Statul unitar sau simplu – presupune existenţa unei singure formaţiuni statale.

Acest tip de stat

acţionează pe planul relaţiilor internaţionale ca subiect unic de drept internaţional public. Pe întreg
teritoriu statului puterea de stat se manifestă printr-un singur rând de organe supreme (parlament,
guvern, instanţă supremă).
Asa de exemplu, teritoriul Frantei este divizat în departamente si comune. Corespunzator acestei
structuri, in statele de tip unitar exista
1. un buget al administratiei centrale de stat
2. bugetele locale corespunzatoare unitatilor administrativ.
Marea majoritate a țărilor din lume sunt state unitare (Italia, Romania, RM, Irlanda, Peru, Turcia,
Franta etc.).

Statul federal – se caracterizează prin aceea că statele membre îşi transferă „suveranitatea externă”
în totalitate şi „suveranitatea internă” într-o anumită proporţie către organele statului federal. În acest
mod, prin voinţa statelor federate se creează un nou stat, ale cărui organe vor decide exclusiv în relaţiile
internaţionale precum şi în alte domenii prevăzute de Constituţiile federale.
Statele federale păstrează o organizare constituţională completă: au parlament, guvern şi instanţe,
judecătorii proprii. Cetăţenii statului federat beneficiază şi de cetăţenia statului federal. Statul federal se
întemeiază pe o constituţie spre deosebire de confederaţia de state care se fundamentează pe un tratat
internaţional. De exemplu, S.U.A., Germania, Rusia, Brazilia etc.
Repartizarea veniturilor si cheltuielilor intre partile componente ale structurii bugetare din fiecare
stat se face in functie de modul in care au fost delimitate atributiile intre aparatul de stat central si cel
local. De regula, veniturile cele mai importante si principalele categorii de cheltuieli fac obiectul
bugetului central, iar la bugetele locale sunt trecute veniturile si cheltuielile de importanta secundara.
Cu toate ca repartizarea cheltuielilor intre verigile sistemelor bugetare difera de la o tara la alta,
totusi in principiu acestea pot fi împartite in 3 categorii:
- cheltuieli care se finanteaza in totalitate din bugetele centrale (sau federale dupa caz) ca de
exemplu cheltuielile cu apararea nationala, întretinerea relatiilor diplomatice, datoria publica externa etc.
- cheltuieli finantate partial din bugetele centrale partial din bugetele locale exemplu: învatamânt,
sanatate, cultura si arta, cheltuieli pentru întretinerea organelor puterii administratiilor de stat,
procuraturii, justitiei
- cheltuieli care de regula se finanteaza integral din bugetele locale sunt cheltuielile privind
constructia si întretinerea drumurilor si podurilor, constructia de locuinte, transport urban, gospodaria
comunala, cheltuieli economice de importanta locala etc.
Confederaţiile sunt asociaţii de state care îşi păstrează intactă deplina suveranitate (supremaţia şi
independenţa). Statele constituie un organism sau mai multe organisme comune, formate din
delegaţii tuturor statelor participante, în scopul protejării intereselor comune de ordin economic,
politic sau militar.
Organismul comun denumit: congres, consiliu, dietă etc. nu reprezintă o autoritate legislativă.
El este alcătuit din diplomaţi mandataţi de către statele participante.
La temelia unei confederaţii se află un tratat internaţional.

Exemple de confederații: Uniunea Europeană (UE), Elveția.