Metodologie de organizare a examenului de Evaluare finală

Programul JOBS

În cadrul Programului de formare continuă „JOBS- Formarea pentru orientare şi consiliere în carieră a elevilor”-
acreditat prin OMEN nr. 4586/29.08.2017, pentru un număr de 48 de ore (24 h față în față și 24 h blended learning),
cu un număr de 12 de credite, program de formare derulat în anul şcolar 2017-2018, evaluarea finală se va desfăşura
înperioada noiembrie-decembrie 2017. Pentru participarea la evaluarea finală, fiecare cursant trebuie să participe la
cele două sesiuni față în față și să rezolve cele 4 sarcini de lucru prevăzute în programul JOBS (2 online şi 2 în
sesiunile faţă în faţă); pentru fiecare sarcină de lucru, punctajul minim care permite participarea la evaluare este de
18 puncte.
Dosarul de evaluare al cursantului va conține un portofoliu reprezentat de:
1. Coperta – conform modelului din Anexa 1,
2. 4 sarcini de lucru rezolvate şi tipărite,
3. Un CD pe care se găsesc toate sarcinile de lucru lucrate pe platformă si față în față.
Notarea cursantului va fi realizată de Comisia de evaluare având în vedere următoarele:
a. Evaluarea portofoliului – maxim 50%
b. Evaluarea răspunsurilor date de cursant la întrebările specificate în Anexa 2–maxim 20%;
c. Raportul mentorului privind activitatea cursantului pe platformă și în sesiunile face to face (prezenţă,
rezolvarea sarcinilor, oferirea de feedback, etc.) – maxim 30%.
Nota finală maximă va fi de 100 de puncte și va fi compusă din:
a. maxim 50 puncte pentru portofoliu;
b. maxim 20 puncte pentru răspunsurile date la întrebările comisiei;
c. maxim 30 puncte pentru raportul mentorului.
Rezultale finale vor fi apreciate cu calificative după cum urmează:
a. Excelent – între 90 - 100 de puncte
b. Foartebine – între 80 - 90 de puncte
c. Bine - între 70 - 80 de puncte
d. Satisfacător - între 50 - 70 de puncte
e. Slab –sub 50 de puncte

Director Program de formare continuă JOBS,

 Anexa 1

Programul de formare continuă

JOBS- Formarea pentru orientare şi consiliere în carieră a elevilor
(acreditat prin OMEN nr. 4586/29.08.2017)

Grupa:
Cursant:
Unitatea de învățământ: Judeţul

Mentori:
 Anexa 2

Întrebările care pot fi adresate cursanților de către membrii comisiei de

evaluare în cadrul Evaluării finale
Proiectul JOBS

1. Care sunt principalele elemente ale conceptului JOBS?

Elementul inovativ = integrarea cerintelor venite dinspre piata muncii in curriculumul

invatamantului obligatoriu, dar si imbunatatirea consilierii si orientarii profesionale a elevilor.
2. Cum aţi pune în practică elementele conceptului JOBS?

Prin lista de concepte didactice, în 10 puncte:

 Învățarea bazată pe sarcină
 Îndrumarea individual
 Arta așteptării
 Timp folosit pentru sarcini
 Învățarea prin cooperare
 Învățarea diferențiată sau calitate diferită: bine sau rău?
 Orientarea către scop
 Crearea unei atmosfere de încredere și respect
 Diversitate și eterogenitate
 Orientarea către realitate
3. Care sunt metodele didactice specifice conceptului JOBS pe care le-ați utiliza în diferite
sarcini de lucru dezvoltate la clasă cu elevii?

Metoda de învățare va fi, în principal, orientata pe proiecte și sarcini de lucru.

Un element important al JOBS îl constituie schimbarea de la învățarea centrată pe profesor, la
învățarea centrată pe elev.
4. Descrieţi cum puteți dezvolta competenţele elevilor prin utilizarea materialelor didactice
puse la dispoziție în cadrul Programului JOBS.

Prin crearea unei atmosfere bune, deoarece majoritatea sarcinilor de lucru din cadrul JOBS
au de-a face cu personalitatea elevilor, cu opiniile, caracteristicile, talentele si abilitatile lor. In
majoritatea sarcinilor ei trebuie sa lucreze impreuna cu alti colegi. Pentru a lucra si a vorbi
deschis despre problemele lor personale, elevii vor avea nevoie de o atmosfera caracterizata de
incredere si respect.
 Prin indrumarea individuala, caci elevii, in cadrul programului JOBS, sunt deja capabili sa
lucreze singuri si ar trebui sa poata intelege instructiunile scrise, sau sa lucreze impreuna cu alti
colegi. Sarcina mea, ca profesor, va fi sa acord sprijin individual acelora care au nevoie, iar rolul
meu va evolua din ce in ce mai mult de la cel de lector catre acela de indrumator. Pe parcursul
programului JOBS, ma voi asigura ca am rezervat suficient timp pentru feedback catre elevi, nu
numai in scris, dar si in timpul orelor.
5. Vă rugăm să prezentați elementele care diferențiază „învăţarea pe bază de sarcină” de
învăţarea „tradiţională”.

Învăţarea bazată pe sarcini de lucru se apropie de viaţa adultului. Profesorul se

comportă mai mult ca un facilitator sau ca un formator, faţă de rolul tradiţional de profesor şi
examinator. Profesorul observă cum fac elevii faţă problemelor pe care le întâlnesc şi trebuie să
nu cedeze rapid la orice apel de a furniza soluții.
Rolul profesorului este mai degrabă acela de a oferi indicii şi de a face sarcina de
lucru cumva mai uşoară, dacă este necesar. Profesorul observă elevii desfăşurându-şi activitatea,
având în minte două perspective de evaluare – procesul de învăţare şi rezultatele activităţii.
Profesorul poate, de asemenea, să fie „folosit” ca sursă de informaţii la cerere, informând, pe
scurt, un grup cu privire la o întrebare care necesită un răspuns rapid. Rolurile sunt inversate –
elevii decid când şi despre ce subiect vor să aibă o contribuţie de la profesorul lor.
Educația tradițională (clasică): dominǎ instruirea cu toatǎ clasa, predarea este condusǎ
de ideea de-a acoperi manualul, sarcinile oferă o singură opţiune, timpul e relativ inflexibil,
dominǎ un singur text (manualul), profesorul rezolvǎ problemele și se foloseşte preponderent o
singurǎ formǎ de evaluare.
Educatia centrată pe elev : se folosesc aranjamente variate, disponibilitatea, interesele şi
profilul de învǎţare al elevilor contureazǎ predarea, se folosesc frecvent sarcini cu mai multe
opţiuni, timpul e flexibil în funcţie de nevoile elevilor, sunt furnizate multiple material, elevii se
ajută între ei și rezolvă probleme, elevii sunt evaluaţi pe mai multe cǎi, prin proceduri și
instrumente multiple.
6. Dacă ar trebui să le explicaţi părinţilor modul cum „învăţarea pe bază de sarcină” ar putea
influența viitorul copiilor lor, cum aţi face acest lucru?

Le spun parinților ca experienţa a arătat că elevii apreciază foarte mult libertatea de care
se bucură în astfel de circumstanţe şi încrederea pe care profesorii le-o oferă de a folosi timpul în
mod eficient. Elevii învaţă să îşi asume responsabilitatea doar dacă le este acordată
libertatea să facă acest lucru. Riscul de a greşi este întotdeauna prezent – dar fără risc, nu există
progres. În plus, elevii pot avea rezultate care nu corespund aşteptărilor profesorilor, dar
profesorul ajunge să aibă o mai bună cunoaştere a nivelului de dezvoltare a competenţelor la care
se află elevii şi a nevoilor lor viitoare de învăţare si ca procesul de învăţare este la fel de
important ca rezultatul.
7. Care coniderați că este impactul pe care acest program de formare îl va avea asupra
dezvoltării competenţelor dvs. în organizarea activității de predare – învăţare și în relația cu
elevii și părinții acestora.

Programul JOBS imi ofera un suport adecvat pentru instruire, îndrumare și informare
continuă, prin intermediul platformei de învățare la distanță, iar elevi învață prin intermediul
“învățării bazate pe sarcină”. Materialele de predare JOBS sunt astfel concepute încât să-i
determine pe elevi să rezolve probleme care conduc către ceva semnificativ și folositor.
Învățarea bazată pe sarcină pregatește elevii pentru viață, creand în procesul de
învățare situaţii din viața reală, iar tutorialele video arată cum sa creez în clasă o atmosferă
potrivită pentru învățarea bazată pe sarcină. Sau cum să-i ghidez pe elevi sa realizeze interviur,
cum să se prezinte, cum să ofere un feedback constructiv și multe altele.
8. Din experienţa pe care dvs. în calitate profesor, o aveți în calitate de cadru didactic, credeți
că prin utilizarea elementelor JOBS și a materialelor didactice, elevii își vor dezvolta/
descoperi noi competenţe/ abilități? Dacă Da, vă rugăm să prezentați exemple în care, prin
rezolvarea la clasă a anumitor Teme/ Sarcini de lucru, elevii, dar și dvs., veți descoperi/
dezvolta noi competețe/ abilități.

În învăţarea bazată pe sarcini de lucru, elevii întâmpină probleme – nu doar legate de

conţinut şi subiect, dar şi de organizarea activităţii lor. Trebuie să devină conştienţi de ei înşişi şi
să găsească o soluţie pe cont propriu. Datorită acestei provocări de a rezolva probleme, fiecare
formă de învăţare bazată pe sarcini de lucru oferă un potenţial bogat pentru formarea abilităţilor,
de exemplu gestionarea timpului, planificarea activităţii, cooperarea în echipe, obţinerea de
materiale şi selectarea informaţiilor, găsirea şi utilizarea instrumentelor etc. Învăţarea bazată
pe sarcini de lucru este flexibilă, deoarece elevii pot adapta sarcina de lucru la abilităţile lor.
9. Credeți că „JOBS contribuie la o schimbare în cultura procesului de învăţare”? Vă rugăm să
argumentați răpunsul dat.

JOBS contribuie la o schimbare în cultura procesului de învăţare prin :

 Dobândirea unor compețente și abilități utile în viață.
 Dezvoltarea unei percepții realiste asupra oportunităților de pe piața muncii din țară.
 Decizia, în cunoștință de cauza, asupra pașilor de urmat pentru viitoarea carieră.
10. Pornind de la conceptul Programului JOBS și rolul profesorului în activitățile de predare-
învățare, cum ați organiza activitățile JOBS la clasă?

Programul JOBS sprijină conceptul de învățare prin cooperare. Învățarea prin cooperare
înseamnă că elevii, după ce au început să rezolve o sarcină de lucru individual, au ocazia să
discute întâi cu un coleg despre diferențele în rezolvare. Numai după aceea va avea loc discuția în
plen cu profesorul.
Ca profesor, pot încuraja cooperarea prin jocuri de grup, activități de grup și discuții
de grup. Trebuie sa fiu atent in a pastra echilibrul între perioadele de timp alocate muncii
individuale și cele pentru munca în grup. La prima vedere, acest lucru face evaluarea mai
complexă și compararea re- zultatelor mai dificilă. La o a doua privire însă, această diversitate
imi asigură mie ca profesor atingerea rezultatelor învățării elevilor în domeniul
competențelor de viață.
Astfel, voi crea o atmosferă în care această deschidere să fie posibilă. Majoritatea sarcinilor
implică lucrul cu alți colegi. Elevii vor avea nevoie de o atmosferă de încredere și respect pentru
a putea vorbi deschis despre problemele lor. Este sarcina mea, ca profesor, să creez și să
promovez această atmosferă, evitând structurile competitive între elevi și facilitând
comportamentul cooperant.
11. Programul JOBS pune un accent deosebit pe feedback oferit elevilor. Dați exemple de
situații concrete în care elementele noi de feedback din cadrul Programului JOBS ar putea
avea impact asupra elevilor și ar putea conduce la dezvoltarea de noi competențe/ abilități.

Pentru asigurarea unui feedback relevant, elevii ar trebui să raspundă la întrebări

de tipul: Ce ai învățat despre tine însăți/însuți ?, Ce ai învățat despre metodele de lucru JOBS ?,
Ce a devenit important pentru tine ?, Ce te-a surprins ? , Care sunt lucrurile care te-au făcut să fii
mulțumit ?.

Iar răspunsurile ar trebui să fie: am învățat despre competențele mele; am intrat în

contact cu întreprinderi, companii și instițurii publice care oferă locuri de muncă în regiunea mea;
învaț despre realitățile de pe piața muncii și analizez condițiile economice.

12. Care sunt cele mai importante elemente pe care dvs. ca profesor le-aţi utiliza pentru a integra
piaţa reală a muncii în lecţiile JOBS pe care le-aţi organiza? Ați făcut acest lucru în practica
dvs.? Vă rugăm să prezentaţi exemple!

Marketing-ul personal . Ştim cu toţii că angajatorii vor cea mai potrivită persoană pentru
un post. Pentru a reuşi pe piaţa muncii sunt necesare anumite calităţi, pe care trebuie să ştii să le
„comercializezi” ca să atingi obiectivele stabilite. Acest concept se numeşte marketing personal şi
înseamnă pur şi simplu să-ţi asiguri vizibilitatea, să ştii cine eşti, să crezi că eşti cineva.
Consilierea profesională este un tip de intervenţie exercitată în scopul dezvoltării carierei
adulţilor angajaţi; aceasta poate lua forme diferite în funcţie de gradul de compatibilitate a
profilului personal cu cerinţele profesionale. În situaţia în care se remarcă o discrepanţă majoră
între cele două profiluri, se încearcă dezvoltarea aptitudinilor profesionale în paralel cu efortul de
a găsi, în timp, o slujbă care să corespundă, în mai mare măsură aşteptărilor personale ale
angajatului. În caz contrar, pe termen lung, pot apărea insatisfacţii din motive profesionale şi
eşecul în profesie. În situaţia în care se remarcă o anumită compatibilitate între profilul personal
şi cerinţele profesiei, în scopul dezvoltării aptitudinilor profesionale se va pune accent pe factorii
motivaţionali, volitivi şi cei caracteriali cu rol important în asigurarea succesului.

13. Dacă ar fi să participați în continuare la dezvoltarea programului JOBS, în calitate de

„formator/ mentor” și ați fi pus în situația de a determina colegi de-ai dvs., cadre didactice, să
participle la acest program, care ar fi cele mai importante argumente care ar sta la baza
prezentării dvs.?

Pentru a reusi in viata, in cariera si in afaceri, ai nevoie de motivatie, indiferent de

stadiul in care te afli. Ai nevoie de un imbold.
- Motivatia inseamna sa alegi sa faci ceva ce ai prefera mai degraba sa nu faci. Inseamna
sa prinzi curaj si sa incerci lucruri noi. In acest fel te dezvolti ca si persoana.
- Multi oameni vor sa-si imbunatateasca situatia in care se afla intr-un moment sau altul.
Insa foarte putini isi asuma responsabilitatea de a se automotiva pentru a face o schimbare.
- Motivatia vine din modul in care iti controlezi mintea si emotiile
- Pentru a avea rezultate mari, pune-ti intrebari mari.
Dupa cum spune si Ghandi, indiferent cat de marunt este lucrul pe care il faci,
conteaza sa il faci!

14. Cum credeţi că dvs. din poziția de profesor sau, şcoala dvs. ar putea sprijini/ susține
angajatorii/convinge companiile pentru a fi interesate să participe în JOBS (să permită vizita
elevilor în companii pentru ca aceștia să cunoască mai bine piața muncii)?

Practica la locul de muncă este importantă, de exemplu nimeni nu doreşte să îşi dea maşina pe
mâna unui mecanic care deţine cel mai înalt nivel de cunoştinţe teoretice, însă ale cărui abilităţi
practice sunt reduse.
Practica la locul de muncă presupune învăţare din experienţă. Evaluarea practicii la locul de
muncă îi ajută pe elevi să desfăşoare aceste activităţi mai serios, cu mai mult spirit critic.