nu s'au obtinut decit 3.500 vagoane

Fig. 25. Grateful Ocolului Agricol Pancits.

-porumb ; ori cum nevoia de porumb a judetului este de 4.500 vagoane, re-
zuna' un deficit de 1.500 vagoane, cantitate pe care a si complectat-o ju-
Jetul pentru a acopen t nevoia de consum.
Dar in cadrul acestei expozitii s'a aratat cä o serie de gospodari mari

7 1:0011 °- -

.r.O
IIIIJHJ. !j
r,

, - I

7,
1.j n
a
1.4""7
-
;
N,- -

Fig. 26. Porcina Ocolului Agricol Panciu.

li mici intre cari chiar si o vkluvA a obtinut cu ajutorul unei

-turi In plus si trei prasile cantitatea de 2.500 kg. la flector.
Dacä toti plugarii ar fi cultivat mAcar porumbul dupà c5.teva pres.
criptiuni elementare care nu cer cheltueli in plus, productia judetului de
73

www.dacoromanica.ro
pe c3le 45.000 ha. porumb urma sa fie .de 11.250 vagoane porumb pro-
ductie capaba sa satisfacA necesitatea totala de hrana nu a 217.663 locui-
tori cat are judetul azi, ci a 450.000 locuitori
Un fapt imbucurator in agricultura judetului Il constituie cultura le-
gumelor pe suprafete suficiente pentru satisfacerea nevoii de hranä a po-
pulatiei, precum si cultura sporitá a textilelor si a uleioaselov, despre care
am amintit mai sus.

ri '

1."."4-1241" . 17; . .

P- 11511W '

'

u
,

, !r
tJ, ":74rr
.;

Fig. 27. Rindo* c3lde (Ocolul Agricol Vfdra).

Cartoful cucereste din ce in ce teren, si mai cu seami in partea aran-

telui, unde este locul cel mai potrivit.
Cultura sfeclei de zahar, fiind intensiva si strans legata de fabrica de
zahar Sascut", s'a extins mult in regiunea invecinata fabricei. Rentabilitatea
ei se poate vedea dupa aspectul gospodariilor serios alcatuite In regiunea
aceasta ; iar influenta acestei culturi asupra cresterii animalelor, ne aran_
acolo cele mai reusite exemplare de cornute, mai ales cei mai frumosi boi
din judet.
O planta noua a fost introdusfi in cultura cu destui sorti de izbanda.
orezul care pe mosia d-lui General Dumitrescu, din comuna Batinesti, a
dat productii ce depasesc 3.500 kg. boabe la hectar.
Din datele ce-am dat, observam cg din 75.896 ha. porumbul ocupa
suprafata de 41.926 ha. Aceasta denota' dela inceput ca planta se cultiva
dupa sine insusi ani dearandul.
Asa stand lucrurile, nu putem vorbi de o agricultura rationalä a su-
prafetei arabile a jud. Putoa (de o agricultura rationala vom putea vorbi
abia atunci cand porumbul nu va ocupa mai mult de 25.000 ha.
74

www.dacoromanica.ro
 Suprafata graului care azi este de 10.955 ha. trebue sporiti In Elsa
-fel. ca impreunA cu suprafata orzului si a ovAzului sä ocupe la 20-25.000
ha., rAminind restul pentru cultura plantelor leguminoase, textile, uleioase,
rädacinoase si acelor de grficlinärie.
Pe mAsura ce se vor desteleni din islazuri i insfimânta portiunile
destelenite cu plante furajere, partea de teren cu suprafata de 6.924 ha.
rezervatà azi plantatiilor de nutret, va fi reclatà culturii cerealelor, sporind
astfel productia si micsorind permanentul dificit de cereale din judet.
Un capitol imbucurätor il formeaza cultura plantelor uleioase, care
:din cauza necesitatii räsboiului s'a introdus in judet, dar care nu va dis-
-pare °data cu cauza care a creiat-o, intru eat necesitatea de ulei in gos-
podaria taraneasca a fost si va fi ceva permanent ; lar extractia de ulei
din semintele produce in gospodärie si intrebuintarea acestui ulei in bucl-
-Carla tiräneasca, va impune aceasta culturA in toate timpurile, constituind
prin aceasta un bun ce nu trebuie sa disparä.

Viticultura In ¡adept! Puma

Unul din cele mai importante sectoare de activitate agroeconomicl in
agricultura judetului il formeazA viticultura.

Ftg. 28. Vedere gentrali a podgorlel Odobefti.

Viticultura putneanä, alcatuità din cele cinci podgorii ale sale bine
cunoscute : Odobesti, Panciu, Tifestf, Paunesti si Päncesti, face ca judetul
-acesta sä fie cel mal important sub raportul productiei i economiei sale
witicole din toate judetee cu podgorii din tart.
75

www.dacoromanica.ro
 Regiunea viticola a judetului Putna, are 14.867 ha. vii repartizate dup.&
felul lor astf el ;

Vii altoite cu vi te nobile . . 13.107 ha.

Vii de hibrizi producatori directi . . 1.750

Aceasta regiune este cea mai intinsa din toata tara si ocupa coastele
colinelor subcarpatice ale judetului Putaa, f ormand aproape o unitate con-
tinua cu podgoriile Rfimnicului-Sarat. Acest masiv viticol cu o lungime de
cc. 60 km. este dominat de Magura Odobestilor" si se desfasoara pe o
lima care variaza intre 1-6 km.

Fig. 29. V edere general& a regiunei y/Mole §arba-Odobepi

Productia si calitatea vinurilor de aici este strans legata de solul tai

climatul regiunei. Natura este foarte diferita. Gdsim soluri usoare, formate
pe nisipuri sau gresii, soluri grele formate pe marne bogate In gips, soluri
calcaroase si altele, lipsite complect de calcar ; soluri loarte bogate in sub-
stante nutritive formate pe tufuri dacitice, precum si soluri foarte sarace
evaluate pe gresii calcaroase.
In general, podgoriile judetului Putna indiferent de roca muna pe
lare s'au format sunt puternic spalate, ajungand unele in stadiul de
sol brun roscat de padure in diferite stari de podzolire.
Ajutat de o precipitatie suficienta, acest sol conditioneazi o taiere
lungä la vie, cu coarde numeroase de rod, fapt ce face ca producía in
unele cazuri sa fie pana la 1000 dal, pro ha.
Climatul judetului Putna, privit sub raportul faciorilor ce-1 conditio-
neaza este in general corespunzator culturii vitei de vie. Datele meteoro-
.41

76

www.dacoromanica.ro
 logice pe anul 1937-1942 ne arata ca temperatura medie anualli se apropie
de 1- 10° C., oscilind intre 70,2-100 C. In 1937 vi 7,67° C. in 1942.
Temperaturile extreme de maxima. si minima ne aratA cA In Mai 1940
am avut minus 1,8° C., lar in Septembrie 1939, 1,4° C.

.. . 4 ,: '
i tt 1. i :,,,,,-,-ki.', I
,
...... ....".....
is .1..;,.., .
t -..... . -
s, , ......., .- n

.4-T..,
',law

i-
_- 's
.."'
-r_ ,., ..* r"---
711.:4:
..
-..... al I

'
C

.. .1' "PN;
tr.:- /.
-
,45,..
' .
It.. ''..1"...F..'AdiN

Fig. 30. Crania gi pivnita Coop. Dealul Odobegtilor.

Fata de aceasta situatie, suntem siliti a fixa perioada de vegetatie la

vie In intervalul Mai-Septembrie. Aceasta face ca prelungirea culesului
luna Octombrie sA se facA cu riscuri.
Precipitatiunile medii tot in intervalul de timp 19374938, au fost
636,6 mm. fatá de 592,4 mm. media anilor 1891-1915. Aceste precipitatiuni
sunt mai mult decal suficiente pentru reuvita culturii vitei de vie.

: .

'
,

s
/,

Fig. 31. Butoae cu via de incIrcat in gaza Odobegti.

DacA la factorii de mai sus adaugAm durata strAlucirii soarelui (care

In medie pe perioada de vegetatie este de 1094 ore efective din 2223 ore
posibile) precum i factorii; brume vi grindlni (despre care putem adauga
din cei 22 ani postbelici am avut 9 zile cu apada vi 34 zile cu bruma in
77

www.dacoromanica.ro
Aprilie, iar in luna Mai 8 zile cu bruma din care in 1933 si in 1936 att
fost in decada a treia a lunei Mai, rezulta ca ciclul vegetativ al viei este
destul pentru obtinerea coacerii lemnului si a strugurilor.
Varietatile ce se cultivi in regiune sunt clasate in douà grupuri bine
distincte
Deoparte avem un amestec de soiuri vechi si locale : Galbenä, Plavaie,
Grasa, Francusa. cu soiuri straine de mare productie : Chasselas gi Aligoté.
Pe de alfa' parte avem parcele izolate cultivate cu soiuri sträine de calitate
aleasä ca : Pinot-gris, Pinot-Noir, Riesling-Italian, Sauvignon, Muscatt-Otto-
Ile', Cabernet Sauvignon si Opporto.
Se planteaza cate 3.000-3.500 butuci la hectar, se tae lung sau mixt.
Sustinerea in general este pe araci, iar in ultimul timp a inceput si se in-
troducii i spalierul, lasandu-se cate 2-4-6 gi chiar 10 coarde la butuc cu
12-14 ochi si 2-3 cepi.
Vinificarea se face in crämi simple gi de constructie ugoara, afarl de
unii proprietari mari, care au inceput sk-gi faca constructii mai serioase si
potrivite, inzestrandu-le si cu aparatura necesarä.
Productia este in mod obisnuit 300-800 dal. pro ha, cu taria alcoolica
euprinsa intre 10-12 grade, lar unele varietati alese dau vinuri de 14-15
grade alcool. Vinurile sunt in general ugoare i deci pläcute la baut, foarte
clutate apreciate pentru aroma lot% Unele din ele au mirosuri alese
pi sunt foarte nemerite la fabricatul sampaniei. Din aceastä cauza la expor-
tul din 1938 si 1939 acest fel de vinuri a fost foarte cäutat.
Calitatea superioara a vinurilor din Putna si in special cele produse
In podgoria cea mai insemnata, Odobesti, a produs o mare extindere a
culturii vitei de vie.
In trecut multi din vestitii boieri ai Iailor aveau vii la Odobegti :
Täutu, Ideru, Hatman, Rosetti, Rosnovanu, $endrea, Sturza, Giurgea, Ne-
grilegti (cari datau dela $tefan-cel- Mare), Familia Stircea din Bucovina,
Sihleanu gi altii ; de asemenea si multe manastiri, epitropii si episcopii.
Calitatile alese ale vinului de Odobegti au fäcut din acesta un in-
semnat articol de comert, atit in trecut cat í azi. Se precizeaza de unii
istorici ca vinurile de Odobesti se negociau la Constantinopol, in Egipt,
In Germania si mai ales in Prusia; lar din vremea comertului ce se fficea
Cu Rusii a ramas gi denumirea podgoriei Cazaclii", unde negustori cazadi
au construit la 1777 biserica Cazaclii" pentruca ei stateau in aceasta re-
gime tot timpul culesului.
Beciul domnesc" care si azi se poate folosi pentru pastrarea vinuri-
lor la Odobegti, construit cu robi de catre Asanache Pamfil intre anii 1834-
1849 pentru Mihai Sturza, ne marturiseste cu prisosinta cä in once timp
podgoria Putnei a fost la inältimea si aptecierea cuvenitfi.
Ca sa ne dam si mai bine seama de importanta agro-economicä si so-
cial& a podgoriei Putna, trebuie sa amintim cá pentru cele 14.867 ha. vii
trebuiesc 4.400.000 zile lucru, iar pentru cele 75,896 ha. teren arabil
5.750.000 zile lucru.
Raportul valorii productiei, calculata la pretul de azi a produselor, ne
da situatia urmatoare :
5.000 vagoane vin a 500.000 lei . . 2.500.000.000 lei
7.500 vagoane produse 250.000 lei . . 1.875.000.000 lei

78

www.dacoromanica.ro
 Puse In calcui, cifrele de mai sus ne anal ci suprafata de 14.867 ha.
vii, deli mai micA cu de 5 ori ca suprafata arabili, necesitä un numir
aproape egal de zile de lucru 1 iar venitul brut al sectorului vie este cu
625.000.000 lei mai mare cleat venitul brut al celor 75.896 ha. teren arabil.
Rezulti deci ci nu numirul de hectare, ci numirul zilelor de lucrtt
Intrebuintate la hectar determini volumul Incasirilor.
Se impune ca organele responsabile si urmireascA o politici de in-
tensificare a agriculturii pinä la limita posibilititii de lucru a populatiei
judetului, care azi nu este folositi cleat in proportie de 60% din capaci-
tatea sa totall gi circa 22.000.000 zile de lucru efective pentru agriculturi.

Indrumarea Agriculturii in judeful Putna

in trecut 0 astdzi.
Din 1907 pia in 1919, sectorul agricol propriu-zis pe care il privea
numai exploatarea terenului arabil, nu era luat in seami de citre Stat sub
raportul Indrumirii technice. Statul In acest interval de limp, prin ajutorul

Fig. 31. Atelat tip al §efului de Ocol Agricol din tudelts1 Putna.

Inspectorului Agricol Judetean", Igi rezervase dreptul de a reglementa

acordurile dintre proprietari gi siteni, Indeplinind rolul de control gi ar-
bitral. Acestor inspectori agricoli judeteni nu li se cerea a fi de speciali-
tate agronomici, ci erau recrutati dintre jurigti si alte specialititi, care de
cele mai multe ori nu aveau nimic comun cu technica agricola.

79

www.dacoromanica.ro
 Proprietatea agricoli, azi in marea sa majoritate proprietate mici ti-
rineasci, era pini la 1919 proprietatea mare. Este suficient si amintim
ci cei 135 proprietari ale ciror proprietiti au intrat sub bisturiul legii
proprierii, fiind mai mari de 100 ha. teren arabil, pbsedau peste 45.000 ha.
arabil, ceea ce face mai mult ca 60% din suprafata totali arabilä de azi a
judetului.
Conform Decretului-Lege Nr. 3697 din 1918 si Legii Reformei Agrart
din 1921, au fost indreptätiti la improprietärire 20.974 sAteni, dintre cari
(din cauza lipsei de pimant, desi lotul de improprietifire a fost redus cu
mult still 5 ha, cum prevedea legea) nu s'au putut improprietiri cleat
13,865 de siteni cu suprafata totalä de 36.933 ha, suprafati care s'a luat
dela proprietatea mare.
Pe lingi toate pärtile bune ale exproprierii, inteleasi de toati lumea
atit n momentul efecturfirii ei cat si mai apoi, suntem obligati sá amintim
si doui parti tele, i anume :
Intii, trecerea pämintului din mina. celor 135 proprietari in mina a
13.865 sitent s'a soldat imediat cu diminuarea productiei pro ha. atit can-
titativ cât i calitativ. Cauza acestei diminuiri de productie a fost conse-
cinta lipsei de indrumare technici a sitenilor deveniti proprietari, precum
lipsa lor de inventar viu i mort. Terenul care inainte de reforma agrari
tot cu truda acelor brate tirinesti ficea sA rodeasci mai bine, fiindci cei
135 proprietari cari eran stipanii pitnintului sveau cite unul sau doi ad-
ministratori oameni cu practicl agricoli indelungatä si de multe ori cu
carte, ce fixau timpul fiecirei munci in parte si felul cum trebuia efectuati,
plus faptul ci posedau un numAr suficient de animale, unelte si masini a-
gricole aceasti parte rea a fost comuna tirii intregi.
In al doilea rind, din cauza lipsei prea mare de teren arabil a site-
nilor din Vrancea, la care trebue sä. adaugAm i partea speculativi a poli-
ticei, s'au ImproprietArit sAteni cu loturi de 2-3 ha., loturi ce sunt agezate
la 45-65 km. departe de resedinta permanentä a familiei improprietirite
si muncitoare.
Din lipsa creerii i organizirii unor preocupatiuni specifice Vrancei,
rentabile pentru munca vrinceani, populatia acestui tinut este obligati a se
deplasa zeci de kilometri dela domiciliu la lotul de improprietirire pe dru-
muri de cele mai multe ori impracticabile, desfisurind astfel o munciku
totul antieconomici.
Din calculele %cute, pentru multe zeci de cazuri am constatat el costul
de productie a unui kg. de porumb sau de grit' obtinut pe loturile de im-
proprietfirire ce le au sitenii din Vrancea la ci.np, -este de dou'A i cite
odati chiar de trei ori mai mare decit costul aceluiasi kg. de porumb sau
grau cumpirat din piati.
Riul dela punctul II (specific judefului Putna 5i numai pentru impro-
prietfiritii din Vrancea, precum si partial lid. Buzan si altor judete cu ca-
racter similar) va persista pini in momentul orientärii pe fäga§ul natural
al procupatiunilor popularei fiecirei regiuni in parte ; lar pentru riul re-
zultat dela punctul I, Statul a luat imediat si chiar odatä cu infiptuirea
reformel agrare misuri de inliturare, punind in locul organizatiei private

80

www.dacoromanica.ro
 de indrumare agricola, organizatiuni de Stat, despre care vom aminti mai j s.
In 1919, °data cu exproprierea, s'a infäptuit Consilieratul Agrioal
Judetean", condus de un consilier agricol.
Consilierul agricol judatean era de specialitate technic-agrico15, ajutat
de un numar variabil de agronomi regionali.
Sub forma si organizarea de mai sus, consilieratul agricol a lucrat dela
1019 pang in 1926, aplicand reforma agrara in cea mai mare parte si a
facut in acelas timp indrumarea technica a satenilor spre o cultura mai
rationala a pamantului. Indrumarea cresterii animalelor papa la 1926 se
-facea de Comisiunea zootechnica judeteana, care functiona pe langa Pre-
fectura, avand ca sef un medic veterinar.
La 1926 a luat fiinta Camera Agricola judeteana ; Comisiunea zoo-
lechnica judeteana s'a afiliat acestei institutii, Medicul veterinar facea parte
din consiliul Camerei.
Dela infiintare Camera Agricola a fost ca institutie profesiona15., re-
prezentand, organizand si apärand ne voile si drepturile agriculturii, viticul-
-turii, silviculturii i cresterii animalelor in cuprinsul judetului. Ministerul
Agriculturii i Domeniilor a pästrat Consilieratul agricol judetean ca organ
al &au de executid.
In 1931 Consilieratul agricol a fost desfiintat prin inglobarea sa la
Camera Agricola, iar Ministerul Agriculturii a infiintat si pastreaza pana
zi in sanul Camerei Serviciul Agricol Jndetean, care pang acum 2 ani
avea ca sef un inginer agronom si aproape jumatate din personalul agricol
judetean.
Acum atributiunile $efului Serviciului Agricol au Jost trecute pe seama
Directorului Camerei, care este si seful personalului ce apartinea acestui
serviciu.
Conform legilor in vigoare, azi Camera Agricola este institutie publica
judeteana, investita cu personalitate jurídica, cu scopul de a reprezenta
apara interesele agricultorilor. Are patrimoniu propriu i aplica In judet
toate masurile luatc de Ministerul Agriculturii i Domeniilor pentru pro-
movarea agriculturii.
Organele de executie ale Camerei Agricole sunt organele exterioare
ale Ministerului Agriculturii i Domeniilor, i anume : Serviciul Agricol ju-
detean, Serviciul Zootechnic, Serviciul Veterinar i Serviciul Silvic judetean.
Astazi Camera Agrícola Putna are urmatoarea infatisare sub raportul
organizarii sale de indrumator technic agricol al plugfirimei judetului :
Un serviciu central cu resedinta in local propriu, ce se aflä in orasul
Focsani, avand ca- indrumatori technici agricoli un director, un subdirector
18 functionari.
Directorul, Subdirectorul i doi dintre functionari sunt de specialitate
ingineri agricoli, lar restul personalului este compus din 2 agronomi si 14
functionari administrativi.
Tot ca servicii centrale ale Camerei contcaza Serviciul Veterinar ju-
Aetean, condus de un Medic veterinar i Serviciul Silvic judetean condus
-de un Inginer silvic, care au re§edinta tot in Focsuni, in localuri separate.
81

www.dacoromanica.ro
 In afar& pentru indrumarea technic& a pluglrimei in vederea spo-
rirei productiei agricole, Camera dispune de urmAtoarele asez Aminte agricole :
Ocolul .agricol Suraia, cu resedinta proprie in comuna Suraia, care
sustine interesele populatiei din plasa Biliesti. Acest Ocol este condus de
un Inginer agronom, ajutat de un agronom gef de cultur& si de un secretar.
Pentru o mai war& rAspandire a cunostintelor i metodelor noui de
technic& agricola printre agricultori i pentru canalizarea actiunei Ocolului,
direct asupra gospod&riilor agricole din regiune, cu incepere din 1940

Fig. 82. Ocolul Agricol Suraia.

s'a Inceput organizarea unei gospodärii model, Inzestratà in acelas timp co

terenul necesar pentru culturi demonstrative si cu toate masinile i uneltele
necesare unei culturi rationale a pimintului.
AstAzi Ocolul are clAdire proprie, unde se adApostesc birourile i lo-
cull* sefului de Ocol. Un grajd modern in care se adapostesc reprodua-
torii de rasa si caii de trAsur& ai Ocolului.
Una remiz& pentru masini agricole, un cotet pentru päsäd de rasa.,
un finar model pentru depozitarea furajelor, spre a le feri de intemperii,.
o platform& model pentru gunoi, curte cu parc i plantatie de pomi fruc-
tiferi, precum si un lot de 25 ha. din care o parte se munceste Cu sitenii
In dijmA dirijat& si parte se munceste in regie, aplicandu-se toate metodele
noui pentru obtinerea unei recolte cat mai ridicate.
Acest Ocol este Inzestrat cu douà tractoare, 4 masini de semänat in
randuri, una masinA de treerat cu dispozitive speciale pentru treerat lu-

82

www.dacoromanica.ro
cerni si o serie IntreagA de masini i unelte necesare unei agriculturi ra-
*male.
Mijloacele de Indrumare de care se serveste Inginerul agronom
de Ocol pentru promovarea agriculturii, le putem clasifica astfel
I. Cu gospodäria Ocolului organizatA rational, sub íntregul ei aspect :
lot demonstrativ, livadA, stupinA, crescAtorie de porci si pAsAri, grajd tip,
-magazie de cereale si remizi de masini, platformA de gunoi, ¡ràdinik de le-
.gume, etc.

J
'dr.
- '-
'14j4 ".
4

..
L . r i'l

,1
:1
1 ')

.
. I

. P ,1, ''"..., ' 1

° re
.
°
= ..- '
.
17: ,
i
. .
4 , al .. ':',4' . , ' ."'"'.. ,
en rr
-.0, '''': i

A , .,
' ;.L.,' " iJ_ 11,

Fig. 33. Graidul Ocolultil Agricol VrAocloala (VAsul).

Ajutorul direct dat prin punerea la dispozitia plugarilor, a masinilor

-de semänat, reproducitorí de rasà, a semintelor alese, materialelor pentru
tratamentul semintelor, pomilor, viei i animalelor,!rAsaduri timpurii pi altele.
Prin persuasiune, fAcind cu sAtenii cursuri agricole de iarnA, con-
-ferinte, concursuri, demonstratii, excursii la gospodAriile model de Stat
particulare.
Folosind initiativa particularA, formAnd, indrumfind sau &And ca
-exemplu a ctivitatea í realizArile cuoperativelor, sindicatelor, obstiitor sAtesti,
lcoalelor, primAriilor sau a gospodarilor luminati si avansati in ale plugAriei.
Prin supravegherea aplicArei dispozitiunilor legale in legAturA cat
agricultura.
Ocolul despre care am vorbit pânà aici face parte din categoría ocoa-
Jelor agricole propriu-zise, fiind situat In Ong regiune de cAmp.
In cadrul plAsii Adjud, Camera are tot un Ocol agricol propriu-zis,
-condus de un inginer agronom, ajutat de un conductor agricol si un se-

83

www.dacoromanica.ro
 cretar, Pentru acest Ocol s'a construit anul trecut local propriu in care se
vor aaaposti birourile si locuinta $efului de Ocol. Pe tanga aceastA locuinta
urmeazA si se faca toate celelalte constructiuni, spre a-i da infAti§are de
.gospodarie model, Deocamdata este inzestrat cu 70 ha. teren, cu maOnile si
.uneltele agricole necesare unei agriculturi rationale, precum si Cu mijloace
de transport.
Pentru indrumarea plugArimei din regiunea de munte, Camera dispune
de Ocolul agricol Mala, situat in comuna VrAncioaia (VAsui) si care sus-
tine interesele comunelor din plasa Mala. Acest Ocol cu caracter

Fig. 34. Cartea gi elidir& Ocoluluf Agticol VtIncioata,

In :lisa expozillet tAuragflor de rail.

mixt, dar pronuntat pomicol, este condus de un inginer agronom, ajutat

de un agronom. Ocolul isi are cladire proprie unde se adapostesc
birourile si locuinta sefului de °col. Este inzestrat cu masinile si uneltele
trebuitoare unei actiuni agricole multiple, asa cum reclama regiunea.
Pentru promovarea cre0erii vitelor s'a construit aici un grajd model
unde se adapostesc reproducAtorii de rasa din speciile t bovine, cabaline
f i porcine. Drept rezultat al actiunei facute cu reproducAlorii bovini, anul
trecut s'a fAcut o expozitie de tineret bovin unde au fost expuse zeci de
exemplare, corcituri foarte remite din rasa Schwitz, cu care s'a incru-
cisat vaca locall de munte. Ocolul posea' o platform& model pentru gunoi,
stupina si o suprcfatA de 5000 m. p. pe care se fac culturi rationale de
legume si zarzavaturi.
Actiunea acestui Ocol este dublata de actiunea Cooperativei Unirea
Vrancei"; f i o bunA parte din activitatea Ocolului si a Cooperativei se scurge`

84 *.
www.dacoromanica.ro
prin punerea in functiune normal& a 4coalei superioare tgranevti", infiin-
tata in aceasta comuna din initiative d-lui Nicolae Jecheanu i subventio-
net& in cea mai mare parte de Cooperativa nUnirea Vrancei" vi atat cat
a fost posibil vi de Camera Agricola Putna.
Introducerea culturii legumelor in Vrancea vi a graului care a reuvit
foarte bine, chiar In cea mai departati comuna, Herastrau, se datorelte a-
cestui Ocol.
Pentru comunele din Plasa Vidra, Camera, cu incepere din 1941, a
lust initiative vi cu ajutorul Ministerului Agriculturii a infiintat o fabric&
de industrializarea fructelor cu capacitatea de 60 vagoane fabricat anual.
In fate fabricii, s'a construit un Ocol agricol vi a fost inzestrat pentru
o actiune pronuntat pomicola. Acest Ocol este condus de un inginer agro-
nom, ajutat de an conductor agricol vi un secretar. Ocolul are cladire
proprie pentru birouri i locuinta vefului de Ocol, un depozit pentru clasat
si ambalat fructe, prevazut cu siloz pentru pastratul lor.

Is

Fig. 36. Hala de angular I silozul de ;Astrid fructe dela Ocolul Agricol Vidra.

Pentru imbunatatirea animalelor are grajd-model unde se adapostese

reproducatorii masculi vi caii de transport ai efului de Ocol. Drept model
pentru modul cum trebuesc pastrate furajele, s'a construit un faller care
poste fi imitat de once sateen econom de animale.
Atat Ocolul Vrancioaia, cat gi Ocolul Vidra, se folosesc de aceleavi
mijloace de indrumare ca vi primele Ocoale agricole ; iar lips& de teren in
aproprierea acestor Ocoale a fost satisfacuti prin inchirierea de suprafete
corespunzatoare unei culturi demonstrative.
85

www.dacoromanica.ro
 La Panciu pi pentru comunele ce aparfin P1A5ii Panciu, Camera a con-
struit un Ocol viticol 1nzestrat cu locuinti pentru Seful de Ocol vi birourif
grajd pentru reproducAtori, crams cu pivnita pentru vinificarea vi pAstrarea
rationall a vinului, porcina vi cotet pentru pAsAri, fAnar vi platforma model
pentru gunoiul de grajd.
Ocolul dispune de un laborator pentru analiza sumarl a vinurilor spre
a stabili calitatea lor si a preciza tratamentul pentru cele bolnave. Tot la
acest Ocol se gAsevte vi o statiune meteorologici special amenajatl, cu a-
jutorul cAreia se avertizeazA viticultorii ca sA-vi stropeascA viile contra manei
la momentul cel mai potrivit.

Fig. 37. Casa Ocoltsluf Agricol Panda.

Ocolul este inzestrat .cu 8 ha. vie pe rod vi cu un teren de 1112 ha.
pe care se va planta viitoarea vie experimentalA, al cArei rost va fi
precizarea celor mai potrivite varietAti de vile pentru vin vi struguri de
masl, cel mai potrivit port-altoi vi cele mai potrivite metode de culturA
vi intretinerea vitei de vie. Acest Ocol este condus de un inginer agronom
vef de Ocol ajutat de un conductor agricol vi un secretar.
Pe Magi organizarea vi inzestrarea pronunfat viticolA a Ocolului
fapt ce se impune de preocuparea viticoll a regiunei Ocolul are un lot
demonstrativ de 15 ha., precum vi mavini de semAnat gi reproducAtori
de rasA, cu care actioneazA in masa plugAreascA. Pentru comunele Plivii
Odobesti, Camera dispune de un Ocol agricol in curs de organizare. Acest
Ocol este condus de un inginer agronom, ajutat de un conductor agricol vi
un secretar. Are repedinta In Odobesti. Nu are nici un fel de constructiuni ci
numai o camerA InchiriatA pentru birou. Din acest motiv, 1nzestrarea Oco-
86

www.dacoromanica.ro
lului nu s'a facut i nici nu se poate face ; iar actiunea sefului de Ocol
acest caz, de cele mai multe ori nu da rezultatul a;teptat.
Fiind tolerata de Cooperativa Dealul Odobestilor", Camera a achizi-
tionat qi a instalat cu ajutorul Ministerulai de Agricultura o statiune pen-
tru sterilizat must pe bazi de ,,Ultrasunete" in localul Cooperativei amin-
tite. In toamna anului 1942, cu ajutorul acestei instalatiuni s'au sterilizat
16,000 litri must si credem ca lateun viitor apropiat se va putea lucra in.
plin pentru binele podgoriei si a celor ce din anumite motive trebue
consume must de struguri si mere in tot cursul anului, nu numai ìn tim-
pul culesului viilor.
In raza de activitate a Ocolului Odobesti infra i ferma Focsani, unde
Camera are un graid amenajat pentru cresterea de reproducatori bovini,
cabalini si porcini, precum si un lot de 25 ha. pe care se fac culturi de-
monstrative, in primul rand furajere, spre o hranire cat mai rational& a
reproducatorilor permanenti ce-i are, si a celor cabalini de sange ales, pe
care Statul Ii trimite aici in fiecare an pe timp de 100 zile, pentru monta
femelelor cabaline din regiune i judet.
Ocoalele pomenite apar evident ca organizatiuni noui i ca re-
zultat al ingrijirii Statului pentru readucerea echilibrului in productia a-
gricola si pentru sporirea i pan& la limita economic posibila. Despre acest
echilibru am spus ca s'a stricat odatä cu aplicarea reformei agrare, pria
inlaturarea personalului privat de indrumare technic agricola.
Statul a avut momente dud dezastrul in productia viticola a judetului
a impus infiintarea de institutiuni in scopul restabilirii echilibrului rupt.
Asa, de exemplu, dupa atacul filoxerei ce-a distrus complet viile tarii si ale
jud. Putna, in 1896, s'a infiintat Pepiniera Petresti", cu scopul de a colabora
la refacerea viilor distruse.. Pentru realizarea scopului pepiniera a avut pe
timpuri plantatiuni de port-altoi, ramiisite din care si azi se gäsesc in lo-
curile ocupate mai apoi de forturile F. N. G. Aici se altoiau i obtineaa
cantitati imense de vite altoite, cu care se plantau plaiurile ocupate cu vii
;i pustiite de filoxera. Dupa ce plantatiunile de vii au fost refacute com-
plet, plantatiunile de port-altoi s'au redus ca suprafata, iar scoalele de vita.
s'au imputinat odata cu aceasta aproape pang la desfiintare.
Pepiniera, aflandu-se la confluenta celor doll& drumuri ce yin din
Vrancea pe vaile Milcovului si ale Putnei, unde pomii roditori au cautare,
;i-a schimbat planul de lucru din viticol in pomicol, producand cantitati
mari de diferiti pomi fructiferi, dar nerenuntand complet la cultura port-
altoiului pentru vite altoite.
Azi, cand majoritatea viilor au imbatranit, cand lipsurile in vii dep&-
;esc 20-30°/e, fapt ce face cultura viilor nerentabili, Statul a pus iarasi,
in functie pepiniera, incepand sa-i sporeasca suprafetele de port-altoi. Astfel
In anul 1942, s'au plantat 7 ha. cu port-altoi din varietatea Riparia x Ber-
landieri Kober 5 B. B.; iar anul acesta se vor planta 3 ha. cu port-altoi
din varietatea Riparia-Gloire.
Pepiniera, astäzi este proprietatea Camerei Agricole Putna fiind con-
clusä de un Inginer Agronom cu personalul ajutator necesar. Pe lânga ac-
tivitatea sa pur pepinieristii, este incadrati in actiunea de indrumare agri-
87

www.dacoromanica.ro
coli a Camerei, avind un program precis prin care activeazi in masa pia-
gireasci a comunelor vecine, introducind seminte alese, risaduri de legume,
pomi fructiferi oi metode rationale In gospodirie, la camp, oi mai cu seami
In cultura pomilor fructiferi.
Azi nu se poate vorbi de pepiniera Petreoti, firi si spunem ea pru-
nele oi caisele uscate aici dupi metoda de lucru a d-lui Inginer I. TipHear
oeful pepinierei, sunt renumite t)i fac cinste atat Camerei cit oi breslei a-
gronomice. Acest mod de uscare ioi are viitorul rezervat oi de o strilucir' e
deosebiti.
Toate instalatiile despre care am vorbit pini aici depind de Camera
Agricola a Judetului Putna care administrativ este azi condusi de un Pre-
oedinte, ajutat de un Vice-pregedinte (de meserie plugari) gi de un comitet

sta_-_1.,V,c,\g

Fig. 38. - Cuttea gi clielfrile Pei:delete' Petregti.

campus din 3 plugari numiti de Minister si 4 membri de drept : Prefectul

judctului, Directorul Camerei Agricule, Seful Serviciului Veterinar Judetean
gi $eful Serviciului Silvic Judetean. In cadrul Camerei se face, pe lingi
cele de mai sus, organizareu administririi islazurilor comunale oi comune
aplicarea legit mobilizirii agricole, operatiuni care au cite un birou special
organizat.
Mara de Camera Agricola si toate alezimintele ei agricole din judet,
despre care am vorbit, plugirimea judetului Putna oi in special viticultura,
s'au bucurat oi de alte aoeziminte agricole de care vom aminti mai jos.
Unul din aceste argeziminte ca vechime oi fapte de indrumare technic-agri-
cola clasindu-se al doilea dupfi pepiniera Petregti este Scoala de
Viticultura din Odobeoti.
Precum vedem, Statul chiar de acum 4 decenii oi ceva a intervenit to
primul rind In organizarea sectorului viticol al Judetului nostru. Aceasta
confirmi veracitatea afirmatiunei noastre and spunem cl viticultura este
cel mai important sector de preocupatiune agro-economich din lude'.
La 1899, din initiativa lui N. N. Siveanu, pe atunci Prefect de Patna,
s'a hotirit infiintarea unei $coale de viticulturi In judet. Dorinta a fost
ca aceasta si fie la Panciu, iar In urma insistentei podgorenilor din Ode-

88

www.dacoromanica.ro
dobegti si in special a Primarului de pe atunci al Odobestilor, Grigore Dra-
gomir, s'a botara ca scoala sa ia f inti la Odobesti. Functionarea scoalei
a inceput la 1901 numai cu un atelier de dogarie in local Inchiriat. Dela
1905-1906 scoala !si are local propriu in care se adiposteste si azi. Scopul
vcoalei a fost si este pregitirea,elevilor pentru a deveni buni viticultori ssi
a sluji nevoile podgoriilor din Moldova si R.-Särat. Astizi scoala este con-
dusä de un Jirector inginer agronom. ajutat de doi profesori dintre cari,
unul de specialitate viticoll si altul pentru obiectele de cultura generala.
Numarcil elevilor in 1942 a foct de 40 dintre care in clasa IV-a, care este
ultimul an acolar, 14. coala sub raportul Inzestrarei sale las1 azi de dorit
si este nevoie de ajutorul Statului ca si fie repusa In cadrul de functiune
normala, pentru a satisface nevoile viticulturii de azi.

Fig. 39. Reledinta provIzorie a statfunef experimentale de VIticulturi ti Oenologie

Odobettf.

In 1936, Ministerul Agriculturii si Domeniilor, in dorinta de a veni

cid mai pe deplin in ajutorul podgorenilor din judetul Putna, a infiintat la
Odobesti o Statiune Experimental& de Viticultura si Oenologie". Aceasta
statiune a fost infiintati la cereren podgorenilor pentru studiul si experi-
mentarea problemelor viticole si vinicole ale regiunii. Avem deci inca o
dovadi In plus ca. via, si nu campul, a fost f i trebue socotiti mai importanta
ea factor economic de productie in judetul Putna.
In 1937 statiunea trece la Institutul de Cercetiri Agrenomice al Ro-
-mil:11er, incadrandu-se in programul de lucru al acestui Institut. Dela In-
ceput si sub forma de provizorat (In care se aflA li astSzi), statiunea a fost
instalata in localul Gimnaziului Duiliu Zamfirescu" din Odobesti. Este In-

89

www.dacoromanica.ro
zestrata Cu toata aparatura necesara pentru un laborator de microbiolo--
gie vi fiziologie vegetallt vi un laborator de chimia vinului li a solului.
In 1939 pentru inzestrarea statiunei se cumpara 5 ha. vie destinati
pentru via experimentala, unde s'a plantat o colectie de studiu a varieta-
Won din regiune. In 1942, Statiunea obtinAnd fondurile necesare, pune ba-
zele constructiilor proprii, compuse dintr'un ansamblu : pi vnita, crema, la-
boratoare, casa de muncitori, locuinta pentru asistenti vi casa $efului sta-
tiunei, care in buna parte sunt aproape terminate, iar valoarea lor va de-
SO suma de 20.000.000 lei. Pentru functionarea normal, statiunea are pre-
vederea urmatorului personal : un v ef de statiune Inginer agricol, pentru
asistenti specializati in microbriologie, viticultura, oenologie vi unul in chimia
alimentara, un vef de cultura, un pivnicer vi un laborant.

-..--".... ..
i

Fig. 40. Laboratorut atalttsaet Viticole Odobeftt.

Din cauza timpurilor prin care trecem, statiunea azi functioneazA cu

un vef de statiune Inginer agricol vi un asistent inginer agronom-
specialist in viticultura vi de un personal administrativ diurnist. Dela infiin-
tarea sa vi pana azi, statiunea a urmärit vi rezolvat problemele urmatoare
I. In viticultura.
Studiul celor mai bune varietati de vile nobile pentru regiune, cu
epocile lor de coacere,
Studiul climatului regiunei cu stabilirea epocei culesului vi a duratei
de vegetatie la vita de vie in regiune.

II. In oenologie studiul se aflA in curs qi se refer% la:

Precizarea cazierului vinurilor tipice regiunei ;
Aplicarea celor mai bune metode de vinificare vi pAstrare a vinului, .

precum vi tratamentelor cele mai eficace la vinurile bolnave.

Studiul formArii vi desvoltarii substantelor buchetoase la invechirea
vinurilor.

90

www.dacoromanica.ro
 III. In microbiologie se studiazd :
Studiul fermentilor pentru fermentarea vinului la temperaturi sci-
zute Cu fermenti aromatici.
Studiul desvoltirii i evolutiei diferitilor microbi provocitori de
,boale la vita de vie vi vinnri.
Pentru viitor, in viticulturi pe lingi problemele rezolvate se studiazi
ca o continuare a lucririlor de pini acum, urmitoarele probleme
Studiut solului in legituri cu cei mai buni port-altoi pentru varie-
titile din regiune ;
Studiul sortimentelor, adici a combinArii diferitelor varietAti de
vi/A pentru vin, pentru obtinerea celor mai bune vinuri in regiune ;
Studiul evolutiei manei vi combaterii ei, precum i a celorlalti pa-
raziti animali i vegetali ai vi(ei de vie ;
Studiul rezistentei varietitilor de vitä la ger vi mana ;
Selectiunea clonalä a varietitilor de vite indigene, pentru sporirea
productiei, cantitativ i calitativ.
Din privirea i analizarea fiecirei probleme in parte, ce se urmArevte
de Statiunea Experimentara' de viticultura i Oenologie din Odobevti, ne
-dita seama ce important& practica va avea pentru economia viticoli a pod-
goriilor din Putna rezolvarea teoretici a prnblemelor puse in studiu.
Dorinta tuturor doritorilor de mai bine a acegtui judet nu trebue si
iie alta decit aceea de a vedea aceasti institutie avezatA in cadrul ei fi-
resc de lucru.
Reflectind asupra faptelor expuse pana aici, Cu privire la agricultura
vi punänd aceste fapte in legituri cu factorii reali cari concuri la produc-
tia agricoli vi schirnbarea acesteia in mai bine sau in mai riu, ajungem la
urmitoarele concluzii
Putna, devi un judet cu suprafata reclusa de teren arabil in compara-
je cu alte judete, il socotim un judet prin excelentä de productiune agricoli.
'Marea majoritate a populatiei judetului are ca indeletnicire cultura pi-
mäntului, cultura vitei de vie, crevterea animalelor i exploatarea aproape fami-
liar& a pädurilorfapt ce decurge dela proprietatea obsteascl a pädurilor
specifici Vrancei preocupatiuni cari se inglobeazi pe de-a'ntregul agriculturii.
Preocupatiunea viticoli, in comparatie cu cea agricoli propriu zisi, a
constituit i constitue o ramurã avansatá i intensiva de productie agricoli.
Am aritat la locul potrivit ni, dei suprafata viilor este de 5 ori mai mici
clecit cea araba, prima absoarbe aproape acelav numär de brate de munci.
Pe de altä parte am aritat cA factorul munce determina in cea mai
mare parte volumul incasirilor, care socotit in venit brut, cel obtinut dela
vil depiveqte pe cel obtinut dela suprafata.
Din cauza unei agriculturi rudimentare ce se face pe cele 77.008 ha.
teren arabil, productia medie a judetului, absolut pentru toate plantele cul-
tivate, este sub productia medie a ¡Axil. Din aceastä cauzA, deficitul lude-
fati de nevoile pentru harana populatiei vi a animaleror este ceva
obivnuit.
Din analiza factorilor de productie : climi vi sol, rezulti ci productia
judetului se poate spori dela simplu, la dublu i chiar la triplu. Veracita-
91

www.dacoromanica.ro
tea acestei afirmatiuni se subliniaza de productia ce se obtine pe proprie-
tátile mari cari muncesc mai rational, de productia obtinuti pe loturile
Camerei, muncíte in dijma dirijat& sau regie, precum i de cea obtinuta de
foarte multi plugari marunti, dar can muncesc mai chibzuit.
Ala de exemplu, pe cat timp media productiei la porumb in 1942 a
fost 800 kg. pro ha. la unii tarani aceasta productie a fost 400-600 kg. iar
la tiranii ce au participat la concursul porumbului aceasta productie a de-
päsit 2500 kg. pro ha.
Sporirea productiei la hectar nu o putem face deodata i prin dorinta
de a schimba toti factorii cari o determina' in acelas timp. Acesti factori
trebuesc evalonati in timp si actionat in vederea schimbárii lor in ordinea
urgentei lor vi intotdeauna alesi de a; a fel ca sa' se poat&
cuprinde in masura mijloacelor si putenlor de care dispunem pentru schim-
barea lor.
Paralel cu lucrarea asupra imbunitätirii factorilor directi, cari deter-
mina volumul i calitatea productiei, -trebue actionat vi asupra elementului
om, intrucat acesta, cu calitatea sa de proprietar privat al solului, cu men-
talitatea si cu pregatirea sa scoter& de azi, nu este in stare O. accepte
pe de-a'ntregul indrumarile i prescriptiunile de ordin technic agricol, in ve-
derea sporirei productiei.
In concluzie, trebuie sa recunoastem cá avem un teren arabil cu ca-
pacitatea de productie mai mare de cat obtinem azi, cu ajutorul vechilor
metode gi mijloace de lucru ale pamantului.
Avem o insemnata suprafata de vii, care din cauza imbätranirii au in
medie peste 20°/e lipsuri ; fapt care va determina o rentabilitate scazutä,
dacá exploatarea s'ar face inteun echilibru economic.
Avem un stoc insemnat de vite, dar in cea mai mare parte degenerat
din cauza lipsei de furaje si proastei ingrijiri.
Avem o multime de terenuri necultivabile, care atunci cand lipsa de
pamant va fi provocata de crevterea populatiei, se vor amenaja si trece in
agricultura.
Avem o massa täraneascä cu un standard de viata redus, ce se ada-
posteste in locuinte necorespunzatoare nouei civilizatiei avansate, vi cu un
procent pronuntat de analfabeti.
Avem aproape o totalä lipsa de organizare a taranimii, ant la des-
facerea plusului de produse cat si la aprovizionarea cu cele de prima ne-
cesitate, ce nu se pot obtine in gospodaria proprie.
In consecinta, pentru organizarea agriculturii in vederea sporirei pro-
ductiei vi ridicarea standardului de vial& al täranimei se impune
I. Pregitirea technic& agrícola a cultivatorilor í proprietarilor de pa-
mant, mergand cu aceasta 'Ana la specializare pe feluri de culturi i lu-
crari cultura cerealelor, cultura plantelor furajere, cultura legumelor, cul-
tura pomilor fructiferi, cultura vitei de vie, cresterea animalelor si altele.
Aceasta pregitire sa se faca obligatorie in scoli täränesti, pentru ti-
neretul rural si urban, ce nu intr.& In vcoli superioare.
O astfel de pregatire nu se poate grefa pe cunovtintele date de cursul
nostru din coala primara actuala, el trebuie imbagatit, sporit vi adus in stare&

92

www.dacoromanica.ro
reali de obligativitate pentru toati populatia tArii. Vox trebui, organizate scoli
fi cursuri speciale pentru pregitirea elementului adult sItesc, care si func-
tioneze paralel cu scolile pentru tineret, si in fiecare comuni, asa cum func-
tioneazi scoala primari si biserica.
II. Organizarea social-economicA a tirinimii muncitoare i produci-
toare prin
Comasarea proprietitii agricole sfärimitite.
Stivilirea diviziunei proprietätii agrare prin legi speciale, spre a nu
se ajunge la loturi anti-economice, cum avem azi.
Organizarea creditu'ui tärinesc, precum si depunerilor tirinesti prin
creearea unei binci de credit tirinesc cu sucursAle in fiecare comuni.
Organizarea desfacerii i aprovizionirii tärAnimii in comun, pe baze
cooperatiste, prin organizarea unei singure cooperatii in fiecare comunA cu
sectii cerute de conditiunile specifice ale fiecirui sat.
Planificarea culturii plantelor agricole, productiei, desfacerei si a-
provizionärii.
Toate acestea nu se pot face färi un aparat technic agricol luminat
marit, ajutat de un aparat administrativ agrarizat, adica educat in asa
fel ca in mod constiincios si consimti cA färä aplicarea prescriptiunilor a-
paratului technic agricol nu putem obtine imbunätitirea cantitativi i pali-
tativä a produselor solului i prin urmare nici ridicarea standardului de
viatä al täränimii, ridicare färi care nu putem avea desvoltarea ce-o do-
rim Natiunei si Tirii.
Nu 1600 Ingineri Agronomi pe Tara si 15 la un judet, ca Putna, ci
5000 pe tari si 50-60 pentru tinutul nostru, dublati de personal executiv
administrativ organizat. Atunci credem ci productia agricoli a Judetultli
Putna si a t Aril intregi se poate dubla.

93

www.dacoromanica.ro
 cm
gwli
isaar-Az jutlefaalass «imana

Spiritul de prevedere si solidaritate in ceea ce priveste conservarea

pidurilor judetului Putna a fost complect inlaturat de generatiunile trecute,
prin exploatari vitioase cari au dus I dezastrul forestier de asaz'. Ca ur-
mere a acestor despiduriri judetul Putn_a este un tinut al vanturilor si al
secetelor in regiunea agricola de campie ; al pustiului si jale! in regiunea
dealurilor f i muntilor ; al paludismului, tuberculozei si al altor boli inri
fac ravagii in populatia satelor pi a oraselor. Din cele ce urmeaza, se poate
vedea situatia plduroasa din acest judet, care ne ()fea in cadrul acestui
tablou trist despaduririlor 1111 sfisietor aspect. Examinand situatia sa fo-
restieri in cele trei regiuni ale sale, constatam

a). Regiunea de cdmpie

picitult mult ptin expkatatea
pupa chfltzultil a piclutflob
Acel cate pune topotut ca si doboate
un atbote, si nu utte d ptegitefte daba
agdcultutelis.
REGELE FERDINAND I

Excesele comise de proprietarii solului in virtutea dreptului de a uza

ei abuza" de bunurile lor cum interesele li povatuesc, au inlocuit cultura
lorestiera cu cea agricoli, reducánd procentul paduros la 5-80/0 ; aceastä
cauzi a transformat aceste campii in adevarate baragane, unde proprietarul
este nevoit a implora mila Celui-de-Sus, spre a-i trimite ploae, caci recolta
se usuca pe camp, lar toamna nu culege- in anii de seceta nid cat a seta-
nat in primavera.
Mentinerea moderata a padurilor in amada regiune in proportie
de 25010 era imperios reclamata : de salubritatea locurilor, de variatia
productiei, de punerea la dispozitie campeanului a materialului lemnos ue-
cesar constructiei de case si atenanse santitoase, de adaposturi pentru vite
si, In sfarsit, pentra caderea regulata a ploilor.
Daca in aceasta regiune ave m 610/o ani secetopi fl 390/o ani ploiosi,
aceasta se deforeste lipsei de padurf cari in aceasta regiune atinge pro-
centul de 5-8% in loe de 25% cal recomanda tanta.
94

www.dacoromanica.ro
 b). Reqiunea deaturilor

oPornind rialtol contra pickled, a-

gricultura tupti contra propriltor et in-
terne,.
REGELE CAROL I

Ca urmare a defrivfirilor pAdurilor din aceastA regiune, coastele dea-

lurilor au devenit in parte golave, transformindu- se In rapi vi surpAturi.
Distrugerea pAclurilor din aceastA regiune pleacA din licomia de folos ime-
&at, and proprietarul solului a crezut crt va a vea mai mare cAvtig, into-
cuind cultura pidurilor cu alte productiuni.
In scurt timp !ma, acevti proprietari in loc de a culege beneficiile do-
rite, vad astäzi ca'avutul lor se ingroapa sub nisipul, pietrivul vi pamintul ce
zilnic Il aduc de pe dealurile despädurite toate apele provenite din ploi vi

'

r..- -
L .

Fig. C. Vrancea t golud destinate de local:Act p4unatulut.

topirea zipezilor ; ca fertilitatea solului nu mai este garantatA : ci vAile vi

terenurile arabile sunt irnpotmolite ; intr'un cuviint, vAd cA sArAcia vine in
proportia crevterei apelor.
Avutia, sub acest raport, scade pe fiecare an ce trece, pe deoparte
prin imputinarea terenurilor de cultura ; iar pe de alta prin neutilizarea
dealurilor, transformate in rip', dupA cum uvor se poate vedea pe toate
vAile riurilor ce strAbat acest judet, in special pe vane : Putna, uvita vi
Milcov.
c). Regiunea de munte
.,0 fad moire and codrif el aunt
motif...
Prof. I. SIMIONESCU
In aceastä regiune a judetului intalnim dosiA forje: Willa, forta de
95

www.dacoromanica.ro
alunecare a straturilor, din cauza distrugerel pädurilor care prin radäcinile
lor cimentau aceste straturi, vi deci inlaturau surparea lor ; a doua fortä,
aceia a vegetatiunei invinsi astazi de fier, foc vi de läcomia omului a carui
deviza pare a fi : dupa mine potopul".
Padurile de räsinoase din aceastä regiune sunt aproape jefuite. Pe
pret de nimic se luau hectare intregi. Societitile sträine au cumparat dela
movneni acevti falnici codri 'Ana vi cu 0,80 lei ha., pentruca mosnenii nu
cunovteau intinderea padurilor ce vindeau.
Premergätorii distrugerii pAduril or din renumitul tinut al Vrancei au
fost insuvi mosnenii, iar societatile streine au complectat opera de dtstrugere
a padurilor.
Mai intai, mosnenii au inceput sa distruga padurile din apropierea
vetrei satelor ; apoi prin ferastraele de apa, instalate de cei mai instarlti,
au taiat fall crutare vi fail nici o regula padurile din apropierea instala-
tiilor, transformându-le in adevärate cimitire, de carece täerea arborilor s'a
facut la mari inaltimi de la pämint.
La munte s'a dat apoi foc padurilor din apropierea golurilor, pentru
a se face loc pasunatului vi ffinetelor, cum este cazul Muntelui Verdele.
Dupa aceasta dumicare", incetul cu incetul, a padurilor, au venit
sociatatile streine cad au inghitit cu pofta lupului padurile ce mai rämäse-
sera pela poalele muntilor la inceput, de prin ascunzisuri mai tärziu ; lar
astäzi, aproape de pretutindeni in afara de 15.000 ha. asa ci muntii
au ramas golasi ; lar apele, ne mai oprindu-le nimica, cara si transporta din
muntii despaduriti pamänt vi pietre, astupänd drumurile, inecand vitele vi
oamenii si impotmolind terenurile de cultura.
Asa de departe au mers devastärile acestor pacluri, in cat in desbaterile
Camerei claputatilcr din 23 Decembrie 1913, deputatul S. M eh e din fi
a protestat cu toata energia contra acestor devastän a muntilor Vrancei,
cerind o ancheta parlamentara, Ministrul Domeniilor de atunci, C. C. Arion
a raspuns ; Nu ma opun, dei constatarile sunt fäcute si pot afirma ca
Ministru de Domenii ca demonstrarile exista si cä" legea amenajamentelor
padurilor nu a fost respectata",
Eu am fAcut ancheta vi s'a descoperit ca mai ales in muntli Vrancei
s'au petrecut lucruri nepermise, adevarate devastan. S'a täiat in mod ¡legal,
as zice salbatic. Raul este des tul de mare si trebue absolut irnpiedicat".
Parlamentul disolvindu-se, ancheta nu s'a mai facut.
* * *
Vorbind mai amanuntit despre inatisarea din punctul de vedere silvic,
judetul Putna se prezinta dupa cum urmeaza :
1. Suprafata pficluroasi
Suprafata padurilor Judetului Putna este de 178974 ha. care, reparti-
zata pe natura de proprietari, se prezinta astfel :
27274 ha. päduri ale Statului.
59425 Obstiilor, institutiilor, etc.
71156 particularilor.
21119 goluri vi pasuni de munte.
Total : 178974 ha.

96

www.dacoromanica.ro
 2. Suprafata pAduroasA amenajatA
Din suprafata paduroasa a Judetului Putna, cifrata la 157855 ha. fAra
.suprafata golurilor, s'au amenajat pana in prezent :
1) Pädurile Statului . 27274 ha.
2) Obstiilor qi Institutiilor . 11600
3) II particulare . . . 18794
Total amenajate 57668 ha.
Au ramas de amenajat :
Padurile obstiilor si institutiilor . 47825 ha.
II particulare . . 52362
Total . 100187

3. Suprafata pAduroasA ocupatA de diverse specii forestiere

Studiind in deaproape compozitia arboretelor, cum si suprafetele ocu-
pata pe natura de proprietari, aa dupa cum reiese din studiile facute, re-
zulta datele :
..;
Natura proprietarului
I-, Speciile forestjere Obstii Particulari
Stat
4 ale arboretelor institutii
Z Ha. Ha. Ha.

1 Gorun 1.000 1 015 1.066

2 Stejar 3 626 955 12.810
3 Fag 10.303 15,530 25.374
4
5
6
Carpen
Salde
Diverse
241
849
5.659
-
373

9.867
2 373
12.810
12.461
7 Räsinoase 5.596 31.683 4.262
Total . 27.274 59.425 71.156
4. Repartizarea arboretelor pe clasele de vArstA
Arboretele ce populeaza padurile judetului au varsta urmfitoare
Suprafata paduroasä
I
Felul II
Obstii
Varsta arboreielor täerei Stat Particulare
arboretelor Institut.
Ha. Ha. Ha.

O ani - 10 ani CrAng 1,248 300 31.230

11
21
O
- 20
- 30
- 20
' II

Codru
-
..-
4.026
300
592
19.002
17.823
1.381
5.494
21 - 40 , If 4.024 16.815 3.862
41 - 60 . 4.024 2.475 . 3.666
61 , - 80 ,, 11 4.026 5,300 3 600
Peste 80 ani a 9.926 14.373 4.368 I

Total. . 27.274 59.157 71,424 1

91

www.dacoromanica.ro
 5. Capacitatea de productie a pAdurilor din Putna
Patrimoniul forestier din acesf judet este complect ruinat, dmänind
doer din faimopii codri de odinioad ce populau legendarul Tinut al Vrancei,
cit pi restul judefului, numai amintirea Tor in melancolicele destAinuiri ale
bAtrAnilor.
FArA sA intrAm In calcule, cantitatea de material lemnos ce s'ar putea
°Mine dupl suprafata plduroasi de 158.000 ha. (in cazul clad pAdurile
existente ar fi fost exploat ate in conformitate cu toate regulele impuse de
f Uinta silvicA) este urmAtoarea
104.000 metri cubi dpinoase ;
29.000 metri cubi lean de lucru foioase, sau 22.000 vagoane ;
13.000 vagoane lemn de foc.
Daci pAdurile judetului Putna s'ar fi gospodArit cu simtul rAspunderei,
lar exploatarea ar fi fost rationall, cantitatea anualA de material Temnos ar
fi cum s'a aritat mai sus.
Actuate productie anualA a pAduritor, ape cum se aflä acum dupi sta-
tisticele ce le even], este urmAtoarea
7856 metri cubi de rApinoase ;
11171 metri cubi lucru foioase ;
6500 vagoane lemne de foc.
AplicAnd preturile medii ca cari se desfac astAzi in pAdure (socotit
arborele in picioare) materialele de lucru foc, se obtin drept valori
sumele
I. Valoarea materialului lernnos, in cazul unor exploatAri rationale a
pAdurilor :
104.000 m. cubi rApin. a 1600 lei m.c. . . 166.400.000 lei
29.000 m. cubi foioase a 2000 lei m. c. . 58.000.000 lei
13.100 vagoane lemn de foc a 8000 lei . . 104.800.000 lei
Total 329.200.000 lei-
Valoarea materialului lemnos ce se poate obtine din pAdurile existente
ale judetului este urtnAtoarea
7856 mc. rApinoase a 1600 lei mc. . . 12.569.600 lei
11171 mc. foioase a 2000 lei mc. . . . 22.342.000
6500 vagoane lema de foc a 8000 lei vgg. 52.000.000
Total 86.911.600 lei
FicAnd diferenta 1ntre aceste doll& valori obtinem
329.200.000 86.911.600 =-- 242.288.4( 0 lei
Suma de lei 242.288 400 lei reprezintA pierderea anualA ce o inceare&
economía forestierA a acestui judet, datorità exploatArilor barbare a pAdu-
rilor, aceasta duc&nd bogAtia nationalä deadreptul la ruinä. IatA o stare
precarA care s'a putut afla nu numai in Vrancea, ci f i in alte regiuni frun-
tape romilnepti I
Tragedia Munfilor Vrancei
Mai ales lupta din punct de vedere forestier trebue dud viguros in
98

www.dacoromanica.ro
tinutul Vrancei, poate cel mai.. curat tinut romAnesc ca nume i trecut le-
gendai.
Ca urmare a acestui fapt, vom stirui in deosebi asupra problemei
Impidurirei Vrancei, care este o chestie de viati a acestui tinut istoric.
Tinutul Vrancei are o suprafati de 135.000 . ha. ceea ce reprezinti
40% din suprafata totall a judetului Putna. ImpArtiti pe naturi, struetura
Vrancei se poate vedea din tabloul ce urmeazi
SUP R. A FE
PAcluroase r....S T. 15 .--.
''' O ed . E j 73 4. oe
Natura proprietarului
60

-u g
17). ....
4"6.
0
E,
0
a9:1
4, v
la". <U
;.'-. c.1;f. --..- on
oal .14 ..? bo

Ha. Ha. Ha. Ha. Ha. Ha.

2
1Obstii de mosneni
Diversi proprietari partic.
53255 8264 61519 ,. 61519
11082 1808 12890 12890
3 Schituri 630 70 701 700
4 Obsta si diversi propriet. 15300 15300
5 Idem 44591 44591
Total . . 64967 10142 75109; 153001 44591 135000
Se observi din acest tablou ci pidurea propriu-zisi ocupi 48% din
teritoriul Vrancei, poenile i locurile goale 70/0, terenurile degradate 120/0,
iar islazurile, culturile, vetrele de sat 330/o.
Din suprafata piduroasi de 65.000 ha. in cifra rotunda, s'a exploatat
50.000 ha. riminind pidure netiiati numal 15000 ha.
Referindu-ne la distributia pidurilor pe bazine, avem :
-
Supraf ata i 01
A- Numirea bazinului piduroasi 2; °
o
Ha. ct:

1 Valea Putnei 17335 23%

2 Tisitei 3500 5%
3 Cozei 13500 18%
4 Nirujei - 26700 35%
5 ZAbalei 14074 19°10
Total. . 75109

Se vede din acest tablou, cA pidurile ocupa cea mai mare Intindere
In bazinul NAruja (35°/0), iar cea mai mici in bazinul Tisitei (5°/0).
Repartitia pAdurilor pe naturà de proprietari
E important si stim acest lucru, pentru a fi limuriti dela inceput a-
supra caracterului i naturei proprietfitii forestiere din Vrancea. Repartitia
acestor piduri pe natura de proprietari se poste vedea din tabloul ce
urmeazi :

I 99

www.dacoromanica.ro
e
o
1. Paduri apartinand Obstiilor
_4
Situatia admi- Supraf Ilia
Denumirea obstei Domiciliul nistrativa a
A" Denumirea padurei padurei paduri poeni Total
Comuna Ha. Ha. Ha.
1 Ob§tea Birsesti si Topesti Barsesti Giurgiu Herastrau 2715 28 3000
2 ff Poiana Vasui Musa si Vetrila . 3000 200 3200
3 fl Colacu Colacu Muntisoarele If 80 100 , 900
4 20 Nistoresti Nistoresti Muntisoare Fruntea-Mare II 248(51 5 2537
5 st Prisaca Prisaca Cabalasul-de-Sus If 800 400 1200
6 PO Heristrau Herastrau Vechiul-lui-Bucur Palau /I 970 30 1000
7 ff Voloscani Voloscani Verdele Il 2276 73 2349
8 19 Poduri §i Colacu Colima Cabalasul-de-Jos II 165 50 1700
9 Il Vasui Vasui Dealul Secaturei If 540 II 550
10 If Herastrau Herastr au If II /I 5 5I 100
11 ff Spinesti Spinesti It II
s
If 100 100 200
12 II Valea-Sarei Valea-Sarei Pietrosul n 112 1124
13 If Negrilesti Negrilesti Paiselele n 112 52 1174
14 X Spinesti Spinesti Chiliile Sboinei n 851 63 914
15 If ff If Fata Zabalei to 2753 2753
16 If . If Picioarele Palcaului . 450 450
17 ff Secatura Parosu Parosu Sburatura Dea/ul-Negru 167 33 1706
18 If Nereju Nereiu Dealul Lapos-Secatura Nereju 238 489 2871
19 . Paltin Paltin Furu-Mic 118 37 1222
20 ., Paltin Pal tin Lapcisul-de-Sus 500 20 700
b
21 . Nereju Naruja Monteoru II 100 1250 2250
22 . Vasui Vasui Frumoasele 1, 82 570 1390
23 » Nereju Naruja Furu-Mare 1652 10 1752
31
24 s s Piatra-Seculului 45 501 500
I ff
21

1 25 I/ ff If Partml-vu-Pmi 12 120
V

www.dacoromanica.ro
26 Obstea Nistoresti Nistoresti Dealul-SecAturei NAruja 17 30 200
27 Nistoresti Valea-Rea Nistoresti 70 30 100
28 Negrilesti Negrilesti RAschila Negrilesti 925 925
29 If VAlcani Ghebari Valcani-Cihebari Danciul cu Fata si Dosul Prahudei Paltin loi 200 300
30 Vfilcani Ghebari Simion cu groapa Mocan cap dracu 51 50 100
31 If Paltin Paltin Tofan Paltin 501 200 700
32 NAruja Näruja Laposul-de-Jos Nere,ju 301 60 900
33 If PAulesti PAulesti PAstrav, Mioare i Fata Alunului Nulesti 382 2231 605
34 PAulesti PA'ule?ti Novesele i Fetisoarele If 1551 60q 2150
35 N Coza Coza Porcu 501 9 509
36 GI Giuri Gauri Condratu 262 6 2691
37 ff SecAtura-PArosu Tichiris Sburtitura Dealul-Negru 1673 33 1706
38 Negrilesti Negrilesti PAiesele si Arisoaia If 63 639
39 PAieselele 1120 52 1172
40 If Hàu1ca PAulesti Casiria-Gràdinita If 171 3 173
41 Novesele si Fetisoare If 400 300 700
42 GAuri-PIulesti Gluri si Plulesti PArAul-Alb §i PirAu-Tiganului ff 187 1 203
43 Vidra-Tichiris Vidra-Tichiris Piciorul Cozei-DumbrAvanul 54 540
44 Vidra-Tichiris Piciorul Cozei 11
90 1E0 1050
45 Vidra-Tichiris Tisarul Vidrenilor 1050 1050
46 Spulber Spulber Tojanu Monteoru Spulber 7 70
47 Ruget-Tichiris Tichiris Curinescu Tichiris 6 6
48 OP
Tulnici Tulnici Macraden, Grau, Metneacan, P. Scrisl Tulnici 5001 1001 6000
49 Coza Coza Dosul-Porcului si Porcul 1645 501 2145
50 Valea-SArii Valea-Särii Chilimetea RAiutu Valea-Sgrii 70 70
51 If Burca-Vidra Vidra Stfinjeneasca Vidra 121 123
52 Valea-SArii Va Valea-S6rii 1030 1030

Total . . 53255 826i 61519

www.dacoromanica.ro
 2. Mori aparlinand diverf !for proprietari particulari

Situatia Suprafata
Denumirea Denumirea ad-tivi a
Domiciliul pAduri poem Total .

proprietarului pfidurei pAdurei

Comuna Ha. Ha. Ha.

1 Div. propr. part. Vidra Vidra 2035 2035

2 e Tichiris Tichiris 1197 63 1260
3 Tulnici Tulnici 1905 580 2485
4 Negrilesti Negrilesti 1075 200 1275
5 a) GAuri GAuri 861 861
6 PAulesti PAulesti 1020 245 1265
7 Näruja Nfiruja 692 600 1292
8 ..ci HerfistrAu HerAstrAu 1589 93 1682
9 Nistoresti Nistoresti 580 20 600
10 Paltin Paltin 118 7 125
11 Spulber Spulber 10 10
1I

Total . . 110821 1808 12890

3. Piduri apart-land Schiturilor

Situatia Suprafata
De.numirea Denumirea ad-tivA a .
Domiciliul paduri poeni Total
Schitului pIdurei p*Adurei
Comuna Ha. Ha. Ha.

1 Schitul Valea-Neagrà Heriisträu Muntiparele HerAstrAu 600 50 650

2 Schitul Lem Tulnici Pe Leplulet Tutnici 30 20 50
Total . . 630 70 700

Recapitulând avem
PAduri Poeni Total
1. PAduri apartinind obstiilor . 53255 8264 61519
2. PAduri apartinand particularilor . 11082 1808 12890
3. Pgduri apartinind schiturilor . 630 70 700
Total general ha. 64967 10142 75109

Compozifia masivelor prIduroase

Studiind in deaproape compozitia masivelor pAduroase, asa dupA cum
reiese din amenajamentele intocmite, observAm cl la data inceperei exploa-
tArii lor, procentul de räsinoase (molid, brad, pin) era in mediu de 70%,
lar cel al foioaselor (lag, plop, mesteacAn, anin, etc,) de 30%. AstAzi, in
urma exploatArilor fAcute pe o suprafatA de 50.000 ha, procentul räsinoa-
selor a scizlit la 500/0 i chiar sub aceasti cot&
In genere in partea inferioarA versantelor, rAsinoasele sunt in mica
102

www.dacoromanica.ro
proportie, predominând foioasele, formate din fag si plop. In partea mijlo-
die a versantelor, foioasele se imputineaza, m5rindu-se proportia de rasi-
soase, pentru a forma masive pure catre goluri. In portiunile neexploatate
in suprafata de 15000, fagul in genere infra in proportie de 200/0 si este
In asociatie cu bradul f i molidul. Bradul intra in proportia de 300/0, atin-
gand dimensiuni mari in inaltime. Molidul infra in proportia de 50%, ocu-
pand mai ales partile superioare ale versantelor, gasindu-se uneori sin gur,
pite ori in asociatie cu bradul yi fagul. Aria sa de vegetatiune descreste
catre Orille inferioare al versantelor. La 120 ani, molidul atinge la dia-
metru grosimea de 50-60 cm.
Sunt arbori in diametru de 70-80 cm. §i chiar 1 m., cu lemnul
perfect sanatos (Muntele Verdele, Misina).

Fig. 42. Exploathl la Vrancea.

Pinul il intalnim in partea nordica a raului Putna. In partea de Sud

si Vest il intalnim pe Dealul Gradinita, Fata si Dosul Alunisului, Dealul
Plistarii, versantul sudic al Cozei, bazinut Näruja pe Muntele Muntisoarele,
Muntele Verdele, Dealul Secaturei. In bazinul Zabalei il intalnim pe Paraul
Vulturului qi Paraul Pinilor, la Poenile-Sarei, Paraul Rara, muntele Misina
si Dealul Tojanului. In bazinul Milcovului il intalnim pe Valea Fetigului.
*
* *
Trebueste, in privinta Vrancei, prezentati starea amenajamentelor ce-
rute de Codul Silvic.
Cele mai vechi amenajamente privitoare la exploatarea padurilor din
Vrancea dateaza de pela 1899, intocmite de silvicultorul M. D. Stefänescu.
Regimul si modalitatea de tratament erau, de cele mai multe ori, codru cu
tAeri rase; ceea ce e relativ, intru cat mai intotdeauna fagul rimanea netaiat
ca gi risinoasele, cu un diametru mai mic de 0,20 cm. neavand o valoare
comerciahl.

103

www.dacoromanica.ro
 Chiar acolo unde s'a preväzut codrul gradinärit, gäsim in majoritatea
cazurilorvi aceasta dupg 1905, data and pätrund in acest tinut al Vranceit
societatile foresliererevizuiri care schimbli insasi bazele de arnenajare, in-
troducand taerile rase. Nu se tinea seamä ca esentele sunt brad sau molid ;
taerea era tot rasa.
Suprafala Oduroas6 exploalatd de societerfile
lores//ere streine
Am aratat ca. suprafata pädurilor vräncenesti este de circa 65000 ha.,
din care s'au exploatat 50.000 ha., ramanand netgiate 15.000 ha. Din su-
prafata exploatatä, 30.000 ha. sunt exploatate de societatile forestiere earl
apar pentru prima data in Vrancea pe la 1905 (fosta societate Tisita si-a
ales Valea Susitei drept loc de patrundere in Vrancea). Liniile lor scormo,
nese terenul pang in Mima Vrancei, atacand partea de nord pe väile Putnei
vi Tisitei. Aceasta ar fi o prima cale de Pätrundere, cale ce-a exploatat
peste 7000 ha, Societatea Carpati a exploatat inainte de rgzboi circa 4000
ha. localizate tot in partea de Nord. Taerile acestei societäti au fost com-
plectate dupä räzboi in muntele Tisaru de catre soc, Tisita.
Din partea de sud pgtrunde linia soc. Aril, pe Valea Zabalei, ex-
ploatand coltul de Sud- Vest si ajungand cu unja pang la punctul numit
Caldäri", pe Zabala. Sub toporul acestei societäti cad circa 10.000 ha.
Dupä räzboi apare din nou in Nord, soc. Union -care taie in Macra-
deu peste 5000 ha, uncle actualmente se fac lucrar de plantatiuni.
Pan& in anul 1928, ramane neating partea de mijloc, si anume aceea
ce cade in bazinul Narujei, cand isi face apari tia, venind de peste munti din
Transilvania, unía feratg a Soc. Närufa", fosta societatea Fratia". Aceasta
exploateazg circa 4000 ha. continuand si astäzi tot in aceiasi regiune.

Confracte oneroase de exploalare

Pang la aparitia Codului Silvic, in 1910, se taia in Vrancea de catre
soc. Tisita adevarat ca in codru, flea a fi stanjenitä cu nimic, cumparand
drepturile mosnenilor prin mituirea conducatorilor lor. Se credea el pre-
vederile Codului Silvic vor putea pune stavila jafului, insa masurile preco-
nizate fura insuficiente pentru a rezista portitelor" pe cari le deschid a-
caparatorii, ajutati de asa zisele coade de topor.
Inainte de Codul Silvic drepturile se puteau vin de de catre mosneni
färg nici un fel de restrictiune, lucru care a dus la vanzgri cu 0,80 lei ha.
Dupl rilzboi ins& lucrurile se schimbl. Societätile nu mai poLcumpgra
oricum si atunci se inventeaza contractul de vanzare si toväräsie", mai
tarziu ,,contractul de asociatie in participatie".
Vom cristaliza in cateva puncte ceea ce prevede un asemenea contract
Vinzarea se face de catre alt obstean ;
Cumpgratorul este substituit tuturor drepturilor obsteanului van-
zator si poate exercita toate actiunile de once soi, reprezentand pe tali in
bloc in cazul and ar fi mal multi semnati ;

104 ...t.

www.dacoromanica.ro
 Se trece pretul de vanzare sau arendare ;

Cumpiratorul mai da 1090 din venitul netto ;

Se interzice orice-amestec al vänzhtorului in exploatare sau In
socotell ;
Cumpärätorul poate ceda, sau se poate asocia cu alte persoane sau
societäti pentru exploatare, cu cele mai largi puteri fara consimtimantui
-vänzatorului ;
7, Cesionarii sau coasociatii sai sunt stibstituiti fata de vanzator In
drepturile cumparátorului ;
8. Se fixeaza chiar pretul eotei de 10% din beneficiul netto.
Credem ca e inutil a mai incerca o discutiune. Am spicuit cateva
clauze ca si edificám jaful deghizat al nenorocitilor de Vranceni de catre

Ftg. 43. Vrancea s terca dcgradat (sattil Prisma).

aceste »societäti". Acesti cumparatori cesioneazi astfel societätii drepturile

cumparate.
Se citeazi un caz din Spinesti pe care 11 expunem pentru a exempli-
tea cele expuse mai inainte : se cumparA de catre un anurne Vasile Danili,
in 1920, un numar de 76 drepturi dela 73 obsteni. Acesta le cesioneazi
-repede soc, Fratia", iar aceasta le trece soc. Naruia". Nu mai facem alte
consideratiuni, dar semnalam ch 17 din cei 73 obsteni semnatari erau morti,
11 disparuti din comuna si 10 n'aveau drepturi. lata dará cum s'au cum-
parat 76 drepturi dela 34 obsteni I De altfel, cam asa s'a procedat peste
tot. Ptin urmare, vinzatorul intra in asociatie cu societatea, el aduand
padurea, lar aceasta capitalul neceser exploatärii, capital care era cal mai
snare, pentru a inghiti cota de 19% din beneficiul netto.
Tot prin asemenea mistificar se tinea si adunarea generala a obstei

105

www.dacoromanica.ro
--care trebuia si lecidi inceperea exploatärii. Aici veneau obgtenii cari vo-
tau pentru mai multe. drepturi, v otau gi mortii, sotii rispundeau pentru
sotiile moarte (cazul lui R. Macovei, din °Wes Vologcani), sau sotul
decedat rispunde gi pentru sotia sa moarti (cazul lui Ion Enache), etc.
Nu te impresioneazi atunci cind viii voteazi cu mortii, dar mortii si vo-
teze cu mortii, asta numai in Vrancea a fost posibill I
In privinta pretului, e destul si citez cazul semnalat de Inginerul Foe.
gineanu dela centrala Cooperativelor, gi anume : s'a cumpärat pidure in
valoare de 42 milioane cu 484 000 lei (cazul °Wei Spinegti).

Suprofala pdduroasd exploatatd de mowni

i proprietari particular!
Suprafata de 20.300 ha. din suprafata totati exploatati a Vrancei este

Fig. 44. Vrancea t teren degradat de pe Valea Putrid (satul Tulnici).

insigi a mognenilor, rizegilor gi proprietarilor particulari. Se remarci faptul

cl exploatirile acute de acegti proprietari nu au dus la suprafete nerege-
nerate cleat in cazul cind focul a venit gi a complectat distrugerile lor.
Gisim in aceste piduri frumoaseie regeneräri de räginoase, datoriti
faptului ci ad nu s'a practicat täeri rase, ci ele au caracterul tierilor gri-
dinirite, riminind netiiati arbori sub 25-30 cm., neavänd vreo valoare
pentru obgteni.
Valea Putnei gi Zibala cu afluentii sli : Valea-Boului, Lapogul gi Zirna-
Mare au devenit un centru de debitare al lemnului pe at de important,
pe atAt de diunitor. Important prin numirul considerabil de ferestrae
aproape 200 la numär gi diunitor prin abuzul de tieri.
Feristraele sunt de doul feluri : pe viile cu un debit de api mai
mare se intrebuinteazi ca motor roti de api cu palete ; pe vAile unde de-
bitul este scizut se folosesc roti cu scafe.
106

www.dacoromanica.ro
 In functiune de debitul de ap5, aceste ferAstrae lucreazA cu 1-2 panze.'
Se gisesc tandem-uni de 2-3 feristrae, unul captind apa folosità de ve-
cinul din amonte. AceQte ferästrae cari macini anual 35-40 mii m3, au dat
VrAncenilor posibilitatea de castiguri cari fatal au fost abuzive.
Din punctul de vedere social e dAunAtor, cAci nu toti exploateaz5,
fiinda nu toti au care si vite. De fapt proprietarii de ferAstrae sunt niste
beneficiar! ai VrAncenilor sAraci.
Mosnenii au contribuit in foarte mare m5surl la ruinarea si distru-
gerea pidurilor nu numai prin abuzurile aratate mai sus, dar f i prin in-
cendierea pidurilor pentru creearea de p4uni. PAstorul, in dorinta de a-qj
mAri islazul pentru cirezile de vite, dAdea foc codrilor, pustiind intinderi
niari de pAduri. CitAm in acestA priving incendierea pAdurilor din apro-
pierea golului Barasani din mutvele Frumoasele, a masivelor de pe paraele :
DRrabani, PalcAul, etc.

Flg. 45. Vrancea : terms degradat (satul Bitsepti).

Aceste incendii sunt Cu mult anterioare venii it societAtilor forestiere,

s'a,u practicat tli continua a se practica si astAzi.
Starea de degradare a pAclutilor din acest tinut, vremelnic ocupat de
trupele austro-germane, se datoreste in oarecare mAsurA tAerilor si extrac-
tiunilor de arbori efectuate de aceste trupe, contrar art. 55 din Conventia
dela Haga care glAsueste : Statul ocupant nu va fi considerat cleat ca ad-
ministrator si uzufructuar al edificiilor publice, al imobilelor, pAdurilor si
exploatatiunilor agricole, apartinind Statului inamic si aflfindu-se in tara
ocupati. El va trebui SA plstreze neatins fondul acestor proprietAti f i sá
le administreze, conform cu regulele uzufructului.
Ori, in cazul pldurilor uzufructul, adia productia anuall lemnoas5,
este stabilitl de clitre amenajamente sau regulamente de exploatare. Tru-
p3le de ocupatie n'au tinut seami de nici un amenajament sau regulament
107

www.dacoromanica.ro
de exploatare intocmit pentru pAdurile din Vrancea, tAind arbori unde ne-
voile pi interesele le dictau.
* *
In rezumat dezastrul si falimentul pAdurii exploatate din Vrancea se
datoresc societAtilor forestiere si a pAstoritului, apoi in oarecare mAsurl
trupelor de ocupatie. Cei dintAi au fost si rAmin incA cioclii falnicilor codri
ai legendarului tinut al Vrancei.
Din punctul de vedere al regenerärii, cele 50.000 ha
PAduri degradate in care regenerarea s'a fficut cu fag, mesteacAn,
salcie, etc., in detrimentul rAsinoaselor ocupA 20.000 ha.
PAduri slab sau incomplect regenerate 30.000 ha.

rerenuri degradaie i improductive

Suprafata terenurilor degradate i hIproductive se cifreazä cu multä.
indulgentA la 15.300 ha., din care 7500 ta. degradate propriu-zis, lar restul
improductiv.
Repartitia acestor terenuri pe comune se poate vedea din tabloul ce
urmeaza

Suprafata
terenurdor
u Numirea comunei degradate
improductive
in ha.
Nistoresti 1000
2 Valea-SArei 1500
3 Ttchiris 600
4 Poiana 900
5 aarsesti 600
6 Paltin 600
7 Spulber 450
8 Nereju 700
9 NAruja 800
10 PAulesti 600
11 Negrilesti 3800
12 Tulnici 150
13 Spinesti 200
14 HerAstrAu 1500
15 Ire$ti 350
16 Vidra 500
17 Colacu 350
18 GAuri 700
Total . . 15300

Terenurile degradate urmAresc perfect vecinAtatea principalelor ase-

zAri, grupiindu-se in special in partea de Nord. Explicatia ar fi el Valea
Putnei a oferit conditiuni mai prielnice pentru scurgerea materialelor, fie
rezultand din exploatarea forestierl, fie din cea pastoralA.
O altA explicatiune se gAseste in faptul cA grupArile nordice au o ve-

108

www.dacoromanica.ro
chime care a prilejuit o folosire cu mult mai indelungati a terenurilor de
cat cele ce trec de confluenja Zabalei cu Putna in spre Sud.
Starea de degradare a terenurilor din Nord este mult evoluata faja
de cele sudice si am putea si stabilim o scari mergand dela Nord spre
Sud, scara reprezeniänd printeo invers-propor(ionalitate posibilitate de a-
meliorare a terenurilor degradate din Vrancea.
Inteadevar, in regiunea ce merge spre sud de varsarea ZabaIei in
Putna, avem 'de a face cu o degradare care nu cere decAt un repaos. Ex-
ceplie face riumai versantul estic al Zabalei din dreptul Paltinului i Spul-
berului, asa numitul deal al Tojanului" care reprezinta o degradare mai
avansata; totusi nu de natura' a pune probleme dificile.
Nu la 1e1 se prezinta in spre nord unde degradarea se gaseste
taza cu mult avansata. Inteadevar, regiunea Negrilesti, Birsesti, Valea-Sarei,
Poiana, Spinesti ofera un aspect sAlbatic, fie sub forma de stanci complect
goale, pe care chiar capra le ocoleste fiindci numai pot satisface nici
capriciile ei; fie sub forma de completa desagregare care se tirata celui mai
fin firicel de apa ce s'ar scurge, pentru a fi tira i depozitat in drum.
In aceasta situatie totusi se mal poate face ceva.
Cert este ca toate aceste terenuri au fost acoperite cu paduri nes-
firsite care au cazut prada toporului vrancenesc, destul de crud, izbind
ternic in insasi fiinja acestui imens gol rece desgustator.

Islazurile
Structura celor 44.600 ha. in cifra rotunda este urmatoarea
a) 11°/e terenuri degradate . 5000 ha.
b) 60% pastorale . . 26700
c) 200/o agricole . . 8900
d) vetre de sat . . 4000
Total 44600 ha.

Adaugand cele 10142 ha. poeni si goluri din regiunea muntoasa,

zulla ca supratafa pastoralä a Vrancei este in mediu de 37000 ha. Din
cauza lipsei unor masuri legale pentru exploatarea rationall a izlazurilor,
pasunea dei ocupi o suprafaja mare, este de proasta calitate si de o pro-
ducjie insuficienta. Numärul prea mare de vite introdus la pAsune are drept
disparijia ierbei, din care cauza solul se usuci, iar terenurile improductive
se intind pujin at de pujin.
Pentru a procura hrana vitelor, pastorul tale ori da foc dupl nevoie
pidurii. In regiunea muntoasä, desi pasunea este de buna calitate (Mon-
teorul, Laposul-de-Jos, Furul, etc.), a devenit insuficienta faja de numarul
crescand al vitelor. Pe coastele repezi ptionatul provoaci degradarea so-
lului. Deci origina tuturor terenurilor degradate din Vrancea trebuie ch.:-
tata in pasunatul vitelor i fetal tierii padurilor.

Pastrarea pdclurilor neexploatate

Conservarea pidurilor neexploatate nu se poate face decit prin re-
109

www.dacoromanica.ro
facerea unei constiinte solidare, aseminitoare aceleia care i-a alkali pe
Vrinceni in procesele de cotropire ce le-au avut. Se pare ci au inceput
si alunece pe aceastA panti pi trebuesc ajutati. Propunem :
Once exploatare streinä si fie opriti, redAnd Vrincenilor Vrancea.
Dar conservar ea implica, pi o exploatare rationali care nu se poate face in
sistemul de organizare actual al VrAncenilor. Numai atunci cand Vranceanul
ar avea posibilitatea unei trai mai omenesc, s'ar putea si i se ceari a fi
conptient de ceea ce face, Dar daci este pus in situatia ca in timpul iernei
si nu pima duce la tärg un metru cub lemn, pentru ca si-pi cumpere
mAlai, natural el nu i se poate cere si taie rational. Va face exces in tim-
pul bun ca si-pi poatA face a rezervi probabilA. VrAnceanului II trebue un
debupeu mai comod pi rentabil decal aceIa de a transporta lemne la oral.

Ffg. 46. Terenurf In curs de degradare

(satele Valea-Särff, Birsettf. In fund satul Pofana).

Este absolut indispensabil ca exploatarea acestor paduri in suprafati de

15.000 ha. sá se faci prin cooperative, pentru ca tot venitul si intre in
punga VrAnceatmlui. Cooperativa este singura scipare a Vrinceanului, cu
conditia ca membrii cooperatori si fie oameni harnici, cinstiti, uniti, punand
In practica proverbul unul pentru toti pi toti pentru unul".
Tinand seami de pozitia geograficA, se vor forma cooperative pe re-
giuni economice, cu interese comune, in cele patru centre unde s'au con-
centrat pi bancile populare ; Niruja, Vidra, Paulepti pi Barsepti. In scurt
timp, aceasti cooperativi ipi va da roadele cele mult apteptate, refAcin-
du-se intreaga viata economici a satelor din Vrancea.
SA inceteze debitarea in cele aproape 200 ferestrae care toaci anual
30-40.000 metri cub lemn, cu pierden i enorme; apoi si se sistematizeze in-
dustria lemnului. Aceasti sistematizare nu se poate realiza deal tot printr'o

110

www.dacoromanica.ro
'cooperativa care si puna la indemina Vranceanului o masilla mai mult sau
mal putin perfectionati, ceea ce ar ridica valoarea materialului debita ti-ar
reduce la minimum pierderile care acum sunt in jurul lui 5001o.
Inliturind aceasta risipA de material lemnos, cele 15.000 ha. pidure
vor putea satisface nevoile Vrinceanului timp po 30-40 ani, pina cind vor
deveni proprii de exploatat actualele arborete Mate.

,%-

Fig. 47. Fabria de cherestea.

Aceasta cooperativa va putea functiona cu acea cota de l0°/0 din be-

neficiul net, pe care Vranceanul n'a vazut-o niciodata : iar srestul de
900/0 va contribui pentru ridicarea materiall i moralä a Vräncenilor.
Si. se inceteze cu acele revolutii tranzitorii de 5-12 ani, precum i cu
taierile rase pe suprafete de mii de hectare. O stricta aplicare a Codului

Fig. 48. Fabrica de cherestea dela Ikliaetti (V. Tudorici).

Silvic in ceea ce privene exploatarea, desigur c'ar fi absolut salvatoare

pentru viitorul pidurilor vrinceneni.
Pe de alta parte e necesar si se faca o modificare in sensul de a se
reface tabelele de drepturi ; lar tinerea lor la curent si se faci pe o cale
mai wari adunarea generará f i judecatorul de ocol.
111

www.dacoromanica.ro
 Restaurarea Vrancei
Problema restaurarii Vrancei e o datorie a mandriei noastre nationale.
Acum Vrancenii sunt oameni saraci, traind in ultimii ani mai mult din co-
mertul cu lemne, sarmanul castig folosindu-1 pentru a putea aduce in casa
doar un sac cu porumb. Celelalte ramuri de activitate plugAria se face
pe o scari destul de redusa si nici nu poste indestula nevoile proprii ;
!Astoria) ca posibilitate de castig este rezervata unui numär relativ redus
de oameni, infra cat majoritatea are 1-2 oi, si rar sunt cei cu suta.
De adaos cateva date ce au iinportann covarsitoare si de care tre-
buie si se tina seama in actiunea ce urmeaza a se intreprinde pentru res-
taurarea Vrancei.
In trecut populatia Vrancei a mai avut o ocupaVe care ii aducea mari
venituri, a fost insa parasitä, dar trebuie reinvian : apicultura. D-1 Prof.
Simi o n Meh e dint i a aratat chiar in manualele de geografie ea
ceara de Vrancea, de coloarea verde, erá cea mai cautata in Europa,
din cauza calitätii sale superioare.
Trebuie apoi invian cultura nucilor care in trecut facea renumele a-
cestui tinut ; aceea a vermilor de matase, ant de infloritoare in aceasta
regiune.
Vranceanul simte saracia, dar simte si nevoia de o viata mai bunä,
mai puna de darurile date din belsug de natura ; ii lipseste insa indruma-
rea, spre a-si putea imbunatati traiul.
Pentru a readuce belsugul in casa sa, trebue sa redam tinutului Vran-
cei bogatiile de odinioara, &lick' sa creem starea din trecut rezumatá in
cuvintele : a) pädure ; b) apicultura ; c) pastorie ; d) cultura pomaceilor, in
special a nucilor ; e) cresterea viermelui de matase.
Problema restaurarii Vrancei este deci mult mai complexa, iar rezo!-
varea ei este conditionata ant de fondurile banesti, cat mai ales de do-
rinta localnicilor de a-si statornici buna lor stare de altä. data.
In aceastA luptA de regenerare economica din fericire bunavointa
Vrincenilor ñu lipseste.
Refacerea legendarului tinut al Vrancei ar necesita zeci si sute de
milioane de lei, pe langa o adevarata munci silvici sistematicä. Nevoile
Statului, nevoile 'aril, nevoile insasi ale neamului nu permit acum ca toate
aeeste lucrar sä se faca numai din bugetul Statului. In aceastä opera de
impadurire intensa este nevoie de o conlucrare intre Stat, initiativa si po-
sibilitatile locale.
D-1 Maresa/ Ion Antonescu a limpezit adevarul acesta prin urmitoa-
Tea rezolutie, din luna Februarie 1943, pe decretul privitor la intregirea
domeniului forestier :
Impilduririle sunt de o mare necesitate, mai mull economicd decdt
militar& Dacd contfnudm sistemul practicat de trecut, ducem economia a-
grard fi forestierd a unei bune f i bogate ptirti din lard, vertiginos la ca-
tastrofd.
imptiduririle se pot face prin douii metode : incetarea despiiduririlor
barbare f i repararea prin impilduriri a tot ce a fost tdiat.
112 i

www.dacoromanica.ro
 Pentru aceastel actiune trebuesc : vointd, intelegerea tuturor, plan de
lucra, metodd f i energie in aplicarea lui.
Trebue de asemenea fi bani.
Aurul nostru am declarat-o c dndva public, este munca bratelor noastre.
Trebue deci fonduri patine f i muncd multd.
Impeiduririle trebuie sei continue".
Lozinca Marevalului Conducator:
Vointii, intelegerea hilaron plan de lucra, metode O energie in apli-
carea lui", trebue sa starue in mintea vi inima fienáruia dintre noi, ca un
indemn, ca un sfat dumnezeiesc, incredintati ffind ca aceasta lozinca. cons-

Fig. 49. Lucratul ,,Ondrtlet pentru acopara- casete (satul Tulntct).

-titue prag de era nota intre ziva de erizi de prigoanä a padurilor vi ziva
de mainezi de clädire a padurilor la temelia carora trebuie vi avezim tot
sufletul nostru, iar in suflet cultul arborilor.
Cu staruinta, persistenta vi colaborare armonioasa intre Stat, initiativa
si posibilitatile localepremilitari, vcolari, autoritatile administrative, etc.
vom reda :
Campie i, umbra contra arvitei soarelui, adapost contra vanturilor,
iragezimea pamantului vi siguranta recoltelor.
Po dg o rie i, fertilitatea vailor ;
Muntelu i, podoaba de verdeata vi stabilitatea straturilor ;
Taz. ii intr e gi: lemnul, apa, aerul vi viata.

IMINIMIll 113

www.dacoromanica.ro
 Zoda Cali
I-
oleelt me, ai pscaan

.
urg
ia sericlturia
%Ir
icaa

Stoiea zootechnica a judetului Putna este urmatoare

17.423
vs.

Víte cornute 46.181

Oí 147.401
Pcrci 17.172
Pasari 338.841
Albine stupi moderni 3.525
Stupi vechi 2.157
Total 5682
Mägari . 26
Capte . 6 956
lepuri de casä 1.054
Caini . 31.156
Jata citeva date asupra rasei animalelor
Cali din Vrancea se aseaminä cu cei moldovenesti ; au Insa talle mai
mica 1,25-1,30 m Sunt rezistenti.
Ca infatisare ; indesati, privire inteligenta, urechi mici miscatoare,
coama abundenta si intr'o parte, gät scurf, píept larg l membre solide.
Culoarea in general murga. Sunt neobositi i blanzi.
La 22 Septembrie 1868 organizindu-se o cursa de cal la Focsani din
17 premii pe judetele Putna, Buzau si R.-Sarat, 9 au revenit Vrancenilor.
Paul in 1916 Preotul Taftä din Vrancea, herghelia Negrilesti, avea
cei mai frumosi ,caí, in special iepe de prasilä, tinute in stare semi-salba-
tica. Scopul hergheliei era mentinerea rasei cailor vranceni.
In restul judetului sunt eaii moldovenesti, talle 1,40-1,45 m. Sunt a-
geH, vioi si foarte rezistentí. Se multumesc Cu putin si muncesc mult. Stau
mai mult sub cerul liber, grajdurile fiind primitive, Cu toate acestea morbi-
ditatea si mortalítatea sunt miei. Sunt de coloare : negri, murgi, roibi, vineti
dar in special murgi.
Cali vrancení se imbunatatese astazi cu armasarii Statului de rasa
Hutulí sau Hutan, tipul calului de munte, ce se gaseste in muntii Bucovinei
si nordul Moldovei : Suceava, Campulung, Radauti, Storojinet, Malin Borca,
etc., cat si in Galitia. Acestia sunt mici, talle: 1,20-1,34 cu forme corpo-:
rale indesate; sunt vioi, foarte rezistenti, merg la trap mic, fac serviciu de
tractiune de povara.
114

www.dacoromanica.ro
 Au fost astfel de armasari in statiunile Campuri, Vidra, Banes%
Vrincioala, Väsui, Naruja, Andreias si continua a functiona in fiecare an
In centrele mai importante.
Cali de deal si es se imbunätätesc in judet prin armäsarii Statului,
majoritate de rasa Ghidran, cari au functionat in statiunile : Focsani, Su-
raja, Nämoloasa, Adjud i Sascut. Treptat numärul statiunilor se va inmulti.
La proprietarii A. si C. Pana din comuna Ivancesti, amatori de cai
-trap*, exista' un lot de 13 iepe trapase. Ad i functtoneaza in fiecare an o
statiune de monta permanentä Cu un armäsar trapa, dela herghelia Ialo-
inita i intretinut cu cheltuiala proprietarilor. Vin aci i iepe din judet.

Vitele cornute
Inainte de razboiul mondial, Vrancenii cresteau vaci de munte, talle:
1,17 m. cap scurt, ochii bobosati, coloare neagrä, expresiune vioaie, coarne
in forma de coroana, forma concava, urechi negre, coadä subtire, etc. Da -

dea zilnic peste 10 litri lapte. In timpul räsboiului aproape bate vitele at,
lost rechizitionate de armatele straine.
Dupa razboiul trecut, Vrancenii si-au cumpärat alte vite. Cautand a
le procura cu preturi ieftine, au cumparat vite de munte, stepa i bältaturi.
In inima Vrancei se mai gäsesc exemplare de rasa curata. La deal si
ses sunt vite cornute, din rasa de stepä, tip buosan, tale mai mare, forme
bine desvoltate.
Pentru imbunatatirea cornutelor din regiunea Vrancei si la deal s'au
.introdus tauri Schwitz, adusi din Maramures, iat pentru ses s'au adus tauri
din judetele : Botosani si Dorolni de catre Camera Agricola.

0i e

Ce!e din Vrancea nu apartin vre-unei rase importante fiind stogose.

Foarte multe seamana cu turcanele, un numfir mai mic seamänä cu
sau cu cele spance. Rase pure nu sunt.
Trebuie imbunätatita rasa la munte si deal cu berbeci turcani pad,
spre a se marl cantitatea de rani, lapte si carne, iar la ses prin berbeci
igai selectionati.

Porcii
In regiunea Vrancei porcii sunt corcituri intre rasa primitiva lccali
(stocli) í intre Yorkshire mare sau Berkshire. Cresterea lor ¡clack' aci un
rol Cu totul neinsemnat, pentru ca Vrancea nu produce cereale. Numai in
unele comune se recolteaza putin porumb. Porcii sunt hräniti numai cu
buruieni, cu dovleci ferti inteo zeamä lunga i ici - colo se adaogi putina
larate.
In regiunea de deal si de ses se gasesc porci de rasa York, raspan-
diti in judet din crescatoriile d-lor General C. Dumitrescu (com. Batinesti),
Cristea Daniel (comuna Faurei), Alaci (comuna Mircesti). Se mai gäsesc

115

www.dacoromanica.ro
apoi unii si din rasa Basna din creseätoria fratilor A. si C. Pana. (comuna
IvAncesti).

Pdsári
Gäinele sunt de rasa localA, corcite eu cocosi din rasa Rhodisland-Reci
f i din alte varietati.
Gastile sunt cele obisnuite romanesti, gaste frezate (dunärene) si gaste
Cholmogorcki (cu cioc ghebos). Ratele sunt de rasa locala colorara'.
In comuna Diocheti se aflä o crescatorie de gaini a d-lui Alaci de
unde se raspandesc rase bune de carne si cita. Totusi o intensa propa-
ganda din punctul de vedere al zootechniei trebue intreprinsa prin supra-
vegherea Statului si cu grija organizatoare a autoritätilor competente. Re-
giunea Vrancei se cuvine sä. preocupe in deosebi pe oricine.

Albinaritul din ji:d. Puma

Aläturi de celalte ocupatiuni agricole, albinäritul avut locul de
cinste inca din cele mai vechi timpuri si in cuprinsul judetului Putna.
La munte, pe dealuri si la ses se gäsesc locuri ce inca mai poartä.
numele prisäcii" ce-a fost odata acolo.
Lotul Prisaca" din Vrancea este inca' o dovada cA albinaritul a fost
o veche indeletnicire a Putnenilor; iar nurnele de Prisacaru" il intalnim
la multe familii, aproape mai in toate satele.
Odatä. cu distrugerea pädurilor, reducerea fanetelor naturale, ca si
culturile nesistematizate, au redus mult i numärul stupilor, in unele sate
aproape ca niel nu se mai gasesc. Pana mai aeum patruzeci de ani, in Putna
se practica stupäritul cu stupi primitivi si in mod empiric.
Buduroaie din scorburi de salcie sau plop, ori cutii din scandura cu
cepi sau täpusi puse crucis erau singurul sistem de stupi.
Modul de recoltare era simplu : se alegea un numar oarecare de
prasill ; restului i se da fum de pucioasa pentru a omori albinele, apoi se
scoteau fagurii cu miere si se storceau cu mana sau la teascuri. Cu timpul
s'au introdus diferite sisteme de stupi, dupl indemn i simpatii, iar alti
stupari au facut-o ei pe inventatori'. O apicultura rationala propriu-zisa inca
nu s'a ajuns a se practica; iar in ultimul timp se observa o tendintä in
acest SCOP, utilizindu-se mai mult cele dona modele Dedant" i Layens".
In 1939, s'a infiintat Asoc. Apicultorilor Putneni", prima asociatie.
judeteana de apicultori din tara, care pana in prezent a realizat doua ex-
pozitii apicole reusite si a grupat un numär de 162 membri de apicultori,
Cu un numär de 4 956 stupi, dintre cari 340 primitivi, iar restul cu rame,
predominand modelul Layens" i Dedant". Tendinta este spre unificarea
stupilor ca tip, ceia ce va aduce un real folos.
Desigur ca nu toti stupbrii putneni sunt inscrisi in Asociatie, incat
se poate socoti ca In prezent in Putna practica apicultura circa 200 stupari,
numarandu-se pana la 6500 stupi, dintre cari majoritatea peste 4.000 sunt
cu rame (faguri mobili).
II&

www.dacoromanica.ro
 Flora si noua organizare agricoli a judetului pot ingadui cre;terea
a 10.000-12 000 stupi sistematici, printeo ingrijire rationala, putandu-se
recolta din Fatua cc. 240.000 kg. miere ;i 2000-3000 kg. ciara.
Aceasta cere organizare 0 rationalizare, care nädajduim ca se 'va realiza.

Sericicultu ra
Inainte de razboi cand negotul bumbacului se facea normal, cre;terea
vermilor de matase se facea in judet in rasura foarte reclusa. Azi cand
posibilitatile de procurare a bumbaculul sunt foarte miel, cre;terea lor a luat
un avánt foarte mare.
A;a, de exemplu, in 1939 in tot judetul s'au crescut 800 grame sä-
manta vermi de mätaie ; in 1940, 1200 grame ; in 1941, 1500 grame, in
1942, 2000 grame ; iar in 1943 s'au distribuit pana in prezent 4000 grame
samantO.
Necesitatea a impus deci creqterea vermilor in mod cu totul staruitor
;i pe o scara foarte intinsa; pentru promov are se incepe sporirea planta-
tiunilor de dud spre a satisface nevoia de hrana; iar cu timpul credem ca
aeeasta nevoie va fi satisfacuta de frunza de stejar daca qi la noi in tara
s'ar incetáteni cre;terea vermilor de matase ce se hränesc eu frunze de stejar
5i cari sunt mult mai pulla pretentio0 decat 'Dei ce se hranesc cu frunze
de dud.

117

www.dacoromanica.ro
 i
3nclaassrass ...
pulneuncs
Generalitäti ?i perspective
Din punct de vedere industrial, hid. Putna nu se afla la inältimea
posibilitatilor sale. Devi dispune de materii prime indestulätoare, este in
urma altor judete mai sarace si cu o avezare geografica mai putin prielnicä.
Inceputurile au fost fagacluitoare. In anii 1875 si 1899 au luat fiinta fabrici
din cele mai mari din tara : Danubiana" de zeta'. din Sascut si Marasesti"
de produse chimice din Marasesti. A fost si fabrica de zahar dela Mara-
sesti, care a fost distrusa in 1917, in timpul razboiului mondial. Daca s'ar
fi continuat in acelas ritm, situatia industriall ar fi fost cu totul alta. i
claci nu s'a putut intemeia o industrie mai de seamä, sä cercetam daca
conditiile economice, geografice si sociale ingaduesc intemeierea unei in-
dustrii locale.
Agricultura, fära sa fie prea mult desvoltatä, ne da putinta infiintarii
de mori sistematice si de fabrici de paste fainoase. Judetul nostru fiind
strabitut de multe ape curgatoare, este bogat in zarzavaturi de flag cali-
tate, care se trimet si in altä parte ; fabrici de conserve de zarzavaturi
sunt indicate. Fructe de calitate se Oa din belsug la munte cat si la deal
si initiativa uamenilor priceputi nu va lipsi, ca ele sa nu mai putrezeasa,
Ile mai avand cine le consuma, ci sa fie conservate sub forma de marme-
lade, compoturi, fructe uscate, afumate, etc. Initiativa Ministerului Agricul-
turii si Domeniilor de a face o fabrica de marmelade la Vidra, este un viu
stimulent pentru toti cei ce se ocupa de bunk' starea taranului si de pros-
-..N
peritatea regiunei noastre.
Padurile noastre vrincenesti, care ne dau lemn de calitate exceptio-
nal4 si in mare cantitate, transformat in cherestea, constitue materie prima
pentru fabrici de mobile, placaj, butoaie, etc.; prin infiintarea de asemenea
fabrici s'ar ridica preful lemnului si s'ar da vieata localitätilor unde s'ar
instala.
Sub raportul viticol judetul stand asa de bine, s'ar putea infiinta fabrici
de spirt, distilerii sistematice, fabrici de lichioruri, coniacuri, etc. Bine e ca
produse vinicole superioare sti se °Mina la locul de productie, nu prin
prelucrarea Ibr aiurea. fabricile de spirt si distileriile astazi existente, sunt
de prea mica insemnätate.
Plante medicinale s'ar putea cultiva pe o suprafata mai intinsi si ad-
fel am putea avea o industrie farmaceutica ; un inceput este al laboratorului
.Billa" din Focsani, proprietatea farmacistului AL Radulescu.
118

www.dacoromanica.ro
 Viermelui de 'matase i s'ar putea da o atentie mai mare in regiunea
Sascut se obtine un borangic de bung calitate. Dad. s'ar stärui mai mult,
am putea avea o industrie a borangicului.
Industria textila existent& in Focsani, nadajduim, sa fie in situatia de
a tese fire de bumbac si de in obtinute prin cnitivarea acestor plante in
judetul nostru. Incercari se fac gi dorim ea ele sg dea cat mai bune re-
zultate. In regiunea de munte postavul se lucreaza dupa vechile procedee
gi taranii de acolo ii fac ceoarecii si itarii pentru imbricamintea lor, pre-
cum i cergi pentru invent si pentru impodobirea camerilor. Idaceastä in-
dustrie casnici, intrevedem desvoltarea unei industrii moderne pentru lu-
cratul postavului.

Fig. 50: Fabrica de zahir din Samar.

Industria olgriei, practicata in com. Iresti i in Focsani, da produse

care se trimet in afara judetului ; viitorui va argta daca va fi sau nu
nevoe de o desvoltare a acestei industrii.
Din pieile de vite cornute, cai, etc., inca de mult s'au obtinut prin
tabacirie produse de blind calitate. In capitala judetului exist& un cartier
al tgbacarilor i ne indreptateste sg credem ca industria tabdcariei ar pu-
tea lua o mai insemnata desvoltare.
In judetul nostru se mai gig t pirita, ghips, pucioasg, sare, cärbune
de pamant si petrol. In afar& de sare, care se extrage si se afla in canti-
tati mari, nadgjduim ca petrolul dela Campuri, Valea $usitei si Reghiu, sa fie
o sursa din cele mai insemnate pentru o industrie proprie a petrolului,
si pentru desvoltarea tuturor ramurilor industriale prin folosirea lui in con-
di Pi avantajoase ca fort& motrice.
Este locul sa mentionam ca persoane dornice de o desvoltare econo-
mica a regiunei noastre, au stäruit ca specialistii si studieze la fata locu-
lui putinta intrebuintarii apelor noastre dela munte ca generator de energie.
Studii -s'au facut cu nadejdea ca bite° zi intregul judet va fi o uzing pus&
In functiune cu ajutorut cirbunelui alb. Technicieni vi muncitori iscusiti nu
119

www.dacoromanica.ro
ne lipsesc si-i avem chiar si in regiunea noastra. Dovada fac peste tot in
ceea ce privegte technica, oricare ar fi cainpul ei de aplicatiune.
Ceea ce ins& a impiedicat o normal& desvoltare a vielei economice
In regiunea muntoasi a judetului, a fost lipsa de cii de comunicatie. Din
cauza apelor nivalnice drumurile sunt mereu raruite si de aceea materialul
lemnos i alte produse pitrund foarte greu in regiunea de campie. Condi-
tiile de transport fiind in unele pärti aproape imposibile, multe din paduri
au rimas neexploatate. Pe langi materia prima, priceperea technicienilor
pi mina de lucru a muncitorilor i chile de comunicatie de care e absoluta
nevoe in regiunea muntoasa, mai trebue capital, care se poate obtine cu
del:a:Ida raja dela bàncile din Focsani si din judet, precum qi dela Banca

I-
,

:11i 114MRV611j1
t.t
°
mot
.
v.
-
-
,r4
gigtri4

4....
Jilt.'

41' $4
';'
,

if

e
t!ExPI
.t,k_

Fig. 51. -- Iarrnarocul din Vida.

National& a Romaniei, sucursala Focsani. Si, cum e si filese, detinatorii de

capital urmarind o rentabilitate sigura si indestulatoare, nu vor intarzia,
and initiative se va ivi, sa participe la infiintarea de societati anonime
sau cooperative, a ciror scop si fie intemeierea de industrii potrivite regiu-
nei noastre. Asez area judetului in mijlocul 'aril, mire cotul Carpatilor si Du-
?rare, este un factor care contribue la desvoltarea vietii economice.
Conditiile unei normale desvoltdri a indus.triei putnene corespund
aproape tuturor cerintelor si putem astepta cu incredere realizarea legiti-
melor noastre nadejdi. Diferitele ramuri industriale se prezinta astfel
Industria alimentará. Fabrica de zahar Danubiana" din Sascut. Cape-
citatea de productie in medie 500 vag.; campania de lucru 2 luni ; circa
4-500 lucratori ; produce zahar tos si melasa. Fabrica de marmelade din
Vidra, proprietatea Ministerului de Agricultura si Domenii. Capacitatea de
productie 60 vag.; campania de lucru, vara i toamna ; lucratori 30; pro-
duce marmelade, conserve, siropuri. Moara sistematica din Foc§ani, pro-
120

www.dacoromanica.ro
prietatea C. N. R., fosti mOara Focsani" S. A., ast&zi arendata prof. T.
Pusci et comp. Produce zilnic doua vagoane, lucrAtori 20-30. Moara
,,Energia' din Adjudul Vechi, fosta Max Fischer, ast&zi proprietatea C.N.R.,
in curs de arendare. Produce zilnic un vagon. Parerea noastr& de rail ca
moara Tatovici S.A.R. din fata garii Focsani si care era o mandrie a jud.
Patna, se aflii i astazi in ruini de pe urma incendiului de scum 15 ani.
Mori tärAnet;di de apa sau cu motor sunt aproape in toate satele.
Fabrica de mezeluri Nicolae M Nicolau" din Focsani, cu instalatie
moderna. IntrebuinteazA 60-70 vagoane vite cormite si porci, mai ales do
Basarabia, Bucovina si Transilvania. Lucrätori 20-25; pe Magi produsele
obicinuite, ca specialitate are : jambonul conservat la cutie. Pieta de des-6
lacere : vechiul regat si Basarabia. Fabrici de bränzeturi nu existà. Meritä
ins& sa fie mentionata bränza regalà", preparat& la Focsani, si care e asa
de cunoscutä peste tot.

^."'rr44:a.Y.R4444"'i' " MM. IN. 11/11/iN

SP..e. og
at. ;

Fig. 52. Mirifeitt t Plata Cornwall.

Industria chimicii. Fabrica de produse chimice MarAsesti" S. A. R.

din MArAsesti. Intrebuinteaza ca materie prima oase, coarne, razaturi de
piei. Capacitate de productie 7-800 vagoane anual ; campania de lucru 10
luni pe an ; lucritori circa 150. Produce : clei de oase oi de piele, gela-
tini Industrial& fi comestibila, grasime de oase si de piele, negru animal,
ingrisaminte, precipitat de oase. Parte din produse erau vandute Oral de-
parte peste ocean.
Fabrica de produse petrolifere din Adjudul-Vechi, fosta proprietatea
Leon A. Leibu, astfizi a C.N.R., in curs de arendare. Prelucreazi anual
circa 100 vagoane pacurA.
Fabrica de sipun i lumanari bisericesti Zaharia Mihail" din Focsani,
fat% a fi o intreprindere cu utilaj modern, produce mArfuri de buni call-
tate. In ultimii ani a produs mult pentru nevoile armatei. Productia anual&
35-90 vagoane ; lucratori 20-25 ; produce säpun de rufe, lumaulri albe
de ceara.
Fabrica de tAbicarie Vasile fi Const. T. Nistor din Focsani. Polo-
seste in fabricatie procedeul nou combinat co cel vechi. Lucritori 40; pro-
121

www.dacoromanica.ro
duce piele oi talpa 10-12 vag. Produsele sale rivalizeaza cu cele ale celor
mai mari fabrici din tara. Piete de desfacere Constanta, Craiova, Iaoi Bo-
forani, Dorohoi.
Fabrica de tabicarie ,,Gurita C. Nistor", a card inceput este pe la
anul 1800. Lucratori 23; produce talpa oi piele, circa 6 vagoane. Ca spe-
cialitate tovale, blanculete oi blanc de curelar ; piete de desfacere : T.-Se-
verlo, Chioinau, Iasi, Craiova, Targoviote.
Industria forestierii. Fabrica de cherestea Unfree, proprietatea V.
Tudorica din Näneti, cu 4 gatere. Productie anuali circa 10.000 m. c. ;
Wm-Mori 60-70; butucii de brad sunt aduoi pe apä, pe Bistrita oi. Siret.
Fabrica de cherestea proprietatea Vasile Trofin" din Namoloasa-Targ, cu
2 gatere oi 20 lucratori. Productie anuala 3000 m. c. Lemnul brut adus pe

ti f I tiotti .

43ilt*,1)1jh d

Fig. 53. Cooperativa din satul Vriocioala (Vim!).

Mistrita, apoi pe Siret. rabrica de cherestea Siretul" din Adjudul-Vechi,

proprietatea C. N. R., in curs de arendare cu 2 gatere, 1 =oink' de rin-
dtsit oi 1 maoina de glurit. Lucratori 25; productie anuall circa 6000 m.c.
Fabrica de cherestea Ciungheoul" din Adjudul-Vechi, astazi proprietatea
C. N. R., in curs de arendare, cu 1 gater i 1 circular complet. Lucratori
10 ; productie anuala 2500 m c. Fabrica de cherestea din Maraoeoti, pro-
prietatea cooperativei regionale Campia Dunarii" din Braila, cu 4 gatere.
Lucratori 80-90; productie anuala circa 20.000 m. c. Butucii sunt aduoi pe
spa Oita la Cosmeoti, lar de acolo la Mardoeoti cu autocamioanele. In
fail de aceste fabrici, la munte mai sunt 150 ferastrae cu apä oi 6 me-
caniCe Cu
Industria textile'. Fabrica de panzeturi Tesatura din Focoani", pro-
122

www.dacoromanica.ro
prietatea B. Strulovici, cu 33 räzboaie. Produce : tesaturi de bumbac, pain&
de casa si panzi de uniforme. and lucreaza la plin are 90 lucritori vi
produce anual 150.000 m. panza. Fabrica Tesätura Arta Textila" din Foc-
sani, proprietatea fratilor Cahane, soc. in nume colectiv, cu 12 razboaie.
Produce : panzeturi de bumbac. Lucratori 20; productia anuali 40-50.000
m. pinza. Fabrica de tricotai lancu Feldman si Bertha Handman" din
Focsani, soc. in nume colectiv, cu 2 masini de mina vi 18 masini meca-
nice. Lucratori 30-40; materie prima : fire de lank' si bumbac. Produce :
flanele, fulare, camasi-sport i aluri ; productie anualä : fabricate de circa
60.000 kg.
Industrie divers& Fabrica de teracotä. si faianta Gh. Steriade din
Focsani, cu o productie anuala de 3000 sobe. Lucratori 25-40. importa
caolín din Bulgaria si Germania. Piete de desfacere : jodetele limitrofe
Bucuresti.
Date statistice
Dupa datele culese de Banca Nationalä a Rominiei, sucursala Focsani,
In 1937 intreprinderile industriale mari si mijlocii aveau un capital minori-
tar de circa 45%; intreprinderile industriale mici, un capital de circa 10010.
Capitalul romanesc si strain era evaluat la circa 255 milioane lei. Astäzi
este de circa 5 ori mal mare. Din statistica intocmitä de Camera de Comert
vi Industrie din Focsani, rezultá ca la 31 Decembr'e 1942, sunt 13 intre-
prinderi industriale evreesti fata de 90 romanesti. In intervalul dela 6 Sep-
tembrie 1940-31 Decembrie 1942, numarul intreprinderilor evreesti a scazut
in raport cu cele romanesti. Daca nu cxista un spor de firme romfinesti in
acest interval, se datoreste situatiei exceptionale de räzboi i faptului ca in
industrie e nevoe de capital, de specialivti si de masini, care se procura cu
greutate, alai ales in timpul de fatä.
Migcaria firmelor industriale pe timpul dela 6 Sept. 1940 - 31 Dec.1942
Romani Evret Straini T0TAL
m
..1. cq 0 CO
'el.
0
.1.
CM
...1.
0
-..e
e-I CI ,z,:, Cn 0: (70 CA 0:
e- ..,. .... ,.. ..-- -,.. ve
4o.
Felul intreprinderilor 'Q)

oz
1.'
§
=
6 el .
al rn

4.,
....
X '
--;', 0 2
tD
o
... .r.
a
6

CY)

.?..,
C.)
rn
CO
2
....
o
o
=
. r.
A
4
G.,

C7)
C .,
..
..;
as
cQ.

co
6.1
.-.
2
i:
a
0

';')
GJ
...

I E
..,-..

.2-.' E ,T. ,, ..,,, E E E. ..., ..t E E .cd

tj
t E
X C.) ;E X al tj ;cI Irl % id ;E. IC .-CA ; Zi ...0.;

..5"4

W 42
'C. XI
CC W
X R.
;TI
X
..e,a
X .0.4.

w w
R
caw
0, cz Fe' '14
w
°D
..9cg
al
w
M

Petrol Ili derivate . . . 1-- 11 1

1 2 2
1
Mine kli cariere . .. . _
1 1

Metalurgice §i electro-tebnice . 10 10 1 1 11 11
Producatoare §i distribuitoare de
energie electrid . . .
Constructii si materiale de con-
1 1
structie, st1clei §i ceramicei.' 1 1

Textile . . . . . 6 1 1 64 1 3 10 1 2 9
PielArie §i confectiuni . . 4 4 1 1 5 5
Chimica . . . . . 2 1 3 1 1 3 1- 41
Alimentarl . . . . 9 1 10 4 4 13 1 14
Forestierl §i a lemnului . . 15 4 11 15 4 11
Celulozei, birtiei, etc. . .
Mori . . . . . 25 1 26 2 2 27 1 2 2
Diverse . . . . . 17 17 2 2 1
19 19
Total . . 91 41 5901161 3 13 I 1 1071 41 8 103

1.23

www.dacoromanica.ro
 Comerla! putnean
Prin apezarea geografici a orapului Focpani f i a judetului Putna, co-
mertul a luat o mare desvoltare si cu 100 de ani in urmi orapul era o
mare piata de en-gros. Produse streine erau aduse aici O apoi distribuite
In Moldova-de-sus pi de-jos. Comerciantii de seami de origina romana au
jucat un mare rol ; nu numai economic, ci chiar pi politic. Printr'o lipa de
iraditie sinitoasa, comerciantii romani au dispfirut incetul cu incetul. Sträinii,
pi in special evreii, le-au luat locul ; odati cu trecerea comertului in maini
straine, orasul a inceput si inceteze a mai fi o piala de en-gros. Pe deo-
parte' constructia cailor ferate, lar pe de alta parte incetarea orapului Ga-
lati de a mai fi port franc.

Fig. 54. Plute pe Sitet (Nineftf).

Principalele produse ce se vand peste marginile judetuiui sunt : vi-

nuri, material lemnos, vite, fruete, zarzavaturi, zahar, mezeluri, pielirie,
produse chimice.
Produse cumparate din afara judetului : produse metalurgice, manu-
factuate, textile, sticlarie, articole de menaj. r
Dupa statistica intocmitä de Camera de Comer' pi Industrie din Focoani,
comertul de produse alimentare, farmacie, edituri pi librarie, la 31 Decem-
brie 1942 se afta aproape tot in m'alune Romanilor.
Comertul de manufactura si confectiuni, de pielarie f i confectiuni, ar-
ticole electro-technice, unelte agricole, sticlarie, pi articole de menaj, arti-
cole de vopselarie, pi produse chimice se allá' pi astizi in majoritate in pro-
prietatea evreilor.
In ultima ani, comertul a inceput si treaca iarapi in miini romaneptii
fi- cifrele urmatoare sunt concludente
124

www.dacoromanica.ro
 Milcarea firmetor comerciale
pe timpul dela/ 6 Septembrie 1940 31 Decerntrie 1942
Romani Evrei StrAini Total
o ea
es oIII Cl OD
S
.cfs
Z,
.1.
CD
V.. CO
v.
CO .,
v. .;-
KII Vc
CO
pc
-°'
CO
en,
2
Felul t. e.)
Di t. e,
e.3 ...
=.
e - 13
... cZ 4
M =
o .1) 0 (Z)
0 0
tntreprinderilor ere im
te.
CC er C
IQ Ft., e0 8 ;.', e0 21 c*
.- ., 2ci
.1..'
c, s- .- 43
c1
c.'
'4
.-,
g .-ici
CD

T4
....cu
CD

s
'4 7-:
.r...
.-
as-
CD

11
.4.2
-
CD

Lt!
b .r.
.21
E.., lig
.0 o PO ." .°' c.) :ri .M .° o .1.1 .10 .B Iv.45
4 ..E 4 ;1 rfle 2 4 4 4 2 4 4 4
c.)

2
'5M
Cereale, legume, furajel . . . 21 11 1 31 V 8 1 1 54 11 9 56
Itroduse alimentare (coloniale
si delieatese, bodega, restaus
ranti bauturi) , . . _ a . 1109 117 43 1183 154 46 108 38 6 1301 117 95 1323
Farmacte, drog., parftimerie . 26 . 4 28. 5 4 1 31 6 8 29
Vopselaritt si produse chimme 3, 2 1 4 11 1 10 1 1 15 2 2 15
urde, editura, librarte, pape-
tarie , , 23
26 3\ ' 3 26 8, 29
Prciduete textile (manu(actura
si copfectluni) . . , . 39 23 4 58 144 21 120 183 23 28 17S
Pielirie ti confeciluul din piale 27 11 3 35 46 4 42 2 2 75 11 7 79
Lemnului st materialelor de .0'
constructie e ., . 13 8 4 17 27 3 24 3 3 43 8 7 44
Fierfirie, masini si unelte agri- -
cote; articole eiectro-technice
si sanitare, stichlrie si arti-
cole de menaj . . -. a 15 10 3 V 13 6 27 48 10 9 49

Automobile, mmeociclete, bicic-

lete, accesorii . t 13 1 14 5 5 18 1 19

Bljuterii, materiale pretioase,

°blame de art& si instrumente
de precizie . . . , 5 - a 1 7 1 1 14 1 13

Floral:IV et articole de orna-

mentada. , . . . 1 1 1 1 2 ' 2

Diverse e . . 81 _22 13 133 85 43 42 10 1 9 176 t5 57 184

TATAT, _ _ 1575 257 76 1556 554 140 414 57 "7I 5011986 257 2232020

7tirgim anuale
La Vidra (cel mai important), Isllmoloasa, Domnesti-Targ, Vizantea,
Märägesti, Panciu, Mändrisca, Niruja, Adjud, Vulaineasa,Birsesti.Pe längi
Echimbul de märfuri desttil de insemnat, fiecare din aceste tirguri 1si are
pitorescul sfiu. Tirguri sAptimanale in Focsani, Adjud, Sascut.

Concluziunt
Comerful este o activitate care cere energie, stäruintä, cunostinte si
mai ales ascutirne de spirit. Fiind indispensabile aceste insusiri, departe
este falsa credintä el numai in ocupatiunile infelectuale este nevoe de
jnteligenta pi cunóstinte &At mai temeinice.
Comertul modern are nevoe de elemente bine pregItite, teoretic si
Vractic. Scoalele comerciale pregfitesc Cu toatä seriozitatea pe viitorii co-
- 125

www.dacoromanica.ro
mercianti. Le dau pe lingi cuno§tinfe, ?i lozinca ci o tara fara comercianti
barnici §i iscusiti, pierde din toate punctele de vedere. Comertul fiind an-
gele care intretine vieata economical a natiunii trebue sa se bucure de toata
atentiunea din partea conducatorilor.
Indemnul oficialitatii nu lipse§te §i de aceea nadajduim pa qi la Putna
comertul va lua o desvoltare care sa aduca inavutirea regiunei noastre.
Romanul este bine dotat. Si fie mai increzitor in puterile lui qi ale
natiei sale.

126

www.dacoromanica.ro
 frus ea ,
opumilists judeaa CI

J. Situatia la recensaminte.
La 29 Decembrie 1930 - prim. ul recensämänt de dupä räzboi - ju-
detul Putna numära 194.105 locuitori 1).
Populatia
Anul
Cifre Crresterea
recens. Indici
absolute anualä J

1899 151.249 100.0

1912 185.260 122.5 1,73
1930 194.105 128.3 0,32 Creperea populaffei in
19412) 219.105 144.9 1,66 perioada 1899-1941.

Tabloul 1
Cifrele de mai sus ne dau ritmul, cresterii populatiei. Sporul cel mai
ridicat se observA in prima perioadä 1899-1912 cu 22,5 fatä de anul initial
1899, adici o crestere anualä. de 1,732/0. In a doua perioadä 1912-1930 -
perioadä in care se plaseazä primul räzboi mondial, or una din scenele
principale pe teritoriul judetului sporul inregistreaz5. numai 5,80/0 cu o
medie anualä pe 0,322/0. In 1941 se revine la cresterea dinainte de räz6oi
cu un spor de 1,66 anual.
Toate , 10-14
Judetul si Tara orsteie 0-4 ani 5-9 am ani 15-19
ani
20-24
ani
Judetul Putna 100.0 16.1 12.3 6.4 10.8 9.8
I ,, Bacäu 100.0 16.3 12.0 7.6 11.3 9.4
., Tecuci 100.0 17.3 12.6 7.5 11.8 9.0
Japonia 100.0 14.1 12.1 10.5 9.8 8.8 GI., 10-14
H Canada 100.0 10.4 10.9 10.4 comparatis,
10.0 8.8
St. Unite 100 0 9.3 10.3 9.8 9.4 8.7 Cu celelalte

Tabloul 2
Influenta nefavorabilà a räzboiului se observä si la distributia pa
viirste a populatiei.
1). Inclusiv satul cate a fost recenzat la tud. Putna.
t). Populatia probabill la 1 Septembrie 1941 calculatil dupA Wale provizotil ale re-
censImAntului din 6 Aprille 1941.

127

www.dacoromanica.ro
 In tabloul 2 am luat trei jUdete, in cari rAzboiul s'a manifestat din
plin. Proportiile din coloana 6-a manifestg o scAdere bruscg fail de cele
din coloana 5-a. Virsta de 10-14 ani In 1930 corespunde cu epoca
de procreare, epoca rgzboiului. Dealtfel nici anii anteriori, nici degringolada
care a urmat rAzboiului nu au favorizat o crestere a populatiei. Nu avem
Inca rezultatele recensgmAntului ultim, dar acesta va marca acelas gol in
grupa de varste dela 20-24 ani.
Pentru a evidentia anormalul acestui fapt, am luat a doua serie de
proportii referitoare la trei tgri cari n'au luat parte la rAzboi sau au luat
lute° foarte mic5. mIsurg. Se observi aici descresterea lentl a cifrelor.
Dar sg revenim la cifrele initiale. In 1930, 76,2% din populatia ju-
detului era stabilitg la tara i 23,8% era populatie urbang. Diferenta mare

189 /912 190

Cifre , 4,,
absolute - r°P°r1`^
Cifre
absolute
P t
r°o °r-.11
Cifre
absolute Proportif
,

Populatia totalg 151.249 100.0 185.260 100.0 194.105 10040

Mediul Urban 1 31.151 20.6 33.547 18.1 46.225 23.8
Mediul Rural 120.098 79.4 151.713 81.9 147.880 76.2
Populatia tudelului Putaa la recensiminte pe meclii. Tabloul

fall de 1912 rezultg din mgrirea numgrului oraselor cu Adjud i MArgsesti.

Din aceastg cauzg procentul de populatie urbang se ridicg dela 18,1 la
23,8 in 1930. Dacg totalizám pentru 1912 populatia celor einci orase din
1930 procentul ar fi de 23,4, deci intre 1912 si 11930 cresterea populatiei
la orase e aproape nulg, ceeace demonstreazg o pasivitate a lor.
Tabloul 4 cuprinde situatia pe plgsi dup5 impArtirea administrativg
actualg,
Plasa Panciu e deficitarg, Cu un procent de 1,7 fatA de 1912. Nivelul
atat de scgzut al sporului Il dg regiunea care cuprinde : Panciu, Satu-Nou,
Neicu, Str5.oane-de-Jos, Strgoane-de-Sus, Movilita, MAngstioara, toate de-
ficitare. AceastA situatie rea se continua pang la Iresti si Vidra, iar spre
Sud pang la Fgurei.
Regiunea in cauzl coincide cu un sector important din fostul rAzboi.
Ir Plasa Focsani färA sporul inregistrat la capitala judetului
situatia ar fi aproape aceeasi ca la Panciu, din cauza regiunii inundabile
din Sud-Est. Comunele Cglieni, NAnesti, Ngmoloasa-Sat í Nämoloasa-Tirg,
au cifra populatiei inferioarg celei din recensgmintul din 1912,
In rest, plasa cea mai favorizati relativ este Adjudul, Vrancea
Odobesti prezintA un.spor modest de populatie.

1) Fid comunele suburbane.

128

www.dacoromanica.ro
 lad filling \
'be (A16. Mall/A
so d Autitmll
N (4' 19 0.1z (l)
b

loaf
sp, (f)-.
1,1
"NIP.
49P4"10 da.

e
&an a,
)04.02

DIU 191P_19,0
e, 41ktaa, cf-7D

(0
Au.edam*
44
'70

it.ovatv

Are.

Fig. $1.

Cre0erea populatiei pe ;omuni

(diferenta intre 1912 i 1930, procente). Tabloul 4.

129

www.dacoromanica.ro
o Distributia poptilatiel pe comun1 In 1912 oi 1930
.b+
C)
P1 - Comune
Populatia W
g
e tl
u
4.1 6)
.61 i Plasi - Comune
Populatia e
w u
1912 I 1930 li 1:4
1912 1930 ú

Jud. Putna 184.948 193.870 48 16 Parava 1.325 1.274 3.8

A
17 Päuneti 5 263 5.586 6.1
A Plasa Adjud 37.946 41.960 10.6 18 Pufesti 1.054 1.151 9.2
Focsani 52.212 \ 55.610 6.5 19 Ruginesti 1.780 1.931, 7.9
Närufa 11.471 11.997 4.6 20 Sascut 3,288 3.686 12 1
Odobesti 25.771 26,450 2.6
E Panciu 31.153 30.618 17 21 Scurta 1.443 1.550 7.4
Vidra 26.395 27.235 3.2 22 Urechesti 912 1.081
23 Valea-Seaeä 2.880 2.810 24
A Plasa Adjud 37.946 41.960 10.6
Plasa Focsani 52 212 55 610 6.5
Adjud 3,003 4.059 35.1
2 Adjudul-Vechi 1.139 1.511 32 6 Focsani 25.066 28.175 12.4
3 Anghelesti 850 864 1.6 2 Biliesti 1.892 1.881
4 BS.lca 1.499 1 525 1.7 3 Botirläu 701 788 12..4
5 Beresti 1.001 1.158 15.7 4 Cálieni 1.567 1.425 9.0
5 Ciuslea 2.235 2.311 3.4
6 Burcioaia 459 25.4
7 Ciorani 905 1.000 10.4 6 Flurei 2.033- 1.592 21.6
8 Copacesti 979 1.178 20.3 7 Jot-Asti 74-9 1.029 37 3
Cornatel 1.199 1.185 1.1 8 Mindresti 1.503 1,573 4.6
10 Cotofänesti 828 1.018 22 9 Mircesti - 1.588 1.739 9.5
10 115moloasa-Sat 1.907 1.855 2.7
11 Domnesti 1.103 1.088 1.3
12 Dräguseni 1.351 1.470 8.8. 11 Nämoloasa-Thrg 2.375 1.937 18.4
13 Mfindrisca 868 1.100 26.7 12 1\16'nesti 1.162 1.143 1.6
14 Orbeni 1.979 2.108 6.5 13 Petresti 397 476 "19.2
15 Päncesti 2.838 3.051 7.5 14 Rästoaca 1,204 1.503 24.8

www.dacoromanica.ro
 el .) tv , 6) a)
Populaia
t .-cl 0,) "CI ,, .-cr o w
....:
k 1. I.. ,4:. Popula lia h.
"C3
1..

PlAsi - Comune 44 ....

a') 7:1..,j
w t) -'4 w
u4 w cn
u a?
w
u )23, 4 PlApi - Comune - . ca
0 cv cri
''''d
cl)
4'
":71
u ws-
-.. Z 1912 1930 0 1E; 0 ca Z 1912 1930 o
t..1-.u o u
t. (4
eL 11.,

15 Suraia 3.854 3.917 1.7 7 GAgepti 2.746 2.923 6.4

16 VAnAtori 514 609 18.5 il Ivfincesti 930 1.007 8.2
17 Vulturu 3.469 3.657 5.4 9 Jaristea 2 840 3.088 8.7
10 Miera 2.648 2.773 4.7
C Plasa NAruja 11.471 11.997 4.6 11 PAtesti 1.352 1.504 11,2
12 Reghiu 970 1.330 37.1
1 HerästrAu 1.206 1.002 16.9 13 VArsAtura 1.7.55 1.769 '19
2 NAruja 1.159 1.350 16.4
3 Nereju 1.743 1.925 10.4 E Plasa Panciu 31.153 30.618 1.7
4 Nistorepti 1.268 1.232 2.8
5 Paltin 1.507 1.632 8.2
1 Panciu 5.204 4.626 11.1
2 MArApepti 4.459 4.532 13
6 Plulepti 1.389 1.588 14.3
3 13Atinesti 1.082 - 1.197 10,6
7 Spinepti 1.089 1.145 5.1
4 Clipicepti 1.240 1,196 3.5
8 Spulber 939 858 5 Diocheti 1.468 . 1.502 2,3
8.6
9 Vrincioaia 1.171 1.265 8.0 6 Fitionegti 1.773 1.808 1.9
7 MinAstioara 1.233 1.238
D Plasa Odobesli 25 771 26.450 2.6 8 Movilita 2.676 2.506 - - - .6.3
9 Neicu 1.069 974 8.8
1 Odobe pti 5.744 4.833 15.8 10 PAdureni 992 1.203 21.2
2 Andreiapu 1.660 1.722 3.7
3 Bolotepti 1.203 1.324 10.0 11 Satu-Nou 1.258 1.216 33
4- Broptegi 1.799 1.875 4.0 12 StrAoane-deJos 2.710 2 638 26
5 Ciimpineanca 1.546 1.603 36 13 Strloane-de-Sus 3.020 2 985 1.1
6 Florepti .678 699 20.9 14 Tifepti 2.969 3.Q07 1.2

www.dacoromanica.ro
 Nr. Po pulatia Procent Procent
art. Plioi Comune de de
1912 1930 cutters adders
F Plasa Vidra 26 393 27.235 3.2
1 Birseoti 1.454 1.460 *)
2 ampuri 3.296 3.493 5.9
,3 Colacu 1.828 1.917 4.8
4 Giuri 1.622 1.685 3.8
5 Ire oti 2.090 2.047 2.3
6 Malati 885 941 6.3
7 Negrilepti 1.352 1.421 5.1
8 Rficoasa 2.185 2.194 1
9 Sovejo 3.385 3.798 12.2
10 Tichirio 1.240 1.336 7.7
11 Tulnici 2.435 2.407 - 1.1
12 Vidra ' 2 675 2.584 3.4
13 - Vizantea 1.948 1.952 *)
-
0) 1)v:spotlit mat mid de J. a ou
t -tub O Z

I
.0 42

11/11/ffir
/474.i.

.1
AM,

1.,
P"
7.4 Fifr-4 IVA i rig R-
.4511rAtff-Oi

%1
o F.d Er"

==
edr. a

:141177)14i.
'";14/..7.

1AMO/MIMN
101

.=.a

..
Il/
4174

/Pori" de PoPub(i e PePW

Fig. 50. Derjela I
19/2-/9.30
132

www.dacoromanica.ro
 Populatia 'Ana la 20 ani (0-19 inclusiv) da o proportie de 45.6% din
total, lar restul de 80 ani (20 si peste) completeazi suta cu 54.4.
Dupa clasificarea lui Sundbarg 1) gasim pentru judetul Putna o popu-
latie de tip progresiv, in piing cregtere, cu o medie mai buna deceit a Ora
intregi. La populatiile de tip progresiv, Romania, Japonia, prima grupa
tineretul este cu mult mai numeroasfi decal a ,treia grupa batranii.

Varste
Judetull'utna Pr ocente
Cifre absolute Procente Romimta Paula Anglia I Japonta

0-14 ani 68.132 35.1 2 ) 34.7 22.9 24.2 36.7

15-49 102.934 53.0 51.9 51.6' 53.3 47.8
501- 23.039 11.9 13.4 25.5 22.5 15.5
Clasificares hit Sundbärg. Tabloul 5
La populatiile de tip regresiv, Fran ta, situatia se prezinti invers, proportia
de bätrani atinge in cantitate proportia de tineret sau o depaseste chiar.
Am exemplificat mai sus acest lucru. In mod normal grupa II (15-49 ani)
ramane aproape neschimbata.
Diagrama II, care reprezinta distributia populatiei pe varste, sex si
mediu. Aceasta are forma unei piramide. Este interesant de observat cum
se evidentiaza populatia urbana de sex masculin in varsta de 20-24 ani,
varsta serviciului militar, in timp ce in partea femeilor liniile urban& slru-
rail nu se pierd din vedere. A doua observatie copiii pana la 14 ani
sunt mult mal putini la orase cleat la sate.
Popu/o/io in I.9,o
17L1 Sex
meclaa
EiZ9

Ilcuagn - PE1
menIn

A -
Rural
liAN
; ¡MO i. !Urban
L
bin
Ploproo

4 4 o 8

Fig. 5.

O chestiune de prim ordin la recensamantul din 1930 a fost problema

strainilor de neam romanesc,- fie ca sunt veniti de sute de ani, fie ca sunt
mai noi. Juridic, once criteriu de diferentiere e susceptibil de discutii in-
terminabile. Nici Liga Natiunilor nu a putut ajunge la o definitie a mined-
Minor, definitie pe care sa n'o poata contesta partile interesate cu lux de
argumente. Meritul celor cari au executat recensamantul nostru consta in
1) Dr. P. Rimneantti, ',Elements de biometrie medicali 1 statistici vitall, 1939.
3) Virsta nedeclaratä a fost repartizati proportional.

133

www.dacoromanica.ro
a fi reusit sa circumscrie fiecare categoría de straini, intreband
populatia a räspuns la aceleasi intrebäri cari sunt :
neamul de care se simte legat sufleteste ;
religia pe care-o practica;
limba materna vorbitä.;
cetatenia,
Din acest punct de vedere situatia se pr4e,zintä asa cum e infatisata
In tabloul de mai jos:

Cifre absolute Proportii

Neamul
' Total' Urban 2 Rural Total Urban Rural

Romani 181.081 49.545 131,436 93 3 84.6 97.1

Evrei 8 6.888 6 378 510 3.5 10.9 0.4
Tigani 2.250 424" 1.826 1.2 0.7 1.3
Unguri 2,106 861 1.245 1.1 15 0.9

Germani 347 243 104 0.2 0.4 *

Rusi 258 197 61 0.1 0,3 *
Armeni 241 236 '5 0.1 0.4 *
Altii 934 699 235 0.5 1,2 *

Total , . 194,101 58,683 135.422 100.0 100.0 100.0

Poputatia dupi neam. TablouI 6

Romana forrneaza deci marea majoritate a populatiei intr'o

proportie mai ridicata la sate, 97.1 decat la orase unde la cei 84,6% ro-
mani se adaoga 10.9°/0 evrei, minoritatea cea mai numeroasa si pe intreg
judetul. Orasul Focsani contribuie Cu 13.10/o. Este totusi o proportie sea-
zuta daca o comparam cu judetele mai nordice, dar cu cit coborim spre
Sud proportia scade.
Proportii
Orase Rom. Evrei

Dorohoi 61.2 36.5

Botosani 60.2 35.3
Iasi 61.4 33,7
Vaslui 72.5 21.4
Bactra 62.5 50.3 Proportia de evrel in °ralee
Focsani 81.3 13.1
R.-Sarat 89.2 6.9 de pe linfa Dorohoi-Buziu.
Buzau 91.6 4.7
TabIout 7

linde este cifra 194.105 s'a caIcutat l satuI BeIclug-bilnefti 235 Iocultoria
Inctusiv suburbanele.
*) Sub 0.12/0.
$) Dial ca probablIA pentru 1940 cifra de 5.500.

134

www.dacoromanica.ro
 Cifrele din tabloul 6 sunt confirmate -de distributia populatlei duptt
religii, tabloul 8.
. Si aici - dupá religia ortodoxa, religia dominanta a populatiei ro-
mane§ti - urmeaza imediat evreii cu religia mozaica cu 7.054 de unitäti.
Aici, un lucrtr interesent-daca in privinta neamului evreii au fost mai largi,
declarand ea* in Tara Romaneasca se simt legati de neatnul romanesc, apoi
atunci cand e vorba de religie se strang in interiorul mozaismului fara re-
zerve. Astfel se justifiti diferente.

Cifre absolute Proportii

Religia
Total Urban Rural Total Urban Rural

Ortodoxa 182.767 49.956 132.811 94.2 85.1 98.1

Mozaica 7.054 6.540 514 3.6 11.1 0.4
Rom. Cat. 3.152 1.301 1.851 1.6 2.2 1.4
Greco-Cat. 385 332 53 02 0.6 *
Ref. Calv. 230 124 106 0.1 0.2 *
Altele 517 430 87 0.3 0.8 *

Total . . 194.105 58.683 135.422 100.0 100.0 100.0

Dtstributia populatfet dupi religte. Tabloul 8

Celelalte religil abia ating un procent de 2.

In mediul urban ortodoxii sunt 85,10/e, mozaicii 11.10/0, celelalte re-
ligii nu trec de 3,8%. La tara ortodoiii sunt de 9810.
Limba materna are aproape aceia§i distributie ca t;:i neamul numai.ca
al treiléa loe il ocupa Ungurii, locul al patrulea il ocupa Tiganii.

Cifre absolute ProporOi

Limba
materna
Total Urban Rural Total Urban Rural

Romana 185.014 52.529 132.485 95.3 89.5 97.8

Idiq 4.577 4.213 364 2.4 7.2 0.3
Ungara 2 149 761 1 388 1.1 1.3 1.0
Tiganeasa 997 143 854 0.5 0.2 0.6
Germana 347 235 112 0.2 0.4 *
280 59 0.1 0.4 *
Rusa 221
Altele 741 581 160 0.4 1.0 *

Total i 194.105 58 683 135.422 100.0 100.0 100.0

DIstrtbutia populattet clupi timba materni. Tabloul 9

In concluzie strainii de neam sunt reprezentati in cifra apreciabila de

evrei, cari locuesc in ora,e. Daca privim chestiunea e la longue vor dispare
li aceOia pe cale biologica. Sporul de populatie in mediul urbau nu se da-
tore§te excedentului nascutilor faja de morti - natalitatea fiind scazuti pana
135

www.dacoromanica.ro
aproape de nivelul mortalitfitii - ci exodului de populatie riralá wade pro-
portia de evrei este de numai 0.4%. Dealtfel vom vedea la capitolul
populatiei ci rominii dau un spor natural de populatie mak mare
decit evreii.
-* *

O alti problemi importanti este tiinta de carte, tabloul 10. Cu toate

eforturile aparente in aceasti directie, constatam totu0 un procent impre-
sionanti de analfabetism 1) 40.4%. In 1912 erau 43.3°/0 §tiutori de carte, in
1930 se ridici la abia 59.6%.
Evident ci suntem in progres daci vom compara aceste cifre cu
de carte din 1898-1903, tabloul 11.

Total Urban
t

Rural
Sexe
Populatta §tiu carte oh) §lits carte oio Perulatia §ttu carte oio
dela 7 ant de1a 7 nt
P°Pulaatia a 7 ant

M 75.948 56.471 74.4 25.192 21.050 83.8 50.756 35.421 70.1

F 75 885 33.610 44.5 23.742 15.434 65.3 52.143 18.176 351
Total 151.833 90.081 59.6 48.934 36 484 74.8 102.899 53.597 52.4
§fitnta de carte in 1930, Tabloul 10

Total Urban Rural

o
Anul
MF MF.NIF
1898 50.2 19.6 86.1 59.9 40.7 9.0
1899 49.8 16.3 87.4 61.1 43.7 9.1
1900 48.7 17.0 88.3 66.2 42.4 9.1 Procentul datorttilor cad au
1901 14.9 86.4 56.8 41.4 8.8
47.1 fttut d sernnsze in reg1strt6
1902 52.6 18.4 86.3 59.5 46.1 10.6
1903 50.7 16.9 86.3 68.6 45.5 9.3
Tabloul 11

Procentul §tiutorilor de carte este totdeauna mai ridicat in mediul

urban cleat in cel rural fi pentru sexul femenin i pentru sexul masculin,
care pistreazi o superioritate in ambele medii.
Cei mai multi au rimas cu coala primari 86-2% in tot judetul, pro-
portia urcandu-se la 94,3% in mediul rural. Urmeazi apoi instructia se-
cundari unde oragele au beneficiat in proportie de 12,5% din populatia tor
fag de 3,2 aportul rural, tabIoul 12.

Intri in calcul populatta dela 7 sad in sus.

136

www.dacoromanica.ro
 Total Urban Rural
Instructia
Cifre
absolute
Ts .
rrOPOrill
Cifre
absolute
n ,
rroporpr Cifre
absolute
n ada
r-roporlis
!
$tiutori de carte 90:081 100.0 36.484 100.0 53.597 100.0
Instr. extra scolarà 766 0.8 480 1.4 286 0.5
Ins tr. primar6 77.576 86.2 26 985 73.9 50.591 94.3
Ins tr. secundarA 6.257 6.9 4.608 12.5 1.649 3.2
lnstr. Profesional6 4.225 4.7 3.342 9.3 883 1.6
Instr. universitarà 879 0.9 724 2.0 155 03
Instr. altor sc. sup. 378, 0.5 345 0.9 33 *
Pop totalà dela 7 ani 151 833 48.934 102.899
§tifnia de carie dupi gradul de instruc fe. Tabloul 12
In mediul rural din 53.597 stiutori de carte, gäsim numai 2.720 per-
soane cu* instructia superioarä celei primare.
$colile profesionale ocupà locul al treilea, dupä liceu, cu 4.225 unitiiti.
Felul, ins rructiei
ri.
Categorii de profesii Total Instr. o)
4a
=
V)
Prof es. Univer.
sec. -
co.

Toate profesiile 11.729 6.257 4.225 879 378

Activi
Auxilian i membri ai familiei
Neactivi si intret.
4.902
729
6.108
2.289
446
3.522
1.857
282
2.086
-
486 270
393 107
1

Medii intrunite
Institutii publice 3.537 1.874 999 447 217
Exploatarea solului 2.378 1.388 840 115 35
Comert 1.273 71! 494 55 13
Transporturi 770 377 370 12 11
Credit, reprez., ag. comer' 347 137 182 12 16
-- Diverse 3.434 1.770 1.340 238 86

Mediul Urban
Total 9.019 4.608 3 342 724 345
I nstitutii publice 2.695 1.314 819 355 207
Exploatarea solului 1 077 6Q7 367 80 23
Comert 1.141 628 450 51 12
Transporturi 682 326 334 11 11'
Credit, reprez., ag. comert 321 129 165 11 16
Diverse 3.103 1.604 1.207 216 76
§tiinta de carte d-.;pi idol instructid fi profesia. Tabloul 13
Tabloul 13 ne arat6 re ocupatii au cei 11.739 de locuitori cu ins-
-tructia superioarà tjcolii primare. De rernarcat ci 6.108 persoane nu aduc
niel un aport direct Statului, care a facut atatea eforturi pentru InvAtA-
rnânt. Din acestea, 500 de persoane cu. studii superioare nu ati nici o ocu-
patie, pe de altä parte avem numai in administratia publicl 592 de locuri
137

www.dacoromanica.ro
 ocupate de absolventi ai colii primare. Am putea extinde vi mai mult
problema vtiintei de carte vi a profesiilor, dar am evi din limitele impuse
de programul manografiei de fall. Ne rezervam s'o facem in cadrul unui
alt studiu mai amplu.
H. M4carea populatiel.
Pentru a completa o privire de ansamblu asupra ace stui subject, am
socotit necesarA o analiza succinta a fenomelor demografice navteri, de-
cese, casatorii, divorturi - pe zece ani actuali dar neinfluentati intrio ma-
sura prea mare de criza prin care trecem.
-'--
Cifre absolute Proporilt
Ja 1000 locultorf
8 0
0.- 0
2g%
Anul Dec.
CL

0.1
o NAscutt Mortf Exced. 1
Mort.
CUD. Dfv. N.M. sub 1 Nat. Mort. Exc. Infant
an

Mediul Urban vi Rural

1930 192.1041 7.666 3.9801 3.686 1.654 118 131 1.509 39.9 20.7 19.2 19.7
1931 195.575' 7.752 4.080' 3.672 1.675 115 140 1.456 39.6 20.9 18.7 18.8
.1932 199.627 8.434 4.913 3.521 1.902 131 164 1.723 42.2 24.6 17.6 20.4
1933 202.749 7.667 3.679 3.988 1.424 116 172 1.320 37.8 18.1 19.7 17.2
1934 206.690 7.712 4,949 2.763 1.860 154 216 1.562 37.3 23 9 13.4 20.3
1935 209.131 7.452 4.373 3.079 1.592 158 168 1.447 35 6 20.9 14.7 19.4
1936 212.252 7.520 5.053 2.467 1.739 199 200 1.551 35.4 23.8 11.6 20.6
1937 214.997 7.252 4.180 3.072 1.903 239 190 1.340 337 19.4 14.3 18.5
1938 217.569 7.177 4.712 2.465 1.657 186 208 1.466 33.0 21.7 11.3 20.4
1939 219.793 7.015 4.679 2.336 1.456 124 197 1.396 31.9 21.3 10.6 19.9
Mediul Rural
19301148.257 6.543 3.130 3.413 1.302 86 88 1 294144,1 21.1 23.0 19.8
1931 150.721 6.698 3.233 3.465 1.382 68 92 1.276' 44.4 21.5 22.9 19.1
1932 154.521 7.315 4.007 3.308 1.573 93 119 1.518 47.3 2 5.9 21.4 20.8
1933 157.431 6.625 2.900 3.725 1.092 84 118 1.154 42.1 18.4 23.7 17.4
1934 161.163 6.686 4.066 2,620 1.506 96 141 1,346 41.5 25.2 16.3 20.1
1935 163.572 6.546 3.439 3.107 1.230 108 122 1,224 40.0 21.0 19.0 18.7
1936 166.670 6.548 4.068 2.480 1.351 145 138 1.337 39.3 24.4 14.9 20.4
1937 169.424 6.267 3.182 3.085 1.485 175 123 .1.137 37.0 18.8 18.2 18.1
1938 172.117 6.191 3.629 2.562 1.302 117 147 1,229 360 21.1 14.9 19.9
1939 174 370 6.007 3.652 2.355 1.016 76 135 1.224 34.4 209 13.5 20.4

Media anuali pe perioade de cate 5 ani

Mediul Urban vi Rural
1930-1934) 199.349) 7.8461 4.320r -3 5261 1.7031 1261 164 1.514
1935-19391214.7481 7.2831 4.5991 2.6831 1.6691 1811 192 1.440

Mediul Rura Mf§carea populatlef In

1930-19341154.418( 6,7731 3.4671 3.3061 1.3711 851 1111 1.317 1930-1939
1935-19391169.2301 6.3111 3.5941 2.7171 1.2761 1241 1331 1.230
Tabloul 14

138

www.dacoromanica.ro
 Din simpla insirare a valorilor anuale ale acestor fenomene de mogra-
-flee tabloul 14 ne facem o idee despre
caracterui pronuntat descendent al natalitätii ;
mortalitatea care graviteaa cu oscilatii egale in jurul proportiei
de 21.59/o.
e) concluzia acestor dota caracteristici : sciderea excedentumi, dia-
grarna 3-a.

Proporill la 1000 Iambi

Anii
Natalitate Mortalitate

1890 36.06 30.!4

1891 39.81 34 90
1892 3633 41.84
1893 39.90 29.16
1894 37.73 27.90
1895 41.27 27.68
1896 38.52 29.60 Natalitatea fi rnortalitatea
1897 39.41 31.56 ia 1890-1893
1898 34.04 24.70

Tablotsi 15

In adevär mediile pe cinci ani demonstreazA ceeace am afirmat mai sus.

Fe baza proportiilor anuate de natalitate si mortalitate i comparändu-le
-cu natalitatea si mortalitatea unei perioade dinainte de räzboi am luat
1890-1899 am calculat tendinta de lung5 durat5, care grafic e reprezen-
-

i5

o
1,3o 2 3 4 6 7 6 9
Exceden/u/ D'cç'tamallZ
Fig. 53. 193° -1959

-tatA prin diagrama IV. Este evident pentru toati lumia caracterul alarmant
-pa care-I prezintä viitorul apropiat chiar al populatiei judetului in
cazul cä nu se vor putea lua misurile necesare in aceasti privinti.
139

www.dacoromanica.ro
 Aproape tot excdentul populatiei apartine mediului rural, in toati.
aceastA perioadi (1930-1939) excedentul oraselor abia nuinArl 929 unitAti.
DacA populatia orsaselor a crescut totusi in acest timp, cresterea se
datoreste exodului de populatie ruralA cAtre oras.
1890 2 4 o 7 o

da
2o
fandinld anualci

Jo

19)0 2
naioldakia
5

mortahsta/aa.J 15?
-

o- 198
5 o7 -8
a109PC7/770
naiaidataa
inortaidakza j,890 -1698
Fig. 54.

E cazul sA relevAm un fapt, cA strAinii cari ocupä un Loe apreciabil

In populatia oraselor descresc pe cale naturalä. infra In aceastA categorie
evre;i. In prima jumAtate a perioadei considerate au avut 546 de näscuti
457 morti, in a doua iumAtate au avut numai 306 näscutt fatA de 386 morti.

Desi natalitatea scade oarecum rapid, totusi rämäne mult superioar&

*dal

--1

4.00

Pren'ar.

D Nino V
Do, go), NY. 405 106 10, 94,6 15.39

Fig. 55.

natalitAtii pe tarA. Raportul este de 35.4°/e judetul Putna fatá de 31,5 tara
intreagl, Moldova detinind o proportie de 39.1°/e in 1936,

140

www.dacoromanica.ro
 Ca sa scoatem in evidenta caracterul favorabil al natalitatii noastre
vom aminti cä Romania ocupa primul loe dupa care vin : Japonia, Iugosla-
via, Portugalia, etc.
Din nenorocire ocupim primul loc vi cu mortalitatea, in special cu
mortalitalitatea.infantila. Este adevarat ci o gasim mult reduql fata de anii
de cari am mai vorbit, dar nu ilustreaza totuvi eforturile sanitare de pang
acum, O politica demografica vi in special o politic& sanitara preventivi
seste aici un camp vast vi prielnic pentru ameliorarea acestui neajuns.
Diagrama 5 reprezinti grafic cauzele de deces cele mai frecventate.
Se observa la toate un ejem de doi ani (anii cu sot) periodicitatea impri-
math' vi la mortalitatea generala, färá insa s'o gasim, cum poate era de av-
teptat vi la natalitate,
Aceiavi alura ciclici o intalnim in schimb la distributia deceselor pe
varste, decesele pana le 9 ani.

Cifre absolute anuale

Cauze de deces
1931 193211933 1934 1935 1936 1937 1938 1939

1 Boli inf. vi paraz. 549 596 426 855 661 659 512 601 623
2 Cancer vi ale tun:. 48 89 63 70 77 86 84 84 81
3 Boli generale, singe vi
intoxicatii 75 105 99 58 108 161 136 155 137
4 Bolle sist. nerv. 112 126 95 135 144 157 148 139 150
5 Bolile apar. circ. 198 253 264 236 281 312 299 358 344
6 Bolle apar. respir. 717 897 691 826 817 844 640 1014 911
7 Bolle apar. digestiv 475 996 328 1090 585 918 598 637 552
8 Bohle apar. uro-gen. 95 162 153 126 128 166 139 ' 180 201
9 Boli puerperale 31 39 45 31 22 43 37 31 26
10 Boli de piele vi oase 12 15 17 8 9 9 13 6 8

11 Bolle primei copilArii 931 969 816 889 819 887 800 795 816
12 Senilitate 509 467 498 441 529 600 532 487 535
13 Morti violente gi accidente 171 161 155 159 160 167 151 162 1x83
14 Nespecif. sau rau definite 157 38 26 25 33 44 81 63 112
Total . , . 4080 4913 3679 4949 4373 5053 4180 4712 4679

Ylorp1 pe cauze de deem TabIoul 16

Para sá intram in aminunte vom spune cá in lunile Iulie-Octombrie

sunt cele mai frecvente decese ale aparatului digestiv in special diareia
vi enterita sub 2 ani.
Aparatul respirator pneumonii, bronvita mai putin prezinti free-
ventele cele mai numeroase in lunile de iarnä 5i primavara.
AVM diagrama deceselor pe grupe de varsta cat si aceia pe cauze
evidentiaa punctele nevralgice in aceasti spinoasa problema a mortalitatii.
141

www.dacoromanica.ro
 Grupe de virste Cifre absolute
-5
-',:
7.3

'8
E.
1 ch
LA
-::.
'7
o
o,
'T
tn
m.
"ó .14
"'
tv.
1.
"P
Le)
en
el.
'9
Lo
d.
'
.1.

Lo
.1.
r'r
e.)
.0
+
Ln
1.--
.t. '
=
1931 4.080 1.456 672 171 62 87 146 194 169 219 243 315 344 2
1932 4.913 1.723 1./38/83 69 85 120 173 193 231 283 330 385
1933 3.679 1.320 421 109 51 41 122 182 186 234 278 327 408
1934 4,949 1.562 1.487 195 73 51 110 180 133 207 247 328 376
1935 4.373 1.447 706 166 84 53 113 187 197 277 314 377 451 1

1936 5.053 1.551 1.017 169 118 73 122'217 231 296 352 411 495 1

1937 4.180 1.340 570 137 87 73 124 196 207 287 327 394 435 3
1938 4.712 1.466 896 177 94 85 78 222 208 271 380 381 453 1

1939 4.679 1.396 866 178 39 107 67 203 203 298 343 445 482 2
Tabloul Si
--

12b.

200

1.93i 6 7 9

Decesele pe grupo de virsti. Fig. it.,

Bazati pe cifrele de mai sus suntem IndreptAtiti sA facin urrnitoarele

constatAri
RecensAmintele ne arati un spor apreciabil de populatie datorit
numai cregterii naturale, biologice, judetul neexercitind nici o atractie pen-
tru lumea din afarl.
Sporul de populatie, redus In buni parte de rAzhoiul mondial cit
gi de gringolada de dupA rAzboiu gi-a revenit la ritmul normal de cregtere
din perioada 1890-1912.
142

www.dacoromanica.ro
 In locul unei probleme a minoritAtilor mai curind am ridica una a
evreilor, ceilalti strAini fiind in numAr neinsemnat.
Analiza dinamicA (in timp) a populatiei desi en aratA, incl, un ex-
cedent important, totusi semnaleazi o scidere pronuntati a natalitAtii si
caracterul stationer al mortalitAtii.
Mortalitatea foarte mare printre copii pAnA la 4 ani.
Cauzele cele mai frecvente de decese sunt :
Bolile primei copilArii.
Bolile aparatului digestiv.
Borne aparatului respirator.
Bolle infectioase si parazitare.
In ceeace priveste o politicA demograficl este bine sa se ja mAsuri
inainte de a se ajunge in situatia Frantei. Germania si Italia au f Acut acest
lucru la timp si rezultatele sunt satisfAcAtoare.

LUCRARI CONSULT ATE.

Recensiimemtul General al Populatiei din 1930.

Dr. Sabin Manuill si Dr. D. C. Georgescu, Populatia Romemiei.
N. St. Georgescu-Roegen, Metoda Statistic&
Dr. P. RAmneentu, Elemente de Biometrie medicaid fi statisticd vital&
Buletinul Demografic al Romeiniei 1932-1941.
Mifcarea popula-tiei Romtiniei 1931-1936.
Mivarea populatiei Rometniei in 1900.
Mifcarea populatiei Romeuziei in 1901-1903.

143

www.dacoromanica.ro
 Marea sunlicarsIu ¡ud. %ultimo
Primele date pe care le cunoastem despre organizatia sanitara a Ju-
detului Putna dateaa din anul 1803 cAnd, dupti curn reiese din arhivele
citate de catre Inspectorul Sanitar Dr. V. Mihail, a fost numit medic co-
munal la Focsani Dr. Spirfdon Kaligheros,
Prin legea din 1853, Domnitorul Barbu tirbei a infiintat cite un medic
primar in fiecare judet, iar prin Decretul Regal din 1862 medicii de judet
devin medici primari de judet. In 1866 jud. Putna avea urmAtoarea orga-
nizatie sanitarä
Medic Primar Fizicul A. Lascar ; 2 medici de plasà, Fizicii Z. L. Ialus
si Bilicescu ; 2 medici de orase i spitale, fgrà titlu de Doctore E. Weiner
si M. apira ; 3 subchirurgi: C. Serbfinescu, I. Pitis si St. Apostolescu ;
6 moase.
In 1906 erau : 1 medic primar de judet ;
In mediul urban In meciiul rural
Focsani : 1 medic de oras 4 medici de plasä
4 agenti sanitari 13 agenti sanitari
3 moase 14 moase
La Odobesti 1 agent sanitar, 1 moasA.
Panciu : 1 agent sanitar, 1 moasä..
Adjud 1agent sanitar.
Spitale:
Spitalul Focsani : spital cu 30 paturi, avfind ca personal : 1 medic, 1
intendent, 1 snbchirurg, 1 moasi, 8 servitori.
Spitalul Profetul Samoil, spital cu 30 paturi, Nu aveen date «¡supra
personalului, dar stim a este cel mai vechi spital din judet, datind din 1820.
Odobesti : spital cu 10 paturi; personal : 1 medic, 1 subchirurg inten-
dent, 4 servitori.
Panciu : spital cu 10 paturi; personal : 1 medic, i subchirurg inten-
dent, 5 servitori,
Adjud : spital cu 12 paturi ; personal : 1 medie, 1 subchirurg intendent,
3 servitori.
Vidra : spital cu 58 paturi ; personal : 1 medic, 1 subchirurg laten-
dent, 2 moase, 13 servitori.
In 1907 s'a infiintat spitalul comunal din MärAsesti.

144

www.dacoromanica.ro
 In 1910 s'a 1nhintat spitalul jubiliar Carol I din Niruja.
Medici Primari ai judetului au fost : din 1883-1909 Dr. Grigore Mi-
bailescu ; 1909-1941 Dr. I Panea.
Dintre figorile medicinei curative din trecut se disting cateva perso-
zialitati a cAror munca neobositi a intrecut limitele judetului nostru, folosind

7.

'
- y
. .

, o r=a . °
..1-7
;1414.6;4'.4.1
,

°
31.1V
o_ ' ,*''

Fig. 61. Spitalul Prof. Satrioll

-oi judetelor invecinate. Dr. Ionescu, medicul spitalului judetean ; Dr. Liviu
Buteanu oi General Dr. Macridescu Medici Primari ai Spitalului Profetul
Samoil. Dr. Carnabel, medic al spitalului Vidra. Un minunat chip de apos-
tol, tipul practiclanului bland, tamiduitor nu numai al trupului ci oi al suf-
letului, a lost Doctorul I. Zareinba.

Fig. 63. Spitalul Mari, Wt.

Astazi, deoi In igoare, Dr. N. Ian c u, marele chirurg al Focoanilor, ne

apare ca o netagaduita personalitate a istoriei medicinei din acest judet.
Circumscriptii sanitare In anul 1909 erau urmatoarele : Odobelti, Adjud,
Vidra, Panciu, Suraia.
.145

www.dacoromanica.ro
 In anul 1910 au lust finta circumscriptiile : Barse,ti, Campuri, Naruja,
Pluneoti, Sascut.
In anul 1914 a luat flint& circumscriptia BoloteW.
In anul 1921 a lust fillip circumscriptia Mirceoti.
In anul 1935 au luat finta circumscriptiile : Strfioane, Flore§ti, Jari?tea.
In anul 1936 au luat flint& circumscriptiile : Orbeni, Tifevti.
In anul 1937 a luat Mull circumscriptia Mera.
In anul 1938 a luat fiinta circumscriptia Namoluasa.
In anul 1940 au lust finta circumscriptiile : Movilita, Rugine0i, Nereju,
Vizantea.
Situalia actuoM
In mediul urban avem :
°rapt Foc§ani Serviciul sani tar oras: I medic let 1 medic sani-
tar, 3 agenti sanitari ; I soil de ocrotire ; 1 laboranta ; 3 pers. administrativ;
3 persoane de serviciu.

Fig. 64. Spitalul dela Vidra.

Spitalul Judelian Focqani cu 140 paturi, 2 medici Primari, 3 medici

secundari, 2 oficianti sanitari, 2 mow, 3 pers. administrativ, 9 infir-
!Were, 10 persoane de serviciu.
Spitalul Profetul Samoil cu ..40 paturi, 1 medic primar, 1 medic se-
cundar, 1 mow, 1 infirmiera, 1 intendent, 11 persoane de s. erviciu.
Spitalul de ochi cu 20 paturi ; 1 medic primar, 1 oficiant sanitar, 5
persoane de serviciu.
Pe ling& aceste institutii de sanatate publica Ministerul Sanatatii mai
posedi in Focvani un Alezamant pentru Ocrotirea fetelor cu 80 fete ocrotite.
Institutii de sanatate publica mai posedi in Focaani : Casa Agigurari-
lor Sociale care are un dispensar polivalent ; M. A. N. are un spital mi-
litar cu mai multe sectii ; C. F. R. care are un medic consultant ; Societa-
tea Principele MirceaN are un dispensar de puericultura.
146

www.dacoromanica.ro
 Odobegti Spitalul Odobegti cu 20 paturi cu bai populare.
Maragegti Spitalul Miragegti cu 20 paturi cu baile populare din
iata spitalului Marigegti in curs de constructie, acute de Primaria Mari-
-gegti in colaborare cu Ministerul Sanatatii.
Adjud Spitalul Adjud cu 5 paturi ; baile personalului C. F. R.;
bAile cu statiune de deparazitare din gara Adjud; baile publice din Adjud
-in curs de construetie.
Panciu cu circ. ruralä.
In afara de institutiile Ministerului Sanatitii, Casa Asiguririlor Sociale
inai are cite un serviciu medical gi de consultatii la : Maragelti, Odobegti,
Adjud i Sascut Liar CAile Ferate Roniâne la Marigegti i Adjud.

In mediul rural

Spitalul Vidra mixt cu 20 paturi pentru boli comune I cu sectia de

-tuberculogi cu 30 paturi. In curtea spitalului functioneaza o baie public&
popularl.
20 Circumscriptii rurale %,i anume :

Fig. 65. Dispensand Meta.

in local propriu In local inchiriat

<Circ. Birsegti Circ. Movilita

Bolotegti Vinatori (rurala Focgani)
Mera Floregt:
Naruja Nereju
Jarigtea Nämoloasa
Paunegti Vidra (functioneazi in localul spitalului)
Straoane Ruginegti
Tifegti Suraia
Sascut
Soveja
Orbeni
141

www.dacoromanica.ro
 Totalul agentilor sanitari In cuprinsul judetului Ala de orasul
Focsani este de 53, iar al moaselor tot 53.

Fig. 66. Dispeasarul Circumscriptiel sanitate Birsepti-Vtancea.

In curs de constructii avem incepute inci din anul 1942 dispensaruf

din Cimpuri cu locuinta cM medic si baje publica; a fost terminat din rosa

Fig. 67. Dispensarul medical Cimputi (cu bit publice) in conatructie.

¡pi 1nvelit cu tabla ; dispensarul Nänesti cu locuintä de medic si baie pub-

lica, constructie Inceputa din donatia marelui filantrop Vasile Tudorica,
industrias din Nanesti ; dispensarul Panciu cu locuinta de medic si baie
publica, ambele construite din rosu pima apioape de etaj.
De asemenea mai sunt construite din rosu, tencuite i acoperite cu
tabla baile publice din Marasesti si din Adjud.
In partea cea mai greu accesibill a judetului existi un spital tip Re-
gele Carol I", care din lipsa medicilor n'a functionat mult timp, lar acum
nu functioneaza, fiind deteriorat de cutremur.
148 IIsermi.,..

www.dacoromanica.ro
 Statii de deparazitare fixe
Se afli cuptoare fixe de deparazitare In curtea dispensarului Straoane
vi In curtea Primariei Tulnici. Etuve de deparazitare Wolf sunt : la spitalul
Vidra, spitalul Mari§esti §i spitalul Adjud. O etuvi fixa mai exista oi la
spitilul Judetean din Foc§ani.

- 'f

Fig. 68. Dispensatul Pandit (cu bAI publice) in constructie.

Mijloace mobile de deparazitare f i de desinfectie

Sunt in cuprinsul judefului 24 de cuptoare mobile de deparazitare
tip Vasilescu". §i 3 etuve cu aburi ; toate iceste a se pot deplasi din co-
munä in comuna dupa nevoi §i numai datorita lor s'a putut stivili epide-
mia de tifos exantematic ce ameninfa sa' se intindi In timpul acestor cloui
ierni de razboi.

Fig. 69. Laboratorul de Weal Focfard.

M4carea demograficd
Dupi date cunoscute de noi astazi, mi§carea iopulaliei din judeful
Putna ar fi probabil cea din tabloul urmätor:
149

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA DEMOGRÁFICA A JUDETULUI PUTNA
etl
... 11
x0 ....
CO
-
-...." 415 ... :v. .r., ....
1:1
Co
:.'"
5: 1 74 :r.- a
s
co .-, u
4.. ..... . .- 6) to as
1.. o
L.,
u -0-..... 0) ..4.1 CO 0) I.
Z.1...
8 ed
..... .....
.... a)
-.o .rh 0 ":i U I. =
5,) or 0C) "t1 0 ++ h' 33 r.
um xt,us --°0. Ica
o ci)
.5 Mediul c., E 0) .*., x0 a",-. °O ° ci2
8 .im
Et o ' °' co
no E co o
23 )4:0
c.)
cl
4:t
,
0.4 Q. 4
(1)
'A
cu
cl w
;43 cct:ii

A A wo s< ;I
s`cfs

o...

z F a) -c)
cz rl, g
gm

z
Intrunit 209.131 7452 4373 3079 1582 158 168 1445 35,6 20,9 14,71 15,1 10,0 2,3T1
1935 Rural 163.572 6546 3439 3107 1220 108 122 1222 40,0 21,0 19,0114,9 8,9 1,9 18,7
Urban 45.559 906 934 28 362 50 46 223 19,8 20,5 0,6 7,8 13,8 5,0 24,6
Intrunit 211.252 7520 5053 2467 1739 199 190 1551 35,4 23,8 11,6 16,4 11,4 2,6 20,6
1936 Rural 166.670 6548 4068 2480 1351 145 137 1337 39,3 24,4 14,9 16,2 10,7 2,1 20,4
Urban 45.582 972 985 13 388 54 62 214 21,1 21,6 0.2 8,5 13,8 6.3 22,0
Intrunit 214.997 7252 980 3072 1903 239 190 1340 33,7 19,4 14,3 17,7 12,6 2,6 T8,5
1937 Rural 169.424 6267 3182 3085 1485 175 123 1137 37,0 18,8 18,2 17,5 11,8 2,0 18,1
Urban 45.572 985 998 13 418 64 67 103 21,6 21,8 0,2 9,1 15,3 6,8 10,4
Intrunit 217.569 7177 4712 2463 1657 186 208 1466 33,0 21,7 11,3 15,2 11,2 2,9 20,4
1938 Rural 172.117 6191 3629 2562 1302 117 147 1229 36,0 21,1 14,9 15,1 9,0 2,4 19,9
Urban 45.452 986 1083r 97 355 69 61 237 21,6 23,8 2,1 7,8 19,2 6,1 24,0
Intrunit 219.793 1015 4679 2336 1454 7174 197 1396 31,9 21,3 10,6 13,2 8,5 2,8 19,9
1939 Rural 174.370 6007 3652 2355 1016 76 135 1224 34,4 20,9 13,5 11,7 7,5 2,2 20,4
Urban 45.423 1008 1027 19 438 48 62 172 224 22,6 0.4 9,6 10,9 6,1 19,0
Intrunit 223.650 6591 4554 2037 1493 118 59 1398 29,0 20,3 9,0 6,6 7,9 2,422,8
1940 Rural 175.714 5694 3625 2069 997 65 109 120; 32,4 20,6 11,7 5,6 6,5 1,9 21,1
Urban 47.936 897 929 32 .496 53 50 193 18,7 19,3 0,6 10,3 10,6 55 21,5
Intrunit 218.165 5515 4553 962 1461 154 154 977 25,2 20,8 4,4 13,4 10,5 2,8 17,7
1941 Rural 165.181 4633 3411 1222 1'004 96 84 810 28,0 20,7 7,3 12,2 9,6 1,8 17,5
Urban 53.520 882 1142 260 457 58 70 167 16,4 21,3 4,8 -.9,5 )0,8 7,218,9
Intrunit 220.202 5165 3816 1349 1348 115 /138 895 23,5 17,3 6,1 6,1 8,5 2,6 17,1
1942 Rural 167.250 4263 3001 1262 907 58 80 743 25,4 17,9 7,5 5,4 6,3 1,9 19,9
Urban 52.952 902 815 87 441 57 58 152 18,8 17,0 1,8 9,2 12,9 6,4 1.6,7

www.dacoromanica.ro
 Din aceste date rezulti ca avem pe c'ei 343.900 .km.' ai judetului
219.663 locuitori, deci circa 63,8 locuitoxi pe km.2, ceea ce ar fi apropiat
de media general& pe Intreaga tara, care era in anul 1935 de 64,7 (dup&
Profesor Dr. Oh. Banu).
Natalitatea este in- continua seadere in mediul rural, 40,0 in anu11935,
fati% de 22,4 In 1944 si se prezinta stationara in mediul urban filtre cifrele
16,9 si 19,2. Excedentul natural de asemeni are tendinta la sclidere, in
special in mediul urban unde apar chiar cifre negative.

Fig. 70. Laboratorul de !glera Foclaol Bacteriologia.

Numa'rul divortatilor in raport cu numarul casfitoritilor este mere fati
de alte regiuni ale tarii si aceasta chiar si In mediul rural, ceea ce inseamna
ct institutia familiei este supusa la conditii neprielnice.
In ceea ce privelte -cifra nascutilor mol ti i deceselor sub un an, a-
fiestea sunt aproape de media pe intreaga tara.

Fig. 71. - Laboratorul de Igleni Pagan' Sala de chtinte.

Se observa o scadere evidenta a mortalitatii infantile, In special In
anul 1942 In mediu1 urban, fapt care se datoreste In buna parte sistema-
tiziirii activitatii sol* de ocrotire din Focsani, cat si celor 26 dispensare
de puericultura care functioneaz& In tot cuprinsul judefului.
Bol/le contagioase
Talploul de pe verso n'e indica evolutia bolilor epidemice In ultimii 3 ani
151

www.dacoromanica.ro
 BOLI EPIDEMICE
FebrA Tifos Ru ix Scarla- Tuse Difterie r kTripA Eriztpel Polio- Mening Postula
I

Tetanos Oreillon
tif oidä I exant. ge°--I tin& convul. mel ita c sP maligna
.
-- ... ..> ... ..>
Mediul
d .4...... as -- ao ---
ao .--.
....
>
o -.-. o \-- o
>
---. o 71.
*I.
>
ea - .; as .- .5o ---,
....
>
o --
t.
as

'
-5
..c)
6
cioc314
0 41
,,o-g --o0
= an
6-
,..,o=,00,,o=
1 70

= .0 .0
' 8 ro
1 1 - 6 -ro
Q .0
-E d
,ocl
I:1

.0 .0 = .0
M
ro
0'c1
.0 .0
r6
.0oocoo,,ota,oci,oci3O11a.
6-

a x
=
Ti
a
1 :70

G
6-
Q
°-6 to - _
= I=
0. -

1938 77 5
59 7
4 1982 24 309 24 911 24
21 2 2751 37 379 37 665 23
8
15 5
1

14,
.

2
2 --3 2 1 3 25
16
,

--1 119 2 344 113

1 1 1
Medii
1939
46 8 12 16 4 32
1940
1941
1942
Intrunite
194 1.1
35 4
9 1 210 7 150 11
22 3 377 7 158 18 207 6
61 8 73,240 29423 76022
42
8 6, 26
3
67 .2. . 1 1 8
3

1
' 55
10
74

Rural 32 3 8 210 7 128 9 /12 13 4 3' 32 8 3 35

1940 Urban
Intrunit
14
46 8
5 1 22 2
1 210 7 150 11 9
1

12 16 4 3 32
1
32
11 3
1 1

-r--- 39
1 3 1 74
55 --
Rural '
1941 Urban 117 8
71 3 21 2 292 4 116 13 203 6
1 1 '85 3
22 3 377 7 158 18 207 6
42 5 4 412 3 67 6
3
1
1
3 --I-
41
Intrunit
Rural
1942 Urban
'
194 11
17
18 3
1 51 5 698 38 149 18 690 22
10 3 34 2 145 5 70 3' 22
86
67
4 2' .1 1 --
1 1
92
8
1
1 32
I 1
55
10

Intrunit 35 4 61 8 732 40 294 23 760 22 11 6 26 2 I 1 1 8 1 43 10 '

www.dacoromanica.ro
 Din acest tablou se vede ciar cl populatia judetului Putna a suferit
adevArate epidemii de boll contagioase. tnteadevir, MU prin situatia sa
-gedgraficl, prin distributia ailor de comunicatie, r:At si prin felul de trai
al bAstinasilor si prin contactul populatiei imigrate in judet, cu prilejul
inuncilor agricole, judetul nostru este in permanentA expus bolilor conta-
gioase. Fijad judet de legAturA dintre Moldova, Basarabia pi Muntenia si
avind tale doul noduri importante de cale feratA MArAsesti si Adjud, Foe-
sanii insfisi avAnd o gaznizoanfi militarAtfoarte incArcatA si =bilk este
expus in permanentA tifosului exantematic, atat prin -contactul cu populatia
flotantS, cu populatia in trecere prin gAri, cit si prin faptul cA multi ceferisti
isi au familiile in jurul celor douA noduri.
Putna fiind un judet .viticol face ca multi ,muncitori sl vie din alte
judete ale tliii spre a lucra viile. De aci iarAsi noi posibilitAti de imbolnl-
viri, posibilitäti, cari cresc de asemeni prin modul cum sunt cazati si in-
tretinuti cei mai multi din acesti lucrAtori.
Este un miracol el numArul bolilor contagioase n'a fost mult mai ri-
-dicat in cursul celar 2 ani de räzboi, Personalul medical si auxiliar a depus
--o muncl epuizantA in cursul acestor 2 ani pentru combaterea bolllor con-
tagioase, mai ales Valid seama de numarul redus al medicilor si agentilor
sanitari, datoritA mobilizArilor si concentrArilor.
Dintre .bolile contagioase Ruge ola, Tusea convulsivA, *carlatina, Febra
tifoidA, Oreillonul, CArbunele si tifosul exantematic sunt cele mai frecvente.
Impotriva febrei tifoide s'a luptat in special prin vaccinArile in masi, ce
.s'au efectuat in anii 1940, 1941 f i 1942. Impotriva tifusului exantematic,
prin deparazitarile masive executate. DAm mai jos tabloul deparazitArilor
tsi vaccinArilor efectuate.
DeparazitAri §i vaccitari
' ,..
as o Vaccin Ari
a...-.
w r.
5a Mediul - o ag
-- Anti- t.nti- Anti-sear-
44
z._.* ',.i B.C.G. take difterice latinoase

1938 Intrunit 452 911 127 4.389

1939 Intrunit 5.545 682 5.648 5.058 3.230
,
Rural 13 302 646 11.936 13.063
1940 Urban 7.867 1.118 15 664 1.460
Intrunit 21.169 1.764 27.600 14.523

Rural 29.051 543 228 106 -14.486 1.592

1941 Urban 11.302 856 23.802 1.526 3.155
Intrunit 40.353 1.399 251.908 16.012 4 747

' Rural 25.117 723 4.615 8.893 6 776

1942 Urban 11.578 868 8 304 . 646 6 775
Intrunit 36.695 1,591 12.919 9,539 13.551

4 153

www.dacoromanica.ro
 Boillele Sociale
Observind evolutikbolilor sotiale din tabloul de mai jos :ne dim seama ci paludismul tine locul de frunte.
Tubercu- Sífilis Pelagra Paludism Cancer Conj. Alcoolism Gonorec. $ancru
lozi gramil. moale
\
Mediul -5 3' .... ...4 ... ... --o.
o. o. o, p.
'-a ca
g:: -E ..
-r: cal
j..:11 -6
liV.
,., n0 ::1- o -F, 7.. la
la ca ...7- al
0 .8 :o . al
0 '"d := al
0 .6
4. al
n 00
..0
° 0O
Ex °E-o0 = °ex0 1:1 ° 0 0
Ea)
I., 8., 11 -. 8
o
1.

Ex 00
ty
0
E3
00
..a
0
E
I.
0=
..ca .
O3
Iy CI .8
E .0
14
I.
O
E

Rural 287 172 213 20 196 67 1273 1 22 21 4 4 34 1

1940 Urban 77 65 83 '3 6 3 102 16 17 '7 50 8
Intrunit 364 237 296 23 202 70 1375 1 38 38 4 11 84 9
Rural 338 225 178 31 627 95 2542 1 45 40 3 1 .39 3
1941 Urban 70 47 121 39 1 4 219 34 35 2 7 32 3
Intrunit 408 272 299 32 666 99 2761 1 79 75 5 8 71 6
4
Rural 290 214 116 21 358 71 2221 32 26 1 20 8
1942 Urban 63 54 90 2 42 1 128 31 26 30 2
. Intrunit- 353 268 206 23 400 72 2349 63 52 1 50 10

Tab ou pe 5 medii
1938 Intr unite 327 164 503 44 516 89 999 1 55 29 5 24 42
1939 II 383 190 348 33 420 52 1602 i 44 39 8 27 40
1940 st 364 237 296 23 202 70 1375 1 38 38 4 ii 84 9
1941 fs 408 272 299 32 666 99 2761 I 79 ' 75 5 8 71 6
1942 If 353 268 206 23 490 72 2349 63 52 50 19
I
1

www.dacoromanica.ro
 In adevAr, teritoriul judetului Putna este brizdat de numeroase cursuri
apI, are intinse terenuri irigate pentru grldinärie, adesea sufer& inun--
datii cari lasä in urma lor lacuri vi gropi de apA, toate acestea fiind cele
mai prielnice conditiuni pentru desvoltarea tintarilor, vector i de paludism.
O asanare a terenurilor malarigene din ar,t judet cu mijloacele pi in tim-
purile actuale este imposibilà, cu toate c& pagubele aduse de aceast& boall
anual sunt foaite importante. In adev&r, daca am socoti numai mina de
lucru perdut& in acest an, am gäsi cifre interesante. Dec& cei 2349 bolnavi
noui de paludism au avut numai 6 accese paludice, in cursul unui an s'au
pierdut cel putin 14.094 zile de lucru cari plitite numai,cu 300 leí ziva de
lucru, revin la suma de 4.228.200 lei, in afarä de medicamentele cheltuite
.cu ei (numai chinin& s'a distribuit in cantitate de 28,038 kilograme), de
rnunca inferioarl ce depun si intre accese si de släbirea constitutional& a
capitalului innan.
Bolnavi de Chinini
Anul Mediul malarie distribuiti
tratati Kgr.
1938 Intrun it 763 12,750
1939 lntrunit 2613 17,000
Rural 1978 12,621
1940 Urban 184 1,512
Bolnavi de malarie tratati lntrunit 2162 14,133
pi chinina distribuiti. Rural 2943 25,904
1941 Urban 337 2,696
Intrunit 3280 28,600
Rural 3674 26,430
1942 Urban 282 1,608
In trunit 3956 28,038

Ca judet de 'mute cu deficit important in grit' i cu lips& de porumb

este natural ca numfirul pelagrosilor sä se menting ridícat.
Raportat la num&rut- populatiei, num&rul tuberculosilor se prezinti nu
prea ridicat ; Ins& de bunä seamä cd aceast& moderare este datorit& numai
imposibilitätilor de descoptrite, capitala judetului fiind -excentricl si del:Ai--
tat& de cele mai multe comune, deci mijloacele de investigatie radioscopice
loarte reduse in marea majoritate a cazurilor.
Sifilisul de asemeni ocup& un loc de frunte intre bolle socíale.
Bolnavi S'a fácut tratamente cu
-11 Mediul de sifilis Arsenic Mercut Bismuth Alte
-ct tratati ficile fiole fiole fiole
1938 Intrunit 732 14863 2792 5531 152
1939 lntrunit 662 10664 2906 6044 174
Rural 1480 6165 714 2371 120
1940 Urban 405 1514 1085 2152 34
Bolnavii Intrunit 1885 7679 1799 4523 154
Rural 1272 3973 913 1350 55
de sífilis 2125 629 1386 14
1941 Urban 413
tratati. . Intrunit 1685 6098 1542 2736 69
Rural 1097 563320) 0, . 631 2275 74
1942 Urban 253 146780) g 882 1960
Intrunit 1350 710080) t'a 1583 4235 74

155

www.dacoromanica.ro
..0
Cs
Consultatille date In Intreg judetul In anii 1938-1942 (medil Intrunite).

Consultatii ld á"
La domiciliu .- aco e
dispensar 121 co

.
U r9) xts
ti,
i., '- ao
o
41)
.0°
"5
ca ;Ei w -,- 8
".11 al :- w 0 it,'
u
'Er
0
°Q. -cl a 0
4:4'
B4 F. F. B. F. - E.-+ -
(13
a.
W
ai o c) cii c3 -7.4

1938 33310. 415 4730 2909 1160 14557 306 1990 3471
35091 741 41 74, 682
52587
1939 Medii 33409 38511 114651 1457346381478 128642551l1351 liii 36 118 522 19 73516
1940 intrunite 28165 31585 50761 62001 632 1125 73671 833 1742 591 JO 121 702 3431 57044
1941 28416 35941 38351 4934 686 1027 6462 3237 3377 681 24 91 998 1981 59558
1942 33332 43480 503 649 1455 1270 7821 3935 2524 921 55 33 997 2451 69911

.Consultatii date In anii 1940--1942, rnediile rura , urban, Intrunit.

MEDIUL
Rural- 17065 21748 454 5775 482 1030 4975 1560 160 4 7 9 447 183 38701
1940 Urban 11100 9837 530 425 150 95 2392 323 13 10 3 2 25 160 1834
lntrunit 28165 31585 5076 6200 632 1125 7367 833 1741 59 10 121 70 343 5704
Rural 17199 23726 3300 4393 581 857 4845 2635 2881 5 19 4 75 83 384
1941 Urban 11217 12215 535 541 105 170 1617 602 4968 12 15 42 244 111 2110
Intrunit 28416 35941 3835 493 686 1027 6462 3237 3377 68 2 91 998 19 5955
Rural 24036 32066 4516 593 1293 1169 370 3317 2126 .74 53 23 773 14411 5221
1942 Urban 9296 11414 517 55 I 162 101 2451 618 39 18 2 10 22 101 17701
Intrunit 33332 43480 503 6493 1455 1270 782,1 3935 2524 92 55 3 997 245 69911
I
www.dacoromanica.ro
 Consultafiile : inedia acestui judef au dat in ultimii 5 ani consul-
tala d'upa cum se vede din tabloul precedent.
Din acest tabhiu reiese cli in_ afari de bolle nespecificate cele mai
multe consultafii s'au dat in ordinea descrescanda pentru sifilis, paludism,
pelagra, boli epidemice, sqabie, etc.
Imbucuritor este ,f aptul ca in cursul ultimilor 2 ani, deoi in timp de
rizboi,. totuoi numarul consultafiilor date, in loc si scada a crescut, popu-
lafia- obionuindu-se din ce in ce cu medicii.

Dispensarele de puericulturd
Un rol foarte important il au dispensarele de puericultura cari in
prezent funclioneazi in fiecare circumscripfie medicala oi in Focoani.
Activitatea dispensarelor de puericulturA

.94: Alimente distribuite gratuit

. .. .. .. .. .,
le a, e o o
a u tt) o "'
-.. =ea. -il44a
J.41 o
..,a.
tra
"S 8
44
. ..
.
.14
a 2-6 .a.,
a.--. ,,:1
o
.
ce ms
a e 8
< 4
Z o
V) 6
.....

4'
Q.
..
VI
.
a
CI3 C../
o.
la.. cn<
01
.,.,
....

1939
1940
5068 35000
6952 150000
65,500
57,625
173,200
274,175
331,900 115,600
697,250 :317,210
93 116 4
31 188 37 26 176 36,250
--
1941 9403 360000 69,800 243,325 1235,440 333,050 87 84 9 II 21 137,399
1942 10103 510000 25,880 218,512 2592,305 338,185 59 98 128 25 63,850

Din tabloul de mai .sus se vede ciar a numarul consultajiilor de

puericultura a fost in continua creotere. Aceste consultafiuni au menirea de
a face legatura continua intre medic oi populafie oi a urmari in special
desvoltarea in bune condifiuni a capitalului uman cel mai .de pret, viitoarea
nallune. De aceia interesul este ca sA se prezinte la aceste donsultafii cat
mai mulfi copii sAnAtosi. Pentru a se implini atat cit bugetul permite o
parte din lipsurile copiilor fara mijloace materiale, se distribuie gratuit la
consultafiile de puericultura anumite articole, in special articole alimentare,
de imbraciminte oi sapun.
Interesant este faptul a in cei 2 ani de rtízboi nu numai ca nu au
scizut aiutoarele distribuite, dar chiar au crescut simfitor la anumite arti-
cole. In special s'a distribuit m- ult mai mult. zahar, datoriti faptului ca la tara
zaharul a devenit un aliment foarte rar, pe care mamele aproape nu-I pot
procura din alta parte pentru copii lor.
Judeful Putna are o singuri sori de or:rotire in oraoul Focoani. Ac-
tivitatea acestei surori a fost limitati la un singur sector restrans in partea
cea mai saraci oi mai prolifica a oraoului, pentru ca munca ei si fie ras-
plätita de rezultate elocvente.
S'a ocupa't in special de sugaci.
Jata rezultatul activitifii sale in ultimii 3 ani.
157

www.dacoromanica.ro
 Activitatea sorei de ocrotire din orapd Focsani
I Nr. familiilor
Vizite dupd categorii Vizite dup.1 cauze Activitatea
In ev deoll §colaril
3 §i sucialt
a0 °o
la
,,,
...
r ..
.- .
'..
.-z
-_.
.
*Ei
a..
lie,
,5
'
al
7.3
...
.3
.... .- 1..

, zs
-6
1. It
0
..3
-.. r . - T. 71 ,.:
--

r r"
:,5 ..c
- ... c3 4,
P e
:- -.el-c, -u F.eao -a?,.;
I.a

-2 .r., 2 E ...
. . .5
E -- -6
: T.' .92
.
t'
a.-- E. 7,1-
E c as -, L..

-..
-;... co

.
cu
= is v tt
.4 ...3
as 11
.....
.., ;
cn m
s.,
.
, = is... mo "...co .
=
Er..
O
E.
.0
(4
-"
7:,
CQ F.
o
01
15
L
o. *act
'-2
<4
lil
4. E
....
65
.14.
....
76
=
..e

1 9401 25 2 23 10 136 180 21l63 79 639 301 34 12 35 31 1.281 79 10 10

1941 23 149 103 692752752 190 180 113 671 203 1746 3 IR 27 153 7 98 664145 68
1442 69 107 16 160 14 349 124 184 194 426 067 363 3 8 5O102 13 227 29;149 19 41

Imbundldtiri aduse serviciului trz 1941-42, 1942-43.

In ultimii 2 ani s'au reparat dupä cutremur Institutiile Sanitare din

Foctlani qi judet, cheltuindu-se suma de lei 12.295 923.
S'au flcut constructii noi i imbunAtatiri de localuri in valoare de lei
4.031.435.
Una dintre cele mai frumoase realizdri ale Ministerului Sänätätii in
acest judet esta Laboratorul de Igiena din t'ocsani. Existenta acestui Labo-
rator incepe dela epidemia de febrä tifoidà din anul 1941, cind un Labo-
rator mobil al Ministerului SändtAtii a fost utilizat pentru descoperirea ca-
zurilor i stävilirea acestei epidemii.

,9

; rt.

Fig. 72. Dispensartd Strioane (gala de coosultatfe).

Pornind dela acest nucleu s'a desvoltat in oralul Focsani un Labora-

tor, care are astlizi o sectie de bacteriologie, o sectie de chimie /i o crest-
citorie de animate de experienti. Laboratorul este foarte bine utilat pentru
bacteriologie, bine utilat pentru chimie biologic& si in curs de organizare
pentru chimia alimentarA. initiative infiintärii acestui Laborator, atfit de ne-
cesar In regiune, apartine in totul D-lui Ministru Prof. Dr. Pche Tomescu.
158

www.dacoromanica.ro
 Nurnarul analizelor ficute In ultimul an este foarte mare, mai ales
'hand seama de timpul scurt dela Infiintare pang astgzi : astfel dela 1 Febr.
1942 'Anil la Februarie i943 numtirul analizelor este de 13.216. Ca
1

o dovadi de importanta analizeloriexecutate, dam rezultatele seroreactiei

B. Wassermann care au fost
Executate 3393; pozitive 732; negative 2661,

Fig. 73. Laboratorul de Igien3 Foclarf (sala de afteptare).

Alta realizare importantà de care beneficiazi toate judetele din im-

prejurimi este mutarea spitalului de ochi in °rapt Focpni din satul Car-
ligele. In adevar, numai prin mbanizarea acestui spital atat numarul bol-

Fig. 74. Laboratorul de Igteni Foctint (sala de ciatirlre).

navilor internati, cit mai ales al consultatiilor date, a crescut considerabil;

dam astfel date comparative :
Bolnavi bolnavi bolnavi
consultati internati operati
La Cirligele anul 1941 154 162 43
La Foc§ani anul 1942 2348 942 96
S'au Imbunatatit mijloacele de comunicare ale spitalelor, instalandu-se
telefoane la spitalele Maragetai i Adjud ; s'au Imbuntiftitit mijloacele de
159

www.dacoromanica.ro
transporte cumparandu-se cal i camp pentru spitalil Adjud i spitala
Naruja ; cal, carat& vi ttasuri pentru spitalul judetian Focvani viServiciul
Sanitar al Judetului ; autocamioneta i autocamion pentru Serviciul Sanitar
al judetului s'au procurat i instalat cele S etuve Wolf" vi s'Au procurat
3 din cuptoarele de deparazitare tip Vasilescu" ; s'a renovat complect spi-
talul Qdobevti, fficandu-i-se o instalatie de canalizare, de api si de lumina
electrica modernä, precum vi bäi publice ; s'a facut eanalizarea la spitalele
Adjud f i näräsevti si s'a pus in functiune instalatia de apa dela spitalul
Adjud ; s'a facut mubilier pentru Serviciul Sanitar al judetului vi cinci
dispensare rdrale.
Una dinttre realizarile cele mai importante ale D-lui Ministru P. To-
mescu este infiinjarea de noi farmacii in mediul rural; Judetul Putna are
astäzi 21 de farmacii.
Printre dezideratele cari trebuesc cat mai curand implinite in Focvani
aunt: un leagan de copii, o maternitate, un spital modern, o baie pub-
lick* igienica. n judet primul deziderat de implinit este construirea unui pa-
vilion de boli contagioase la spitalul Adjud.
O regiupe care a fost mult citatä in scrierile noastre este regiunea
istorica a V r anc e i. Devi cu pozitii de munte foarte atractive, mai ales in
cursul veril, aceasta parte a judetului rämane oropsita atat din punct de
vedere medical, cat vi in celelalte privinte. Inteadevär astazi avem vacante
doul circumscriptii medicale, cari cu toate insistentele depuse au ramas
vacante ani de-a-randul ; lar opitaiul din Naruja nulunctioneaza din anul 1932.
Una din cauzele pentru cari intelectualii fug de aceastä parte de pa-
mant a Ord este greutatea comunicatidor cu restul judejului.
In adevär, dela Naruja vi mai mult dela Nereju pina la Odubevti sau
Vidra drumurile sunt aproape impraCticabile o bunä parte din an (circa 7
luni), lar in restul timpului circulatia se face foarte anevoios, trebuind sá
mergi prin vadul Milcovului sau al Zabalei, adesea carutele neputand cir-
cula vi hind silit sä mergi calare sau pe jos zecl de kilometri. In aceasti
regiune in dell de carne vi derivatele laptelui, celelalte alimente ajung cu
mare greutate. De aceia pretul cerealelor aproape se dubleazi dela Focoani
la Nfiruja, iar produsele locale ajung destul de scumpe pe piaja Focvanilor,
ceia ce face ca echilibrul bugetar al gospodäriei lor sl sufere. Pe de altä petite
faptul ca acevti lecuitori vin cale lunga din munte la rocvani face ca ei
sä alba vi tentatii extraconjugale, ceia ce le-a adus boli sociale vi sete de
alcool.
Pentru punerea in valoare a capitalului uman din Vrancea, care este
considerat capital de baza al Românilor, este absolut imperios aducerea lui
1a lumina prin ridicarea economica i sanitara.
Exista o mare deosebire intre satele din valea Suvitei pe druniul So-
vejei care oi el, destul de anevoios, este totuvi practicabil vi stele
de pe Wale Putnei oi Milcovului. Drumuri bune cu o legatura de bazii
cu tinuturile ardelenevti de peste munte ar aduce o ridicare econotnica a
Vrancei si punerea in valoare a capitalului biologic.
Pana la indeplinirea acestor deziderate cari implicä cheltueli enorme,
dar cari totuvi trebuesc facute cat mai repede, din punct d vedere sEinitar
169

www.dacoromanica.ro
 este nevoie ca in fiecare vari in Vrancea si se stabileasci o echipi sani-
-Uri compusi din studenti cari si depisteze prin analize qttintific executate
bolle sociale oi in special sifilisul.
Pentru ca regiunea si alba in permanenti personal medical sanitar
bine pregitit este absolut necesar ca medicii, oficiantii sanitari, moaoele f i
personalul de serviciu din regiune si fie plititi cel putin cu echivalentul a

Fig. 75. Laboratorul de Tessa Fog; ant (sale de &collate).

3 salarii fati de ceilalti medici din tail, otiut fiind cA regiunea este atá. t
-de vitregi economiceote, incit chiar astfel munca lor n'ar fi atat de rispli-
titi ca si echivaleze cu räsplata celor din restul tirii.
Tot in partea muntoasi a Putnei existä allituri de sare oi de petrolul
neexploatat ape minerale in Tulnici §i spre Lepsa.
S'a injghebat chiar o mici ktatiune balneari in comuna Vizantea, unde
existà mai multe izvoare minerale si nämol. Statul a incercat si ridice a-
-ceasti statiune, insi faptul a nämolul esta la mare distan ti de sat, jar mij-

Fig. 76. Laboratorul de Igieni Fuqua (centrifugarta ¡I Inactivarea)

4oace1e de transport dificile, statiunea nu s'a desvoltat in misura posibili-
-tätilor sale minerale.
Si sperim ci timpul va aduce cu el realiziri, cari si modifice radical
actualele conditiuni oi Putna si devie un loc de atractie nu numai prin
podgoria sa 'renumiti, ci f i prin punerea In valoarea a elementului ski uman,
-prin manifestirfle sale de trai ordonat, imbelsugat si igienic.

e
161

www.dacoromanica.ro
 313;Sellitelelp MalF1111riiiii;114 14; Cale
Dupä populatia convetuitoare din judetul Patna se pot identifica re-
ligiile si confesiunile care si-au construit dintru inceput locasuri de in-
chinare.
Inca dela inceputul veacului al XI1I-lea, de cand regele ungar Bela
al IV-lea institue Episcopatul Cumanilor care avea sa cuprinda in raza de
propaganda i convertire intregul popor valah dela räsärit si miaza - zi de
Carpati, exista un document important ce ne area' rezistenta Romanilor
ortodoxi fata de elementele streine Sasi i Unguri care veniau
se asezau in mijlocul loe cu scop de convertire. Rezultatele acestei pro-
pagande avea sä le aminteasca cu multa amaraciune Papa Grigorie al IX-lea
regelui ungar : In episcopatul Cumanilor sunt, dupä cate aflam, niste po-
poare care se numesp Valahi care, desi se socotesc crestini, avana
diferite ritur i obiceiuri, fac fapte care. nu se pot spune. Caci dispretuind
biserica romana, nu primesc tainele bisericesti dela venerabilul frate al
nostru, Episcopul Cumanilor, care are dioceza acolo, ci de la oameni pseudo-
episcopi ce tin ritul Grecilor. i unii din regatul Ungariei, atat Unguri cat
si Germani, locuind printre ei, tree la credinta lor i fficandu-se una ca
acei Valahi, primesc zisele taine dispretuind pe Episcopul Cumanilor, spre
marele scandal al drept credinciosilor si nu rnai putina scadere a credintei
crestine (C. C. Giur ese u, Istoria Romanilor, I, pag. 347).
Acest episcopat, sfärimat prin nävälirea Tätarilor, va apune pentrn
totdeauna. Incercarea ultima de a reinoi propaganda catolici tot prin
Unguri in regiunea de rasarit de Carpati, in sudul Moldovei, prin in-
fiintazek episcopatului Milcoviei" va dispare in scurtä vreme, fari
atinga scopul.
Papa numise episcop pe Nionlae de Buda, perntru episcopatul din ex-
trealitatea sudica a Moldovei, pentru clerul si poporul cetatii i diocezeit
de MilcovTM. Dupä parerea istoricului C. C. Giurescu, dioceza cu cetatea
Milcov cadea pe teritoriul comunei Regiu, de pe apa Milcovului, din ju-
detul nostru. ((dem, pag. 404). Se amintesc i alti episcopi inaintea lui Ni-
colae de Buda, la episcopatul de Milcov.
Toate stradaniile lor au ramas fara rezultat. Episcopii i preotii ca-
tolici erau tn majoritate Unguri de origine, necunoscand limba româneasca.
Nici atunci cand Papa intentioneaza ski &knit& episcop pe Antonie de Spo-
leta care stia romaneste, nu se reuseste.
Dintre celelalte grupuri etnice, streine, mai importante sunt Ungurii,
162

www.dacoromanica.ro
Evreii i Armenii convetuitori cu populatia romineascl din judetul Putna
vi amintiti si in manuserisul romAnesc Nr. 330, al Academiei RomAne, dia
anul 1820, (v. C. C. Giurescu, Populatia Jud. Putna la 1820).
In acel manuscris se mentioneaa existents Ungurilor in satele : Or-
beni, Scurta, MAndrisca, Sascut, Domnesti, PAdureni, Vizantea i Biliesti.
Dintre acesti Unguri, numai cei din Domnesti alcituiau dota grupuri; Un-
ludí vechi ot Domnesti" gi Befánarii Unguri noi ot Domnesti". Cei din
Pfidureni, Vizantea §i Biliesti au apärut in acele sate ca Unguri bejAnari
noi..
Astäzi nu mai sunt Unguri in mask compactä decit in comuna Vi-
zantea si satul FintAnele din comuna Sascut. Acestia sunt veniti prin lo-
curile arnintite,, fie adusi de boieri penti44aeru, fie fugiti din Tara - Ungu-
Teascä pentru a nu fi inrolati in armatä. Multi din ei si-au lepädat numele
unguresc, luAndu-si nume rominesti de familie potrivit ocupatiunilor.

Fig. 77. Catedrafa Sf. Ioaa. Cel mal vechl monument 'stork
din Foclaul, riclicat de Grigore Gbica t avariat de cutremuzul din 1940.

In Vizantea sunt familii cu nume de acestea : Juganaru, Vizitiu, Lep-

varu, Läutaru, Cobzaru, etc , jar in Sascut, ca : Morttu, Dobos, Ferent, etc.
In prezent in Vizantea sunt cca. 150 familii de Unguri de confesiune ro-
mano-catorici, avind o biserici i grädinl de copii. Cea dintli biserick
romano-catolici de .aici dateazi din a doua jumfitate de secolului al XVIII-lea
si era ficutä din nuele de lut. Actuala biseria este din piatrl, terminati
In 1864 de enoriagi. Cutremurul din 1940 a avariat-o serios, dar a fost re-
paratä i redatà cultului. De aserbenea Ungurii din satul FintAnele-Sascut,
numiti i Ceangfir, In numär ca cca. 190 familii, au o biseria cu o turlA
construitä din zid, agezatl mai in fund, pe parkul cu ace1a flume. Aceastk
liserici este de constructie nottä.
Totugi la gura satului Fintänele, pina mai acum 10 ani se mai ve-
163

www.dacoromanica.ro
dea ruina unei biserici clvine, construita dIn nuele lut. In curfea aCelei
biserici era un mormant 4cu grilaj de fer. Probabll acel moimant era al unui
fost slujitor al acelei biserici. ()data cu ruinarea acelei biserici s'a stins mai
anii trecuti ultimul cantor, care cunostea limba germana. E mult probabil
ca ad i s'au asezat mai inainte cleat Ungurii ceangai", Sasii care fiind.
In numir mai mare si-au construit si un local de inchinaciune dupa
modelul reformatilor. De altfel si numele satului Sascut, Fantana-Sasului
pare sa confirme aceasta. AstAzi nu mai este nici o familie sitseasca ; si din.
Ungurii care pe vremuri se inchinau la biserica reformata calvina n'a mai
rAmas nici unul in aceasta credinti, nepoti si stranepoti de-ai lor trecand
la catolicism.
In oragul Focsani, pe Calea Cuza-Vodä, este o biseric romano-cato-
licA ce deserveste pe credinciosiiirnguri, Neil* sau Romani-Uniti, fie ser-
-1

+1,

,1 5,:;jij .
,

_
Xi+;

f -- ,
,
. 1. -oi
V-'1ANQ."..
- , -

Fig. 78. MinAstirea Soveta (1646).

vitori din Ardeal, fie refugiati din judetele ocupafe. AvariatA gi aceasta de
cutremurul din 1940, a fost reparatA si redati cultului in 1942. In fundul
Cimitirului Nordic, catolicii au de asemenea o capelA din zid constructie
noul.
Evrei i. Sunt mtntionati pi ei in manuscrisul din 1820 ca numerogi
In Agiud", in Odobesti, In ot codrii Sarbilor" (satul Sarbi de azi din
comuna Tifesti) si Focsani. In ultimul timp mai nu era sat unde sA nu fi
plitruns evreii, avind dughene in regiunile de munie si de es, lar In pod-
gorii proprietati cu vii. Ultimile legiuiri i-au scos de prin sate si targuri,
rimanand in pfezent numai In Adjud, Odobegti si Focsani. In Focsani au
doug sinagoge de rugaciune, construite din zid. Marele templu coral gi si-
nagoga lor principala au fost distruse de un incendiu in 1941. In Odobegti cat
f i In Adjud au de asemenea cate o sinagoga construità din citrimidii,
Armeni i. Sunt mentionati in acelas manuscris gi Atmenii. Se dan
mime de familii din Focgani si Odobesti."Erau In numAr mai mic cleat
164

www.dacoromanica.ro
 foarte 'si ta ziva de astizi au In oragul Facsani
doui biserici monumentale: una pe strada GArii si alta In stradi Cotegti.
r$i .aceste biserici au fost ávariate .de cutremurul din 1940; Armeaii din o-
raole camintite, cetiteni -Unorabili i cuminti, sunt lipsiti de puterea re-
generateate : o Tasi de oameni Imbitrinitfi, ce- merge cu pasi repezi spre
disparitie.
In afari de aceste trei grupuri etnice mai sunt fa i?ocsani Sirbi,
Bulgari i Greci. In special acestia din urmi sunt foarte bisericosi, fiec-
ventind biseriea ortodoxi.

Biserici Ortodoxe
In intreg fudetul sunt 147 de parohii, Cu 147 preoti parohi, 11 preoti
afutätori si 3 diaconi. In plus sunt 2 preoti färi enorie : unul la biserica
Neamului dela MärOsesti, si altul la biserica particularl a Spiridoniei, Pro-
fetut Samoir din Focsani. Repartitia parohiilor pe protopopiate este urmi-
toarea : 55 parohii in Circ. I Focsani ; 58 parohii in Circ. 13, MArlsesti ;
35 parohii in Ore. lii Vrancea. Impärtirea administrativa' pe plOsi cores-
punde impirtirii bisericesti pe Circumscriptii, incadrindu-se perfect, cite
doui plisi la un protopopiat.
Schituri. Sunt in total 9 schituri : Schitel Brazi in comuna Panciu,
schitul Buluc (comuna Värsätura), schitul Lepin Tutnici), schitul Mosu-
noae (in Fitionesti), schitul Tarnita (in Gagesti), schitul Trotusanu (in
schitul SI. loan (in Panciu), schitul Valea-Neagra (in HerOstrOu) si
schltel SI. loan Teologul (in Tifesti). Dintre acestea Trotusanu si cu Sf.
Ioan -Paaciu sunt de eálugärite, iar celelalte de calegOri. In 1936 populatia
acestora era urmAtoarea schitul Buluc cu 12 alegad, Tarnita cu 6 cAlu-
gäri, Valea-Neagri cu 15 cOlugäri, Lepsa. cu 5 alugári, Brazi cu 8 colugOri,
Mosunoaele cu 13 alegad, SI. loan (de maiei) cu 26 eaugärite f i schitul
Trotusanu (de maici) cu 21 eálugarite. In ultime' timp s'a micsorat numOrul
cilugirilor de prin schituri. Cutremurul din 1940 a avariat chiliile i bise-
ricile insäsi. Chiar biserici de constructie mai noufi, cum de pildà biserica
dela Sf, Schit Buluc, s'a dOrimat pina' la temelie.

Biserici parohiale i filiale

Aproape nu este sat care si nu-si aiba locasul sOu de inchinAciune.
Ip prezent sunt peste 200 biserici in functiune in intreg judetul. In rOzbo-
iel trecut, frontul fixindu-se in judetul nostru, 25 de biserici au fost arse
sau därimate de bombardament. Mai toate aceste biserici au fost reclAdite,
fie pe temelia veche, fie pe alte locuri mai la fati' sau la raspintii, si in
proportii mai mari. -Cutremurul amiatit a adus si el mari pagube bisericilor
acestera. In acelasi an Cu o lunb: mai inainte avusese loe un alt cu-
tremur care nu pricinuise atitea avarii la clAdiri. Dar ce! din Noembrie a
dirimat pfinä la temelie biserica SI. Mina din Focsani, biserica Sf. Apostoli
din Panciu, precum si alte 8 biserici din judet.
In general, bisericile sunt construite din zid pe temelie de beton sin
165

www.dacoromanica.ro
Plata, din zid cu piatrA, din pista curatA sau din lemn (barne sal" nnele,
cu.lut). In ordinea numericA, bisericile sunt construite din zid, lemn, piaträ,
piatri Cu zid gi vAltuci. La munte, pentru cA materialul lemnos se gAsefte
din abundentA, sunt cele mai multe biserici construite din lemn. Muntele
In special Vrancea pAstreazA un caracter aparte In ceea ce privelte cti-
toriile bisericelti. In Edad' de Soveja fi Vizantea, !mi o alta bisericii nu-i
ctitoritA de 'Doled saa bres-laoi, ci poporul anonim, In frunte Cu preotul lor,
a ridicat bisericute in sate din timpuri indepärtate, poste ii datoritä .fap-
tului cA oamenii erau stApini de generatii pe ~fútil lor, avindu-1 fi-
Aoje dela Voievozi. Bisericile din lemn fiind, expuse focului, n'au putut
dAinui peste veacuri. In anuarul Eparhial al Episcopiei Romanului, se men-
tioneazi tottili biserici vechi construite de enoria§i din lema cu
peste 200 ani vechime, cum de exemplu, biserica din ampuri f i cea din
Ciuruc-Cimpuri. Biserica Sf. 'Vasile din satul PAdureni comuna Virsitura,

,
Fig. 79. -7 Ministitea Vizantea.

la fel construiti din zid de aire enoriald, pare a fi si mai veche, datänd
din 1711.
Multe din bisericile noastre au o vechime necunoscuti. Ele s'au näscut
oda% cu satul respectiv.
RAiboiul trecut a adus tlranilor improprietArirea pe mogiile boiere0.
De atunci poporul a rimas exclusiv ctitorul locasurilor sale de inchinare.
Constructiunile noui de biserici din satele noastre se datoresc preotilor in
colaborare Mana Cu poporul prin oameni mai Cu ravni pentru lucrul:
Domnului, constituiti In comitete de constructie. Prin contributiuni benevole,
prin subventii dela primAriile respective, dela judet san Minister-, asa s'au*
clAdit in ultimul timp bisericile noastre. Duna cutremurul cel mare, Minis-
terul Culturii Nationale a venit in ajutorul bisericilor avariate din judet cu
importanta suma de lei 3.500.000 in vederea reparArii lar.
166

www.dacoromanica.ro
 -In afarg de bisericile aeestea de o constructie maí noug, avem bise-
rici veci monumente istorice de o foarte mare important& pentrU ell
ele aseund comori de artg4i arhitecturg bogatg.-
Vom-deserie cAteva biserici mai importante din Oitif $i judet.

Biserici din ora$ul Foc$ani

In Istoricul Orafului Focfani de prof. D. F. Caían, se mentioneazt
cg in afarg de Capitalg $i Craiova nitt un ora' din targ, nu are at4tea bi-
serici ate a avut in trecut li are acum orasul Focpani" (pag, 72). Cu toate
cii sunt numai zece parohii, cu zece preoti porohi, un preot la biserica
particularg a Spiridoniei Profetul Samoil, opt preoti ajutgtori gi doi
diaconi, sunt 19 biserici de slujbg precum si un paraclis de scilneluri aco-
perit cu carton, ridicat aläturi de biserica Sf. Mina, care a fost dAriimati
de marele cutremur. Biserica Si. loan catedrala orasului a fost in-
chisli din toamna anului 1940, fiind avariatg gray de cutremurut de atunci
ca ti_celelalte doug biserici-ruine, Stamatine$ti §i Sf. Nicolae-Nou, improprii
serviciilor incg din anul 1894.
Focsanii era $i el a$ezat in calea rgutAtilor". Tgiat In doug de ho-
tarul celar doug tgri surori, situat pe drumul mare de leggturg intre cele
&Jug provincii, veacuri de-a-rindul a fost incAlcat de ogirile, fie ale frati-
lor de sänge, fie de-hoardele turce$ti $i tItgreqii. De asemeni $i alte nea-
muri : Rusi, Unguri si Nemti, s'au strecurat pe ad ingrozind lumea cu prg-
dAciunile for. PrAdat, devastat si ars de eiteva ori, locuitorii orasului ai din
jur, nesiguri pe avutul lor, vedeau in aceasta nimicnicia pArninteasci si'n a-
däncul sufletului gäsiau mängäere nepieritoare in credinta Celui-de-Sus ; a$a
se explia o exagerare a sentimentului religios, däruindu-si avutul lor pen-
tru construir i $i inzestrgri de biserici. Cu timpul Ina bisericile inmultin-
du-se iar posibilitifile de intretinere micsorändu-se, au ajuns sä nu mai
poatg li reparate, fAcind o priveli$te urätä trecgtorilor si tot odatg o im-
pietate fatg de Casa Domnului, Aceasta a fgcut pe Domnul Moldovei Gri-
gore Ghica in 1764 sg dea un hrisov care si ingrAdiasei pe viitor construi-
rea bisericilor, iar in ce privetrte inzestrarea sg nu se prejudicieze cumva
drepturile de avere ale rudelor prin daniile fAcute mängstirilor.

Biserici ridicate de Voievozi

1. Biserica Sf. Ioan Boieztitorul. Asezatg MO Piafa Muntent, este
cea mal veche bisericg din Focsani. Din inscriptia sipati in piatrg deasu-
pra use' la intrare, in privdor, se -constatg cl a fost ziditä de cAtre Domni-
torul Grígorie Ghica-Vodg in 1661 si apoi reparatg qi infrumusetati in 1840
de cgtre Alexandra Dimitrie Ghica-Voevod, Domnul Tgrii Romineqti. In
hrisovul domnesc (publicat in lstoricul oravului Focfania, pag. 83, doc. nr.
27), se aratä cA aceastg biserici dintru'nceput a fost mängstire de cAluggri
ridicatg din temelie de,Voievodul Domn Grigorie-Ghica si ,Inzestratg cu
bunuri : fi le-am dat Domnia mea aceste toate, care mai sus scrie ca sg.
fie sfintei monastiri de intärire si cgluggrilor de "hrang".
Aceastg mingstire era inconjuratg de zíduri Inalte, avänd turnuri cu
167

www.dacoromanica.ro
deschizAturi In lid ca o fortireati folosindu-se In cazuri de rizboae
ca loc de adipostire si de apirare. Era cea mai frumoasi clidire din oral.
In juru.1 ei.era grAdiia. mänästirei astizi.aridina, publice= loe de re-
creare gi.meditatie... pentru calugarii .greci,
Moiile diruite acestei ministiri de catre .Domni, de mosneni, precum
scutirile de din, Intirite cii hrisoave speciale, au ficut ca aceasti mi-

e r

7
e.
;

,
110.- , . `'

Fig. 80. Catapiteasma Mitdatitil Mira.

nistire si fie foarte bogati. Buna Instirire a acestei minästiri a condus pe

c.AlugArii sii la actiuni frumoase, la clädiri de noui biserici. Asa, 'in 1834
In satul Mindresti de Ifingi orasul Focsani, au construit din zid biserica
SI. Voievozi.
Din Martie 1854 cana focul a pustiit mai tot orasul din partea
168

www.dacoromanica.ro
,Munteniei, a ars si minfistirea, care cu tot vénitul ei nu s'a mai refacut.
Zidurile inconjuratoare se prabusesc si sunt viindute laelicitatie,-turnut .de
cropotaita se darima, grädina .trece, 1z patrimoniul comunei, averile se secu-
lariZea'a. In plus, marele cutremur din August 1894 prodUCe bisericii .Sf.
loan trei mari cräpäturi longitudinale, fiind amenintata cu inchiderea. Repa-
-xata ins& de enoriasi si din subventii, se mentine inca aproape 50 ani pang
la marele cutremur din 1940 care a avariat-o atilt de %ray limit a si fost
inchisa serviciului divin.
Biserica Domne4cci. Din documentele ulterioare (1785) rezula ci
Bigerica Domneasca cu hramul Cuvioasa Paraschiva a.,fost construita intru
inceput din lema de catre Doamna Dafina, in vaduvia sa, intre anii .1665
si 1671, sotia Domnului Moldovei Eustratiu Dabija Voievod. Aceasta bi-
serica din pricina rizmáritilor in doa randuri au ars, lar acuma este fa-
-cutä de peatra de Dumnealui Iancu Razul biy vel spatar".
Averea consta din 17 pravalii din jurul ei, in Strada Mare a Unirii
strada Dogäriei, administrata de o epitropie, din avutul carora se intre-
line biserica si se präteste personalul cleservent, dupa normele de Stet
(vezi Anuarul Sfintei.Episcopii de Roman").13iserica a fost reparata radical
de catre epitropie in anul 1880. Cutremurul din 1940 i-a däran3at pridvo-
rul i deslocat clopotnita dela intrare. In 1941 a fost reparata din nou :
i s'a refacut intrarea principalä, corectat zidurile si pictura, din ofrandele
bänesti ale enoriasilor, din veniturile proprii si din subventii dela judet
Minister.
Biserica Precesta. Cu hramul ;Adormirea Maicii Domnului" este
.construitä din zid, in prima jumatate a secolului al XVIII-lea de Nicolae
Mavrocordat Domnul Moldovei care a domnit in Moldova intre anii 1709-
1716. A fost inchinata la manastirea Vatoped, devenind metoc al monas-
-tirei Cantemirestilor Mira (M elc hi s e de c, Notite istorice ;i arheologice,
pop. 308).
A. suferit mutt in urma cutremurului din 1734, adaugindu-i-se la zi-
durile exterioare contraforturi de carämida. Poate aceste contraforturi au
-Jost flcute dupä cutremurul de pämant din 1894. Turla din mijlocul bise-
ricii a fost incinsa cu legaturi de fer, ca i trupul bisericii insusi. Aceste
legaturi de fercsi zid au scapat-o dela därämare in violentul cutremur din
1940. Acum se reparä i i se restaureaza intrarea, dupa formele arhitec-
turale vechi.
Bisertca Profeta! Samoil", la inceput maastire, este construiti din
lema de Constantin Mihai Cehan RacovitA in intiia sa domnie dela 1749-
1752 pe locul däruit de Ionitä Zugravu. Land pentru a doua °era domnia
Moldovei C. Racovita, s'a zidit din piatra aceasta manastire in anul 1756,
diruindu-i mosia domneasca dela targul Tecuciului, potrhit hrisovului dom-
nesc din 1757. i aceastä lanästire avea in lur ziduri inalte inlauntrul ca-
Tora la 1789 se adäpostira armatele turco-române Orland piept armatelor
-ruso-austriace. Cu vremea si datorita i nepasirii omului, aceste ziduri s'au
däramat. Din manästire a fost prefacuta in biserica preficutä in biseriel
parohiali pang la 1924. Tine de Epitropia Sf. Spiridon din Iasi. care sub-
ventioneazi personalul bisericesc din fondurile epitropesti ale Spiridonki,
intretinând in curtea bisericii si un spital cu intregul personal sanitar. De
169

www.dacoromanica.ro
o constructie solidi, a rezistat cutremurului din :940, avariindu-i-se doar
mai greu turla de zid. Acum Epitropia a inceput reparatia exterioarà a
bisericii.

Lii$erIci construile de boieri

1. Biserica Donie. Cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului", aceastfi.
bisericii este conttruitA din arimidi. Data exactl a zidirei nu se cunoaste.
Pe inscriptia de pe plata reconstituiti de prof. Caian sunt citete
numele ctitorului, al celui ce a inzestrat biserica, precuin domnia,Voie-
vodului. Ciitorul acestei biserici este stolnicul Ion Done, care a construit
biserica in timpul domniei lui Constantin Brincoveanu Basarab (1694-1714),
inaltaki din temelie de domnia lui Done ca jupdneasa lui i inzestratà de-
fata lui Reí ducaw-Vistier" (inscriptia de pe piatr4). Mai bine de 100 ani,.

P-ON=t=,

Fig. 81. Schitul Lema (veacul al XVII-lea; 1789).

descendentii acestei familii au ctitorit pe rand aceastä biseria. In 1871 a

fost inzestrati din nou de cAtre un nepot de-al stolnicului Done, Ion Done,
cu 600 ha. care au fost expropiate in intregime de citre Stat. Focul din
1854 a ars si aceasti bisericfi, dar a fost refAcuti cu cheltuiala boierului
Done. Biserica la partea exterioarl a zidului avea 12 nise pe care erau
zugriviti apostolii. Odati cu reparatia fAcutä in urma focului amintit, s'au
astupat zugrivelile precum i acele nise, aducand adincA mihnire familiei
ctitorilor care mai era in viaja. Cutremurul din 1894 a avariat-o serios.
A fost reparati imediat. Ultimul cutremur din 1940 O dislocat- o la arcele
sustinitoare ale turlei. In reparatiile ficute in 1942, a fost usurati de greu-
tatea postamentului turlei, consolindindu-se arcele de bolti si incingin-
du-se de jur-imprejur cu brirr,de fier si beton. Tot atunci s'au deschis ni-
170

www.dacoromanica.ro
lela, redAndu-li-se forma initiala. S'a bAtut -mozafc non nou'oi ztigrAvit Panto-
-cratorul oi Evanghelistii.
Biserica Jelaboia. cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost
-construiti din zid In a dona jumAtate a sec. al XVIII-lea, de cifre Ceauoul
IonitA JAIAboiu, despre care se spune fh hrilovul domnesc al lui Neculai
Mavrogheni al Munteniei, cA i s'a confiscat toati averea, pentru ca
-preunA cu alti bojen i negustori in rAzboiul din 1789 a trecut de partea
Ruoilor (v. Caian, op citat, doc. 32 pag. 101). Data zidirei bisericii cacle
4ntre anii 1760-1770. Reparatiile ulterioare au fost fAcute de enoriaoi.
Biserica Sf. Nicolae-Vechi. DateazA lnainte de anul 1700 ca mA-
mistire (probabil...construitA din lemn, care dupA ce a ars a fost refAcutA
-din piatrA oi InzestratA cu opt mooil, de catre boierul Stefu vel (fost) CA-
pitan de Cazad. Era imprejmuita cu zid vi prevazuta- inlauntrul curiii cu
Irumoase clädiri pentru calugari. Focul din 1854 a mistuit clädirile, salvia-

i
Ii

-4a7.-".
°

... e

±, , .,;
R ,t '
3
- 4

s. _
:fxtt:*.tA

.
- Nr. .

Fig. 82. Biserica din Negrile 'ti (din lema, acoperiti cu ; veacul al XVIII-lea).

.du-se numai biserica. Averea a fost secularizatA, transformAndu-se in bise-

-rica de parohie, ca filiall a parohiei Precesta. A fost renovatA complect In
anii 1927-1929, fiind una din bisericile cele mai frumoase oi mai luxoase
din ora,.
Biserica Sdpunara e ziditA din cArAmidA in 1783 de JupAn Dinu
"SApunaru oi de altii, Are un imobil transformat din 1937 In casa parohiall
vi doui locuri cu besman, precum vi o casa cu douik camere In curtea bi-
-sericii pentru cancelarie. In prczent se renoveazA 5i restaureaza, redindu-
i-se formele arhitecturale vechi. In interior se lucreazA picturA bizantinA
in fresa..
Biserica Sf. Mina, construitA din caramidi In 1802 de Asanache
Dan Postelnicul (Anuarul Eparhial). A fost reparan( in 1886 de Ruxanda
Stamatin. A fost reparatA In mai multe rAnduri de cAtre enoriaoi. Cutre-
tmurul din 1940 a dArimat-o complect.

171

www.dacoromanica.ro
 Biserici Cu uechtme i ctitoril necunoscute
Dintre bisericile din oral cu vechime necunoscuta, mentionam :Sfintik
Voievozi-Tabacari, Ovidenia-Armeni, Ovidenia-Tabicari, Si. Spiridon, Sf.
Gheorghe-Sudic i Sf. Dumitru-Uzina. Tot**, pentru unele din ele, se ga-
sesc documente, zapise, note prin r:Artile de slujbd, care arunci o oarecare-
luminA asupra timpului din preajma zidirii lor, sau asupra credinciosilor ce
le-au ctitorit.
Biserica Sf. Voievozi-Tabeicari, numitä si biserica lul Curt. Se cons-
-WA dintr'un document al manastirei Profetul Samoil din anul 1745, prin
care se apune cA proprietarul Ioniti Zugravu di voe ca pe mola lui din.
Focsani sit se [acá o bisericii de catre preotul Pavel, capitanul Mihai Curt
Avram Tabacaru, &and si cloud pogoane ion pentru tintirimul
pentru casa parohialii. Mai mult : pe o evanghelie tiparitä. in 1746 la

Fig. 83. Bi.erica din Spinefti (restaurati ; veacul al XVIII-lea).

Ramnicul-Valcii se aid semnatura capitanului Mihai Curt si pecetea lui apli-

cat& linga semnitura, fiind in plus indiciul cg este unul din initiatorii zi-
dirii acestui dint boca. Pe peretele bisericii sta scris cu numere reliefate
anul 1780; probabil cA acesta este anul churl a fost reparata. Biserica ri-
dicata din zid de o constructie solidi n'a suferit mult de pe urma marelui
cutremur. Acum este pusit in reparatie.
Biserica Sf. Spiridon ca filiala la parohia Jeliiboiu, construita din zid
Uri einuri. Spun blitritnii ca. s'a ridicat pe locul altei bisericuti de lemn,
de catre enoriasi cam pe la anul 1820' (Anuarul Eparhial). Ofrandele bg-
nesti au fost adunate de primul preot slujitor al acestei biserici, Grigore-
Corcodel, dimpreuna cu Ion Bontea ce se gasesc trecuti in pomelnicul bi-
sericii. In 1942 a fost renovatA complet de catre enoriasi. I s'a dat o forma.
172

www.dacoromanica.ro
mai frumoasg, fIcandu-i-se din lemn o allá, turli ; i s'a prelungit intrarea
cu cAtiva metri si s'a fAcut la stradg. gard de fier pe postament de beton.
Biserica Sf. Gheorghe-Sud. S'a pgstrat traditie °rala' el aciastg bi-
seria. dintru inceput ar fi fost ridicatä din lemn de cgtre Vlad Tepes Domnul
Munteniei in amintirea unei &Mili. Mai tärziu a fost refAcutA din cArAmidg.
de Voievodul Const. N. Mavrocordat pe la 1742. In 1872 ar fi fost repa-
rati de enoriasi in frunte cu boierii Robesti i Pastiesti. Are un stil arhi-
tectonic deosebit. In prezent este frumos reparará i pictati in ulei.
Biserica Sf. Damitru-Vzina. ziditä intre anii 1700-1705 de marele
'Setrar VicoI de loc de prin Piatra-Neamt intii ca schit sau mfinAs-
tire, inchinctg metoh mänästirei Agapia. A rAmas ca filiali pe ranga Ca-
tedrala SL loan, dar dela 1940 de and din cauza cutremurului Catedrala
SI. loan a fost inchisä, se oficiazg permanent in aceastä bisericA, tinAnd
loe si de Catedrall.

Biserici cladite de enoria$1

Intre astfel de biserici numgrAm pe : Sf. Nicolae-Stroe ziditä la 1839,
SI. Apostoli ziditä la 1870, SE. Gheorghe-Nord la 1839 si SI. Dumitru-
Bahne la 1911. Dintre, aceste au fost avariate mai grav de cutremurul de
pgmint din 1940, urmAtoarele : biserica Sf. Apostoli, cgreia i s'au dgrAmat
ambele turnuri i SI. GheorgheNord, cgreia i se reface din temelie partea
priticipalg dela intrare, mai lungindu-se cu cAtiva metri. Reparatiunile
sunt in curs.
Biserici ruinate
Biserica Stamatinefti, numitä asa fiind cg a fost construitä dupl
cum spun bAtrânii de un membru al familiei Stamatinesti, Banul Toma
Stamatin. Biserica are hramul Sf, Voievozi. Anul exact al construirii nu se
stie. Se crede a fi intre anii 1789-1898. Lingh altarul bisericit este mor-
mAntul lui Sandulache Stamatin biv-vel SpAtar, socrul Ruxandei Stamatin,
Cutremurul din 19 August 1894 a avariat-o atat de grav, incAt a si fost
inchisg, rämänind in stare de ruina päng in ziva de astäzi.
Biserico Sf. Nicolae-cel-Nou. Dinteun document (Nr. 48) Caian, op.
citat, pag. 137), se poate stabili cA aceastä bisericg-mAngstire dintruinceput
fost ridicatá mai intgi din lemn de atre Popa Arsenie intre anii 1680-
1690. Biserica a ars in doug rinduri, pina ce in anul 1732 a fost fäcutA
din cgrAmidg de catre JupAn Constantin Nästurel biv-vel Pgharnic, inchi-
nata in acelas an ca metoc Episcopiei Buzeului, cum se constatä din alte
zapise (Vezi Calan, op. citat, doc. 33 si 24). Biserica este in ruing, dar
peretii ca si bolta s'au mentinut, poate datoritg contraforturilor din exterior,
cit i celor doi stalpi sustinitori intre pronaos i naos. Are o arhitecturä
frumoasä gi bogatA. Pictura bici se mai mentine pe portale intregi. Se mai
pot vedea chipurile biv-vel PAharnicului C. Nasturel, algturi de cel al Vo-
ievodului Ion Nicolae Voiveod Ion care se crede cl este Nicolae Mavro-
cordat, Domaul Munteniei, iar in rind pe peretele de Miazi-zi este zugrgvit
portretul Episcopului Buzeului, Antim.
173

www.dacoromanica.ro
 Catapeteasma este din zid vi pictura de pe ea s'a mentinut mai bine.
Acoperivul ei lipsevte complect. Cauza ruinarii este tot cutremurul din 1894,
de cana a fost/ inchisi pentp slujba pana astazi.
Schituri i mcInds(iri pu/nene
Un document din 1648, vorbevte de o minastire azi dispäruta .
a lui Ionita. Aurel Saya o localizeazá in Vrancea, langa Vidra.
In 1645, domnul Munteniei Matei Basarab, ca sewn al implicarii lui
cu Vasile Lu pu, prin intermediul putneanului mitropolit Varlaam, va ridica
manastirea Soveja. Pamantul pe care s'a dada manästirea a fost cumparat

Fig. 84. Biscrica din Vrincioala-VAsui i ziditi in 4933).

dela Negrea Diacul, dela knit& vi dela preotii Murgu vi Duma, feciori ai
popii Petre din Vrancea.
In 1732, sltenii din Naruja fac vi ei un schit al lor la gura Petacului".
Sub influenta schitului dela Poiana-Marului (R.-Sarat), care pela mij-
locul secolului al XVIII-lea, era un focar puternic de cultura religioasi
vi vieata monahala? vi ale airui legaturi cu Vrancea erau strange, Vean-
cenii ridica pe cheltuiala lor vi luand masuri ca dreptul lor de ctitori sa
fie respectat, doul schituri, in Vrancea : schitul dela Valea Neeagra (Schi-
tul Vrancei, ridicat in 1755 vi schitul Lepva 1789.
Averea acestor &tia schituri e achininistrata de epitropi alevi de Vean-
ceni, care creiazi vi o mica fundatie pentru ajutorul batranilor din Vrancea,
Ei interzic prin insusi actul de ctitorie amestecul protoereului
tinutului in administratia averii läcavelor lar.
174

www.dacoromanica.ro
 McIncIstirea Miera (in primele documente, Mira).
Primul document care pomeneste de Mira este din Aprilie 1686.
Inceputä ca un modest schit, inainte de 1685, i se dau proportii mai
mari de cAtre domnul Moldovei Constantin Cantemir. Ctitoria din lemn a
lui Constantin Cantemir va dura pink' in 1716, alä.turi fiind construitä, in
1705, clAdirea de piaträ datoritA luí Antioh Cantemir, fiul lui Constantin
Cantemír.
Aici va fi inmormintat Constantin Caltemir, corpul lui fiind adus de
Antioh Cantemir, dela Biserica SL Nicolae din Iasi.
In 1716, se adfipostesc in ea aitanele nemtesti care invadaserA Mol-
dova luí Mihail Racovitä, lar in 1758 e jefuitä de Tatarii carí prädasersi
si Focsanii.
Averea Mänästirei Miera e constituitä din danii domnesti cari depo-
sedeazä pe multi räzäsi vränceni de pamintunle lor.
In 1804, Miera stäpinea panä la granita Tärei Ungureti.
Mändstirea Vizantea. Asezatä pe malul päräului VizAutul Mare, mi-
nästírea Vizantea daleazil deja Eremia Movilä care este pus in fruntea cti-
torilor, impreunä cu doamna Elisabeta.
Biserica actualä este ziditA pela 1850 de Ieromonahul Visarion, care
era pe atunci egumen al mAnfistirii.
Vechea bisericä era din lemn de stejar, pe cand cea nou e fAcutA din
piatrA cioplitä, in, stil grecesc modern.
MAnAstirea a fost inchinati de domnul Grigore Ghica si mitropolitul
Gavriil Calimah, mänästirii Grigoriu, dela muntele Athos.

175

www.dacoromanica.ro
 3.11Zirsmraniaal
a) INVATAMANTUL PRIMAR.
Primele $coale in Putna incep ca pretutindeni pe cuprínsul tárii
In pridvoarele biserícilor, in chiliile mänä'stirilor i prin unele familii de
boieri. InvItätura de-carte se facea in aceste vremuri dupai ceaslov si octoih,
psaltire i evanghelii, având un caracter mai mult religios, In secolul al
XVII-lea incep sä ia fiintá i coale elementare prin taz-gurí $i sate ca la
Storesti-Foc$ani $i Odobe$til.
Cea mai veche scoali publicä de stat din ¡ud. Putna este $coala pri-
marli de bleti Nr. 2 din Focsani, infiintatä in 1831 in Foc$anii-Moldoveni,
fiind confirmatä oficial in 1832; localul s'a construit in 1845. In 1834 se
infiinteaza gcoala publica' judeteaná incepätoare $i in Focsanii - Munteni,
$coala primara de baeti Nr. 1 de astazi. Aci scolile particul are ce functio-
nau pe lângá biserici eran in numär mult mai redus ca in Foc$anii-Moldo-
veni, unde in afarA de $coala publica' de- stat se giseau in 1833 iría 13
qcoli particulare cu un numär de 255 elevi, cari functionau pe l'angra dife-
rite biserici, sub conducerea dascälilor de biserich. In afarä de aceste $coli,
atät in Focsanii-Moldoveni cát si in Focsanii-Munteni eran in vremea a-
ceasta $i diferite pensioane narticulare.
La 1860 s'a infiintat scoala de fete din ,Foc$anii-Mo1doveni2, care
dela 1881 functioneazä in localul säu propriu, peste drum de biserica Sf.
Neculai-Vechiu, str. Sub-lt Boteseu, astazi purtand numele de icoala de
fete nr. 1. La 1861, s'a infiintat scoala de fete din Focsanii-Mnteni, intre-
linda din fondurile brancovenesti, la inceput sub denumirea de Pensionul
Bráncovenesca.
La 1864 aceastfi $coall s'a transformat in §coall oficial de stat,func-
tionind panA la 1886 prin diferite localuri, apoi mutásndu-se in localui eí
propriu, pe $oseaua Cuza-VodA, sub denumirea de scoala de fele nr. 2,
unde se gaseste i astäzi.
In pèrioada dela 1832-1863 se mai infiinteazá in Puma cate. o qcoall
primará de bOeti, la Odobe$ti, Panciu i Vidra ; o $coalä primara de fete
la Odobe$ti $1 o $coali primará rural la Nimoloasa.
In 1863-1864 e) se mentioneazä astfel in iunctiune in districtul Putnei
urmätoarele qcoli ofíciale:
1) §t. Birainescu, ,,Istorla pedagoglei romitrieftlfg, pag. 34
3) D. F. Calan, ,,Istortcul oraphst Foclaata, 137-138.
3) V. A. Ureche, ,,Antrarul General al lastruciltrall PublIce din Rominta pe 1863-1864,1.

176

www.dacoromanica.ro
 .
so g:
.
Nr. postaribr Situ Oa scolari a elevilor
0 pers. d dact
c _ ,,t,-
Localitatea unde T. n.
.
L.* a.,
-; -a.
....
:,.5 E T .'
o t,',
o I Is:scrip Promova0
se afià scoala 7.'J V n n
o
0 CIS
sa 0 ..,0
CI
na .- Ta
s:
ciwcim
.z..-.
Ty 1.3. 7; at as F.
Z 4.4 c) as 1.-
ci
B. 1 0."
E.
B. F. S
E.
'
Urbane :
1

1 Fogant b. nr. 1 1834 1839 3 2331 233 1;8 118

2 ss b. sir. 2 1831 1845 4 277 277 194 194
3 f, f. nr. 1 1860 1881 3 79 79 59 59
4 pp f. nr. 2 1861 1886 3 146 146 75 75
5 Odobeef b. 1857 4 103 103 29 29
6 .. f. 1856 3 50 50 12 IS
7 Panclu b. 1857 4 79 79 42 42
8 Vrancea (Vldra) b. 1858 4 ' 113 113 50 bo
Rurales .

9 Namoloasa coati 1

Total . . 19 9 805 275 1080 433 146 579

Dup1 numárul din 1863-1864 existan decl 5 scoli primare urbane de

bä'eti si 3 scoli priMare urbane de fete, cu 8d5 báeti + 275 fete = 1080
elevi inscrisi si 433 bäeti -I- 146 fete . 579 elevi promuvati, cu 19 instr-
tutori si 9 institutoare si o scoalá ruralä cu 1 invätätor, la cei 32.168 capi
de familie, at. avea Putna in acea vreme.
Dupl indicatiile date de.N. N. Säveanu in brosura sa Scolile pri-
mare ruritle din Putna" la tabloul ardtat.
Urmeazá sá mai adáogäm scoala din Näruja infiintatä la 1861 oi cea din
com. Scurta, infiintatä la 1862, care nu sunt mentionate in anuarul statistic.
Acestea eran scolile oficiale prin care se räspándea invátätura la a-
ceastá data in Putna, unde nu exista incä nici o scoalá secundará.
In urma organizfirii ce s'a dat invitämäntului prin legea obligativitätii
din 1864, invatämäntul public in Putna, mai ales cel rural, la un avant
deosebit, prin infiintarea de scoli in centrele sätesti mai importante oi prin
cresterea numärului de infätätori cu pregátire specialá, datä in scolile nor-
male de curind infiintate. Astfel in 1864 se infiinteazi scoli rurale in Soveja
si Orbeni, lar in 1865 in Adjudul-Non, Bolotesti, Cálieni, Domnesti, Mera,
Rästoaca, Suraia, Valea-Seacä si Vulturul. In 1866 se infiinteazá in &lines%
Iresti i Jaristea. In 1867 in Pfincesti, Pufesti i Tifesti. In 1868 in Cám-
Puri, Cotofánesti, Ciuslea si Pätesti. In 1869 in Pauneoti si Rugincsti, lar
-in 1870, in Beres% Colacu sii$ascut. In 1871, s'au infiintat in rocsani alte
douä scoli urbane de bäeti, una sub numirea de Sucursala nr. 3, in Ta-
bacari, astäzi scoala primará de 1:40 nr. 3 din str. Dr. Cantacuzinoa, si
alta Sucursala nr. 4", la Oco'l, astäzi scoala de bäeti nr. 4, din str. Regina
Elisabeta, cum oi scoala de fete nr. 3, ca sucursalä a scolii de fete nr. 12,
astäzi scoala de fete nr. 4, din str. Rozei, de länga biserica.Sf. Gheorghe
Ocol.
Urmárind infiintarea rurale, constatám ci in 1872 se mai in-
177

www.dacoromanica.ro
fiinteazg scoli in Biliesti, Draguseni si MArgsesti ; iar in 1873 in Movilita.
vi Strioane-de-Jcs. In 1874, in Flurel ; in 1875 in Jorfisti; in 1876 in Ne-
reju vi Rgcoasa ; In 1877 se infiinteazg scoala din Pgulesti ; iar in 1878 in
Negrilesti; in 1879 in Vizantea ; in 1880 la Paltin, in 1882 la Crucea-de-
Sus si Fitionesti ; lar in 1883 la Gggesti; in 1884 la Mera, Sindrilari si
VArsgtura ; in 1886 la Clipicesti ; in 1890 la Strgoane-de-Sus, iar in 1891
la Crucea-de-Jos, Hergstrgu Vi Tulnici. Tot in 1891 se infiinteazg scoala .
primarg urbang de fete nr. 4 din Focsani ca sucursalli a scolii de fete nr«.
I, astgzi numitg Seioala de fete Nr. 3, care functioneaz'A in local inchiriat
In str. Aviator Muntenescu. In 1892 se infiinteazg scoala ruralg la Ure-
chesti, in 1894 la Diocheti si Ngnesti, in 1895 la Spulberu, iar in 1896 la
BArsesti, Costieni, Mera-Andreiasi, Ngmoloasa-Sat si Nistoresti, in 1898 la
&lea si Cot nAtelu, iar in 1900 la Anghelesti. In 1901 se intiinteazg scoalg
la Adjudul-Vechiu, iar in 1902 la CopAcesti, MAndrisca, Poiang, Spinesti si
Valea-Sgrii.
Treptat cu inmultirea numgrului de scoli, datoritg sArguintei invgtg-
torirnei putnene, cresc si roadele inviitämintului. In adevgr, convtienti de
golul lor profesional si misionar, invItfitorii isi extind activitatea si in afarg
de zidurile scolii, pornind eu indrAsnealg pentru aceste vremuri, din proprie
initiativg lupta impotriva intunericului satelor.
Odatä cu desvoltarea invAtAmAntului, a preocupat aeopotrivg pe in-
vitAtori si problema ridicgrii culturale, sociale si economice a tgranului,.
cgruia i s'au devotat. Aceste manifestgri cu caracter extrascolar pornite din
proprie initiativg si rgspAndite in toate aspectele vietii sgtesti, capAtA un
avant vrednic de remarcat, mai ales In anii t883-1900.
Acestor activitAti misionare invätätorestii sustinute cu entuziasm si
curaj neinfricat, se datoresc primele inceputuri de case de economie scolarg.
la 1883, spre a face educatie economicA elevilor si .,indirect pirintilor.
Primele inceputuri de canting scolarg, in 1889; primele inceputuri de-
bAnci popularc, cooperative, obstii, coruri scolare cu elevii si adultii, cu
caracter national si religios, serbgri scolare, sezAtori in timp le iarng, irà-
dini scolare cu plantatii de porni si pepiniere incg din 1886, bibliGteci A-
testi, conferinte tinute sgtenilor, sfAtuindu-i s'A se ocupe cu grAdingritul, cu
cultura albinelor, a gändacilor de matase, a pomilor si a vitei de vie, cum
sg-si lucreze Omit:dui si sg-si ingrijeascli vitele, cum sg-si vandA produsele
In comun, sg-si apere sIngtatea si sg respecte legile.
Pentru o mai bung coordonare si indrumare a ace'stor activitAti, in
1897, tot din proprie initiativg, invAtAtorii putneni pun bazele Cercului
cultural Putna" a invAtAtorilor putneni, cu cercuri culturale filiale in fiecare
comung ruralg, cea dintgiu injghebare pe targ de acest fel care a fost in-
susitg si legiferatg mai tit.* de cAtre Ministerul Instructiunii. Scopul acestor
cercuri culturale a fost fixat de initiatori astfel : ,invAtitorii cari vor intra
In acest cerc, vor avea sfinta datorie de a luca dln rgsputeri pentru sta-
bilirea unei stanse legAturi ¡titre toti membrii corpului didactic rural, pen-
tru perfectionarea lor in arta didacticg si pentru rAspindirea futre Meal a
cunostintelor de higieng si agricultura".
178

www.dacoromanica.ro
 Dupi epoca eroici dintre 1883-1898, cind invititorimea putneani a
lucrat cu rival si pe cont propriu, pentru ridicarea maselor prin culturi,
-urmeazä o noui perioadi denumiti epoca lui Haret". Indentificat in sim-
-timinte si aspiratiuni cu invátitorimea si interesel9 tirinimii romine, ca
simplu cetitean, ori ca ministru al scolii 1 Spir u H ar e t inseamni in
evolutia scolii si a tfirinimii romine cea mai glorioasi perioadi.
Si astfel in epoca lui Haret scoala putneani la un deosebit avint in
toate domeniile de activitate. In ce priveste scolarii, se intemeiazä colonii
icolare pe vacanti, se stimureazi si se intemeiazi cantine scolare, se in-
temeiazI asociatiuni intre scolari" ca : societitile mutuale scolare, asocia-
tiunile pentru protectia animalelor si a pisirilor, stirpirea omizilor, etc.,
contribuindu-se prin toate acestea la inlesnirea si asigurarea frecventei f i

Fig. 85. §coala din satul VrAncioala (Visui).

la exercitarea virtutilor sociale pe care trebuie si se reazime societatea

adultä. Prin vestita activitate extrascolari" a invititorilor a cirei bazi ofi-
ciali se pune de catre Spiru Haret in 1902, se intemeiazi, se organizeazi
si se di mare imbold cercurilor culturale," scoalelor de adulti, sezitorilor
sitesti, serbirilor scolare si nationale, conferintelor populare, ridicirii [no-
numentelor istorice cel dela airses i-Vrancea portului national, bib-
liotecilor rurale, corurilor scolare si celor bisericesti conduse de invititori,
1). In ad/ 1897-1899, 1901-1904 gi 1907-1910, adici 10 ani.
'). Sugestia de a da cazacter oficial cercurilor culturale, de a le organiza pi reconsanda
cilduros corpului didactic din Intreaga tara, o capiti Haret dele Incercarea ficuti de 105,4i-
-toril putnent fa 1898 din proprie inftiativi. (Vea vol. omagial, pag. 976, art. AL Gheorgidu).

179

www.dacoromanica.ro
teatrelor sates% gradinilor §colare si lucrului manuar, loturilor scolare,
obstii de arendare i cumparare, cooperative si bänci populare, toate a-
ceste activitäti constituind preocuparile invitatorilor haretisti. N'a fost teren
munci pe care invätitorii sa nu se afirme, n'a fost incercare cultural&
la care sä nu fie prezenli. Acestor intense si -variate activitfiti invatatoresti
desfasurate cu entuzíasm in jurul scorn se datoresc toate inceputurile bune
In judetul Putna, pe teren cultural, social, economic st national in viata
satelor.
La 3 Aprilie 1902, inceputul anilor de Irodnica activitate din epoca
luí Haret, existau in Putna 68 scoli rurale dintre care : una de fete in
Adjud, una in cAtuna Cäpotesti com. Bolotesti i cite una la Sindrilari si
Andreaffi - catune ale com. Mera.
Din cele 79 comune cite avea in acea vreme jud. Putna, existau scoli
numai in 65 comune. Mai erau14 comune fárá coalä i invatator. Maio-
ritatea copiilor acestor comune era condamnati sä rämanä fära invätätura,
de oarece abia ici-colo cate unul rnargea la o scoala din vecinatate.
In (903 nu existau in judet decat 31 Iccaluri de scoalä. Dintre ele,
9 fusesera cladite de Casa Scoalelor, iar 22 de catre comune. Dintre lo-
calurile construite de catre comune, 17 au fost clädite anume pentru scoala,
3 pentru primärii si una pentru spital, toate fiind date insä pentru folosinta
gcolilor.
Dacii tinern seama ea cele dintai scoli rurale din Putna au inceput a
functiona regulat in preajma anului 1864, odatä cu legiferarea obligativi-
tatii seolare, observam ca in intervalul dela 1864-1901, adia in 37 de ant,
s'au clätlit in acest 31 localuri de scoalä, ceia ce revine la mai putin de
un local pe an. Cea dintai clädire de scoala rurala s'a ridieat in acest
terval, in 1874 la Domtiesti, iar cea din urmä, in 1900,1a Anghelesti.
Nai mult de jumätate din scolile fiinta n'aveau localuri proprii.
Cele mai multe erau instalate in case neíncäpatoare, joase, intunecoase,
unele gasindu-se in sat, iar altele in vre-o camera oropsitä a unei prímärii
därapänate, sau a vre-o chilie de manastire.
La unele, cum era la Herasträu, trebuia sa-ti pleci capul sä poti intra
In clasa ; la altele, cum era la Fitionesti sufla vantul prín cräpäturile pa-
retilor si ploai curgea siroaie prin acoperis. Doctimentul vremii ni-1 oferä
seríitorul I. Ciocarlan, el insusi un ilustru inaintas al invätitorimii Putnene B.
Se simtea deci, mare nevoe de construire de localurí proprii, in cea
mai mare parte a comunelor. Problema era Ind foarte grea, caci comunele
erau lipsite de fonduri. Totusi datorita entuziasmului desteptat de vointa
de fier a Prefectului de judet de pe atunci, N. N. Säveanu, care a imbra-
tisat cu toata caldura circulara apel data in acest sens de marele mi-
nistru al scoalelor, Haret, s'a starnit o adeväratä intrecere infre autori-
tatile locale din comune si sate in ridicarea de localuri de scoli in fruntea
carora se giseau invatatorii. Au fost comune care au poruit construetii de
Ocoli, avand visteria goala, cum e Väsuiul, care a inceput constructia
cu 7,50 lei capital.
I) Veal vol. omagial (,,Ale tale &tam ale tale") lui Splru Haret, cu ocazia Implintrit
a -60 ani, tipirit In 1000 ex. cu 1228 pag., pag. 119, FI. Cristescu.
5) v. ,,Ethaosq, I faac. 1, 156.

180

www.dacoromanica.ro
 Datorita campaniei desfavurate in favoarea cladirii localurilor de vcoli
a infiintarii de noui ;coli, din anii 1902-1903, in toamna anului. 1903
gisiau in functiune in jud. Putna 82 vcoli cti 82 localuri Proprii, dintre
care unul fusese construit In 1858, 30 localuri fuseseri tonstruite futre anii
1864-1900, lar 51 localuri in campania din 1902-1903.
Cele 51 vcoli construite in 1902-1903 au costat in total 393.501 lei.
Drept prima' consecinti a actstei frumoase activitati. s'a indoit "numi-
rul elevilor inscrivi i frecventi, cid pe cand in 1000-1901 au fost inscrivi
6555 elevi urmiind regulat 4834, in 1902-1003 au fost inscrivi 13286 elevi,
urmand regulat 9205 elevi.
A doua chestiune impbrtanta din viaja vcolii, care a preocupat pe
autoritati in 1901-i903, a fost creiarea de noui vcoli. In 1901 s'au creiat
vcoli la Adjudul-Nou, Adjudul-Vechiu i Negrilevti, lar in 1902 s'au infiintat
12 coli la : Burcioaia, Borvani, Spine§ti, Cucova, Dra-
guvani, Vadu-Rosca, Crucea-de-Sus, Poiana, Copicevti i Mandrivca. In 1903
s'a infiintat vcoalä i In Visui, ultima comuna In care nu exista inca vcoala
invatator.
Roadele activitätii din epoca lui Haret s'au verificat cu prisosinta In
rizboiul de intregire din 1916-1918, la care vcoala i invatatorimea put-
neana au contribuit in mare masura. Cele mai multe vcoli au fost puse in
functiune chiar din toamna 1918; iar in toamna 1920 nu era vcoala sa nu
fi fost refacuta vi organizata.
Decretul Lege al Comitetelor colare preconizat vi pus in aplicare in
anul 1919 de d. Simi on Mehedint i, Ministrul Instructiunii Publice
de pe atunci, bazat pe principiul ,,nu poate statul, ce poate satul" prin
care vcoala s'a pus in sarcina contributiei locale, pentru jud. Putna a fost
o ingreuiere a situatiei sale exceptionale. Totuvi invatatorii au muncit din
rasputeri de au reinviat vcolile.
Cu venirea d. Cr. C.'Anghelescu in fruntea Ministerului Instructiunii, se
reia opera lui Haret. $coala se incadreaza in notta structuri a slatului ro-
man de dupa razboiul Intregirii cu cele doua mari reforme sociale : impro-
prietärirea vi votul obvtesc, care se adauga la vechile preocupar ale luya-
titorimii; Acum iau o mare desvoltare bancile populare, obvtiile vi coope-
rativele, -organizandu-se pe judet Federala", opera la care invatatorimea
igi are insemnata contributie. Ca i pe vremea lui Haret apare din nou pe
primul plan problema constructiilor colar? cu construiri din non, sau com-
pierda de clase gi marirea numarului de invitatori, incat i catunele ajung
si-vi tal vcoala lor.
Dupi razboi, activitalea extravcolara in centrele sitevti mai insemnate
se desfavoara In cadrul Caminelor Culturale" chemate sa grupeze vi si
foloseasca toate elitele satelor pentru ridicarea lor. Acolo unde s'a reuvit
ca aceste institutii sa fie organizate temeinic, munca invfitätorilor a fost
intregita vi continuata cu mal multi sorti de isbanda.
Daca urmarim dupa date statistica invitämantul primar din ;udetul
1. Datele statistice pentru aun 1920-1932 sunt luate dupi art. anvilImintul primar
din Sud. Putna---cle P. losif, ptsblicat in ,,Milcovia41, anul IV, 1,33, aceste date flind scoase
din arhiva inspectoratului §colar Sud. Putas. Cele mei multe sunt fuste dup11 statele de plati
ale invilatorilor, ele filiad t'oros exacte. Datele pe anit 1941-1942 sunt luate dupi tabelele
statisiice puse la indemani de c1-1 Inspector !colar de indrnmare sl control I. Stavarache, lar
pe 19424943 dtspi statele de salar.

181

www.dacoromanica.ro
Putna dela 1920 ping astizi cu privire la numärul gcoalelor,"al pos.-
turilor vi invAtItorilor, la milcarea populatiei vcolare,.. cum pi in -intregut
mers al invitlmtintului, desprindem urmAtoarele
1. Numärul fcoalelor fi al posturilor : Urmirind numirul vcoalelor
al posturilor In functiune In acest judet, dela 1920 vi pânä azi constatim

.
.,
t. o. to oo to Itso er c> v tr> c>1 In to
yz ea rsog>ani N LE? ..-, '.0 00 ..-4 cz> 00 cc, If) to
pnpod amp
u/It, -
lnd u1/1
"MO. le
pla-31 ploy
4-')

co
In
""
re)

-,
'd' Nr
co In m o) co to ce) el cso
-o'.CO
.--.
''4' V'

,I C=:, CO
C%1 --*
N.

ON
IF.
(ID

..tri
.. ,
C4
1.0

t-- en o
a,
4-,
. (NI..
cL)

;71 " rs 5 :i 1 vD co) cf, cg 1 .,:r in loo -zi. (.4 1 cA Id. in co

i: 0 1
I Is.
co ou
c.)
6.,
-0
(s I.011S0a
14rnsod
0° I

1 1 t-,4 (.4 I
1 1

I
1 i
1

Do i
..t, anisod I CV CV 1 I 1 c'. C' 1 I Ir. I Ino
o go g no

.. ./61, fambod CV en . I'irn es1 to icto 1 cvo c. II

z 113
O. ei
...j 180d 'Tr tO I tO I CO I CO i 10 I. kr) C4 i el ..-. "V
76- 1031
s., 0) CV .--. oo cq c) In (M "zr ko en cocis.
-o_,,c)
'ELD.Jd .
aomoos
[mom', -
C1
10 (.0 v...1 00 N. ,.... cy% t....
--. ..-4
co
--, - .-- ,--
cy)
.-1
00
.--. ...,
..
S9i
o
ra.,
tanisod

pnlsod
gt Do
no
-.0
1 .1
..." I

o us
(.4 co imsoa ..-, 1 ..-.
o E 31 Do
O .r. antsod ,,a I ., .

.5 E ti no
--. Jnlsod 1 .... ..-
1 ei
c.) 6
an-isliod
403
- CV CO "V CO -. V "

°
0/0

)03
E JIMA
L3
-I .- --* «-. CL.) LO r)"zt r
t.
mod
*,

0 72 1 ,--. ..-, C4 1 CV CV CV -1, CD L'-.««. 00

... 6- 9 no .
7)
U
-7- pnisod , cv CV CV 0P CO In r." 03 I.-r0 (0
It M
.....
I T. I
cas g 112
WY
11 .:111b00
v 113
00
CNI
0)00t-
(NI
N.
cY)
%SD (0 CI V') Cs) 10
CV CO CV
0
Cvl
Vr 1
Cg
/0
CV
os., CV

xel an od
P /13
"1'
'-I '1:2,
' '
.--, tf) 0)
" .."
.410=
C \I
0)
."-'
1 C10 %.0
01
0 f 0en
CO i
E
= an od "1' cewncolo
In I tO CO tC
CL1 IN
t0
LO 00100
ko
Z z no CO
,-4 ,-. CV
I

I CI CO
I

1 oo
L.0 LO
N.
LO
cq 1 cg
1

1,0d Cr)
t ria C-. N
1

N '.00 %.0 t t0 ir) "1 . .q. ..4.

I.. ... ..4 ...
CI 03 IC 71
CI 4.« cd .-.1 .1.« ed ...., 4.. OS ...A
'r.+13
HP 0
CO
.1:1
wCO. et ty co- os @) ar crj
MI C.1 .... eci o .1., no O.) .1...
ett
'4..
r a ett
.0 t) .1...
Il 41 1 1 ii =;.0.,i2,4r.fig,),44?E2
" EE:., zo 0
in 44
/1038 luns
0111nd DIP liP1
C4
cp.,
a-.
Lar; 1 cacr. co 1
-
r)00
-1j1130) 3153 111
Repot: ,54.i.- ic.;), tg, 1 (5,1;7, Cqcc,2 1 ;" 4. Ci, .74 4).
Tit/ g ui CD 0) 0) 0) 0) 0% 0) 0) 0) 0% 0) OL

Din tablou observlim cà lp anul 1942-1943 adici In prezent se

tisesc In functiune In Putna 191 vcoli primare gi 19 grildini de copii.Sco-
lile primare se Ouse rAspiindite astfel: 4 vcoli primare bieti si 4 de fete,
182

www.dacoromanica.ro
adia 8 gcoli In Focgani, cite una de bieti gi- una de fete in tirgurile Odo.
bisti gi Adiad f i In satele Piunesti si Jaristea f i ate un grup e colar In
Panciu si M'irises% se mai gisesc 2 scoli mixte in satul pliuneitti, lar res-
tul de 190 gcoli se Cásese in inca 163 sate din cele 235 sate cite are in
total judejul Putna.
Dupi numirul posturilor ce functioneazi la o scoali, gisim in total ;
42 scoli primare cu 1 post 42 posturi
58 . 2 116 .

86 4832 .
30 3 90 .
25 4 , 100 a

19
13 II 5 , 65 II

r
7 a 7 49 a
4 8 ,, J/1
9
1 fl I1 , 11 .
I 12 12 II
1 16 16, .
In total sunt 191 scoli primare Cu 590 posturi in functiune gi
tot atitia invätitori dintre care 524 sunt titulan i in posturi, 47 sunt utili-
zati gi 19 sunt maestri.

Fig. 86. Primara. roba ,,S. I. Cureteanu4, Odobeiti

Cele 19 gridini de copii cu un numir total de 25 posturi, se gisesc

ripindite astfel 5 in oragul Focsanl, cite una in tirgurile Odóbesti,Panciu,
Märisesti vi Adjud, iat restul, In satele: Vizantea, Jaristea, Pfiunesti, am-
pmeeanca, Pitesti, Cotofinesti, Sascut, Strioane-de-Sus.
In total, se gisesc in functiune 210 ¡coa. in 183 localitäti, cu 615 pos-
furl si tot atitia invititori In functiune.
Urmirind felul cum variazà numirul scoalelor din Putnit 'titre anii
1920-1943, constatim ci numirul lor creste simtitor intre anii 1920-19255
°and dela 158 scoli in 1920, numirul lor ajunge in 1925 la 1930nregistrind
un spor de aproape 1/4 Dela 1925 marcheazi Ueinsemnate oscilatiuni, ajan-
183

www.dacoromanica.ro
gima in 1930 la 205 coli, In 1941-1942 la 214 scoli,iar in prezent existind'
210 gcoli.
Personalul didactic. In anul pcolar 1942-1943 starea personalului
didactic primar in jud. Putna, dupi statele de salar este urmktoarea
In orasul Focsani sunt 21 birbati gi 28 femei la invitimantul primar ;
lar 1 gridinile de copii 9 conducktoare ; adicA in total sunt 58 invfititori
plus 6 maestri.
in judet gisim 274 barbati plus 261 femei 535 invitätori la inviti-
mintul primar ei 16 conducktoare la grid. de copii, adía 551 invititori in
total. In oras si judet functioneaa in total 297 birbali plus 318 femei=x615
Invititori si tot atitea posturi, in cari se cuprind i 19 maestri.
In privinta numirnlui gi pregitirii oorpului didactic primar din Putna,

- =
Nt. elevt1ot In virsti Numkrul elevilor
..11 "g de icoali dup1 recen La gradilla de
fte Xd simint I La invilimintu1prlmar Totalu
á.. ..s
td,
eopll al ele-
4 als Bketi Fete I Total BAetil Fete Total Iheti Fete 1 Total Bileti
1920 Rural 8952 7152 16109 43 31 74 9357 5653 15010 9400
Utban2 2000 2073 4073 128 110 238 1962 1985 2090
1921 Total 10952 9225 20117 171 141 312 11319 7638 18957 11490
1925 Rural 14872 14265 29133 88 99 187 7861 6137 13998 7949
Urban 4082 3640 7722 252 299 551 1635 1539 3174 18871
1926 Total 18954 17905 36859 340 398 738 9496 7676 17172 9836
1930 Rural 15601 15195 30796 295 217 512 10166 9244 1941010461
Urban 3337 3529 6796 395 418 813 1991 1920 3911 238f
1931 Total 19138 18454 37592 690 635 1325 12157 11164 23321 12847
1932 Rural 19127 19949 39076 320 286 606 13293 12145 25438 13613
Urban 2328 2169 4497 204 216 420 12/2 1432 2704 1476
I 1933 Total 21455 22118 43573 5241 502 1026 14565 13577 28142 15089
1941 Rural 22049 21060 43109 16911 14994 31905--
1717 1681 3398 _i_ 1164
1 813 19771
19 42 FHPII
Total 23765 22741 46507 4341 382 8161 18075 15807 33882 18509

Intre 1920-1943, constatim cA Intre 1920-1925 numärul posturilor si al in-

vitätorilor cresta dela 319 la 415, realizindu-se un spor de 96 invätätori.
Intre 1925-1930 numirul invItitorilor creste cu inci 66.
In ce priveste suplinitorii observim el cu cit ne apropiem de 1942-
1943, numirul lar scade. De unde in 1920 gisim 152 suplinitori, in 1925
gksim 180, In 1932-1933 gisim 5 suplinitori la 480 invititori revenind un
procent de Vio.
Mifcarea popula(iei ;colare. Potrivit legii Invitimintului primar in
vigoare, populatia tICOlarl o alcituesc elevii In virsti de scoali intre 5-18
ani,' constatati pria recensimintul ce se face anual de fiecare circumscrip-
tie gcolari- Ar fi interesant de urmArit anual miscarea acestei populatiuni
volare supusk obligativitäii Invitimintului, pentru cA ea justifica si indica
2). In 1920.1921 la l'hall dala 7-18 aol, In schallt ant, 1ntre 5-18 ard, lar In 194 t.
t). Oratul Fogaril.

1.84' mossam.

www.dacoromanica.ro
icitimea numirului necesar in fiecare an de posturi, de invititori gi de
*ea, Vi na di putinta si cunoastem progresul ce se rehlizeazi.
In limita posibilititilor de informare, vom da cateva date referitoare
la numirul elevilor in virsti de scoali, cum si a celor inscrisi i frecventi
In anii 1920-1943:
Urmirind populatia scolarä dupi datele indicate in acest tablou, se
.constati ci numirul elevilor in N'irga de scoali din acest timp este In
continta. crestere; mai inceati in unii ani, cu salturi pronuntate in altii,
de pildi: in perioada dela 1920 1925 numirul elevilor in. virsti de scoali
sporeste cu 16682; In perioada dela 1925-1930 sporeste cu 733 elevi; lar
Intre 1930-1933 spore§te cu 5981 elevi. Adici cu 82%, ro fi 16°/e.Sporul
mere din prima perioadi se datoreste recensimintului riguros al populatiu-

inscrigi ffilunArul elevilor treevenji i

general La gridtaa de copii La invatimiutul primar Total general al detrito:
vilor inscrifi frecveriti
Fete 1 Total Bietil Fete rota' Iheti ) 1, ete Total Baett Fete 1 Total
5684 15084 30 26 56 6825 3201 10026 6855 3227 10082
2093 4185 105 1 104 209 1617 1593 3210 1722 16971 3419
7779 19269 135 V30 265 8442 4794 13236 8571 49241 13501
6236 141801 12 00 138 640i 473z 11200 6539 4799 11338
1838 362 225 253 478 1108 1401 2508 1333 1653 2986
8074 179101 297 319 616 7575 613 13708 6452 14324
7872
9461 19922 235 165 400 799g 7009 15008 7174 15408
8234
2338 4724 366 384 750 1563 166C 3223 2044 3973
1929
11799 24646 601 54Q 1150 9562 8669 18231 9218 19381
10163
12431 26044 244 211 455 10331 8655 18986 10575 8866 19441
1648 3124 182 193 380 1176 1181 2357 1'53 1379 2737
14079 29168 426 409.- 835 11507 9836 21343 11933 10245 22178
8951 9381 18332
1 805 809 1614
1E139 34698 425 375 800 13004 10998 240021 9756 10190 19946

tuiscolare dintre 5-7 ani, din anul 1925.

St mai observi a nu toti elevii in virsti de scoall pot fi inscrisi.
Din pricina lipaei de locuri multi din ei rämin si mireasci numirul anal-
iabetilor.
Se observa apoi ci intre 1920-1925 pumärul elevilor inscrisi scade
t reptat, ajungind in 1925 la 17910 inscrisi, ceia ce reprezinti un minus de
1359 elevi fati de inscrisii din 1920. Dela 1925, numirul elevilor inscrisi
creste treptat, aiungindu-se in 1930-1931 la 24646 elevi inserís'. La aceasti
dati se oaservi un spor de 5377 elevi inscrisi fati de 1920 gi un spor de
6737 elevi inscrisi fati de 1925. In 1932-1933 numirul elevilor inscrisi se
urca la 28142, inregistrind fati. de 1925 un plus de 10232 elevi, iar fati
,de 1939 un plus de 3495 elevi,
4912 intre 5-16 ant.

185

www.dacoromanica.ro
 Dad' se urmAreste frecventa elevilor In acest timp, se constata cA in"
genere se giseste da numSr In crestere: del 13501 elevi frecventi In 1920,-
ea se urca in 1925 la 14324 elevi, ta 1930 ajunge la 1-9381, iar in 1932-
glisim o frecven(a de 21343 elevi.
Daca raportAm íos& ireeventa la numArul elevilor Inscrisi si la al acelor
In varsta de vcoalA din anii respectivi si dacA urmarim si promovarea ele-.
vilor In acest timp se constata
Cit reprezinti Numatul elevilor promovati la sfilqitul anultsi
frecv. oh, din: ;colar, la scolile primate
In anii ...o .. ..o ....... In InvitAmintul In Totalul general al
rural urban (Factual) promov. din Putoa
fcolari I f-24,9 II' 740
..V..... i....11 4 BAO Fete Total Bleit Fete Total Blett Fete Total

1920
1921
701 660/0 5616 2523 81401 1410 4452 2862 7026 3976 11002
1925
800/0 380/0 5081 3717 879 1114 1207 2321 6195 4924 11119
1926
1930
780/0 510/0 6522 5656 12178 1472 1476 2948 7994 7132 '15126
1931
1932 1)
1933 750/0 480/0
1931
691 510/01 8951 9381 18332, 805 809 1614 9756 10190 19946
1942

F"--

Fig., 87. §coala ?sigma din Miri}efti.

Se vede astfel cA frecventa osciíeazá, gasindu-se in 1932 in descree--
{ere. Una din cauze e si aceia cA invatatorii au nevoie de sprijin in apli-
t.
1). Wats fost puse la dispozille datele promovatifor pe acest an.

186 1111

www.dacoromanica.ro
 area obUgtivitäii. Frecventa Tetelor se gaseste lusa in creotere, timan&
ajunga pe a baietilur. In ce priveste promovarea elevilor, observam ur-
-matoarele: in anii 1920-1921 au promovat 83% din numarul elevilor frac-
venti, revenind In medie cate 35 elevi de invatator ; in 1926 au promovat
81°/0 din numarul frecventilor, revenind Cate 28 elevi de invatator; iar in
1930-1931 alt promovat 82°/e, revenind cate 33 elevi de inxatator.
Urmatorul tablou rezumativ-comparativ asupra. numärului scolilor, al
posturilor si al tnvitätorilor, cum si asupra miscarii populatiunii fcolilor
primara í gradinilor de copii din jud. Putna dela sate si orase arata o si-
tultie precisa a invatimantului din acest judet in ultima vreme.

Nr. total al Nr. favt. fl Nr. elev. In Nr. total al Nr. total at Nr. total al
I coalelor al villa de fc. tlev. toserlfl frecvent. (fe. promovattlor
fa mili (oraf ff ud. posturilor dupi recen.. ?n I colf (prlin. orla'. plus gr. (fc. prico.)
olus gr. coplf) copli el. IVII.
colad .5 , oO ...
o
-o ... - .... *.
V
... ... *.
U o leVu
U
V
u 40 u V
U of u V
u a1O
U
át U *
iu O .5o u5S ea
ti.
fe
SO mi
a: NO
t.I
u ql*Su
te., e u*Su
0 mj
F.
u u*Su ,,U 2 5 'S
U fe tI ,,O
I 1920
..
te U
ol
le U
a 41
el -
N U
10
fa
'' 4

158 319 20177 49269 13501 _ 11002

1921
1925
193 +35 415 +96 36859 -4- 17210, 14324 I 11119 H-
1 926
1930
1931
1932
205 +12 480 +66 37592
1
16682 -

±
733
24646 ±
1356

6736
19381 I
823

5057
15126 H
117

4008

1933
196 9 480 43573 "4"
59811
I 28142 +
3496
21343 H
1962
19411
1942 ,
214 +18 + 46507 "4-
29341
34698 +
6556
24002 1
2659
19946 I

La inceputul anului scolar 1940-1941 cand neamul rom 'atiese pi-

seste pe noul fagas al redesteptarii nationale se gasean in Putna 212
scoli, la care functionau 631 invitatori titulan, plus 120 invitátori
-refugian din tinuturile cotropite.
Cutremurul din JO Noembrie 1940, atat de dezastruos pentru judetui
Putna, a provocat mari StricAciuni $i §colilor din acest judet. Dinzele 214
localuri dina% care 194 proprii, au fost avariate de- cutremur 194. Desi nu
s'au putut repara in cursul anului 1940 decit numai 9 localuri, invatarnfm-
tul n'a suferit totusi, caci datorita stradaniilor inviltatorilor, cursurile s'au
-tinut unde s'a putut, dar s'au tinut.
In cursul anului 1941-1942 s'au refacut 188 localuri, unele fiind da-
dite chiar din non. In 1942-1943 s'au mai pus in functiune 5 localuri si au
--ramas de melada 12.
* *

Din cele Meya sumare insemnari esupra invatamAntului primar din

Putna se desprind, printre altele, urmatoarele constatan
a) Dela cele 8 scoli primara urbane si 3 scoli rurale cate existau
acum 80 ani, invänimântul din Putna numAri astazi 210 coli primare cu
187

www.dacoromanica.ro
324 sifi de clasi, cu 635 invatitori si cu o populatie scolara. de 33.876
elevi dintre care 24574 la invitamantul elementar si 9302, la cursul superior.
Invatitorut pu.tnean a fost si dä la datorie, intelegandu-si rolul
misionar In cadrul celor clod. lumi ; copiii i oamenii adulti carora le in-
china deopotriva tint& grija, lot entuziasmul si priceperea sa, luptand cu.
indarjire si curaj pentru promovarea invitamantului si a scolii si pentru.
ridicarea culturalä, socialá, morali si economici a maselor populare.
Pentruca munca sa si nu rarniiie zadarnica, si nu se iroseasca In
van, ori si rimini incompleta, invatatorul putnean a Inteles sa pistreze
intotdeauna contactul social cu lumea din afar/ de scoali, fiind sufietul gi
animatorul tuturor preocupiraur de interes obstese.

.
74.

° le.
- , ;b:
fr
-

"-AP.
r

, '

Fig. 88. CiminA Cultural Ma aatul Vrincioala (Vista).

Sanctuarul si focarul de propagare al adeviratei culturi in masele

populare nu poste fi decat gcoala mai ales cea popular iar adeva-
ratii ei propagatoii in masä au fost oricand si raman multi vreme
Invatatorii.
Dacit invatatorii n'au putut si nu pot realiza in intregime nazuin-
tale lor, se datoreste In primml rand faptului ca. au avut de luptat cu
tatunericul si ignoranta i n'au aflat intotdeauna intelegerek si sprijinui
necesar. Au dat hisa mereu dovada el atunci and sunt intelesi i spriji-
niti, realizeaza adevarate minunt caci Invatatorul e Intaiul factor de progres
spiritual al neamului.

188

www.dacoromanica.ro
 B)_ INVATAM AN TUL SECUNDAR

Liceul illaireau
La 7 Ianuarie 1866, sub domnia lui Cuza Vodi, ja flint& Gimnaziul"
din Focsani cu o singura clasa, sub conducerea profesorului Stefran Neagoe.
In_anul 1868 erau trei clase cu un numar total de 88 elevi fi 6 profesori.
Numarul profesorilor se mareste ea si cumarul claselor, astfel el la 23
Iulie 1869 Ministerul aproba infiintarea clasei q V-a pe anul scolar 1869-
1870 si clasa VI-a pe -anul scolar 1870-1871. Localul devenind neincapitor,
corpul profesoral agita chestiunea cladirii unui local propriu. Nu reuseste
insä cleat .sa mute gimnaziul bite° noul casi particulari din strada Sir-
beasca, actuala str. Brailei. Infiiutarea cursului superiora prezentat multe
greutäti, astf el ca abia in anul 1884 Gimnaziul Unirea" se transform& de-
finitiv in liceu.
Numele de Gimnaziul Unfree vi arbAtorirea zilei de 24 Ianuarie ca
patron al fco alei, sunt aprobate prin decretul domnesc din 15 Aprilie 1880,
In urma cererei corpului didactic, care a tinut si lege de actul unirii Prin.,
eipatelor numele institutiei ce ave a sa se cladeasca chiar in apropierea ho-
tarului dela Milcov. Numarul elevilor mfirindu-se treptat, iar Wile devenind
neincipatoare pentru materialul didactic, la 24 Aprilie 1880, cu cheltuiala
judetului, s'a inceput constructia .cladirii proprii a liceului in vechiul local
Pastia", astazi Scoala profesionala", unde s'a mutat la 1 Septembrie 1881.
In anul 1899 Statul incept constructia actualului local in care vcoala se
mutä la 1 Septembrie 1900. Noua cladire ce coresuundea celor mat- pre-
tentioase cerinte arhitectonice dispunea de Wile vi materialul didactic ne-
cesar unei activitäti intense.
In anii 1936 si 1937 Eforia scolara construeste din fonduri proprii
In prelungirea aripei drepte f i celei stängi ale liceului inca 8 sali de
clase si laboratoare.
Cutremurul din 10 Noembrie 1940 avrariaza rnonumentala cládire a li-
ceului in ava masura, incit pentru reparatia ei radicelä trebuia in 1941 o
suma de cel putin 28.000.000 lel.
In 1940 Eforia f eclat- 6 intra in posesia terenului viran, fosta proprie-
tatea boierilor Dasefilescu, in decursul vremurilor intrate in miini streine
de neam.
In primavara anului 1942 se incep lucrarile de reparatie radical& si
de reconstructie a cladirii liceului deteribrata de cutremurul amintit. Eforia
vcolari dispunänd de un fond de lei 9.926.373, in care suma infra si sub-
ventia Ministerului Culturii Nationale de lei 7.000.000 si contractind un
imprumut dela Casa de Depuneri vi Consemnatiuni de leí 8.000.000, a putut
sä treaca la reparatia radicala numai 2/3 din cladire: aripa sting& vi corpul
central, ramänind ca aripa dreapta si fíe reparati atunci and institutia
va dispune de fonduri suficiente.
Directorii liceului dela infiintare of ping in prezent : Stefan Neagoe
1866, N. Tipeiu 1866-1867, M. Constantiniu 1867-1873, D. Calan 1873-1889;
GIL Pamfil 1889-1895, Em. Constantinescu 1895-1900, C. Calmuschi 1900-
1902, P, Mihaileanu 1902, Savel Rahtivan 1902-1904, Simion Crainic 1904-
189

www.dacoromanica.ro
1907 vi 1910-1913, Teador Iordgnescu 1907-1910 vi 1913-1919, Ovidiu Teno
1919-1920 si 19221 S. LAduncg 1920-1922, AL Georgiade 1922-1926 si 1927-
1929, V. BAIgnescu 1926-1927, Al. Ispas 1929-1931 si 1933, Al. P. ,Arbore%
1931-1933 si 1934, Cr Leonescu 1934-1938. I. Z. Enescu 1938, V. Mihordea
1938-1939, Ion Diaconu 1939-1940, D. L Popa 1941, C"." Diaconescu 1941
ping In prezent,
Realizeiri pe tiirtun cultural. In 1876 ia fiintg biblioteca actualg a cor-
pului profesoral. In Octombrie 1898, a luatAiintg ,,Societatea literarg" cu
membri alesi numai din rAndurile elevilor de curs superior. Initiatorii au
fost profesorii : C. C. M a isi 1, Gh. 13 ogdan-Duic A, St. Graur, C.
Giur e s c u, G. Petrovici pi C. I. Lupu. Vechile statute se pastreazg fiind
modificate in 1919, cind societatea a luat numele de Grigore Alexan-
drescu", iar conducerea ei se incredinteazi unui profesor de partea literal-I,
recomandat de director pe un an. Activitatea acestei societAti a avut o in-
räurire puternicg asupra elevilor, vedintele fiind frecventate chiar Isi de pub-
11e. In anii 1919-1926, I. M. Rave% cunoscut profesor de limba româng,
luänd conducerea acestei societAti, a reusit s'o ridice la o stare de inflorire
exceptionalg. Anuarele acestel institutii contin pagini ce ilustreazA o muncl
pedagogicg creatoare. Tot pe atunci se infiinteazg vi o Societate filarmo-
nice. Mai tärziu sufletul acestei societäti a fost maestrul de muzicA I. Na-
nulescu, ping la rizbolul din 1916-1918.
In anul 1900-1902, udatg cu mutarea liceului in actuala clgdire, era
nevoe de un organizator harnic gi destoinic. Acesta a fost profesorul de
geografie C. Calmuschi care a introdus uniforma In liceu vi erarhizarea ele-
vilor prin semne distinctive. De asemenea in vremea sa excursiile incep
sg se bucure de toatg atentia, continuate de noul director, profesorul Savel
Rahtivan.
Sub directia prof. Teodor Iordgnescu (1907-1911), care venia cu o
frumoasg culturi filologici vi umanisti din Germania, noui principii peda-
gogice sunt puse in practicg de pedagogul bländ vi impiciuitor. Deschide
biblioteca liceului marelui public doritor de lecturg in domeniul literaturii
clasice pi moderne vi sprijinä infiintarea unei societAti stiintifice si de co-
municgri literare cu sediul la liceu. Aci s'au Omit mai multe serii de con-
ferinte publice, fapt ce a fAcut ca liceul Unirea" sg deving un focar de
culturi proeminent. Era de altfel printre liceele fruntage de atunci.
La 6 Noembrie 1921 a avut loc solemnitatea desvelirii plAcii come-
morative de bronz, avezati in sala principalg dela intrarea liceului de cg-
tre Cercul studentesc putnean Mgrfivesti", in amintirea fostilor elevi cgzuti
In rizboiul din. 1916-1918. Dupg desvelirea plAcii, printre alte personalitAti
a vorbit scriitorul Duiliu Zamfirescu, ca lost elev,
0 noug epoca de propfisire a gcoalei a fost in anii 1922-1926, eind
se afla ca director Al. Georgiade care a reusib sg strängg fonduri insem-
nate pentru o eventualfi constructie. In adevfir, fgrg aceste fonduri nu s'ar
fi putut trece mai tärziu la infgptuirile realizate. Prof. Al. Ispas ca director
In anii 1929-1931, a inzestrat clasele cu mobilier modern, lucru continuat
de succesorii d-sale, d-nii Al. P. Arbore si C. Leonescu.
Prof. Arbare reugeste in deosebi sg sporeascii numgrul de cArti din
biblioteca profesoralg cu volume stiintifice vi literare, precum si sä procure
material didactic experimental.
190

www.dacoromanica.ro
 Directia prof. C. Leonescu (1934-1938) tráete timpul infaptuirilor de
proportii maxi; daca am tine seaml numai de exeursiile organizate de dansul
in strainatate, de munca sa in atari imprejuräri, prof. Leonescu merita a-
danci recunostinta in istoria liceului Unirea".
De gage ori- il gasim in fruntea elevilor gi a unui grup de profesori
cereetand Italia precum si o -singura data in Franta. Liceul Unirea realiza
inainte de 1918 excursii peste hotare fat% a fi intrecut de alte Icoli se-
cundare din vechiul Regat.
In timpul, directiunii dsale Ili desfasurau activitatra in amfiteatrul
liceului mai toate societal& culturale din ora': Liga Culturali, Societatea
pentru cultura si literatura italiana Dante Aligheri", Societatea pentru ras-
pandirea portului, jocului si cantecelor romfinesti Hora Unirii" §i Fun-
datiile Culturale Regale - Subsectiunea de conferinte Focsani". Acelasi di-
rector a sprijinit infiintarea unei fanfare sub conducerea maestrului de mu-
zica D. Radulescu.
In timpul directoratului prof. Ion Diaconu, Liceul Unirea", printr'o
actiune bine chibzuitä, a intrat in posesia terenului viran din vecinatatea
liceului, fosta proprietatea boierilor Däscillescu, unde unionistii Kogalniceanu,
Alecsandri Ad C. Negri planuiau renasterea Ronliniei.
In anul 1941-1942;sub direetia prof. C. Diaconescu se organizeaza
disciplina in scoala, dupa noile directive ale Ministerului Culturii Natio-.
nale si se incepe opera de refacere a cladidi liceului deteriorat gray de
cutremurul amintit.
Nii trebue uitat ca Liceul Unirea" a fost in Moldova de sud pivotul
vietii sufletegti : tineretul din judetele vecine prefera aceasta institutie de
cultura altora. far in ultimul timp tot dela acest liceu au fost indrumatorii
vietii culturale putnene si focsinene, and datorita Fundatlilor Culturale
Regale" si ligei Culturale" s'a desfasurat intre 1935 gi 1940 o antivitate
intelectuala fära precederit. Astazi revista Ethnos este o nouà dovada de
ce mai are a infaptui corpul profesoral dela Liceul Unirea".
Notam cateva personalitati care s'au luminat la Liceul Unirea" :
Duiliu Zamfirescu, scriitor.
Anghel Salign i, constructorul podului dela Cernavoda.
ArhitectulI. Mine u.
Scriitorul C. 011anescu-Ascanio.
Simion Mehedint i, prof. universitar si fost ministru,
t elan Longines c u, prof. universitar.
Gh. Lo nginesc u, prof. universitar.
I. Voino v, prof. universitar.
Saya A tanasi u, prof. universitar.
Anibal Teodoresc u, prof. universitar.
Gh. Asla n, prof. universitar.
Dr. Me tian ti, prof. universitar.
Enache Ionesc u, prof. secundar Qi inspector general.
Aceste alese personalitati ale culturii romanesti au avut ca indruml-
tori profesori eminenti de sama lui 0 v id De nsusian u, C. G iu -
rescu, G...Bogdan-Duici, D. Moisil, I. A. Bassarabescu,
fD. D. P a tr afcanu ,. D. F. Caian, C. I. Lupu, Hr,istian Tapu, Teodor
Iordanescu, Iulian tefänescu, I. M.,Ragcu.

191

www.dacoromanica.ro
 Mi§carea §colara a Limlui L Unirea" !titre 1933-1943.
Dupl. cetitenta fl manual
Dup& lo- Dupi profesiunea pärintilor DispA religfa Orin! lor pitinglot
euinta
,° -
..z.

ID
->
03)
pirintilor
.0
... en
72
0
..g.
:Z z
%. u
*f
e
,73
rj.
4
2
1-.
-
---
'
°
3
471

'8
'a
g
fa
-
-Zo
ô
ó "''' .

M t.
I.
i0
!I
.iD
W.
-F
e li; ...,
E.'
,0 7., 41 2, 0 .F., Z. . 0
"S
c., -a
'..-
zi.
Xe
ta
0
..,
.3.
.....r.
::7 W)
a
r..
0 ,j.
E f, z
...
...
.
0
.g.',
7
. .,..., t = .... -7;
El
=
'2
-° 2 --.
ii
o
a gz
4:.,. ...4 .r.,
S
VP I.. O .4.a. i.". -
fdr7 0 .2
.
is 0, IC.
.,.,
S .ri: , 41 7,
as
9 :t2,
z To"
..T. cS .- it 0 Ci

1 .24.
ca
.... _
7-1
g . 1 ' 2 g 4.. t ° F. ' a 1 4a
.-6 Ce CI3

7:
711 ¡.T.). .E. 15, .,-,. . 1.78.'

.11,5.: i
*Ts

o
,.., .,

.11: -

o
.1 1. .

10?.17,..228Pilf., o
z= 71; a"li +f g '' 71 Ti- g T.E. a' a' Ps E
i
73'

cl 1,2.'" el A4 A c3 rV" E t.,- CO., 1 S. E. li ;. 2 4 A -. 4 E-, 2 JD' L'3,-.8.8r1e, ..zt. E.

1942-1943
1941-1942
643
693
343
477 316 5 164 446
56 153 103 78 20
300 5 171 24 17
65 151 86 121 30 120-
- 16-
,
643 637 1
693 685 4 3
4- -
-- -- 1

1
643 632 3
693 691. 1
1 -- 2 3 1 643
1-693
287 6 160 73857 140 68 98 58 3 4 3 642 635 2 4 6426M 4 114- 4 1 642
1940-1942
1939-1940
1938-1939
642
652
645
355
472 180 1 125' 844 112 128 72 106 38 - 18
488 157 13 117 13 36 115 143 67 77 41 - 23 --
- 652 575 1
645 568-
2
5
-- 72
269
1

1
652 575
645 573 11
1 172
69
2 1 652
1 645

11937.1938 709 523 186 22 )23 10 46 125 133 65 106 36 1 28 14 709 629 2 - 1374
709 631 1 741 2 709
119361937 697 516 181 20 134 530 115 131 63 105 44 149- 697 615 4 1 2 75 -4- 697 619 1 1 75 1 697
62 /101 34 - 26 5 281-
1 1935-1936 675 492 183 11 132 750 118 129
1934-1935 609 453 156 18 144 523 115 116
1933-1934 582 417 165 5 133 20 8 116 113
42 84 32 1 28
49 79 28 129 1
1
675
609
582
586 5
523 -
494-
- 1 675 591 2
1 85- 609 521 1
3 - 85 --: 582 491
1

1
81
84
85
675
3 609
3 2 582

www.dacoromanica.ro
 $coala Normal(' de bdefi
fi Orfelinatul Principesa Elisabeta"
Scoala Norma11 de invitätori a fast infiintati in. 1914,Iiind previzuti
la inceput cu ultímele doui clase V si VI, dar incepind si functioneze
numai Cu clasa V, in care se priiniau ea elevi absolventii a paint clase
_gimnaziale. Neavind local propriu, s'a irtstalat in mod provizorib in lo-
calul Orfelinatului Principesa Etisabeta", directia de studii fiindu-i lucre-
clintati d-lai Teodor Iordanescu, profesor la Liceul Unirea".
Functioneaza astfel Ora in anul :916, and da si prima serie de
-absolventi. In timpul rasboiblui de intregire este inchisi, pentru ca in anul
1919 si fie pusi iarisi in functiune, de-data aceasta cu clasele I si II,
avind elevi elemente recrutate din gimnaziile normale, creiate in 1918 prin
iegea profesorului Simion Mehedinti.
Lipsiti de local, de corp profesoral proprio, ca % de tot ce este
-necesar unui internat, se instaleazi pentru un an tot in localul °define-
tului Principesa Elisabeta".
In 1922 se muta pentru a treía ()ark' in tocalul Orfelínatului Pritici-
_pesa Elisabeta"; acum scoala infra' pe adevaratul ei figas de desvoltare vi
afirmare ca institutie culturalli de seamä a judetului. Este epoca cea mai
infloritoare din scurta ei viati, aci pornindu-se aproape dela nimic, s'a
reusit si fie organizati si inzestrati cu tot ce e necesar unei scoli nor-
male.
.in pritnivara anului 1923 se poeneste la mitrirea localului devenit
-neindestulator pentru cele doui institutli ce- adipostea, Normala vi Orfeli-
natul, transformat in scoala de aplicatie --,Incepinduitse construirea a
doua pavilioane nouí.
Tot acum e improprietäriti cu un teren de aproximativ- 30 ha. Da-
toriti exploatirii lui s'au" putut face multe imbunititiri in gospodaria
vcolari, foarte sgraca la inceput.
Sub raportul didactic si al vietii culturale desfasuratä ant in small
cat vi in afari, epoca aceasta marcheazi de asemeni progres an de an. De
unde la inceput corpul profesoral era- recrutat in intregime dela liceul
,,Unirea", in- anul 1921-1922 proportia este de 1/3 profesori proprii ai scolii,
--intre cari 2 titulan, restul suplinitori. In anul 1922-1923 gasim 213 corp
didactic al scolii, intre cari 4 titulan, restul supliinitori. In anul f colar
1924-1925, mai intalnim doar un singur profesor al liceului, restul ai
vcoalei normale ; iar .de ad i inainte toti apartin numai acestei §cbli.
Aceiasi griji s'a avut vi pentru Orfelinat-- devenit scoali de apli-
catie al arui corp didactic, in numir de Irei, era recrutat dintre cei
mai buni invititori. Si pentru a li se da putinta elevilor ca dupi termina-
rea vcolii primare si devini oameni folositori socientii, cei mai bun: &titre
ei emu trecuti in Scoale Normala, pentru ceilalti reusindu-se a se infiinta
-in anul 1922 trei ateliere practice: unul de croitorie, altul de cismirie si
al treilea de fieririe, unde trebuiau sa invetecite e meserie, astfel 'flat
.1a un an dupi isprivirea celor 7 clase primare iepiau lucritori calificati in
-directia respectivi.
193

www.dacoromanica.ro
 In astfel de conditiuni, vcoala normal& da cea dintaiu serie de invä-
tatori in epoca de dupa risboiu in anul 1924 cari, crescuti In disci-
plina muncii vi a creatiei, pornesc cu entuziasm la munca de ridicare a
satelor, fiind trimipi in mod abligatoriu in proviinciile desrobite. Urtneaza
Inca 7 serii de absolventi, In medie a cate 40 invatitori, dintre care
marea majoritate cDnstituesc astazi corpul clascalesc primar al judefului
Putna vi al celor limitrofe.
Viata acester tinere institutii, aflata in plina ascensiune, este curmata.
in anul 1932 candi in urma masurii luata de catre guvern de a se desfiinta
un numar anumit de vcoli normale din tara, la 20 Decembrie 1932 e
desfiintatä. In localul rimas disponibil e r eactus din brav Institutul de
Surdo-Muti care, aläturi de Orfelinat, träesc singure pana In 1934, can&
$coala Normalä este rginfiintati, functionand la inceput cu un numar re-
dus de clase vi avand de luptat iaravi cu mari greutäti.
Soarta este !lisa vitrega cu dânsa i in 1940 e grav distrusa de
cutremur, incat la 1 Septembrie_acelav an, Ministerul Cultura Nationale
hotarivte suspen3area cursurilor pana la completa reparare a localului.
Aceastä refacere fiind in curs de executare, suspendareau dainuevte.
Reinfiintarea ei ar constitui nu numai implinirea unui gol pe ogorul
culturii ronknevti, dar vi un act de dreptate ce s'ar face unei institutii la
temelia careia s'au pus jertfe vi s'au cheltuit energii, pentru ca sh i se
asigure o desvoltare dintre cele mai prospere. Este, dealtfe1, uuica vcoala
normall din tara care dispune cte o scoala de aplicatie intermit, cu
sectiune vi de copii anormali, unde viitorii invatätori pot face prin
contactul direct vi permanent experiente vi practica de ordin didactico-
pedagogic, desavarvindu-vi astfel pregAtirea profesionalä.
Numärul anual de absolventi pe care i-a_dat vcoala, in perioada de
timp 1930-1941, este urmätorul :
Anul vcolar 1929-1930 40 absolventi.
1930-1931 -26
11 1931-1932 21
11 11 1935-1936 24
1936-1937 29
1937-1938 14
1938-1939 25
1939-1940 20 11

U 111940-1941 16
Total 215 absolventi.

Orfelinatul Principesa Elisabeta", cu dona sectiuni: vorbitori vi

surdo-mut:, Ici are originea In nAzilul de orfani vorbitori c surdo-muti"
Infiintat In 1861 de Dr. Carol JDavila, ca ci in ,,azilul de orfani" din Bu-
curevti, infiintat de Doamna Elena Cuza in 1863. Ministerul Instructiunii
Publice cladevte in 1895 la Focvani, un local pe locul donat de D-na
Ghica, mutand orfelinatul din Bticurevti aici vi creindu-i o nota sectiune, a
orbilor.

194 OIMIMOMIMMOMMO

www.dacoromanica.ro
 In 1922, sectia vorbitorilor devine ,gcoalä de aplicatiem pe lAngi $coala
Norman, pentru ca sectia surdo-mutilor sä rämAnä .Institutul de Surdo-
Muti" cu condncere proprie- Dupl un gir de transformAri, in 1941 Orfeli-
natul ,,Principesa Elisabeta" rämâne n vechiul ski local, prin suspendarea
Scoalei Normale din cauza cutremurului din 1940 si aviind cele dota
sectii initiale vorbitori orfani si surcfo-muti.
Corpul didactic a variat, avAnd acum 8 invAtAtori la surdo-muti Si 4
la vorbitori. Aves doul ateliere inca din 1900: cismgrie i croitorie ; acum
functioneazg urmittoarele : 4 ateliere (1 croitorie, 2 cismärie, 1 thmplärie, 1
fierärie) pentru sectia vorbitori ; 3 ateliere (1 croitorie, 1 cismärie, 1 tám-
plirie) pentru surdo.muti. Aici se lucreaza pentru institutii i particulari,
Populatia gcolarä a fost cam 100 de copii de fiecare sectiune, &tic& In
jurul numärului de 200 pentru amAndoul sectiunile.
E de remarcat, astfel, cA vechiul oras al Unirii" a adäpostit si pe
-una din cele mai vechi institutii de protectie gi educatie, a copiilor orfani
qi a copiilor nenorociti de soarn surdo-mutii.
Liceul Comercial
Liceul Comercial de BAeti este infiintat in 1921 ca $coall comercian
,elementare, trecutä dela inceput in bugetul Ministerului Instructiunii Pu-
blice. Dela infiintare gi pina in Noembrie 1926, gcoala a functionat mai
intii la Camera de Comer' si Industrie gi apoi la gcoala primarà a
Mitwarea qcolarl a Liceului Comercial- de BAO filtre anii 1933-1993.
Mar
cu
fa. o
s., Pe nattonalftiti De udde prov. Pe ocupptiuni
...
Anul -*
> ou .-. ,V ,T. .2 . 1- .ca 2. ..z.-1 ;,-, 11
a) GIl CI y :=1 03 g ti -i-4 )7. 44 , 0.1; 1,1 ., .P..

gcolar W .- . 1 T.. ::-.,.. E el 8 o T.: a; ;) g -u -; t e .t.' a

Z Fot 4 T-= 3 A' -61 ;:ti a ) :el 6 1.1 ,?: t.

1933-1934 245 190 48 7 129 116 39 63 71 7 19 46

1934-1935 248 196 44 8 191 57 58 23 62 6 42 57
J935-1936 241 192 48 1 151 90 52 .34 43 27 41 44
1936-1937 305 238 64 3 114 19L 55 20 -69 *4 65 92
J 937-19381 301 249 51 1 157 144 51 26 62 4 112 46

1938-39 293 240 51 2 166 167 137 22 67 4 17 2

1939-40 268 226 40 2 160 103 99 30 60 3 16 55
1940-41 267 265 2 152 115 100 28 46 5 23 77
1941-42 278 276 2 143 133 86 14 59 6 42 71
1942-43 320 318 2 175 145 99 42 88 4 64 61

-Comunitätii Israelite. La 10 Noembrie 1926, scoala a fost mutan in localul

säu propriu din strada Cotegti, construit de Camera de Coinert gi Indus-
trie din Focgani, dupfi stAruintele pregedintelui säu, Vasile C. Antonescu, cA-
Tuja gcoala Ii datoregte i imbunàtätiri ulterioare.
IncepAnd Cu anul gcolar 1926/27 a luat fiintä gi $coala Comer-
cian Superioarä gi a functionat cu denumirea de $coala Comercian
195

www.dacoromanica.ro
 Elementar& fi Superioar.e. Din Septembrie 1924 1 Ianuarie 1931, at
functionat pi cursul seal suprapus gcoalei elementare. La 1Septembrie-
1936, ;coals devine liceu cotnercial cu 8 clase ; dela Septembrie 1939 a in--
ceput a functions si internatul cu un numAr de 60 elevi.
Inc& dela inceput f eoala a avut un corp didactic distins care s'a
devotat instructiei si educatiei eleviloy. Printre profesorii ce au functionat
la Ocoala noastri, _dam pe domnii : Ovidiu Tino, primul director al Ocoa-
lei, C. Bondescu, lost director, Teodor Ioranescu, I. C. Rädulescu-Ramnic,
Dr. I. DAIWA, V. Bilänescu, Ion Diaconu, N. Al. Rldulescu, Dr. Const. C.
Chifu, Ion Irodeanu, St. Baicu, H. Boss, P. Georgescu-MAgurii.
Imbucurlitor este faptul cl satele ne dau un mare numAr de elevi. In
ultimii ani desi gcoala nu a mai primit elevi evrei, totugi populatia gcolar&
nu a scizut; iar In anul scolar- 1942/43, sporul elevilor este simtitor ; elevii.
sunt din judetele Putna, Tecuci si R.-Siirat.

Liceul Teoretic de fete

0 scoal& secundarl de fete a fost pe vre:nuri In Focgani sub form&
de Externat secundar", infiintat in 1889 din initiativa profesorilor Liceului
Unirete : G. Patnfil, N. Tipei, Stefan Vasilfan, P. Mironescu, D. Toma,

Fig. 89. Liceul Tecnetic de fete.

I. Colepiu gi Ernilian Constantinescu cad au predat gratuit limp de 2 ani,
1ncredintAndu-se directia scoalei anei Eliza C. Lupu. Externatul secundar
a fost recunoscut ca gcoal& public& pan& la 1901, cind a fost transformat
In Scoala protesionali gr. I", ce functioneazA gi azi sub denumirea de
...,Liceul Industrial".
196

www.dacoromanica.ro
 In 1917, in tImpul ocupatier germane, un grup de profesori ai Lice-
ului Unfree" : Teodor Iordinescu, Ovidiu Tino, etc., impreuni cu D-na Elisa
C. Lupu, profesoari la $coala -profesionali de fete, au lust initiative infiintirii
unui liceu particular de fete, sub denumirea de Liceul profesorilor aso-
ciatr.
Au fost multe greutitile intämpinate de conduclitori pentru obtinerea
autorizatiei dela Comandatura germana locali.
$coala s'a deschis totusi in Octombrie 1917, functionind in anii
vcolari 1917/1918, 1918/1919 vi 1919/1920 sub denumirea de Liceul de
fete al profesorilor Asociar cu programa Liceului de bieti. La sfArvitul
anului elevele se prezentau la examenul particular.
Asociatia a durat 'Atli in Tunic, 1920, and profesorii recunoscind
utilitatea etatizirii acestei vcoale, au iacheiat un proces-verbal, hotirincl

Fig. 90. Licetsi teoretic de fete.

formarea unui Comitet $colar care si facä demersurile pentru obtinerea

etatiiárii. Cum cererea Comitetului format atunci n'a primit nici un rispuns
din partea Ministerului Instructiunii, D-na Lupu s'a adresat Comitetului
$colar al Liceului Unfree" care a primit ca vcoala secundará a profeso-
rilor asociati si functioneze ca clase paralele extra-bugetare ale acestul
liceu In anul vcolar 1920/1921.
Directiunea Liceului Unirea" a convocat prima adunare generalt
pe ziva de 1 Decembrie 1921, in -care s'a ales primul Comitet $colar al.
$coalei Secundare de fete, recunoscuti ca vcoali publici prin ordinul -nr.
126.689/921 sub clirectionea D-nei Lupu $coala a functionat ca clase paralele
extra-bugetare ale Liceului Unirea" rani in April 1923, cAnd class I este
trecuti in bugetul Statului. La 1 Ianuarie 1924 a trecut tot cursul inferior
In bugetul Ministerului Instructiunii, lar In Ianuarie 1925 a trecut vi cursul
superior. Cum gcoal a nu avea local propriu, cursurile se tineau in localul
ticeului Unfree" in orele de dupi prim.
In 20 April 1923 s'a hotArit constituirea unei societAti anonime pe
actiuni, in vederea cumpirArii unui teren vi construiria unui local. In.
Decembrie 1923 s'a cumpirat din fondurile Societitii Anonime un local in
str. Apostoleanu, 5, gu suma de 700.000 lei. Cum localul era insuficlent
19T

www.dacoromanica.ro
pentru 'coa% aceasta a functionat in localul Liceultfi Unirea", pina in
Sept. 1926, cand s'a mutat in localul propriu din talea Cuza Voda, 43, pus
la dispozitie de Ministerul Instructiunii Publice.
De oarece í localul acesta era neincapätor, comitetele scolare care
s'au succedat au construit in curtea scoalei,`Incepand din 1930, bn local
nou cu etajt avand 10 sgli de clasa, 2 cancelarii si instalatiile sanitare'
necesare.
In anul scolar 1911/1942, Liceul teoretic de fete din Focsani a fost.
transformat dfn liceu tip C (cu 8 clase) in liceu tip D (cu 12 clase,
Mi,carea acolarà a Liceului de fete futre 1933-1943.
,

Orig. etnia. Religia Ocupatiunea pärin ilor

Anii -514
t.
o
7)p. ...
"-'
xo
°
gis
C.;
xti
u
xd
:y,
.4-.
rfr
V.
0
____

-
7.3
03
s.'
14
03
17, I:
lal
1:1 7,3
scolari o ., 44..
..T.
o
E
o
;
.1,-. I.
--8.
71 .1.),
c.
7 );
.3
ea
7,) ill
o
(4,1
o) 2A ir,4. 2SI'
r:4 W v) O c.) A A 41 U a. d w

1933/34 379 303 76 298 576 47 332 217 9L 31 40

1934/35 359 298 60 1 293 660 65 294 180 76 36 48 19
1935136 400 332 67 1 326 667 88 312 229 90 25 56
1936/37 429 371 58 364 758 95 334 289 72 21 47
1937/38 461 402 59- 393 959 96 365 255 -81 26 44 55
1938/39 450 398 52 389 952 115 335 268 73 27 45 37
1939/40 471 422 46 3 416 946 127 344 264 79 30 50 48
1940/41 531 528 3 523 8 175 356 309 61 34 79 48
1941/42 554 554 -- 548 6 232 322 309 58 39 92 56
1942/43 595 594 - 1 591 4 172 323 335 65 45 105 45

Liceul Industrial de fea

Locul pe care se allá construitá scoala a fost la inceput aL bisericii
Sf. loan. A trecut apoi in proprietatea judetului si s'a cladit pe acest loc
un gimnaziu pentru invata.mantul secundar. Legea a fost votatg de aduna-
rea deputatilor in sedintele dela -18 Martie si 20 Aprilie 1877. °data. acest
teren obtinut prin lege, judetul a construit pe el localul de astazi, terminat
In anul 1882, cand s'a dat in folosinta Ministerului Instructiunii Publice,
pentru a servi ca gimnaziu i liceu pana' la construirea unui alt liceu de
stat (actualul liceu Unirea", construit in anul 1899). Dela 1899, pana la
1901, In acest local a functionat Externatul secundar de fete". lá anul
1901 acest externat a fost- transformat in Scoalg profesionalg de fete", In-
cepind sl functioneze. cu cl. I, pentru ca apoi in anul scolar 1905-1906 sg
se Completeze cele-6 clase. Din acest an a functionat ca coalá profesio-
nall cu 5 clase, pana in anul scolar 1921-1932, cind prin lege s'a mai i-
daugat inca o clasg, functionánd Cu 6 clase pana in anul scolar 1927-1928,
iar dela aceastg data a functionat jaras' cu cincf clasa pana in 1936, cand
s'a transformat in licsini industrial cu opt clase.
Cheltuielile de intretinere i reparatiile necesario dela construirea lo-
198

www.dacoromanica.ro
 adica din 1882 gi /Ana la 31 Martie 1890, precum i asigurarea
pink' In anul 1896 au lost suportate de catre judet, lar dela aceasta ,data
trec in sarcina Ministerului Instructiunii Publice.
Pe langa aceasta gcoala, In Decembrie 1921 s'a Infiintat un atelier
practic de croitorie, unde au fä cut practica tat absolventele gcoalei, cat gi
un numär insemnat de eleve din ora, care nu puteau urma cursurile
gcoalei.
Localut acestei gcoli a fost gray avariat de cutremurul din 10 Noernbrie
19401 fapt care a fäcut ca coala sa nu mai poata functions in propriul ei
local. Cursurile s'au facut In diferite clädiri particulare puse la dispozitia
gcoalei cu multa bunavointa de acei ce au fnteles aceastä situatie. In acest
timp s'a reparat o parte din sälile de clasa i cursurile au inceput sä.func-
tioneze In gcoala.
Miscarea scolari a Liceului industrial de fete Intre 1933-1943
1...
o
7.; OcupaTia parintilor Religia
Anil
g c o tart
o --
7:4:
-5 w ,
.-a zi,
Q .
a,

as
..-
f.',
o
us
.r.
0
4".
....,0
1...
...
0 4.. 0
4'
0
u.
B' a)...
-174,

a) tc.1
...,
_
4;
.*
t.'
..,
CI

..c.
o
o ,,,3 o .."
4-. It%
rs a) :mu'
7.4
tu,
61

a -..
:7;
0
-4 ca..
mt
H
o
43
1
:-...
13
TO

15
E,
4 6' a&.,
.,,-- c,
.g.
g
u g o
4 .

C5
e
0
.s: .9-
LI
2-
2
a. .<4
i c5

1933-1934 245 86 159 6 59 23 40 48 4 23 23 19 218 5 22

1934-1935 248 68 180 3 41 27 43 62 3 28 30 11 218 6 24
11935-1936 225 66 159 3 47 26 31 53 3 25 26 11 198 5 22
1936-1937 218 68 150 2 49 18 38 50 1 29 23 8 194 2 22
1937-1938 213 78 135 2 52 15 36 50 5 29 15 9 193 5 15

1938-1939 222 85 137 3 58 15 30 50 4 33 16 13 210 6 6

1939-1940 247 105 142 4 63 20 25 58 7 39 17 14 238 5 4
1940-1941 259 110 149 1 67 17 21 71 9 45 17 11 255 4
1941-1942 259 118 141 2 74 24 18 62 10 48 11 10 256 3
1942-1943 251 120 131 2 85 26 17 58 8 32 10 13 248 3

4.tlezdmiintul pentru Ocrotirea Eefelor

Agezamantul pentru Ocrotirea Fetelor", institutie de asistenta so-
ciali depinzand de Ministerul Sanatätii, fi-a Inceput activitatea In Focgani,
la 11 Noembrie 1937.
Scopul säu este de a ospitaliza In chip gratuit in internalul ce intretine
o seam& de fete de varsta gcolara din urmitoarele categorii sociale : fete
gäsite, moralmente parasite sau In perico! moral ; orfane de unul sau de am-
bii parinti, as/rid o situatie materiala precara ; fete de familii dependente
(pärinti alienati, orbi, bolnavi de boli sociale de lunga durata, etc.) a caror
desmembrare definitivá sau numai pentru o perioada oarecare de timp
este inevitabilä ; de asemenea, copii din familii prea numeroase gi lipsite de
mijloace materiale care cer sprijinul asistente! sociale.
In cea mai tragic& situatie dintre aceste categorii se gasesc copii
199

www.dacoromanica.ro
gisiti copii ai niminui unii paräsiti de mici si crescuti la leagäne
san alte iustitutii de ocrotire, altii abandonati mai tarziu si triati de orga-
nele politienesti din ceata suspect& a vagabonzilor, cergetorilor I i celor
aflati WA capital pe strazile marilor orage.
Din medjul periferic al acelorasi orase mari (in care din cauza aglo-
meririi si a altor factori de vista viciul, boalele fi siracia sunt mai frec-
vente) provine si mare parte dintre copiii ocrotiti, Inglobati in celelalte
categorii enumerate. El prezintä, atit din punct de vedere iizic cat si
psihic, stigmatele mediului nes&nätos In care au trait : majoritatea sunt
putin desvoltati, subnutriti i lute° -proastá stare de higienä ; deprinderi
rele de tot felul se dovedesc a fi la unii numai influenta nefastä a media-
lui, la altii Ina persista si dau la ivealä tare sufletesti refractare oricäror
mijloace educative.

619
nium"
111

;4111111UUMUOCISCUliii
:IUflUU
rim' INN
u i to 111191a:1nm
9..

Fig. 91. Aterimiatuf pentru ocrotirea fetelor.

Nenorocirilor omenesti neputandu-li-se stabili granite precise, o altä

parte dintre fetele ocrotite de Asezamant (din mediae deosebite ale orasului
aglomerat, orasului de provincie sau satului) prezinta chiar dela inceput
o bona stare fizica si un corect profit psihologic.
Aces& interesant i variat material uman, internat in Asezamant si pus
in conditii normale de viaja, este supraveghiat din punct de vedere medi-
cal si observat in manifestirile sale psihice. In report cu ele metodele de
educatie diferi aproape dela caz la caz si dau rezultate pozitive sau ne.b
gative dupi mari oscilatii intre aceste doul limite.
Paralel cu actiunea educativa a Agezamantului, gcolarizarea copilului
ocrotit se face dupa varsta si situatia ce prezinta. La fnceputul activitätii
sale, institutia primind fete de toate 14h-stele intre 7-14 ani, problema
instructiunii lor (Incepind cu invatamantul elementar f i terminand cu ce!
200 IMINw111

www.dacoromanica.ro
 secundar) era prea varied si greu de rezolvat pentru personalul educator
Asegmantului. Aceasta, cu atat mai mult cu cat did, o scoala nu se afla
in interiorul internatului, fetele ocrotite fiind repartizate aproape la toate
institutiile de cultura. din Focsani.
Din experienta catorva ani de functionare, precum si a observatiilor
-scoase din datele statistice cu privire la rezultateie obtinute, s'a constatat
ci numai un procent de 28-300/o dintre aceste fete este bine inzestrat
ca intelect. Ele sunt Indrumate atre 5coli de grad secundar ! licee, Icon
normale si de gospodarie, unde sunt controlate de Asezamant i urmirite
an cu an ping la terminarea studiilor si formarea unei protesiuni intelec-
tuale. Restul de 70%, mijlocii sau obisnuite ca inteligenta, arata inclinatii
cAtre activitäti practice.
In vederea pregatirii acestora pentru o meserie care sa le dea mai
tarziu posibilitatea de a teal onest in societate, prin munca lor, Asezaman-
-tul a infiintat ateliere de lucru (croitorie, lingerie si tricotaje) in care fetele
-ocrotite isi fac ucenicia. Atelierele functioneaza dupa un regulament special

[ A,'"1

I
fl,.

; Lk '
1W
4, ..'. t` ,'
-

IF
.`

1 ,
a

I fg. 72. 7; Un atelier de crottorte al a¡ezimAntulut.

intocmit de Ministerul Sanatatii. Bine utilate si conduse de maestre califi-

Late, ele dau un randament satisfAcAtor.
Legea pentru pregItirea profesionala i exercitarea meseriilor creind
pentru ucenice obligativitatea invatamantului muncitoresc, cursurile profe-
-sionale de Ucenice functioneazt, din anul scolar 1941/42, in localui
Asezamantului.
Cum in prezent 660/4 din populatia internatului este format& din uce-
nice, se poate spune ca prin aducerea scolii in cadrul Asezamintului,
acesta asigurat directive unitare cu privire la pregatirea practica,
teoretici si educativa a fetelor ce ocroteste.
In intervalul celor sase ani de and functioneaza, instittitia a luat sub
ocrotirea sa un numar de 15 copii din orasul Focsani si juL Putna. Re-
partizat la cifra ultimului su efenctiv, acest numAr da wi procent de fr310
care nu este prea mic, avand in vedere cA institutiile similare fiind putine
-In tara noastra, actiunea lor nu poate fi localizatil De alttel datele statis-
lice actuate se vor schirnba foarte curind. Dn cauza operei destructive pe
9 201

www.dacoromanica.ro
care o exercit& de obiceiu risboiul asupra colectivitätii omenesti, numArul
copiilor ram* fin & sprijin este acum in crestere. MAsuri de prevedere
social& impun statului extinderea operei de ocrotire in aceastä directie.
Pentru a putea corespunde noilor cerinte, AsezAmintul a inceput organi-
zarea sa asa fel, ca chiar in cursul acestui an isi va dubla efectivul.
acest caz i contributia sa pentru jfidetul Putna va fi simtitoare.
Se vede din scurta prezentare a acestei institutii de inalt& umanitate
si idealism social, ca desvoltarea sa este un factor de progres national. Ni.
vom insista prea mult asupra rezultateloi obtinute; ele se pot deduce din
alAturatul tablou statistic, desi acesta nu are un caracter definitiv, primii
copli ospitalizati de Mezamânt fiind in curs de formatie. Incep&nd insA cu.
anul scolar viitor, la fiecare vacantl el va reda societatii, din matesialul
degradat primit, serii de lucrätoare care, reflcute sufleteste i pregatite-
pentru viata, vor contribui i ele la ridicarea nivelului muncii romanesti.
Multe dintre ele, neavand alt ajutor decal institutia ce le-a format, isi
vor gAsi In munca lor sprijinul moral al vietii si raspunsul la semnele de
intrebare ce le-au nelinistit, uneori, zbuciumata copiarle.
Miticarea §colará In Afezàmântul pentru ocrotirea fetelor
Intre anii 107-1943.
i

........ I Sit. ram. a meninx Scalar. elev. °entire

Anul
la S'
.7.'
...,

t.')
ntt
.:.).
13,..i.i to
IV.
,.i., 173
, co
a) .0
,-0)0c
a) ,,,
-0 = = ,...
.
3c:-.:..
71'7, 6.
a) tu a o
cm =
.., .
t°
CO 5.e.,

, rl .0,1 6. :I-, 'at = E o ,$) N:2 E

scolar -rj 50
c» ...r.t. "w' O 6) Q. 0) o iii. t:a, --"
led --. 1. 0
0. fl., =
C.)
ea GS
E. 0
0 :"
.7V' ea
c 7) 03 co) c".'"
-o 5
1:1
. ett al 7.1 as caco E ,t1, ig
O - E.
41.4 (X -6
A A
-C7)
u0 0 1-4-, -'g '-. xd ^t" c/
0 4;3 <4 '''' ct>
6 cu 6
Err?, cn-"'" cr> c5.3.z.,
1937/38 45 romanA ortodox. 8 33 4 21 20 4 38 2 3 2
1938/39 105 romana ortodox. 26 73 6 54 49 2 42 10 24 29
1939/40 95 romina ortodox. 23 63 9 42 45 8 47 7 16 L6 9
1940/41 105 romina ortodox. 28 71 6 48 55 2 18 27 33 20 7
1941/42 107 i omina ortodox. 30 68 9 52 51 4 29 15 38 18 7
1942/43 81 romana ortodox. 24 50 7 44 30 7 7 53 14 7

Cursul profesional de ucenice

In cadrul legilor internationale de ocrotire a muncitorului, elaborate
dupa rAzboiul mondial, au luat Hint& si in tare noastrA, dupa creearea unui
Minister al Muncii, diferite institutii pentru asistenta, incurajarea, indruma-
rea si luminarea lucritorului din toate ramurile de activitate, in scopul de
a-1 forma pentru un nivel de viati mai xidicat din puna de vedere moral,.
material si spiritual.
Printre aceste institutii de prevedere socialA se numAra i cursurile
profesionale pentru ucenici i ucenice, menite a tine pe viitorii meseriasi In
contact cu cartea si binefacerile ei, in cele Mesta ore de invatam'ant seral.
La Pocsani cursul profesional pentru ucenice" a luat fíin In anul
ocular 1919-1920, sub denumirea de Scotia. Industrial& de ucenice", fun-
ctionând pe linga §coala primará de fete nr. 1 pia in Decembrie 1920,
202

www.dacoromanica.ro
and a fost strAmutat la $coala primarä de fete in-. 2. Pentru acest timp
-nu se gäsesc in arhiva pcoalei nici un fel de scripte, apa a nu se poate
vorbi mai mult asupra inceputurilor. Din luna Decembrie 1920 pi 'Ana in
anul pcolar 1940-41, pcoala a functionat neintrerupt in localul scoalei pri-
mare de fete nr. 2-In anul pcolar 1940-1941 ea s'a mutat la $coala pri-
mará de boleti nr. 1, apoi in localul fostelor pcoale israelite ; lar din anul
colar 1941-42 functioneazá in clädirile Apezám-ntului penttu ocrotirea
fetelor" care contribue fa intretinerea sa, avänd inscrise la aceste cursuri
o mare parte din pensionarele sale.
Denumirea actualä de Curs Profesional pentru ucenice" s'a dat a-
cestei inslitutii de invátánant de citre ,Ministerul Muncii, in anul
1934-35. $coala a inceput, probabil, cu o singurl clasá profesionalá, pe
langl care a mai functionat pin& la 1 Martie 1925, and a trecut la Mi-
nisterul Ins tructiunii Publice pi un curs de adulte cu dota sectii: una cu
Miscarea scolará a cursu!ui profesional de ucenice in 1933-1943.
Originea Religia Ocupat'unea
o$-. etnicl Orin (ilor
Anul 75. ..0
iS xe ..
1...,
14
as
co
1.,
7z' a rii. -.
is

colar -i-(1j « 1 4, .2 .51, o ..ig .. 1.-, r.: it

E g z's o -o" f.1 as as 0) g 4, ,5)
4 o .;.. ,.. -.4 .. 0 Tv 70' -7,, o
ecg

w = o
Z 1:4 falc7) 0 CifZICI"-o.,)*
1933-1934 1,30 122 8 122 8
1934-1935 122 111 11 110 111
1935-1936 131 120 11 119 1 11
1936-1937 104 91 13 91 13
1937-1938 103 87 16 871 16
119381939 98 88 10 8-10
' 1939-1940 104 104 104
1 1940-1941 133 132 1 132 61 71 11 7 81 21 12
1941-1942
1942-1943
96 96
126 126
93
125 1
1
1 465021-451416 6
59 67 15 4 38 51 18
Spattilo,albe au s'au putut completa, Itpstad datele ta athivi.

analfabete, lar cealaltá cu eleve care nu aveau terminat cursul primar. Ciclul
de trei ani al cursului profesional care s'a mentinut pink' in prezent, se
-fixeazá pentru prima clatá in anul pcolar. 1922-1923.
Ucenicele se recruteazá pe baza de recensämänt, obligativitatea par-
ticipárii lar la cursuri fiind prevázute in Regulamentul de aplicarea legii
pentru preghtirea profesionalä i exercitarea meseri1lor" abia in anul 1938.
Corpul didactic, format in in.tregime din suplinitoare, era reprezentat
prin persoane care fáceau parte din inväpmântul public primar sau secun-
dar, precum pi din tinere bacalaureate sau absolvente ale, altor scoli se-
cundare pi chiar din functionari care, dupii orele de biurou, predau i cä-
-teva ore la acest curs. Pita in anul 1923-24 corpul didactic era de ambele
sexe. Din aces! an Ministerul Muncii dispyne capersonalul didactic al cursu- ..

203

www.dacoromanica.ro
rilor de ucenice sA fie numai femei. In practicA dispozitia aceasta se aplictt
Ins& cu eitiva aril mai tarziu.
Cu Incepere din anul 1933-34 urmArind pe deoparte creiarea unui-
corp didactic dedicat exclusiv invAtAmfintului muncitoresc, far pedealta in-
cadrindu-se in misurile generale luate pentru combaterea somajului inte-
lectual din acel timp, Ministerul Muncii cere ca suplinitoarele recomandate
pentru cursurile de ucenice sii fie titrate universitare.
FormAndu-si un corp didactic selectionat si sprijininclu-se pe interesul
deosebit pe care D4 Maresal Antonescu, ConducAtorul Statului, II acord1.
ucenicelor, InvAtAmAntul muncitoresc a progresat simtitor in ultimul timp-
Ori care vor fi In viitor transformArile ce le vor sureri aceste
cursuri, existenta si rezultatele lor de pinä acum pun in evident& hevoia-
de a forma, pria s coall, o ens& de muncitori, 'meseriasi si industriasi,
demnA, cultivat& si insufletin de adevAratA dragoste pentru tar&

$coala Technic6 Industriald Gr. I Fowini

Scoala inferioarl de meserii din Focsani, actuaba ScoalA technicA in-
dustriall de gr. I-iu, a luat fiintA la 1 August 1923, in localulSoc. pe-
actiuni Fierulu, pentru industria de mobile si impletituri de siring, socie-
late care se afta atunci In lichidare.

Fig. 93. §coala teoretici industrial gr. I.

In tot jud. Puma nu era pe atunci nici o small de meserii. Prim

stAruinta d-lui N D. Chirculescu bunurile Soc. ,,Fierulu au fost preluate
de cAtre Ministerul Instructiunii Publice, destinate fiind sA. serveascA la
Infiintarea unei 'coli de meserii in Focsani.
Dela luarea In primire a inventarului Soc. Fierul" s'au fAcut multe-
amenajeri in vederea adaptArii vechiului local ta cerintele scolii, care de-
altfel s'au mentinut, in linii generale, in continuu progres, dovedindu-se a
fi Intotdeauna de folos locuitorilor judetului.
In epoca desfiintArilor de scolir din 1929, cind In orasul Focsani aur
lost desfiintate $coala Normal& de InvAntori,Scoala Comercial&SuperioarA,

204

www.dacoromanica.ro
$coala elementari de Comerf si $coala Profesionalä de fete de subt patro-
natul Soc. Smaranda Apostoleanu", $coala de Meserii a fost mentinuti,
de oarece îi dovedise cu prisosintA utilitatea, fapt apreciat pe deplin de
senatorul de pe atiinci $tefan Graur, care si-a pus tot sufletul, luptind
Ventru mentinerea
In anul 1925, prin stAruinta d-lui N. D. Chirculescu, Ministrul Muncii
i Ocrotirilor Sociale, Ministerul Instructiunii Publice a dat fonduri
pentru renoväri si reparatiuni.
La 1 Septembrie 1936, prin noua organizare a Inv. Industrial, scoala
a cApätat denumirea de gimnaziu industrial, iar numArul anilor de studii
a fost redus la 4 din 5, cáti erau mai inainte.
$coala nu are internat. Intr'un limp a avut, dar a fost desfiintat din
lipsä de local si de fonduri. Lufind in consideratie faptul -cl cea mai mare
parte dintre elevii ce o frecventeazA sunt dela tara, problema infiintärii
unui internat este mereu ptezentl. S'au fäcut numeroase interventii la Mi-
nister si pe- lAngA Autoritätile locale pentru a se putea gäsi o modalitate
prin care sA se dea scolii o clAdire in care sä se poatA instala internatul,
insä toate au rämas fArl rezultat.
TABLOU d numärul elevilor care au frecventat coala
Technicä InclustrialA In ultimii 10 ani.
Nr. elev.
Anul Nr. Ocupatia
scolar
-
c d x i3$ i
c F., TOTAL Religia
o Absolv. pärintilor
A' rf)

- 0
--
1933-1934
1934-1935
66
63
29
42
95
105 I
17
12
.2......
. 1.1 E
1.2.
7.,. a'
1935-1936 79 34 113 9 co
zo tr.,... o
i..
1936-1937 85 56 141 8 En
1937-1938 110 47 157 13 co T.
....-
....; 'E.) o.
I .. 6 .. I 4.. a) .
1938-1939 97 66 163 20 49 gl ;i 74 '
1939-1940 103 63 166 19 -5 o2
.2 o :.....
;"<)

6 ..c,
1940-1941 105 57 162 22 t... El C.) 1.. 0
'OD ... CI xe T.:
I 1941-1942 125 72 197 33 ci Si ..S, 4.4 o
1942-1943 141 65 206
Desi scoala este in continuu progres si de mult si-a dovedit utilitatea,
localul in care este instalati precum i dotarea ei cu unelte v i masini lasA
mult de dorit, si sunt departe de a fi corespunatoare unei :Icon menite sA
formeze meseriasi i specialigti pe care astfizi Ii cere industria modernA.
La 1 Septembrie 1942, denumirea scolii se schimbA din aceea de
gimnaziu industrial in scoali technia industrialA gr. I-iu, lar durata anilor
de studii se märeste dela 4 la 6 ani.
$coala Technic& IndustrialA gr. I-iu din Focsani a fost frecven-
tatä 1ntotdeauna de un numär mare de elevi, iar, cu incepere din anal
1937, s'au inregistrat in mod continuu un numlir de Inscrieri la examenul
de admitere In cl. I, care a depAsit cu mult numArul de locurl disponibile
In acea clasä.

205

www.dacoromanica.ro
 'Dale ;slor;ee despre 3uslefea1 Slants
Tinutul Putnei, cu posibilitati multiple de viata, cu o avezare strate-
gia färi egal un adevärat nod vital al neamului nostru, cum il numeste
profesorul Simi o n Me h e di n.t i a fost Iocuit din timpuri strivechi.
0 civilizatie neintreruptä s'a desfävurat aici, fuel de pe vremea Cand piatra qi
lutul alatuiau principalul material din care omul primitiv isi fa cea obiectele
sale casnice vi cele de proba. Avezäri preistorice se gäsesc mai pretutin-
deni in cuprinsul tinutului : la Domnevti, Faraoane, Focvani, Ruginevti, etc.
iar in apropierea hotarului judetului la Bontevti, in jud. R.-Särat, dar apar-
tinind aceluiap cerc de civilizatie, V. PArvan a gasit o admirabilä ceramic&
din epoca La Mite. La Domnevti, la punctul numit ,,Cetatuia", s'a gasit
un interesant vas cu caracter antropomorfic, un vas-idol, care constituie
dupl parerea specialivtilor un unic um nu numai in partile Daciei,
ci chiar vi in celelalte regiuni cu ceramic& pictata. Piesa se gasevte In
Muzeul Etnografic al Liceului Unfree vi e pe cale sä fie achizitionata lde
Muzeul national de antichititi din Bucuresti. Se poate spune deci ca mult
inaintea aparitiei isvoarelor scrise finutul Putnei .a fost focuit vi viata care
s'a desfavurat aici in acele timpuri intunecate nu era eu nimic mai prejos
decht aceia care se desfavura in acea vreme, in celelalte statiuni insemnafe.
ale Daciei preistorice. Creatorii acestei civilizatii au fost Dacii, cad in-
cepind de pe la anii 1800 a Ch. se pot considera ca bästinavi in aceste
locuri. Se intelege ca Wind parte din Dacia, tinutul Putnei a urmat
soarta acesteia.
Pe timpul stapinirii romane, noui stapini au mieles sa puni in va-
loare aceste regiuni, construind drumuri, din, care unul avea o valoare
exceptional& : era cel care leaga Ardealul cu Moldova vi Dobrogea; stabi-
find muntii pe la Oituz, coborind pe Trotuv f i risbind dincolo de Siret, pe
care-1 urma pana la Barbovi. Pecetea romana a fost aplicata vi asupra
acestor locuri, ca pretutindeni unde acest popor civilizator staprinea. Dupl
retragerea legiunilor romane din Dacia, tinutul Putnei a suferit urgía
navalirilor mai mult cleat once alta regiune, din cauza avezarii sale in
pälnia dintre Carpati vi Dunare pe unde s'au scurs hoardele de navalitorie
In locurile mai ascunse, in luminivurile pfidurilor, pe vaile muntilor, se va
fi retras populatia care a continu-at sa traiasca ad vi dupa ce Dacia n'd
mai fost romana. Dintre toti avalitorii, acei ale ciror urme se fac mai
simtite in tinutul Putnei sunt Slavii. Numiri slave gasim peste tot in topo-
nimia putneani. Insuvi numele Putnei (= drum) vi Vrancei (= Tara
206 i

www.dacoromanica.ro
Neagri" sau ,,Tara Corbilor") sunt slave, Procesul contopirii Daco-Roma-
nilor cu &m'a, procesul asimilara acestora din urma se petrece si aici In
Putna ca pretudindeni in Dacia.
In timpurile care urmeazi nivalirii slave, in conditiuni ce nu ne sunt
cunoscute, dar ale ciror efecte le vom vedea mai tarziu, se alcatuieste
inteo regiune astazi cuprinsi In tinutul Putnei, care n'a fost intotdeauna
asa, o interesanta asuzare autonomi, o adevirati fundatiune de autonomie
taräneasca" cum o numeste- N. I or ga : tinutul Vrancei. Asupra acestui
finut/ca f i asupra regiunilor din jur, s'a inceput o tentativa de expansiune

Fig. 94. 0 tutti a Vrancei : Harta Mopiel \l'uncen., din 1810.

ungureasca, dupi t e stipanirea pecenegi cu urme in tinutul Putnei

disparuse si stapanirea cumani era in declin. Urme ale acestei incercari
unguresti le gasim pana astazi mai ales in toponimia Putnei (Agiud, Sascut.
Haga, Vizaut, etc).
O Incercare de stäpanire politicá pe cale religioasi o fac regí' unguri
prin intemeierea in pärtile ce cuprind si tinutul Putnei a unui episcopat
catolic al Cumanilor (1227-1228), episcopat distrus de nivela TAtarilor (1241),
O scrisoare a Papel Grigore IX catre Bela, prinful de comalia al
207

www.dacoromanica.ro
Ungariei, pomenelte de Vlahii ce se gisesc pe teritoriul acestui episcopat
gi cari dispretuind biserica romani, nu - primesc tainele bisericeqti dela
venerabilul frate al nostru, episcopul Cumanilor, care are dioceza acolo,

Fig. 95. Monumentul WI §tefan-cel-Mare dela Sitsefti.

Fig. 96. -- Mormiotul scriltottslui I. Slavic', la Schi tul Brazi (Panclu).

ci dela oarecari pseudo-episcopi, ce tin de ritul Grecilor'. Mai mult, unii

Germani li Unguri se Iasi ademeniti de acevti Valahi schismatici si fa-
candu-se una cu ace0i Valahi, primesc zisele taine, dispretuind pe Episcopul

208

www.dacoromanica.ro
.Cumanilor."-Se vede a elementul bistinag nu numai ca avea puterea de a
rezista incercirilor de stapanire politica gi religioasi ale regilor unguri,
dar chiar reugesc sa asimileze populatiile de alta origine- ce se gäseau in
,scopul urmarit de regii unguri in aceste pArti. Navala Wail dela 1241
spulbera tentativele maghiare. Ea inlesnegle si inchegarea in state indepen-
dente ale Romanilor de dincoace de Carpati.
Nu e dovedit prin nimic ca tinutul Putnei a lost stipanit vreodata
-de principatul Munteniei. Tendinta de expansiune a acestui principat e
anai intai catre Dui:14re gi Mare,. Hasdeu sustinea cA inainte de 1475, Mun-
tenia stapania toata latura occidentala a Moldovei Oa la Bacau.1). Contra
acestei 'Aren se ridica, Inca din 1885, Melhisedec care bazandu-se pe un
-document descoperit de el la Manastirea Soveje, document dela Stefan-
Noda, fiul lui Alexandru-cel-Bun, cu data din 1445 pomenind de sate de

Fig. 97. Teatrul ',Maur Gh. Pastiaa.

-pe Putna date de domn in stapanirea familiei °aril Ureacht, ajunge la

-concluzia, care este gi .ea adevarati, ca tinutul Putnei gi Vrancea au apar-
tinut Moldovei din vechime inainte de Stefan-cel-Mare. 9.
Dupa pirerile ultime (C. C. Giurescu)Principatul Munteniei a stapanit
catäva vreme doar partea rasariteanáfa judetutui Putna de azi, cuprinand
-satele : Ccilieni, Niinefti, Lungociu, etc., regiunea numita in sec. al XV-lea,
Dltenii, desigur o reglune de colonizare.
Tara Moldovei, intemeiata mai tarziu decät Muntenia (in 1359), se
-va intinde- catre Mare dar gi citre sud. Pe vremea lui Alezandru-cel-Bun
Lotarul e la Milcov. Intervine gi un tratat intre Alexandru-cel-Bun gi
Mircea-cel-Bitran. cu privire la acest hotar. Tratatul nu s'a pastrat. In
inordul Milcovului, domnii Munteniei mai stapanesc doar cetatea Craciun a
,). H aid eu, Isla,* Criticel a Romaniei, vol. 1., pag. 10, Bucurefti, 1875).
2). M e1hisede c, Notite Istorke pi arheologice, Bucurefti, 1885, pag. 97.

209

www.dacoromanica.ro
pin& la fínele domniei luí Basarab Tepelus (1482), cind va trece in stä-
pinirea lui §tefan-cel-Mare., Dela aceasti dati Milcovul va forma hotarut
Tinutului Putna, dinspre Tara-Romineasci,_ Din documente se vede ci
Vrancea doar in regiunea Muntelui se lovea de Tara Rornineasci.
In primele secole dupi intemeiere, Moldova a cunoscut o impArtire-
in tinuturi, alta decit cea de astäzi. In afari de judetele moldovene pe
cari le cunoastem in zilele noaste, au mai fost i altele cari cu timpul
au dispArut, teritoriul lor contopindu-se cu acel al altor tinuturi, deja
existente. Pe atunci, tinutul Putnei era mult mai mic cleat acum. Tinutut
de azi al Putnei e rezultatul contopirii a 4 regiuni distinctive : Tinutul
propriu zis al Putnei (amintit documentar pentru prima °era inteo scrisoare
din 2 Tulle 1431) regiunea autonomi. a Vrancei, regíunea de risfirit a ju-
detului Putna de astAzi (Oltenii) si tinutul Adiudului, in nordul judetului
Putna (mentionat documentar in sec. al XV-lea, XVI-lea, XVII -lea). La
origine, tinutul Putnei cuprindea doer basinul rAului Putna.
Tinutul Vrancei chiar dupi contopirea cu tinutul Putnei s'a
bucurat de oarecare autonomie. La inceputul sec. al XVIII-lea chiar, D..
Cantemir va pomeni in Descriptio Moldaviae de republica Vranceilk, Când_
Vrancea a venit in contact cu domnii Moldovei, ea se prezenta sub aspec-
tut unei comunititi perfect inchegate tfi organizate. Leatura dintre VrAn-
ceni i domnie s'a ficut mai intii prín Starostele de Putna. Ceva mai
tarziu pare si so fi creiat dregitoria vornicului de Vrancea 2. Vornicul
Vrancei era numit de insusi domnul Moldovei, dupi alegerea hatmanului
si e subordonat hatmanului si dumnealor starosti de tínutul Putneí, din
poronca domniei mele. Principala atributie a vornicului Vrancei era su-
pravegherea granitei. Uneorr i se da si atributii judecitoresti. La inceputul
sec. al XIX-lea, nu mai rimAsese din vechea autonomie decit forma in-
terni de organizare a colectivitAtii sAtesti" 8. 0 reminiscenti a autonomiei
vrincene este astAzi dreptul Vrinuenilor de a se folosi de sarea Vrancei
cu tot dreptul, de monopol al Statului, asupra sàrìi. O buni parte din
satele vrincene sunt anterioare intemeierii principatului Moldovei. Ele
alcAtuiau o comunitate asemAnAtoare celei din CAmpulungul-Moldovenesc
comunitate care arunci unele lumini asupra traiului poporului rominese
in epoca nivAlirilor.
Deasemeni unele din satele din tinutul propiu- zis al Putnei sunt ante-
rioare intemeierii Moldovei. CAnd la 12 Martie 1423, Alexandru-cet Bun
diruieste slugei sale Batin trei sate la Putna, cu vechile lor hotare pe
unde din veac au umblar, aceasta Inseamra cA cele 3 sate sunt mai vechi
mult cleat Alexandru, a cirui domnie incepe abia la 40 de ani dupi in-
temeiere. Citim, in ordinea sTchimei, satele din tinutul Putnei, mentionate
documentar, in primele secole dupi intemeiere : Purcelestii impreuni
cu alte dotal sate dispArute : Stanciulovo (Stinciulesti) si satul Mdrinii (26
August 1424); Seliftea Albiand Wick' locul unde fusese un sat cu acest
nume, Albiana, in Vrancea (20 Iunie 1443) ; (satul unde au fost
1). Auto! Sav a, Documente Putnene, Foc§anl, I9S9, vol. I, pag. XI.
2), AuteI Sav a, Documente Pu faene, vol. It pag. XXXVII.
9). I b Id, pag.

210 .1111M111111Ie.

www.dacoromanica.ro
 Stan HArtAganu) amintit odat5 cu Andria i CAliman (com. Vidra), la
August 1445; Soldefii (azi o parte din com. Fitionesti) amintit inteun
<document din 13 Octombrie 1469; In acelag document e amintit satut
Beitinefti, la Putna, numit astfel dupA Batin ce! amintit In legliturA cu do-
-cumentul din 12 Martie 1423, dat de Alexandru-cel-Bun ; Dimaciu (azi un
,cAtun al comunei Suraia), amintit intr'un document dela $tefan-cel-Mare,
din 12 Ianuarie 1495; Spdrietii (cfitun al comunei Diocheti) (13 Martie
1495) ;,5ecanii (azi Sigcani) din sus de Ajur (1494); Sclrbii, pe Milcov
unde este vadul ce! vechiui (uncle sunt astfizi Focganii), apare inteun
-document din 8 Februarie 1500; Pauleftii, in Vrancea (25 Februarie 1507);
Muncetul pe vales ZabrAutului (19 Februatie 1508). Datele pomenite nu
inseamna cl atunci au fost intemeiate satele respectiverci inseamnA numai

Fig. 98. Thud j costume de muatt (satul Nerefts).

cA atunci au luat contact cu cancelaría domneasca pentru unele cazuri de

-vAnzAri, cumpArAri, hotArniciri. Existau, in acelag timp zeci de sate cari nu
-simtiserA incA nevoia legiturilor cu cancelaría domneascA i deci nu sunt
.mentionate. documentar.
Contintam citarea de sate putnene, cu data aparitiei numelui lor in
iirisoavele timpului. (Aceste date le ham din lucrarea prof.-C. C. Giurescu):
.Din trecutul, judefului Puma, publicatA in Traduje fi actualitate romcinea-
-scei, Focgani, 1937,1 vol. III.
Strifoane (14 Februarie 1572); Bourenii (in Vrancea), apare 1ntr'un
suret din 14 Noembrie 1584; Topesti, Btirsefti, Negrilefti gi Feretii, din
Vrancea (3 Mai 1585) ; Spinefti (1600) ; Câmpuri, Verdea f i Rdcoasa (1614
lulie 2); Stroesti gi Pitunefti (1635 Mai 7); Soveja, Vittinefti si Clipicefti
(1646 Noembrie 17) ; Tulnici (1648) ; Florefti (1649 Iulie 7); Bo& (c. 1655-
1659) ; Diocheti (1659 Dccembrie 20); Domnesti, Crucea (1661 August 10):
Sascutul, Drtigufenii, Confil fill (1661-1665); Vizeiuf (Vizantea rAzfigeagcA)
smintit- la 3 Noembrie 1667; Colacul (1673- Mai 13); Valea-Seirii gi Gro-
4 211

www.dacoromanica.ro
 10); Olemti (1677 Februarie 17); Crucea-de-Jos,
zez4tii .( 1 677 Ianuarie
Crucea-de-Sus (1678 Mai 18); ..5'indrilari (1684 Februarie 26); Petrefti ce-
se cheama la uric Stroestii" (1686 Aprilie); Neiruja tti Ruget
la Vrancea" (1688 August 21); Volea Cozii (1689 Mai ..0) ; Volofcanii
(1690 Decembrie 29); Orbenii (1665-1695).
Adaugam cateva sate din Vrancea cu cronologia lor documentara,
asa cum reiese din vol. Documente Putnene" de Aurel Saya: Palana
(1694) ; Negrile#i(1709) ; Neruju-Mic (1745) ; Bodefti (1750) ; Gauri (1780)
Dealul Paltin (1784) ; Nistorefti (1792).
In documente gasim apoi o nauta de sate vechi putnene cari au
disparut : Beala, Pogitnefti, Speleftii, Purdus4tii, Leileftzi, Porufeftii,
Vinísäctii (astazi cupringi in Odobesti). Tigdneftii, Geirleftii, etc.

° e'a. - "'.1.47° i's"."- '

4". ' .
.,.,...9.:.
47,--_,. . .

, -. 4... -..42,-.

*.
er
'
.,
r.r.. ,,,..
- r -

2
_.
°'
. .

-- :.;¡

lzht,

"
.

° °°:=

7f.
.

. ,.... I. 11-'
'',.. . , , .e, ''. ' '

. ' ''. ,...: 1,,' ..rif ...-- ,/,.'.,*,.."11.7

, . %",t, O!' .4- z -?
,:,-.
'*"."," 4- ....t, ' ,S, :,.,,,
,:, ...,' r - ' 0,
'''.°

..r...
00-
-
.1% '7.4" .

°
I.-".;"
-- ,

Fig. 99. Tfputt ft port de ~ate (satul Neretts).

T6rgurile sau Orwle putnene

Cel mai vechiu dintre tfirguri a fost Adjudul (Agiudul), asezat la In--
tretaierea celor doul drumuri.: al Trotusului gi al Siretului. Capitalfi de-
tinut, el e amintit pentzu prima °ara ca oral de vaina in privi:
legiul din 9 Aprilie 1433, dat de lijas Voevod, feciorul fui Alexandru-cel--
Bun, Sasilor din cele 7 scaune ale Ardealului. Ca punct vamal apare si
intr'un privilegiu comercial acordat negustorilor din Liow, de catre Stefan-
cel-Mare, in 1460 Iulie 3.
Un targ disparut, pomenit In sec. XV-lea, e Thrgul Putneiu, pe
teritoriul comunei Bolotesti. In a doua jumatate a sec. al XVI-lea, el nu
mal exista.
Odobeftii, apar documentar pela sfargitul sec. al XVII-lea. Atunci era.
Inca sat. De abia In sec. al XIX-lea, va deveni tárg. Din documente se
poate vedea ca hotarul (mosia) Odobestilor a fficut odata trup comun cu
212

www.dacoromanica.ro
Vrancea. Pe timpul intemeierii Mînàstirei Miera (1686), cele doul Ware
aunt despArtite. Celebritatea Odobevtilor au fficut-o vinurile sale. Toti,
cAlAtorii strAini In trecere pe aici, prin tinutul Putnei le pomenesc.
Ala, francezul J.-M. Leieune, secretarul intinr al lui Mihail Sulu, vorbind
de vinurile de Odobevti, le g5segte la InAltimea celof de la Fontignan.
Cat privevte °rapt Fo.clani (nume care vine dela un Focva, probabil
proprietar de movie aici), primul document care-i pomenegte existenta e din
1575 lanuarie 30 (document muntean dela Alexandru Voievod). In acel
document, domnul muntean aratA cum a fost lovit cu InvelAciune, pe la
Focvani" de domnul moldovean, loan VodA-cel-Cumplit. De acum Inainte el
va apare necontenit, atilt In documentele interne, cit gi. In relatiunile despre
noi vi despre locurile putnene, ale cfilitorilur streini. Focvanii s'au desvol-
'1, f? ,...,-- IV.1,1,67 -7.5121
.;
..
' , ''''..7'' O''
.
. . t.
,...
:.'1'
',.:'t ... :
.... th-.1.....
r
., ..4,.
4' ti"40;

, 7

Fig. 100. Thud de munte, costume gi ocupatiuni:totsul lint( (satu1 Vida).

tat ca o statiune de granitri. La inceput pe teritoriul sliu au fost sate cari

prin unirea lor au dat navtere celor douA tArguri de mai tirziu : Focvanii-
Moldoveni vi Focvanii-Munteni. Abia pe timpul lui Vasile Lupu Focvanii
sunt pomeniti ca tfirg. In 1653, Vasile Lupu arde Focvanii-Munteni, capitala
judetului RAmnicu-SArat. Mai toti cAlatorii amintesc de curioasa alciituire
(concludentA pentru identitatea neamului romAnesc din cele douA (AO a
oravului Focsani, capitali de tinut, avezat pe Milcov, jumAtate stApAnit de
domnul moldovean i jumlitate de cel muntean. Acest °rivet - scrie un
anonim din suita polonu/ui-George ICra sinschi, sol la Turci pe la 1636
este chiar pe granite Moldovei cu Muntenia, pe care le desparte un park:,
sau mai bine xis o bank peste care este clAdit un pod de piatri. Atilt
podul, cAt si orAseiul sunt jumAtate a Moldovei, cealaltä jumAtate a
TArii-Rominesti Acelag lucru il spune: Bandinf, misionar catolic In
1),Ion Diaconu, ContrIbutle la informatlile cdatorIlor streinl despre reglunea
Milcovla, in Mlicovia, an. II (1931), vol. 1, peg. E.

213

www.dacoromanica.ro
Moldova (1644) ; Vito Pilutio, arhiepiscop de Marcianopolis (1687) Erasm
Henric Schneider de Weismantel (1712) pare mentioneaza belgugul vinului
gi al aril Facfind aluzie la Vrancea (probabil) el spune ca in regiunea Put-
nei e state, safe, Inca tAranul merge doar in dosul casei, dA putin la o parte
ipitnintul gi ia Mats sare de cat are nevoie. N'o poate insA vinde, nici
transporta de acolo.
In 1789 Focsanii ard. O spune geologul Hacquet`care cAlAtoreste pe
aici, a doua zi dupa lupta dintre ogtile austro-ruse cu cele turcesti. Tot
atunci e distrus si Adjudul. In.-1792 germanul Struve mentioneaza turnu-
rile celor 14 biserici ale Focsanilor, din care 6 de zid. In 1817,- Focsanii
au 5000 locuitori si 24 biserici. In preajma riisboiului din 1806-1812, rani-
grantul francez Contele de Moriolles, vorbegte de Focsani ca de un assez

6"

Fig. 101. Thud de bittint vanceal in port de vatl (satul TulnIcl).

grande vine*. In 1821 Eteristii condusi de Vasile Caravia, in drum dela

Iasi la Bucuresti, mid oragul, pentru ca numai dupa ateva luni cneazul
Gh. Cantacuzino Deleanul care scApase din mgcelul dela Tirgoviste, cu
300 de zavergii, sa arda iar Focsanii 1. In 1825 bantueste eiuma la Foc-
saniv de unde apoi e dusi la Iagi. In 1835 aflarn ca judetul Putna avea
populatia cea mai numeroasa dintre toate judetele moldovene. In 1836
domnitorul Mihail Sturza laud& pe Focsaneni ca au lucrat cu insusi a lor
mijloace pardosirea unei ulite din nou", iar in 1837 constata cu satisfactie
di se facuse un pod peste spa Putnei pe o intindere de 45 stanjenf. Ana-
tole de Demidoff, vizitand In acelag an, 1837, Focsanii vorbeste de politeta
cu care a fost primit de pregedintele districtului" si pomeneste multimea
Evreilor din oral. In 1843, Focsanii au un spital cu 241 paturi gi cu un

g
1). N. Al. Ridu le e c u, Calduza oraplul Focpni, in Milcovia, art. Ill, vol.
1-2, pag. ;07.

214

www.dacoromanica.ro
venit de 5851 franci. In preajma unirii Principatelor se vorbeote de Foc-
oani cti de o eventualä capitalä a Tirii Romineoti. ()rapt adipostegte
dupi Conventia dela Paris Comisia Centrali care trebuia si coordo-
neze legiuirile celor doll& Principate -Unite i Curtea de Casatie. Oragul
Focsani ajunge astfel oraoul simbol al Unirii. Incheindu-oi discursul tinut
in adunarea electivi a Moldovei, la 28 Ianuarie 1859,Mihail Kogfilniceanu,
deputatul oraoului Focgani, spunea :
Numele Milcovului contineasci de a mai exist&in limbagiul rominesc.
Dumnezeu ne-a ficut im singur popor. Acum a sosit timpul ca si lucrim
ca un siVur i acelao popor. La Focoani, la Focoani, dar Si acolo, im-
preuni ctkinecuvintarea Domnului pirintilor nootri, si serbim marea
särbátoare invierea Romitniei"; Doi ani mai inainte, in Divanul ad-hoc
al Moldovei, alt deputat de Putna, tiranul Ion Roati, se fäcuse interpretul
simtimintelor oi nizuintelor Rominilor. Bucuria Focoinenilor, in urma
oraoelor Focoanii-Moldoveni i FocoaniiMunteni e exprimati de
telegrama prefectului Robescu citre Ministerul de Interne : Intuziasmul
Focoenenilor pentru definitiva unire a acelui oraoiu este la -culme". (Math'
cu tnirea, tinutul Putnef,- tinut intotdeauna ,moldovenesc, devenia judet al
Rominiei.
Acestui tinut ti era sortiti marea menire a adiposti in pimintul
sfintele oseminte ale acelora cari la Märioti-MArioeoti, Muncelul vi-au dat
vieata pentru implinirea idealului nosiru national.
Aci, in Patna, mai mult decit in alte pärti, ne vorbeote pämänthl. Ne
vorbeote pamtintul, dar ne vorbesc i giwsurile fiilor säi a1ei, cari dela Mi-
tropolitul Varlaam invätatul mitropolit moldovean, originar din pirtile
Boloteptilor pink' la Duiliu Zamfirescu, s'au näscut pe plaiurile acestui
tinut.

215

www.dacoromanica.ro
 Fig. 102. Palatul Administrativ.

216

www.dacoromanica.ro
 Note eillineAsier;ce
ea
=supra' 3atilefuog us dosames
Judetul Patna e un loc maret de prefacere istorici romaneasca. Cer-
cetarile recente archeologice par a dovedi ca in cuprinsul sau avem a face
-cu un strat preistoric plin de mult interes tiintific. Afa, V. P â rvan
stabilefte si Putna sta. in calea drumului N. S. din Campia Munteana
Trotuf -Pan ciu-Focf ani-Buzau-Urziceni-Valea Mosthtei- Dunare, pe unde s'au
petrecut navalirile barbare din Carpati spre Balcani, drumul acesta legand
cele doua fleauri -esentiale cu directia E. V. f i V. E: drumul geto-eleno-
celtic, pe Dunare fi drumul iranian Olbia-Tyras-Poiana-Oituz-Vaile Tarna-
velor i. ale Murefului. Dar pe aceste cal de circulatie iraniana s'au des--
fifurat migratiile cimmero-scythice 1. Deci substratul ethnografic al judetului
nostru are o vechime macar de doui milenii. Lucrul e dovedit fi de re-
-centele marturii archeologice (aflate in cateva randuri nu de specialifti, ci
de intamplare...)- din cuprinsul judetului : topoare gatzite din piatri (neo-
litic), vase getice cu turla, cupe neolitice de lut (epoca cucuteniana), perle
de coral fi penlantive de potiu" (aproape unice in Romania), vase stea-
lopyge, etc. Po?ulatia Putnei era deci intr'un stadiu evoluat de c!vilisatie
Ina din epoca neolitica si cea de bronz. Domnefti, Nunes% Odobefti,
Ruginefti, Sascut se aflä pe locul unor sate preistorice. La Domnefti, a-
proape de albia Siretului, s'a aflat un vas steatopyg de pamant, reprodu-
can& forma corpului omenesc, model rar in materialul archeologic románesc
(acum e la Museul Regional al Liceului Unirea"). El poate fi datat apro-
ximativ 'Ana la anul 2000 a. Chr.
Statiunile acestea putnene se invecineazi cu un 'ant circular archeo-
4ogic: Bontefti-Faraoane-Carlige (din Rainnicul.sarat), Poiana i Corni (din
-Tecuci), dovezile unui ansamblu Intins de trai preistoric, cercetat In parte
Je V. Parva n2 fi de archeologi tineri ca Etn. Colin fi J. Nestor 3.
Eleductiv fi fara alte probe archeologice aglomerate (care au inceput, de
.altfel, sa apara fi in Vrancea In satul Barsefti s'au gasit ciocane neoli-
lice), se. poate afirma el prin regiunea antestepei gi mai cu sama in cea
montatià au saläfluit Dacii care pe la 290 a. Chr. se supuneau teniutului
rege Dromichetes aratau vitejia sub comanda lui Decebal in primal
1)17.Pitvan, Getica, 174-177
Ibid., 165.
cf. Milcovia, IV. 33-46.

s--It 211

www.dacoromanica.ro
secol al erei creotine, dupi lirica expresie a istoricului C. C. Giur es cu I...
Sub stipinirea romani judetul Putna a fost un loc strategic fruntaor
dar oi regiune cu vaduri comerciale. Era un drum care lega Ardealul cu-
Dunirea de jos, stribitind Carpatii la Oituz, urmind cursUl Trotuoului
pin& in Siret spre Barbooi. Fireote ca acesta avea. ramificalii in cuprinsul
Putnel; cici pare ca a mai fost o alta cale ineeptind dela Adjud, urmind
cursul -Siretului pe dreapta, treeind apoi peste riurile Putna, Rimnic, Buzau
oi Ialomita, ca si ajungi la Dunire in dreptul Silistrei. Din acest oleau se-
desficea altul mergincrin Oltenia, pe sub poalele podgoriilor Putnei oi
Rimnicului-sirat, poate in apropiere de localitatea Ramidava" care
dupi indicatiile geografului Ptolomeu -- poate ca ar fi de stabilit chiar
prin Vrancea (e suggerarea aceluiao istoric).

Fig. to': - Casa in care s'a niscut Mop Ion Road (satut CAmpurt).

Este sigur ca am avut pe-aiei in epoca romana o inflorire econo-

mica rail : soldatii oi negustorii cutreierau pe drumurile amintite pentrtv
*dig oi schimburi monetare la Sascut s'a gisit, in 1935, un tesaur ro-
man cu dinari de argint dintre anii 54-192 d. Chr. (189 piese dela Traian,
128 dela Hadrian, 140 dela Antoninus Pius, 102 dela Marc Aureliu 2).
In evul-mediu soarta judetului e tot una cu a celorlalte regiuni ro-
mineoti : dintre succesivele invasii, aces slavi last' urmi trainici, risfrinti
mai ales in toponimie, dela oes pin& la munte. Astfel, toponimicele fruntaoe :-
Puma, Nclruja, Mikovul sunt slave : Fuina inseamni (dupi filologul G.
Weigand) cu drum", Mikov (dupi Iorgu Iordan) gratios", lar Näruja
1) v. studio! Din trecutul jade/alai Patna, in Ion Dia con ts, Tradttie ,sitc-
tualitate romdtteascd, Fociant, 1937, III, 1-26. i
') cf. G. Sevareants, Tesaurul monetar din &scut din epoca imperiulut roman-r-
y. Tradifie a actualitate romdneascd, III, 5.

218

www.dacoromanica.ro
.frumoasau. Altele : Nerejul- mistrer ; Coza - capre ; Vrancea chiar -
,,tará neagri" (denumire din pricina piclurilor dese de brad),. ori chiar gi
.tara corbilor". Celelalte reflexuri foponimice apar ca foarte slabe (Agiud,
Caliman, Helga, Sascut, Tichir4 de pildii sunt unguresti), cloyed&
totusi el s'au putut intimpla infiltratii streine peste vechiul strat de vieat&
local& daco-romani. OH cum, vieata originará amine anonimi, larvark
-fir& atestare istorici, pan& in 1228 cind'in pirtile Putnei propaganda ca-
tolici intemeiazá vestitul episcopat cuman pentru. increstinarea Cumanilor,,.
peste care se präväleste, in 1241, nivilirea Marl conclusi de principele
viteaz Bochetor, ajungind prin pasul Oituz pin& in Tara Betrsei f i la Brasov.
Zorii ctitoriilor voievodale - Moldova si Muntenia apar. La in-
-ceput marginele acestora sint vagi. Dupi mentiunile documentare Alexan-
Alru-cel-Bun se pare el intinsese hotarul Moldovei 'Atli la Milcov, intrucá't

Fig. 104. Cad ImbrAcati,. de Pa01 ,,eu plated., (male; BOW Spineft1).

boierii voievodului se dovedeste t:A aveau in stápinire sate intre Milcov si

Putna, contrar deei plrerii lui Has4eu, sustirand cA inainte de 1475 Vran-
.cea este a Munteniei argument in continuare cu ce crezuserá cronicarii
isi Dimitrie Cantemir. Pink' astäzi intiia mentiune documentará clespre Putna
e inteun document din 2 Iulie 1431 scrisoare latiná prin care La-
clislau Apor vesteste pe-un jude brasovean ca Alexandru-cel-Bun a
adunat osti la marginea ¡Aril, trimitind pe marele slu vornic versus Putt-
nam" spre Putna. Tot aici e mentionatá latii si Vrancea per via
Varanche pentru ca Putna si mai apari gi inteun document din 12
Martie 1423, prin care tot Alexandru-cel-Bun -face danie de trei sate pe
Putna", unui om de incredere al sat*.
Ca orânduire administrativá, judetul trebue si fi fost organizat co-
Tespunzátor unititilor geografice naturale (vIL munti), sau formatiunilor po-

219

www.dacoromanica.ro
Mica stribune (cnezat, voievodat). Judetul Putna deci a fost la inceput un,
tinut cuprinzand numai bazinul riului Putna, astfel ci ocupa o suprafatai
cu mult mai reclusa decid a judetului de sil. Dovada e tinutul Agiudului",
mentionat In dout documente dela Stefanita Vocli (1527) si Petru Rares O i-
contopit -.- probabil pe la 1591 cu tinutul vechi al Putnei. El exista
inca In 1647, vremea lui Vasile Lupu. Cu acesta, Impreuni c4 tinutul ,,01-
tenilor" -- allá tor dupi C. C. Giurescu In estul judetului actual - apoi cut=
Vrancea s'a format in vremea reiormelor administrative moderne judetul-
Putna care a suferit pina In zilele "noastre scurtari sau lungiri, filma capri-
ciul intereselor locale prea adesea politice si nu potrfvit configuratiei
lui geografice, ethno-istorice vi economice.
Toate aceste considerente arati cA pe aceste locuri de rascruce geo-

Fig. 105. ,,Scrins'iobtsa de Papi (satul Spinefti).

ethno-istorici a fost o irle* local intensa ce nu se poate circumscrie la o.

umila invasie pastorala, de data recen% din spre Ardeal, cum s'a incercat-
cel putin pentru regiunea Vrancei 1.
Sint si alte dovezi despre vi talitatea ethno-istoricä a Putnei O i a Vrancei-
Cercetarile recente istoriografice asupra Vrancei si a regiunei invecinate,
Rämnicul-sarat, stabilesc peremptoriu ci toti calätorii streini trecind pe--
aici din Poloni i In drum spre Constantinopol 'si aratä unanimi surprin-
dere In fata mozaicului de populatie localà (moldo-munteanli), a variatelor-
bogitii, dar si a starii precare geografice. Asa, Schilling, Thugut, Metzburg,
Oechsner, Raicevich, Raoul Perrin, L.aurenqon ori Demidoff toti diplo-
mati si calitori strein( preamäresc vinurile bune", bunitatea ospitaliera.
,). A. V. S a v a, Documente putnene, Foclant, 1921, 1, p. XVI. Argumental a fost-
apostrofat inci din 1930i- cf. Ion Diaconu, Pastor-1Eu! in Vrancea, 7; rinutul Vrancel,
Bncurefil, 1930, I, p, LXXX-VI.

220 "

www.dacoromanica.ro
a blinzilor Putneni, instabilitatea vietii de familie In fa(a unei josnice fisca-
HMO .domnegti, allturi de raritatea pitoreascli a peisagiului In care totugi
zice pe la 1787 agentul diplomatic lletzburg a putut 'eni dela Iasi
la Bucuregti pe drumuri de tot stricate 7.- gtinz verdorbenen Wege", Ca
gi Oechsner, in 1784: pe drumuri presque partout impracticable? 1. Era
la -culnie fireasca ruini economick a jinutului in urma jafurilor risboinice
dintre Rugi, Turci gi Austriaci. In memoriile tuturor alAtorilor gi diploma-
tilor acestora accentul cade unanim pe bunAtatea Valahilor nobili gi de

Fig. 106. Beau! vrincean Costin Neagu (satul l'ulialci).

gloate die Gutherzigkeit der fiihrnehmen und gemeinen Wallachen".

Acegti Valahi" nu shit deal populatia Putnei si a judetului sudic megieg,
Rimpicul-särat, cu care locurile noastre au avut prea adesea aceleagi vi-
tregii de fnfruntat.
E ciar ci judeful acesta rlscrucea atitor vicisitudini istorice cu
greb poate fi studiat, avind aspecte loarte variate, Toattt fib* lui e ca
1). cf. Ion Dittos' u, Folklor din R.-sdrat, I, p. 1XXI.

221

www.dacoromanica.ro
si ne exprimam oarecum figurativ un joc ascuns oi ciudat al marelui
Destin. De iildA, Insgoi compunerea lui geologica coincidenta cu 'varie-
tatea ethno-istorica --- e parca uti capriciu al istoriei paniantului: iudetul
s'a vizut din expunerea geografica preliminari a e aoezat la curbura
nord-estica a Arcului Carpatic continuind regiunea de trecere a Ram-
nicului-sarat intre Muntenia de rasärit oi Moldova de sud. Depresiunea
Vrancea inglobeaza pe cea din Jitia-Bisoca, printr'asta atatea fenomene de

Fig. 107. --, Ctoban vrincsan, Cu ,,sarici4. (satul Piuleftt).

morfologie geografica avind intima legIturi. Dar formatia lui geologici e

in sine un sir neintrerupt de revolutii unice in Carpati: pamantul vrancean
a fost in framantari tectonice far& odihni, astazi cu un centru seismic al
doilea ca insemnitete pe glob 1, iar pentru studiile geologiceav' .'nd stia-
tele de Tisane cunoscute in nomenclatura internationala a disciplinei 2.
* *
*
O privire positivi asupra aspectelor ethnografice putnen flu e cu
1).G. Demetrescu, Persistance -et isolement du foyer seismique de/o région
de Vrancea en Rournanie, Bucuretti, 190, 1, 8.
2). cf. St.L Mat eescu, Cercetart geologice in partea externa a curburet sud-
est Ice a Carpatilor romdni, Bucureftt, 1927, 6, 9.

222

www.dacoromanica.ro
putintä deocamdati. Singuri regiunea Vrancei a avut norocul in ultimele
donä. decenii de ativa cercetittori seriosi. Din Picate si acestia au venit cu
mult prea tirziu, cind vieata arhaici fusese modificati de influenta orasului,
devastará ii urma rizboiului trecut, sau chiar pierduti prin fireasca uzuri
a oricirui curent de civilisatie j culturä veche care se ciocneste de imita-
tia violentä a modernisirii prin alfabetisare, armata, administratie.
In stadiul cercetirilor actuale, studiile si volumele publicate de Aurel
Sayal, C. D. Constantinescu-Mircesti si H. H. St ah le, apoitrei
volume numai de Stahl 8 si cele abia de amintit ale lui Ion Diacon u,

-.

Fig. 108. Ciobaa vrincean, cu (satui TuInici).

pot ajuta pe cineva si sustini ca Vrancea e o regiune unde s'a ylesvoltat
o vieata local& energici, cu norme juridice proprii, fixe, cu organisare ad-
ministrativa autonomi de ierarhia domneasci, avind o arti popular& ex-
presiva si-9 literatura traditionala in floare chiar acum 13 ani, cand Mio-
rifa apares lateo colec(ie in 91 de variante, cu forme poetice incontestabil
superioare celorlalte oferite de restul demeniului daco-roman d.
3). S a va, Documente putnene, I, 1929, 11-1930.
1). Documente vrdncene, 1929.
!). Iverej. Un village d'un.e rigion arhaique,i, 111, azcuraftl 1939.
Diaconu, rinutui Vrancei, I, 1-159
223

www.dacoromanica.ro
 Din pAcate partea nordicA, cea estici i cea.4ud-esticl a judetului nu
stilt de fel studiate din pricini care se vor vedea odatA...
Prea schematic, dovezile ethnografice ale Vrancei uneori revela-
toare slut urmAtoarele
Vrancea e Ina un tinut de vieatA pastoralA arhaicl. CercetArile de
musicografie folkloricA tind sA localizeze aid capodopera folklorului nostru
poetic, Miorita (conclusiile luí Ovid Den s u si an u gi Const. C. B r A i-

Fig. 109.
1,f

r !

-
'
.te

, N 4

Cloban vrincean Cu glugi 1 hcimefl s'tobineascl..(iatui Spiaefti).

Ioiu ). Tot aici a fost surprins al doilea motiv popular, realizat superior,
Ccintecul Gerului.
Trecutul pAstoresc a! regiunei se poate urmAri deja 1656 incoace.Re-
-giunea era pima in veacul trecut o rAscruce vie a vietii pästoregti din Ar-
deal, Muntenia f i Moldova'''. Pe ,,Ifitasurile muntilo-r (poteci, drumuri co.-
mode, pe unde se urcau gi se sc9borau oile spre pAgune, pe plaiuri) se
intretiiau turmele Birsanilor dela Soveja, plAtind dAri, ori privilegiati, cu
vornicii lor, plingindu-se de vamegii sau starostele de Pufna, fAcAnd -co-
mer cu brinzeturi i Impingindu-gi turmele care Bugeac, ca si ajung1
spre IndepArtata Crimee. Dar i aspectul contrar e dovedit de documente
224

www.dacoromanica.ro
pe la 1600 se gAsesc in Brasov Vanceni pentru relata comerciale ; prin ur-
mare, un energic schimb de popthatie intre Ardeal vi vestulludetului prin
pastoril i comert
PAstoria ina mai este in Vrancea in vechea ei infitivare. &Ana ivi
pistreazi cadrul ethnografic de-acum 50 de ani and unja feratA a socie-
-tAtilor de exploatare forestierA nu speriase sAlbAtAmunile intacte ale codri-
lor vi nu prIbuvise peisajul. Practicele pAstorevti dela stAnS, ea i traiul rustic
al satelor, !ncepe insA a se clAtina. CiobAnia" nu mai e astAzi m-ndrie
vranceneascA, ci feni pentru trneret, daa nu chiar pacoste. Sunt sate in
care ocupatia este epigonicA (Tulnici), numai ateva (Spinesti, Negri-
les ti, Nereju) pAstrind inca traditia nevtirbitä a acestei indeletniciri romA-
ne$ti strivechi care a consolidat in evul-mediu hit* neamului.

Fig. 110. ,,Tipart di pipur ti ,,ca, sitap. (satul Spinett1).

Fireste el vi reportoriul muzical si poetic e astAzi redús. Chiar Mío-

rita se -v,a stinge in ateva decenii, inlocuitA de pe acum prin palidele ro-
mente orAvenevti.
* *
Vom arAta sumar caracterele artet populare vrAncene, coincidente cu
ceea ce ne oferá celelalte regiuni specifice (Hategul, CAmpulungul Molao-
venesc, Maramurevul, etc.).
Sculpturile in lemn, teskturile san cusAturile se taracterizeaz1 prin
desenul liniar, geometrisat, sau unía curbA continua (spiraIa meandrA in ce-
ramia, unja dreaptA ,sau frAntA Iti tesAturi vi cusAturi), Conturul vegetal vi
animal zoomorfia e necunoscut in arta popularl de pAnA acum 30 de
ani, frecvent insl in ceea ce s'a imitat mai cu samit din 1916 incoace, prin
1). Discon u, Pastoritul In Vrancea, Bucuteiti,41930, 5-8.

'225

www.dacoromanica.ro
contactul cu importul dela oras. Este ciar cA avem a face cu un adevIrat
substrat trac viguros care se baza pe desienul abstract geometrisat. De adaos-
ci in executarea cusäturilor se intrebuinteazi mai mult coloarea rosie, rar,
negrul, pregitite din vegetale prin procedee foarte ingenioase. Ceramica
regiunei Intrebuinta spirala vaselor neolitice, dupi dovezile recente aflate-
In satul Birsesti.

Fig. 111. Tipat di cal sine, (satul Spinelti).

Arta, cu totul stilisati, lateo geometrisare energici si generall

Vranctea (cu slabe reflexii i. in nordul, estul §i sudul judetului) o dovedeste-

Fig. 112. uTipat di cal vitae, (aatul Tu1nici).

sculptura in lema a tipareloril pentru prepararea la stâni si in gospo4
t'U-je a casului säratTM, a pipu§ilor de cal Mirar (cum le numesc Van-
cenii), a stillpilor la casA, bitelor ciobAnesti, furcilor de ton, fluerilor, lin-
gurllor, etc.
226

www.dacoromanica.ro
 Imbracamintea taranului vrAncean, Cu itari stramti, caciula vi glugh, e
-o ramäsiti daca ; iar nomenclatura uneltelor casnice, a technicei agricole,
a pastoriei, dovedevte 'jasa substratul latin.
In privinta positiei graiului putnean in interiorul limbii daco-romine,
el are un determinat caracter möldovenesc, dupa cite a putut precisa un
detailat studiu filologic al prof. Iorgu. lord an 1. Anumite particularitati
morfologice irisa au caracter curat moldovenesc (perfectul compus pers.
a III-a sing. vi plur. a auxiliarului si iotacizarea verbelor cu tema den-
tala). Fondul graiului popular din Putna este profund moldovenesc. Sunt
asemAnári puternice intre graiul din Putna vi ce! din Rimnicu-sarat, expli-
cabile prin vecinatatea gebgraficA a tinuturilor cara alcAtuesc aria de tron-
sitie futre dialectul moldovenesc vi ce! muntenesc. Influentgle linguistice

Fig. 113. ,,Ploss't d/ Btalov44 (satul Tul:Ad).

-reciproce apar in favoarea graiului putnean ce-a imprnmutat pe cel recia,

.devi variante de pronume demonstrative muntenevti radiazi-sporadic pina
In satul Mica.
Ramane de indicat de sigur, sumar ceea ce constitue propriu
zis originalitatea sufieteasca a unui finut : creatia lui folklorica poetico-mu-
sicala. Dar vi pentru acest punct de vedere material informativ avem numai
din Vrancea, restul judetulur ramAnand inca un pAmant absolut intact. Cae'
ceea ce s'a publicat prin revistele si gazetele locale Cdminul, Framántäri
.didactice, Mikovia -
sunt ori cercetari entusiaste abia schitate, ori obici-
nuita stransura folklorica fara metodä, prin once arnator marunt.
Tot ala de nefericit a fost judetul si in privinta musicografiei popu-
.1are : niste preliminarii cefcetari cu fonograful tip Edison", intreprinse de
prof. Const. Brailoiu insotit vi ajutat de subsemnatul, au fost zadarnicite de
1). Ethnos, I, fasc, I, pag. 90-117.

4~1 227

www.dacoromanica.ro
risboiul actual. Ele Ina erau fAcute pi atunci sub priviiea suveran imp a-
sibilA a bugetului public...
Ala dar, materialul poetico-musical colectat Ora astAzi permite nu-
mai aceste constatAri pi numai pentru Vranceo :
In ansamblul folkloric daco-romin regiunea, e inteun regres evident,
pentru orice folklorist .incercat, Ce s:a cules pinA In 1930, dovedepte o vi-
goare folkloric& remarcabill. AstAzi insA materialul liric e cu totul itnputi-
nat, temele reducindu-se la ciclul haiduciei mai ales pi al erotismului
propriu-zis. 0 poesie pAstoreasa abundentA nu s'a pistrat, ill afarA de
motivul Miorifet, care alcAtue cu adevArat zestrea poeticA pi musicall a.
regiunei.

Fig. 114. Scoartla. veche de 120 de ant (eatul Tulnici).

Nu avem-nici chiar un aspect contaminat al ciclului ciob&niei, chip&

cum nici urme variate de alunecAri, adaptAri sau degradAri poetice. Ele-
mentul satiric al chtuiturilor pAstreazA palide ecouri ale ciobAniei, coraune-
de altfel si celorlalte regiuni, mai cu sami Ardealului.
Dintre temele lince, preponderente sunt cele de haiducie, simplificate,
pi Ara resonanta amplA ce-o .poate dovedi pi astAzi folklorul poetic oltean
pi cql ¡mutest'. Cintecele de haiducie numite unanim de inimA albas..
trr. si 1nglobate in cicluI elegiac sunt preferate pe la Jump, cumetrii pi
petrecerile de duminecA cu lAutari. Sunt preddecte bfirbatilor pi rar an-
tate dar mai cu samA declamate de tineret. FlAcAii pi fetele au in-
ceput de altfel si pArAseascA pi aceste resturi (pe alocuri asa de inexpre-
sive) pi sA 1a3prumute corciturile musicale dela orase. LAutarul de mahala,
bantaN (fanfarA rudimentarA alcAtuiti din clarinet, un corrlf pi o tobA"),.
precum si Radio pregAtesc apoi stingerea definitivA a acestor licAriri ne-
fericite.

228

www.dacoromanica.ro
 Sint Ina sate In care mai IntAlnesti ate un rapsod popular rislet
(de unul am dat in 1936, in satul BArsesti, intr'un drum de documentare
literati a d-lui Mi hail Sad() v eanu ), Din picate un asemenea in-
formator e la o virsti and nu mai poate reproduce melodia, lucid te mgr.-
ginesti si notezi textul poetic conturat formal f i Inchegat ca expresivitate
lirici.
In satele din Vrancea sudica (Nirtija, de pildi) s'a aflat si cite o fat&
care avea darul plizmuirei. Materialul inedit va arita and va fi publicat
poate In cuand ci avem a face cu un cas nou al antiretului po-
pular ; tipul intermediar Intre poetul cult care-si alatue mestesugit produ-
sul poetic, dupi canonul artei superioare, gi antiretul popular care-si potri-
veste Intii mental versul, pe plea memoriei, apoi il adipteazi unei melodii

Fig. 115. ,,Citrfatta Cu uh'fra peattu fete ft swede (vechimea 50 de aa ;

(satul SpIneftf).

existente. Deci la acest hibrid al geniului popular antecul nu coexist& or-

ganic cu textul lui ; cele doui aspecte imbinate nu se nasc simultan, ci
nnul se articuleazi artificial pe melodie care in casul originarului cintee
popular-a--este pArghia de vehicultre,, flupi ce fusese elementul primoraial ge-
netic. In casul icesta poesia populari compusi- pe ealea memoriei desi se
anti, ea poate fi si declamati, independent, ca once vers mecanic, tesu-
pus ritmului sonor musical propriu-zis.
In privinta vitalititii poetice, ceea ce s'a aflat in Vrancea nordici
(satul Tulnici, etc.) e sub nivelul antologic : melodia e potriviti aeesea
nnui mare numir de motive lince; si nu e- altceva decit o war& antare
mndernisati, aclusi tat in podgorii de care cei ce se duc toamna la cules
Din contra, satele din sud (Niruja, Nereju) au un repertoriu de haiducie
mai variat, antecul de dragoste bine conturat si strigitura abundenti.
Toate antirileu skit Ina cumune si altor regiuni. Tiganii stipikesc ddina
229

www.dacoromanica.ro
de haiducie, stAlcesc cantecul de dragoste si sint melted in cfintarea ba-
ladei pe care de altfel au imprumutat-o bAtrinilor de Jeri pe la nunti
cumetrif.
Miorita e Inc& in Vrancea motivul poetic fundamental. Din cele a-
proape 212 variante cunoscute din tot domeniul nostru folkloric, 102 sunt
vrAncene_PrivitA statistic, poema vi-ar dovedi terenul de formatie in Vrari-
cea. Ar arAta, adick prin bogata ei circulatie pe un spatiu geografic asa de
redus, cl tocmai aici s'a niscut; intru cit e de admis el acolo unde cir-
cull energic un moth, poetic oarecare, trebue sA-i fie si origina. De acord
cu aceasta e si intruparea ei formal& gi cea de fond, desAvArsite, neegalate,
necum Intrecute de nici o alta' variantA aflat5 cel putin din 1916 pan& azi.
Accentutim : forma/concreta a Mioritei - ca substant& poetic& numai

a
r

o ii !' I f'
1 t:11

, en
ipit

'..
1

Fig. 116. Costume qi tiputi de Vrinceni (satul PAW.).

In Vrancea apare. CercetArile musicografice Intreprinse de Const. Br A i-

1 o i u, in 1937, concord& cu analisa poetic& : vrancea a dat variante melo-'
dice in care se surprind structuri titmice particulare, de sigur arhaic'e.-
de totdeauna credem cA va fi aceasta Miorita s'a päsmuit
Sonclusia
In Vrancea. ca un resultat al unor 'echi i puternice suprapuneri de cu-1
rente pAstoresti din spre Ardeal prin Vrancea cAti e step& si mare. Timpul
formativ trebue presupus in s ecolele expansiunei politice ungare, cam' reaua
stare economic& silea pe ciobanii ardeleni sA emigreze dincoace de Carpati -

pentru pligune siguranta turmelor (deci secolele XII-XVI). Momentul a-

cestei plAsmuiri superinare coincide de alifel cu infiriparea stateldt ioie-'
vodale. Poema fiind de o calnii contemplatie liricA, pe m&sura une l stAri
personale echilibrate tare putea contempla vieata, natura si lucrurile In voie,
fArl 'constrangere i °bid& e 'de presnpus cA autorul ei trent tntr'un
calm rustic des&v&rsit. CAci se stie cA. omul asuprit -creeazA lirisniul elegiac,
sau tace, refulAndu-se. In nici un cas nu-si avantà sufletul spre
230

www.dacoromanica.ro
sensului ultim metafisic, de uncle imagineze chiar moartea ca o apa-
ritie eliberatoare, fAptur& femenin& idilicfi, oglindA de ideal& frumusete In
mfiretia cosmica, dar nu moartea oribilA, sub chipul flpturei omenesti mu-
tilate pan& la fnmArmurirea fiorului tragic. Ciobanul plAsmuitor al Miori(ei
a putut fi un Vrincean, cum mai sunt Ina unii : omul liber de constran-
gerea politic& a secolelor trecute, stApan pe muntii lui, sub impresia nature'
de un pitoresc grandios In Vrancea el a putut simti si canta obisnuita
desi anficrestina dramA a tinui oarecare cioban care va fi pierit, poate,
Inteo simpli IncAerare rioblneasci. Se prea poate astfel ca scans complo-
tului si fie un episod de fictiune imaginatia popular& sa se fi aplecatt
mind imaginativ, pentru ca si ajungA organic la Intreaga structur& alegoric&

Fig. 117. Bitrina Fucoana Stan Nlaguu, de 74 ani (satuI TulnIc1),

in costum de mi.

a poemei. Din acest sambure primitiv Miorita" a ajuns la forme degenerate

cu cat ne depArt&nt radial din Vrancea spre celelalte regiuni, pAstrandu-se
lush' aici atatea secole forma cea mai unitari a poemului gi cantitaliv
incontinuu cel mai bogat repertoriu. AstAzi textul Inca rezistA timpului
inovator, rämanand viguroas& mai cu saml melodia uniformA, cantata In
toga Vrancea din fluer. Archiva fcnogramicA a S. C. It." are fnregisträri
de twit& expresivitatea musical5. SA multumim lui Const. BrAiloiu
In privinta poesiei epice, trebue sa luAm ca moment comparativ tot
anul 1930, and a apArut cea dintai colectie folkloric& a .regiunei Starea
folklorului epic e urmAtoarea :
1). Dlaconu, panful Vrancei, I.

231

www.dacoromanica.ro
 Baladele frecvente in regiune sunt : Ghird Ceitiinuld (p. 159-174), Can-
Fecal Badiului (p. 175-196), Corbea (p. 196-217), Cdntec din bdtrdni (p.
217-220), Cdntecul Gerului (p. 221-227), Ceintecul lui Ghimif (p. 227-235),
Ctintecul li Gheorghilaf (p. 235-252), Clintecul lui Ionia haiducul (p. 252-
254), Ceintecul lui Manole (p. 254-258), Cd rdecul Oltului (p. 258-260), Ca n-
&cut Radului (p. 260-263), Gintecul Soarelui (p. 263-268), Cd ntecul lui
Iorgovan (p. 169-273), Micu ,lobiu (p. 2n--81), Tdnislav (p. 282-285).
Dintre aceste motive epice unele se Osesc raspandite pe tot domeniul nos-
tru folkloric (Ghitd Ca' tainu(d, Ceintecul Badiului, Corbea, Ca* ntecul Soarelui,
Cdntecul lui Iorgovban); altele insi au o circulatie aproape regional&

Fig. 118. Aceeall Waal, Cu ,,suman I utulpaix.. pe cap, toaama.

tecul lui Gheorghilag, Ceintecul Radului), dovada ca sint recente ; In sarsit,

altele sunt fi mai Imputinate (Mica $lobiu, Ceintecul lui Manole, Cake din
fireste, ¡emu vadit ca au intrat inteo usoara desagregare dupi
o vie* folklorici lungi. Balada Cdntecul Gerului e chiar o piesi rara
am spune :paleontologica pentru folkloristi. Cele trei variante publicate
Je noi adltogandu-li-se una culeasi si Inca medita de P. Car ama
permit slavistului acesta sa sustina cu argumente de analis5 interna a tet-
1). L. c., 221-227.

232

www.dacoromanica.ro
-telor, i comparativ, cä Vyancea ar fi pentru balada un adevarat cuib"
Trebue retknuti aceasti preeminent& folklorica a regiunei dujià
_Morita se pare c& balada Gintecul Gerului e ale motiv poetic Inchegat
aici In forma superioara estetica.
Cercetirile noastre recente, in satul Barsesti au aflat noutiti poetice :
Chira Chiralina, Dciveilaf Tudor, mai mult aspecte lacunare ale unbr can-
IfiutareA care erau in tonta preferinta taranului vrAncean de acum
-40 de ani, mai cu sam& prilejuite de nunti. De retinut cá rolul cantaretulni

Fig 119. ACCeill bitrini Cu otergar.. pe cap fl 1mbricati cu ,,Iceptarlu

(coatuna de vari, shbitoarea).

iäutarsi cobzR- e apreciabil in vie* folklorici vranceana, unde vestitii

Botita Vanoaga i Curteanu 3, alaturi de unii mai putin dot* ca Predoi

1). Contributle la cronologizarea $i geneza baladel" populare la Romdni, 1, IT, 82-

83 (cf. if Ethnos, 1, fan. 1, 219).
1). rinutul Vrancel, 1, 219, 228, 243, 260.
9. 11,:d., 175, 221. 258, £63,
4). Ibid., 182, 196, 227.

233

www.dacoromanica.ro
au lost decenii intregi rapsozisuverani chiar pentru ciobanii vrfinceni and
se coborau dela stfinA In vieata satului. Deja asemenea cAntäreti de meserie
care uneori aveau inemorie durabilA si foarte cuprinzAtoare : casul cob-
zarului Curteanu din satul Colaeu, sau al lfiutarului Botitii dela Tulnici ,--
au cApAtat VrAncenii stiles balade, astAzi in pragul apusului. Vrancea do-
vedette la rindu-i el lAutarii erau inclinati spre poesia epicA
ploare
de am-
cu ecouri räsboinice ; stAngaci insA in privinta Mioritei i, pe care
-

...

'

Fig. 120. -- Aceeaft bitrAng, cu otergariu di botanz'ic ,fi ,,cotoc4. (cost; rn de 1arn3).

numai unul dintre ei a prelucrat-o fericit 9, dar tot cu anumite umpluturi

lAutgresti (in partea final a variantei), fatise elemente parasite cal-6 um-
bresc fragilitatea poemului asa cum träeste in autentica masä popular% 8.
Celelalte elemente folklorice (proVerbe, zicAtori, chiuituri) nu sint ori-
ginale ; lar repertoriul relit os (plugusorul, colindul, antecul de stea) e
1). Ibid., text : XV, XVI, XVII, XIX, XXI, LXII, LX111, LXIV, LXXXII, LXXXIII.
9. Ibid., text VIII.
9. Ibid., text LXV111.

234
l

www.dacoromanica.ro
redus, in unele sate pe deplin agonic (colindril, cfintecul de stea pi sorco-
va in satele Spines% Tulnici si Vlsvi).
Basmele de asementa Milt raritate, cu toatá migala unor cercetAri
fugare, dar pretentioase1.

Fig. 121. Port femeesc de drbitoare, cu ,,cataseelclu (sdul Tull'let). Se Idling& plai
actsna 30 de ant numat in gospodIrttle ,,kaburtlor., fruntaftt Vrancd.
* *
*
Suntern deci, in plin epilog al unei vieti ethnografice regionale, una
din cele asa de putine si alit de romitnestil
1). v. H. H. Stab 1, Nerej. Ihr village yl'une région archaique, Bucureftt, 1939,
II, 154-263.

235

www.dacoromanica.ro
 Neglijenta intelectualilor putneni gi vainceni . cl n'au steins la timrp
tesaurul musical, poetic si cel ethnografic propriu-zis e astAzi un regret
ieemediabil. i doar regiuned era aril de accesibii acum 40 de mail pe and_
politicienii o idilizau dup1 cifrul electoral, istoricii ca Hasdeu gi chiar
lorga construiau teorii ipotetice asupra originelor ei, iar un literat ex-
presiv ca Delavrancea ii imprurnuta numele rAsunAtor, dar... numai alit r
Ajutor, ne civilizfim" l strigitul patetic al compositorului gi folklo-
ristului musicograf emerit Sabin Drag Qi, in fata Banatului 'ski mo-

,,,=..

Fig. 122. Tipuil de nevestiu f I bitrane (Betel Nerefu).

dernisat vi despoiat de falnicui trecut, va fi melancolia intelectualilor vrän-

ceni care poate nu sint, dar vor veni candva.
Vrancea va riminea in putine decenii un cimitir ethnografic. Sufletut
sit* va fi preacut de tivalucul civilisator al secoluluf nostru mecanic, pen-
tru care calea spre stele prin zirile de pur albastru cosmic se va
lace cu awionul-racheti gi nu, ca alta dati, in sborul lin al fictiunei, invi-
luit de Intraripata ilusie" a visului. poetic...

26

www.dacoromanica.ro
 A specie euliurale puinene
Durabilitatea trecutului_ oriarui loe sat, judet ori regiune ---. ii ga-
ranteaz& $i presentul, dupä cum 11 poate anticipa cu sigurantl viitorul.
Irecutul imbue sa fie o performanti istoria neintreruptà. Istoria demon-
streazA a numai pe anumite locuri s'a desfi$urat yieata national& genera-
toare a unui popor. Numai acolo au fost prefacerile determinante ale suf-
letului ethnic,Celelalte regiuni au stat pasive, a$teptand doar cuvfmtul
destinului dela ,celelalte, ca un soldat crediticios care ascultä de planul
räsboinic al strategului de geniu.
In vieata ethno-istoria regiunile caracteristice stau la ilspinten geo-
grafie. Celé retrase, ferite de un, variat schimb demografic, au ajuris cu vremea
sterile, puterile lor suflete$ti subtiindtv-se si apoi sleindu-se din lipsa de
premenire somatic& si sufleteasa. Din contra, cele ce au stat in calea in-
crucigArilor de populatie, cat $i a schimburilor culturale neintrerupte, au
rezistat fimpului, &rid valori ethnice nepieritoare.Asupra acestor fermenti
ethnografici de elitä af trebui se se' opreasa p o li ti e a cultur al&
in deosebi. Pe aici trebue aplicat un gen1..srrecial .de educatie care si sti-
muleze energiile tinere, taränesti si burgheze, de unde au plecat in toate
timpurile $i, la toate popoarele oamenii de epoa : ref o zi mator i i.
In acest cas exceptional e judetul Putna cu regiunea sa Vrancea : au dat
culturii rotnaneqti cel putin poemul Miorfta" $i pe intaild arturar intreg,
vizionar al pan-românismului Mitropolitul V ar laa m.
Vora, aräta care e modesta contributie cultural& a judetului Putna in
patrimoniul neamului romanesc.
Sa ni se ingAdue ins& o preliminarii clarificafe :
Cate un fanatic regionalist, ori cate un biträn sfätos, contemplator
de biserici in ruinfi, de case boieresti parlsite, de unce domnesti WI cro-
nologie qi de genealogii obosite, aparä acerb vre-un ora' (ca ori cre altul),
in care vieaja s'a consumat dupl foile din calrdar. Asupra unor asémenea-
orase se scriu chiar monografii atr5gItoare, in care adesea pozele spun
mai mult deciit discretia texfului sau naivitatea crotiicarului...
Trebue ins& inteles un lucru neapgrat and inteun tärg oarecare
apar, de pildfi, ziare impAnate cu drame yi rAfueli provinciale märunte, ort,
brosuri de maocie tinutii intelectualll sau se petrec reuniuni musicale,
teatrale, etc., in care talentele chiar s'ar putea impune gustului local pentru
callva vreme aceasta nu e culturA propriu-zisl. E mai mult dive r-
t ism en t (sau_ cu un sinonim mai cunoscut : amusament ), apal i m i-
237-

www.dacoromanica.ro
tape. E drept, acestea pot mints vi netezi calea unei *poet culturale ;
dar nu sint numai deaf cultur A. Atunci cultura pare a fi cu- totul
altceva : eite un surplus spiritual care depave§te nevoia societatii dinteun
inoment dat, impunindu-se ca un fel-de Valoare ultimi pentru oricine din
oricare timp. Este, adica, valoare universal& Ceea ce :amine strict local,
poste fi un rafinament social al momentului, un articol de moda,un
episod cultural in. ritmul progresului. Valoarea. cultural& adevarata ins& nu
e contingent& momentului, dei-1 poste servi. E o aparitie unica a sufletului
ethnic vi se impune luminos pe drumul evolutiv al umanitatii chiar. Ava dar,
daci e sa judecim cultura romána pe unitäti geografice (in casul nostru,
metoda aceasta e necesari pentru spiritul monografic ce ne preocupi),
atunci cultura au dat judetele Ba.cau (tefan-cel-Mare), Botovani (Eminesc

Fig. 123. - So:fetatea de tocurt datfonale Hora Unfrff,4 (in mI(Ioc, Prof. Leca
Mor art Cerniuff. 1939).

gi lorga), Dorohoi (George Enescu), Hategul (Ovid Densusianu), Neamtul

(Creangli), Dimbovita (Grigorescu) vi Inca vre-o chteva.
Privit prin aceasta optica vasta, judetul Putna .repetam a (rat
ping astazi neamului nostru splendidul poem al Mioritel, pe arhitectul
Mincu, pe scriitorul Duiliu Zamfirescu, pe geograful Simion Mehedinti ¡it
intimplator pe cel mai mare, pang astäzi, artist al scenei romfinevti Petre
Liciu,
Socatind astfel cultur a ca o serie evolutiva neintrerupta, dela
aparitia primara cultura nation pan& la forma de apogeu
cea universal A, trebue si recunoavtem ca. am avut vi in judetul Putna
sfortari eminente, de pregatire, in cultura roman& Ele au pornit mai cu
sama din jurul Liceului Unirea".
Infiintata in 1866, institutia a avut un rol fruntav in aesvoltarea in-
vitamántului secundar rominesc. Pe aici au trecut profesori eminenti; sr.
deleanul D. F. Calan (la noi intaiul traducator competent al lui Caesar, pre-
miat de Academia Romina), C. I. Lupu (unul din primii pedagogi de vocatie
238

www.dacoromanica.ro
ai veaculut trecut In invittimintul nos"tru secundar), scriitorii D. P a tr a I-
ca nu pi L A. Bassarabescur istoricul C. Giur es c u, criticul I istoricul
literar G.Bogdan-Duica fichiar filologul Ovid Densusianu,
Cu sanscritistul T. Ior din es cu; ápoi N. Tipeiu, Cr i st is n Tap u,
pe Magi( generatia mai noui de profesoris bizsntinologul luli an §t e-
f A ne sc u, autorul de excelente manuale didactice C. Bondescu, scriitorul
I. M. Rape u, publicigtii V. V. Hanep gi M. Bantag, geologul St. Mateescu.

sig. 424. Filologul Ovid Densusianu, profesor a1 Liceu1ui ',Unfree. (1893-1898).

Alituri de pirul impresionant al profesorilor muncitori care n'au avut no-

rocul si se poatà manifesta pi prin serien, acepti IndrunAtori eminenti au
Invite-carte. pe. Duiliu Zamfirescu, Anghel Saligny, D.
011inescu-Ascanio, GIL Long inescu, St. Longinescu, Simion
Mehedinti. Din asemenea mediu didactic harnic pi mfirginit cele mai adesea,
multi vreme, la datoria instructiei pcolare ce se sprijinea pe entusiasmul
simtimintul patriotic viu, pleca uneori cite 0 strAdanie critic& pe care
gi

239

www.dacoromanica.ro
sarguincioasa scrutare bibliografia o poate astäzi semnala
Prin .nasterea sa intimplitoare aici, poate fi socotit focsänean pi
Petr e L ic i u iar focsänean deplin e arhitectul I. Minc u. Dar sigur
este el unele revendicAri fortate nu märesc aureola culturalä a tirgului
Unirti Principatelor". Din duhut acestor -talente se impärtägeste tot pi-
mintul romiinesc.
Romantica retrospectie a unirii" dela 1859 dä Focsanilor un val de
sonorl poesie uneori prea mindrA si fanaticä pentru zilele patriotice.
Sint gi accente !Wee bine meritate. Documentele insä aratA uneori cä fap-
tele trebuesc judecate eumpinit si nu prea liric. Focganiul e simbol prin
consfintirea unui act politic aL istoriei noastre. Nu e 'Iasi un ores exclusiv
al unirii" dela 1859. Mai sunt si altele. Citiva din oarnenii locului au
fost pe atunci vitregi marelui eveniment. Au fost aici ì minti pitrunz5.-
toare, iDiMi d2 furtunoasi aprindere patrioticä ; dar au fost si suflete stin-
ghere, impotriva marelui act de dreptate istoria
O adevAratä efervescentä culturall apare in Focsani in jurul anului
_1916. Era din mima uriasului N. Iorga Liga,Culturalä" care a infiripat
plina incoace extinct presedinte pe harnictil I. P. RAdulescu-Rimnic
gustul tineretului scolar pentru tainele culturii nationale si patrimoniulmni-
rii cele! mari (prin 1915 avea si un ,,Buletin" informatiy). Conferentiari de
elitA ca: Barbu Delavrancea, A. D. Xenopol i insusi Ior_ga
gi-au spus crezul rominesc in Focsani, insufletind adeväratä pleiadä de
energii culturale, din care se va impune in publicisticA dupi 1919 mai ales
Al. Lascarov-Moldovanu. Apoi alte suflete luptAtoarece vor fi °data men-
tionate pe bura dreptate prelungesc activitatea culturalä al Iui C. I.
Lupu, C. Giurescu si C. Moisil prin conferinte si concerte locale tinule la
tektrul Major Gh. Pastia", un adevArat templu cultural al orasului Focsani.
Se va vedea odatA ckprofesorii au fost la Focsani, in preajma anului 1916,
tribunii patriotismului care a dus la,RomAnia cea Mare 91-adeväratà. Pe
atunci i avocatii erau pirghiile patriotismului curet : activitatea lorinfloria
ca nici odatä in medial didactic pentru care, cu cAtéva decenii (nainte, Ar-
dealul dAdiNe Focsanilor mlädite viguroase (mai ales D. F.- Caian si N.
Tipeiu).
Aceastä, activitate culturall avea sä culmineze in 1934 cu ceea ce se
va realiza sub egida Fundatiilor Culturale Regale", infiintAndu-se aici o
Subsectiune de conferinte. Toti fruntasii culturii romAnesti au trecut
de atunci prin Focsani: S. Mehedinti, C. RAdulescu-Motru, Ion Petro vici,
Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu, Leca.Morariu, Al. Pro-
copovici, Mircea Eliade, Ion-Marin Sadoveanu, Ion Pillat, $erban Cigculescu,
C. C. Giurescu, Istrate Micescu, Iorgu Jordan, Pamfit Seicarar etc., desbä,
tänd variate problemelterare, filosofice, juridice, sociale, ce se aflA pub-
licate deocamdatä in 3 volume, lucrare chiar de valoare documentarä 8.
cf. V,,Citeg, Considerafiuni tstetice asupra poeziei populare romdne, Focfanf,
1888; N. Tfpefu, Poezia liricd romdnd, Focfanf, 1889, despre care recenseniff G. Glifbi-
nescts It M. Schwattzfeld aveau toate reservele t aprecierfle vremff tor Arhiva Soc.
Stiin(. $1 Lit., I-1889, 364, 616).
Cf. N. Iorga, Istoria Romdnilor, IX, 306.
8) Tradifie actualitate ronuineascd, Foctanf, 1936-1937, vol. I, II, Ill.

240

www.dacoromanica.ro
 In domeniut literaturii propriu-zise, ramine pentru poesie numele de
necontestat al clasicului Duiliu Zamfirescu. Un tinir poet, de-o profundi
räscolire elegiaci, Gh. alineseu, a murit prematuK Uri si fi putut prevesti
decat un talent adevarat. Prosa va,retine färá indoiali romanelelui G.' M.
Vlidescu (Mbartea fratelui mee, M'enuet") care desigur el depivesc
epica pre'a. regionalista totuvi notabili a retrasului invfititor L C i o-
eirla n. Un poet trubadur care era rakfatatul revistei Viata.rómineasca",
prin 1905, -talent fara inconjur, va ajunge abia in 1923 sa-si stringa inteun
volum discret poesiile tinerep. Dar se va seufunda domol in calmul pro-
vinciei. Este Const. Alex. Mironese u, despre care criticul Ilarie Chendi
intrevedea acum 30 de ani ca ar fi o pierdere literari säsi puni °data lira
In cui".
Alti seriitori insi (ca si poetii V. Hu z u m scum pe calea notei
sale personale si incepatorul L JArian-Postolacheversuitor de nadejde)
mai au de lucru. Ei sint sarguinciovi, ea luptatorii culturali : ethnograful
harnic, profesorurAl. P. Arbor e, lar 'Ana mai ieri. geograful meritos
N. Al, RA dules eu (unul din intemeietorii reviste! regionaliste Milcovia)
vi utilul monografist focsanean L M. Dimitrescu. Vremea rimine si
cearni truda cultutall, pe care noi o credem onorabilA, a magistratului
G. Tatulescu, Pr I. Pascu, Prof. G. Dimitriu, prcil. V, Balanescu, I. Z. Enescu.
De-sigur ca stiinta romineasca va socoti pe eugenistul I. Facloaru, arheo-
iogii L Nestor si Em. Coliu, psichologul J. Nestor, italienistul Pimen Cons..
tantinescu gi C. ROdus ebraistul Preot V. Radu, traducitorul Biblieiin cola-
borare cu Gala Galaction, prof. L N. Ionascu. Alte valori culturale se vor
impune cu siguranta.

Periodice
In privinta periodicelor, trebue insemnat el din ccle 258 cunoscute
pânä astazi 1, door cateva íes din gloata celor atitea inutile. Dintie toate
Ca-mind, apárut in 1925, a avut o vieata mai lungä : dela S. Mehedinti la
L Ciocirlan, toatä intelectualitatea putneana s'a oprit la aceasta tevista
ce-a lucrat discret pentru mintuirea sufletului local de cancerul veacului
acesta apocaliptic materialismul si apatía intelectualului de provincie.
Un ziar, eurierul Putneli a infiintat in 1918 D u Fi iu Zamfire ic u
dui:4 ce rctras din diplomatie s'a pomenit in bolga politicei. Artico-
lele luí sint insä de-o rara savoare poetica, evitand sclavia clubului politic
oferind bibliografilor sal icoana unui romantic intreg, eliberat de truda
märunta omeneasca, ptivind liric destinul rominesc vi parca chiar propriul
luí sfarsit... Duiliu Zamfirescu mai publicase in periodice focsanene, in 1880
vi 1894, eind i se pot surprinde crochiurí lince viguroase5.
Harnicul publicist Gabriel Dragan conducea in 1925 rev, Freamatul,
4ar cu prea mult entusiasm si mandrie tinereasca. Se vedea acolo insi un
suflet vibrant, nelinistit, care odata trebue sa-si dea masura avintuluí
tíneresc.

v. 'ffIhnos, 1, fan. I, pag. 25-73.

cf. ['Wort, I, -an 181.

241

www.dacoromanica.ro
 Al. Macedonski publica In Libertatea (1, 1903) pamflete critice, cute
mai Meuse In 1894, tot inteun ziar foclAnean, Luceafdruh Sint numai
nipte simple notatii pamfletare, sau versuri care par de porunceali pi de
luptà goalA pi nu nAscutg de avAntul creator.
Pita azi cel mai occidental zia; focpAnean Amine Lupia pentru binele
poporului (1904), condus de filosoful, mort prematur, G. A s Ian, elevul
lui Alfred Fouillée i adeptul lui Jean-Marie Guyau. Gfisim aid colaborind
pe I. A. Bassarabescu i chiar pe Spiru Haret care scrie in
pragul veacului tot despre reformele pcoalei rqmAnepti ce-1 vor preocupa
mai cu semi dui:4 1904.
In Nepiirtinitorul (1883) va publica D. 011Anescu-Ascanio
piesa Pe malul &rid i traducerea din V. H u g 0, Ruy-Blas. lar in Putncr
liberd (1906), St. Q. Iosif, H. G. Leca pi Cincinat l'avelescu a-
mine vAzut de n'au publicat poesii pe care comentatorii istoriei noastre
literare nu le cunosc.
$coala Putnei (1923) e 'un ziar unde corpul didactic primer i secun-
dar de aici a dus o luptA conptientA contra complotului partidelor politice
de-a ingenunchia invfitAmintul. S. Meh e din ti a orientat aceasti
mirabili luptti spiritualA care â pierit dela o vreme ca atAtea inceputuri
binevenite dela noi.
Celelalte periodice nu au un semn spiritual durabil surd caduce, ca
encare vremelnicie provincialA. Tar altele2 slut onorabile publicatii locale
ce pot preocupa °Hand doer pe un Inonografist infinitesimal al orapului
Focpani.
Revístele pcolare si ¡iterare Crinul (1936), Freamdtid (1925), Ghiocet
(1933), Meduza (1925), Ptopilsirea (1915), Revista liceului UnireaN din
Focsani (1900), Revista noastrii (1912) pi Treisprezece (1934) sints-tot ono-
rabile ineercAri locale, utile uneori de consultat ; ele insA n'au putut sA se
ridice la un nivel superior publicistic, peste vremea lor, dela 10 Mai 1859
cAnd apare la Focpani intAiul periodic putnean Comisia Centrald a
Principatelor Unite ping, in zilele noastre.
Douä reviste putnene credem cá vor infrunta timpul Mikovia (1930)
pi Ethnos (1941). Intaia a insemnat primul pas al intelectualitätii de aici
spre region alismul local positiv ; a doua trebue sä rainâni expresia in-
grata a sufletutui putnean pentru destinul, graiul, crea(ia pi §tiinta Roma-
nismului nou.

1). Ca s Unirea-1903 (publici Cincfnat Pavelescu l Caton letractorul Jut Caragtale),.

Viitorul Putne4 1-1896, etc.
9). Crat-Non-1918 (publtd N. I or g a, Al. Lascatov-Moldovanu t T. Clocarlan),
Fiat-Lux:1923 (conclusi de tinitul psicholog lacob Nestor), FrdnuIntdri didactice-1924, (14-
zeta Focpni1or-1902, Mileovul-1904L-Putna-1880, Tribuna liberd-1894,Viitorul Putnei-I896.

242 =D.-

www.dacoromanica.ro
 ERRATA ET ADDENDA
Datoriti repeziclunit cu care s'a Upirit lucrarea de fati, s'au strecurat uncle efod upare,
ce pot fi ameleorate su bunivointi de °dure cetttor. Vor fi corectate neaparat urmitoarele

La pag. 5, titlul capltoltsfut cu subtitlul siu va fi astfel s Judeful %tiza din pund de
-vedere geografic. Considerattuni geopolitice ; pag. 12, rind. 1 sus: de citeva <ni; pag. 26,
rind. 5 tos: de Petra §chiopul, starosteltsi de Putna, Boftioc; pág. 28, fin& 17 tos: Re-
gentul Gh. Biszclugan ; pag. 34, rind. 15-16 sus; oamenilor de ttiinti ; pag. 36, tind. 14
,,...sus ruini...44; pag. 39, rind. 7 tos August ¡917; pag. 42, rind. 26-27 mitloc s
te'ndrepti... TrecL. ; pag. 44, dad. 13 sus; nts mal era posibilitate ; pag. 58, rind.
18 sus: primito: ani ; pag. 73, rind. 2 sus productie totali; dad. 6 sus: cis -porumb
pag. 74, dad. 3 tos o agriculturi tationali; pag. 80, rind. 3 tos al preo-
cupatiunilor ; pag. 90, rind. 11 sus: microbiologie r pag. 107, rind. 13 tos : anterioare
venirii; pag. 113, tind. 10 tos s trebtse sä aleara ; pag. 116. rind. 14 sus s celdas ocupa-
/1unit pag. 136, rind 10 t pitst si semneze; pag. 141, rinde 5 sus: mottalitatea infantilit pag.
154, fiad. 1 sus: BoUle sociale; pag. 162. dad. 10 sus: in zniflocul lor; pág. 170, rind. 13
mitloct veacul at XVIII-lea; pag. 180, tind. 15 sus: erau condamnatis pag. 185, triad. 4 tos:
se observi; pag. 186, rind. 5 sus: frecventa; pág. 212, tind. ß sus: Nereju-Mic; pag. 318,
citad. 12 tos: schimburi monetare; pag. 225, rind. 8 sus: mindrie; rind. 12 tos: repertorful
musical; pag. 228; dad. 7 tos: preditecte; pag. 229, :Ud. 4 tos: la cules; pag. 230: dad. 14
los: Vranceat pág. 235, rind. A toas Matero, deci,

Cifrares figurflot !Liad in citeva tocad grefiti, Tintine de Indreptat: Fig. 32 (pag. 79),
fig. 33 (pag. 82), fig. 34 (pag. 83), fig. 35 (pag. 84), fig. 55 (pag. 129), fig. 56 (pag. 132),
fig. 57 (pág. 133), fig. 58 (pag. 139), fig. 59, 60 (pag. 140).

Materialill fotografic apartine urmitoaretor Institutii f persoane t

Afezimintul pentru ocrotirea fetelot (fig. 91, 92).
Camera Agricoli (fig. 21-31, 33-40, 53, 84-86, 88).
Prof. Ion Diaconu (fig. 4, 6, 46, 49, 103-112, 114-115, 117-121).
Prof. Ion Diaconu-prof. N. Al. Ridulescis (fig. 82, 83, 113).
I. M. Dimitrescu (fig. 2, 3, 14-20, 77).-
Inspectoratul Silvic Putna (fig. 41-45).
Liceuf de fete (fig. 89-90).
Liceul ,,Unireag4 (fig. 1). -
Colcha reviste/ ,,Milcoviasi (fig. 80).
Museul Ethnografic al Liceului ,,Unireau (fig. 5. 7, 8-13, 51, 78, 79, 81, 94, 98, 99..
101, 116, 122).
Prefectura Judetului Puma (fig. 50, 55-61, 95, 96).
Serviciul Satinar al Judtfultsi (fig. 47-48, 52, 54, 62-76:`87).
/soga Teoretici Industriall (fig. 93).

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL

1. Prefati . . , . pag. 3-4

2. Judetul Putna din punct de vedere geografic.
Çonsideratiuni geopolitice . , . , . ..... 5
3. Putna pitoreasa, legendará §i a vechilor amintiri... , II 24
4. Trecutul $i impartirea administrativá actuara' a fudetului . 53
5, Drumurile . . . . . II 57
6. Aspectul agricol al judetului Putna . . b 60
7. Pficlurile judetului Putna . . . . 94
8. Zootehnie, apiculturksericiculturä . .. 114
9. Industria putneanä . . . . . ,, 118
10,-Mi§carea demografia a judetului Putna - .. . ,, 127
11. Starea sanitará a judetului Putna / . . 144 .
12. Biserici, mánästiti li culte . . . . 162
13. Invätámintul primar . . . 176
14. Invátámântul secundar . . . ,, 189
15. Date istoricedespre judetul Putna . , . 206
16. Note ethno-istorice asupra judetului Putna . , 217
17. Aspecte culturale putnene . . . . . 237

18. Errata et addenda , , 243-

19. Harta judetului Ptitna.

www.dacoromanica.ro
 arAvcsity

fr:Sgosen,,,is 1117 ,girmt

Orbenti dio
curta o 1
* . .
..* Marmirrila o GN.,'41*

SeacaP`ii4mida vtgv)L,.
.
Pincest.;ocpe?eci
sti
0 %.
P PFNA
C.
).
%
oo "s
4
**
XPop n
sr '
.
V/ NaSet5luCtut: \
Nitre,
s

Cam.
II

zL. tow r
4..e.#'
.
.#1"*-
- -
/
x
t.
.B
.4;r6slanict
8cilca
id
Jowl
f -nes U

Nou:14.1-1'.
cheisti

t'
di u ,verhiu re%
.
iL
SCAPA V": 30 0.000
f ;tun

n.
.1 Slo6ozi
1
Copicestio djud
.1( "Tetoct-te ee ' 4. 'tgilicft r`q, 4.
1
T
P A lm
t'. R:(7.° 4.1".4,10 fin we'll?

'
,gs
x
X'
.,., "J.
,, , .1)
Asnghele.St,
frjleni urcloai

r-'''
..
..
are Yd ; '
ti ss It
N.----.....
.
". .,
.......:,.... -Mt
S6 tticOleatui SovejeAa
9
;:i...1.1 :: 1 /I ( :05 rt:. cir :::: iidajitsli'yeri;',4 .
, Vrnova
Domaestiii
uft7
C/u
ca-reni ', ..\ 0 Ifdlesll
,oran
se) , kaan e...)' , dCOSS3 F\q,

\
nC.,Stni ,TrotuS : sr? rou
kincFstirt.,4 ` Rc; tell eat a ,,p;t3 Hor. nest -
be; 0.
lvp.ta t Ghimicdsti
(i). cai.414 irrs' -Radttui
,,,t;,.
- A Our; c .
, dlorinifja' a ' .0frivéscjvr;efita
in

\,,..\,,,,,,.......rum jzest, II,Yegrilesti Pii el \,,F Tara

Tulnici.,k. ,,/,:::
,
s
::::::.....its,50: e::._::.:
rune,

, .J 4 Gi;:icr4. Sci,
.
YO
:dcgu
\barsest;.

e41r,°;it Ai ra 71-e cu °Pan c 1 u

h
,,,
....... :6 rOr .C.17 Utlqi
:
.
''..,
',....wr 'Yci7e*/;,'
Spinesti A, .....liti....,41,......
&pea" .......7101: 7..
u: _;73.:: ,

ai
.

Cot.) 17/

CO 1-b P 90.1 1
&lest; st.- ,--- . u S.A xt.

kcIsj o , '.' Ad.;

Mac.)
Pig Delia A ,

.
l' 4; . ,feLssevubh;r1f.i:*:guro-ia :it,i .64:71.Siebil Sbaritau-6ji°
raest
fun.d.itur,....-orgtmo ' i ' co wait.; A.
.
V- ,-, o TifeSti :site

.Ha:m
I 'el r'',' t
toreft; Fb4-..V4. ) ..
c ',.
seci,n(j8t:ogilaeoltea'ss*:1::.4:146. .80 - oag
"IO-44.
Jrajj " I-. '91é'teob.
Sizighti
es
Pack- Scifrop
linsaer,r 01014 of, 61:7°4"
e oitesi ,,n.almon
,
Sesc v(
t5-ey

. H f'rgsträu Poe'lid .- Rey itt

%UCOV
' lvdp ,flo'trenIjs
igescesti
,
. .1, 1.34".94liarlSte Achatosu
6.Putaa sea
-veff.et iii 5.-6.6:-.arrr;ji4M»,...".f
4,j"*"4ii:: *.' _lowly,
fjure I'
raga CUS led
Batt Ra tri
"' ej-pit.cm:
,
"
.

6Stzt4:3,1
44' -4;
' ,Pciltirpu a : .
.

*Ai*,
obesti Preclsta nu
E f oi.rid T,,,,, --54,;t9t: - ,- )f.i.rd.)r4epali miera stN\ iNircesti o; Paraipani

o _A
Pldkumeru
..ar i e o
',4c..,r,
r .

, .r ,4 04
etres
,
re;
,

. e0. fesc:ikei °ti

..-- Nereju 14k 1. . - Slolozia
........ ...
`kt?ct a -

I J U n, Camp7ne es';

1.
%. ..".
_

I,, 1 " ' .

I
p.m %
% ....**#_
.
......',,,,,e'
s 1
%
.4.0' . ,I1 .
Risipiti
ri du ta,
Yadu )c

N
j D. (
LI U A. u '

.
1
1 . lz).
el
o tu r u
d

Maluei 4.1.se
âlie
bin gosiu

4ci rani
m Sat
tan esti
ltirlotedsa Crueru!,
040.4 1,1
www.dacoromanica.ro
b 41

-
 4.-..SE HOE C 0 IWO] Ti 0 1\114
r,
cr:TA% PADLII:kE
6 4..6
......---C-L1R.SUFÌ DE APE
X ri LATu
IFVVIrIF
A4A.4.4 Lj I G

35°° TEFENIAR6sii.. X.il'IIMPFEJMUIRE DE ZiD 1_151-_kraF\iE DE FRUCTE FIESA DE ULEi

GR4DINli,NE 1-

v FANIEATA I IvIPP\EJ NI kE D E CARD. F-ABRiC741. DE COI \i SEFVE 41411 TE SATO E

[4:» 17375UNIE fr !Nlous-ric A LEmNitiLtil ""Ngf STATi U E AVIICOLE

Vi ARDViLl
I, UATOZE DE TREEf AT PiscicoLE

M
4
't1
"M OVILE
il-A1-;E DE API OVIZIONIAT
Cu ComeusriaiL
2

yf
Y y

TEFENI INILADABiL »CONIDUCT;A ATE 1-!ER DE NA514 Pig. 5 E RC ;COLE

.2.

LASTif\ill Fsi\i-52,N1 C.,;E INCIUSTRiA MDFkik.f TULL.111 \ATE MARI

r-b./
TUFERIIS LIPSA DE iAPA VANkr-
IRMA
Minbk
VT
NJ 'IS FIEP UPRU,ALUMiNiill. PEPiNgEFKE DE. POMI M DkrATE 4ÑOTMF

STUF "C/'' GENiTRAL-A ELECT RICA FtPINHERE SiLVICE UM- i-PiTATE LUNIA1=i;

ISIp rtiE3C;ik MAS4 ELECTNEE 1Th_. CRANE WALT iMEA LUNA4 A ZXPEz;
,

ADANCITURI FIATkik' DE YAK

1 HERGHELII

VL-A, Pi ET E fd_1\ PETROL DLPOlir DE ARMASARI F-411-4/41-* LiNIIITÄ DE aUDET

fri S TANC-À 1)1 SAKE DEPOZiT DE TAO . 0 AtE;ESEDNTA

l

ANTffACÌT INIDUSTIE CHIMiCA DERIr o COMUNI-A- LiREANI;I NEESEONTA'

,

FABRICA /6r' P(.]C E GONILTNJE JIALE

iaMR, TuF19.t& (11f I I\JDUSTF A RITE[-Uf o -ATP

LocomorivE

_AC J VAGOANiE
-INID6s-rA - 1=====. CALi- FEFATA

DiVM NATIONAL
15,/oF TRACTOARE il\lbUSTRiA LAPTELUÌ

ÂÄ FEFASTAE- INIDUSTRIA S Pi IVULUi

www.dacoromanica.ro
, DRUM JIJOETI-AN
 G
I

EHI ...,TLJED 1--LJL.,... Li I 121 "T 1%hok

c0
C34

Ad Juel lf174JTc,
Ad judu Vechi F12311 II cfic::,%.

Andre ia*u TT ti ti,/±1 *

v.i ,0,5).P0 2'f5,00

Anghe1eO,L,H275" o'ood

9Atinest i 12.aqb

136.1ca 5g 000
Birsesti 2f
Berest': 724- iftt %.0.09

00
-~ [734,5.d (:)?';

3ota
A. PCY:1
Bros te n
00000
Burcloaia .o

Calie

TT Nil690q,
a 0,0.9 I 5-1`t

Ciora ni
u§le,9

00'00
Colacu 00 00°
-co
C apace t i
Corn tel rt
ü o
Col;of5nesti12±LL 000 o
E.
Di oche t,i ai 1-4

Domnesti [L, )1 176711

0.00
,
i 11_1%811 H 0-o-0- oiDràgusan
000

o
Fáurei °O. 0
000'0
oOoo
Fitiones:tir2-al
FlorertiFd1181
Focsani rt;00.54 r2li I Ct
Gágesti t [WA fò.rp.'t r3 IQ, oo

G:juri rr t
et?
000
www.dacoromanica.ro
 0000
HerAstrAu TT' i*f td 1,182 I cA-1 - 0
000

Ire i rr 124+55.1

Ivnceti iz.774 I

ti 40 I
Jar i s tea
Jo rà§ti 1468221
Q. 0..

1+4Anà'5tioara rttftt
e. 7,t-.00 Ooo 4

N1ndréqti 7v.0121

10- 6. 01 dire a0o0.00

ivtA nd rl*ea E 7,i1 oeboo

f
mär5qe*ti
mgrä*ti. Tr 0.o.
00
000b

miera sr? o. O.

i )1.9054
Mi roe
movi 1 i4a
2384
NAmoloasa Sat
4.634
Ngmol oasa Tare
196244
.Näne

rr
ILL1

by, 0000
0- o.
Igruja 429.25
a ,Q,00
0
lgegri lest i 1"!'n.`"l I- 2.65.544Ci
o-
neicu aoo 1 . 1 t o

Nereju rT 25800 'o0:5

dCy

'Nistóreqtí. ..rr a.
199.75'
0090
a&...ip e

iffy
Odobeqti " 374
14.2481 ii,f+f CL. 11.
0000
00 000 0
Orbeni
Paltin TT 2187," 8070:' I

1 306.0E1
17,7 0-
.... .°51,c!P.,
e0*-00
Pa rava
PAcluren 13557j s, 16. au el
6. 6. 0 op,
ea o 0 ,
4. 6. 6.
38zo,
Panc iu ftiff

P6nceití -
11774i *
t tfl
ct- 6- o.
fs,,f11
PAe§ti J o- O-

päul eqt rr f3231 V 4.

-0000

www.dacoromanica.ro
 ti
HerAstr4u - -TT 14-0, la- I o0-00
000

Ire i It; fr,i 124+551

IvAnce I2.7741

H 40
Jar i stea
Jor.4ti 148,2

1574901
e.%
mAn'Astioara
MS.ndreqti 1721.001
a- 0- a./ ,a, .0000.
Mndriea 731 a 0. ir 000,0 4

* FOT91 1111,,
sMäräqe§ti
a- a.
mgrä*ti Err e 0.1
(0 000
00 o&
0.. 0...
0.4. I
miera 1

Mi roe 11.90A

MoVi1ia
F 1ri-
000
6450.0' 11,

Nämol cage $a,t FTit

r-11,1
r-r
nrnòloasa Târt 4,634:1 _

.NAne*ti 19624i L"

rr
e

0- P. 0000
Näruja o- o 429.25 W. °boo.

egrilesti Tr 1 0.40.

O.- 6. 0
es- 26550R.-5 t'500 4.

0- 6 f
iletcu
rr
244°1 4 # o o

0- 61
Nereju ra5-8001

rr
1 e

10.10. 0000
NistorWi .0.0 19P): e è

Odobe§ti 374,4 1 4

I 0000
Orbeni 14.2181 *tiff c" 000000 a 11,

Patrtin TT 0 0-
I21875
O. Se
iv= e .

f 306.0t1 (*tot, I o
Pa rava
lits
ist 14. 4%.
000
°0-00o

......
13.Y17 1. Q.-
PAdurini s.

4. es-
[aszoq I fAil -
Panc V

14:774 1 co 000
P6nceSi
a. 6.. es.

Pàeti O. 0-

1VV4, 0000
4 I,

Päul eqt oirmir

0- - ...I F3231 VVir *0 e

www.dacoromanica.ro
 1,
4
0I 09,2,-)1

r44-9-1

ou M.11 1%:-.1. 964 00

11-74,1 ti1 .6.

.

rr 1.7-1
62-

t ai,o

r- IT L
41,9 a e dc
de i
M
" to. a. 01

E.)c) a ne
D.:v_e

ia
rr 0. 0.0.
:

c rr b 30.00
L

ek

786 .00%
he ti I

D-A t

,r,. 5 tu ra ft:f 11 4% 171-4:7-1

Otori ,1218001
f:'9 °
fr8 E`77":1 -imA-- Ogo`to

'arite84, a ' -1
.. .

Tr 11";-`1
In. a-al
. g ,,D cit , op ,

InCi Oa itarr 41- ILE83.701

1lturu
f

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro