Proiect- politici sociale

Abandonul școlar

Velciov Bianca-Monica

Profesor coordonator: Melinda Dincă

 Abandonul școlar

Abandonul școlar reprezintă conduita de evaziune definită ce constă în încetarea

frecventării școlii, părăsirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns,
înaintea obținerii unei calificări sau a unei pregătiri profesionale complete sau înaintea
încheierii ciclului de studii început.
Cei care abandonează școala nu sunt ulterior reprimiți în aceeași instituție
educativă și nu sunt înscriși într-un program de școlarizare alternativ. (www.
academiaedu.ro/ Combaterea si prevenirea abandonului școlar)
Cauzele abandonului școlar pot fi evaluate prin trei perspective:
1. Cauze psihologice- care țin de personalitatea și de starea de sănătate a
elevului: motivație școlară scăzută, lipsă de interes, încredere scăzută în
educația școlară, oboseală, anxietate, autoeficacitate scăzută, imagine de
sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilități sociale reduse,
pasivitate, refuzul de a adera la o alegere făcută de alții (reacție la presiunea
exercitată de dorințele adulților);
2. Cauze sociale- care țin de familie, condițiile socio-economice ale familiei:
sărăcia, stil parental, indiferent, neglijent, familii dezarmonice, părinți foarte
ocupați sau plecați în străinătate;
3. Cauze psihopedagogice- care țin de contextul școlar specific (inclusiv relația
profesor- elev): presiunea grupului, supraîncărcare școlară, comunicarea
deficitară elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului), evaluarea subiectivă,
frica de evaluare, conflict cu colegii, practici școlare percepute de elevi ca
fiind nedrepte, incompatibilitate între aspirațiile, trebuințele de învățare și
oferta educațională a școlii; formă de apărare împotriva disciplinei excesiv
de rigidă și severă, politici proabsenteiste ale școlii la elevii din clasele
terminale (în școlile de „elită”). (www. academiaedu.ro/ Combaterea si
prevenirea abandonului școlar)
În ceea ce privește tipul de comunitate rural/urban, se consemnează o rată mai
mare a abandonului școlar în mediul rural, ceea ce se explică prin: distanța mare
domiciliu-școală, dublată de condiții inadecvate de transport, lipsa de opțiuni educative
în cadrul școlii. (Studiu de cercetare- Abandonul școlar- Efect al insuccesului școlar,
prof. Camelia Bîrsan și Lungu Adriana)
Fiecare caz de abandon școlar are o „istorie” proprie care presupune o analiză
complexă, o interpretare psihogenetică, dinamică și funcțională a situației particulare a
fiecărui subiect aflat în această situație. Astfel, o parte din cei care au abandonat școala
provin:
 Din familii dezorganizate cu domiciliul instabil;
  Din familii dezinteresate de școală sau au în concepția lor de a-și lăsa
copiii să urmeze doar 4 clase;
 Din familii cu situație financiară precară și nu au posibilitatea susținerii
costurilor școlare;
 Din familii rezultate din părinți divorțați, caz în care copiii au părăsit
domiciliul, pleacă la frați mai mari, apoi pleacă din localitate, stau în
concubinaj sau se căsătoresc;
 Din familii monoparentale- prin divorț, separate sau prin deces;
 Tată sau mamă alcoolici;
 Navetă grea- copiii care nu au rezistat fizic navetei au abandonat școala.
(www. academiaedu.ro/ Combaterea si prevenirea abandonului școlar)
Aproape 30% dintre copiii români de până la 18 ani au renunțat la studii
(obligatorii, conform legii) și, de asemenea, aproximativ o cincime dintre aceștia
rămân cu cel mult opt clase, în vreme ce peste 75% dintre copiii rromi abandonează
școala înainte de împlinirea vârstei de 14 ani.
Aceste procentaje reprezintă cu 10% mai mult decât acum 2 ani și cu 7% mai
mult față de media europeană. (www. INS.ro- Institutul Național de Statistică)
Următoarele numere arată numărul de copiii care au abandonat școala pe durata
anilor școlari 2013-2014, 2014-2015, 2015-2016:
 2013-2014: 25.891 copii
 2014-2015: 34.300 copii
 2015-2016: 30.504 copii (Institutul Național de Statistică)
Ca obiective în cadrul unui program de prevenire a abandonului școlar ar putea
fi:
 Identificarea elevilor aflați în abandon sau risc de abandon școlar în
vederea menținerii acestora în sistemul învățământului guvernamental
 Implicarea sistemului familial în reabilitarea școlară și socială a elevului
cu risc de abandon școlar
 Creșterea gradului de implicare a comunității locale în soluționarea
situațiilor de abandon sau risc de abandon școlar
În măsura în care aceste obiective vor fi împlinite, abandonul școlar nu va mai
reprezenta un pericol imediat de abandon, fiind urmărite în cadrul unui program de
prevenție bine organizat. ( Studiu privind abandonul școlar- Universitatea de Vest,
catedra de Științe ale educației)
Principala instituție care se ocupă cu problema abandonului școlar este
Ministerul Educației Naționale. Unul dintre programele elaborate de acesta este „A
doua șansă”, care se adresează tinerilor, adolescenților, adulților, proveniți din medii
sociale diverse și au vârste variate, care nu au urmat sau finalizat învățământul primar
sau gimnazial. Programul oferă acestor categorii de persoane posibilitatea continuării
și finalizării învățământului obligatoriu fără a fi nevoie să își întrerupă eventualele
activități profesionale sau familiale în care sunt angrenate. ( Ministerul Educației
Naționale)
O instituție care se află sub aripa Ministerului Educației este școala, care
acționează asupra abandonului școlar prin diferite proiecte la nivel de consiliere.
De asemenea, există și organizații nonguvernamentale ce au în vedere
abandonul școlar și combaterea acestuia, precum Salvați Copiii, care a implementat
mai multe programe având ca scop principal reducerea numărului de cazuri de părăsire
timpurie a școlii, cum ar fi proiectul „Viitor prin școală!”. Obiectivul general al
proiectului este prevenirea și reducerea abandonului școlar timpuriu în rândul copiilor,
tinerilor din grupuri vulnerabile, copii din comunități defavorizate, copii din mediul
rural, copii cu părinți plecați în străinătate la muncă etc. ( Salvați Copiii.ro)
Efectele abandonului școlar demonstrează de ce acest tip de conduită este
considerat deosebit de grav. Mai întâi, cei care abandonează școala nu au nici
calificarea profesională indispensabilă integrării socioeconomice, nici formația morală
și civilă necesară exercitării rolului de părinte și a celui de cetățean al unei comunități.
În al doilea rând neavând o calificare, cei care abandonează școala sunt viitori șomeri
și reprezintă pe termen mediu și lung, o sursă de dificultăți sociale și de pierderi, care
depășesc investiția cerută de formarea inițială. (Studiu de cercetare- Abandonul școlar-
Efect al insuccesului școlar, prof. Camelia Bîrsan și Lungu Adriana)

În realizarea ghidului de interviu am abordat trei mari obiective, iar aceste sunt
următoarele:
I. Descrierea fenomenului
II. Cauzele și efectele fenomenului din perspectiva profesorului și din
perspectiva celui aflat în cauză
III. Metodele de intervenție și combatere a abandonului școlar

Ghid de interviu 1 (pentru profesor)

I. Descrierea fenomenului

1. Ce știți despre abandonul școlar?

2. Cum apreciați frecvența abandonului școlar?

3. Cum vedeți evoluția acestui fenomen?

4. În ce ciclu de învățământ frecvența abandonului este mai mare? Ce credeți că
determină acest fapt?

5. Din punctul dumneavoastră de vedere abandonul reprezintă un tip de conduită grav?

6. Cum vedeți dumneavoastră viața unei persoane care a abandonat școala în societatea
românească de azi?

7. Care este percepția socială despre persoanele care au abandonat școala in societatea
de azi?

8. În școala dumneavoastră există cazuri de abandon școlar sau copii care se afla în
risc de abandon?

9. Considerați că cei care au abandonat școala se integrează greu in societatea de azi?

10. Ați cunoscut alte persoane care au abandonat școala? Cum este viața lor acum?

11. Ce credeți că poate face școala ca numărul copiilor neșcolarizați sau cu un număr
mare de absențe să scadă?

II. Cauzele și efectele fenomenului din perspectiva profesorului

1. Care sunt cauzele principale care determină abandonul școlar?

2. Credeți că profesorii influențează decizia elevului de a nu mai frecventa orele? De

ce?

3. Credeți că ceilalți elevi au o influență asupra copiilor vulnerabili? De ce?

4. Un copil poate să ia decizia de a nu mai frecventa orele din cauza unor rezultate
școlare slabe sau din cauza fricii de evaluare?

5. Evenimentele din familie pun presiune pe umerii elevului și îl fac să decurgă la

această decizie?

6. Credeți că unii elevi frecventează mai rar școala în favoarea îngrijirii/creșterii

fraților mai mici?
7. Considerați că lipsa transportului școlar, în special în mediile rurale, îl fac pe elev să
recurgă la abandonul școlar?

8. Credeți că anturajul copilului îl predispune pe acesta la abandon?

9. Considerați că mediul de proveniență al elevului reprezintă un factor care îl

predispune pe acesta la abandon?

10. Cum influențează abandonul școlar evoluția profesională și socială a tânărului?

11. Care este gradul de dificultate cu care se confruntă o persoană care a abandonat
școala în obținerea unui loc de muncă decent?

III. Metodele de intervenție și combatere a abandonului școlar

1. Considerați că într-o școală pentru a diminua și preveni abandonul școlar ar trebui

ca elevii aflați în risc să fie identificați la timp?

2. Colaborarea cadrelor didactice cu familia în vederea întreținerii interesului pentru

școală al elevului ar ajuta la prevenirea abandonului școlar?

3. Au existat sau există în școala dumneavoastră proiecte/ măsuri de combatere al

acestui fenomen? Daca da, care ar fi acestea?

4. Aceste programe școlare au avut un impact pozitiv sau negativ asupra copiilor aflați
în pragul abandonului școlar?

5. Părinții copiilor aflați în pragul abandonului s-au implicat activ pentru aceștia în
cadrul programelor?

6. Anumite campanii de informare a reprezentanților legali ai copiilor despre efectele

pe termen lung ale abandonului, credeți că ar diminua numărul de abandonuri școlare?

7. Este important ca un elev aflat în risc de abandon să fie îndrumat și consiliat de

către o persoană specializată?

8. Credeți că asigurarea rechizitelor școlare și oferirea unei burse ar duce la scăderea

abandonului școlar?

9. Care sunt formele de reluare a școlii?

10. În ziua de azi, dintre cei care au abandonat își mai doresc să reia din nou școala?

11. Dacă ați cunoaște acum o persoană care a abandonat școala cu ceva timp în urmă i-
ați recomanda să reia din nou studiile?

Ghid de interviu 2

I. Descrierea fenomenului

1. Ce reprezintă pentru dumneavoastră abandonul școlar?

2. Câți ani aveați si în ce clasă erați când ați abandonat școala?

3.V-ați simțit vreodată marginalizată din cauza acestui fapt?

4. Cât de des mergeați la școală înainte de a decide să nu vă mai duceți?

5. Cum v-a influențat această decizie viața?

6. În școala dvs. au fost și alți elevi aflați în situația dvs.?

7. După părerea dvs., cum sunteți privit de societate datorită faptului că nu ați
absolvit învățământul obligatoriu?

8. După părerea dvs. abandonul reprezintă un fenomen grav pentru societatea de

azi?

9. Ați cunoscut alte persoane care au abandonat școala? Cum este viața lor
acum?

10. Cu credeți că ar fi putut să vă ajute școala ca să nu ajungeți să luați această

decizie?

II. Cauzele și efectele fenomenului

1. Care este principala cauză pentru care ați abandonat școala?

2. Profesorii au avut o influență? Dacă da, de ce?

3. Ceilalți colegi au avut o influență asupra deciziei de a nu mai frecventa

școala?

4. Rezultatele școlare slabe sau frica de evaluare v-a determinat vreodată să

luați această decizie?

5. Evenimentele petrecute în familie au pus presiune pe umerii dvs.? Dacă da, ne

puteți spune cum?

6. Ați avut frați mai mici? A trebuit să renunțați la a merge la școală în favoarea
îngrijirii acestora?

7. Lipsa transportului școlar a reprezentat o cauză pentru care ați decurs la

abandon?

8. Anturajul dvs. v-a influențat in luarea deciziei?

9. Considerați că mediul dvs. de proveniență a avut un rol semnificativ în

decizia de a renunța la școală?

10. Cum v-a influențat abandonul școlar evoluția socială și profesională?

11. Care este gradul de dificultate cu care vă confruntați când vă căutați un loc
de muncă?

III. Metodele de intervenție și combatere a abandonului școlar

1. Au existat sau există în școala dumneavoastră proiecte/ măsuri de combatere

al acestui fenomen? Dacă da, care au fost acestea?

2. Considerați că o colaborare mai bună între cadre didactice și familia dvs. v-ar
fi ajutat?

3. În școala dvs. ați avut parte de consiliere și îndrumare din partea unei
persoane specializate?
 Dacă nu, credeți că acest lucru v-ar fi ajutat?

4. Anumite campanii de informare ale efectelor abandonului pe termen lung te-

ar fi împiedicat in luarea deciziei?

5. Dacă părinții s-ar implica mai mult în viața copilului, acesta ar mai fi atât de
predispus la abandonul școlar?

6. Credeți că asigurarea rechizitelor școlare și oferirea unei burse v-ar fi ajutat

sau îi poate ajuta și pe alți copii aflați in situația dvs.?

7. Doriți să reluați și să absolviți învățământul?

8. Cum credeți că v-ar putea ajuta pe viitor acest lucru?

9. Ați dori să urmați studii universitare după terminarea liceului? Dacă da, de
ce?

10. Ce credeți că ar putea face școala în prezent pentru a diminua acest

fenomen?

Descrierea persoanei intervievate

Interviul l-am realizat cu o domnișoară învățătoare din Timișoara, în vârstă de 25 de

ani. Ne cunoaștem de mult timp, iar când i- am spus despre acest proiect si importanța
interviului, și-a dorit foarte mult să-i iau ei acest interviu si să mă ajute cu acest lucru.
Aceasta m-a invitat la ea acasă pentru a realiza interviul. Interviul a decurs foarte bine,
deoarece a încercat să-mi răspundă din toate cunoștințele sale din acest domeniu.
Interviul nu a fost asistat.

Interviu
 Notă:
 cu litere înclinate am notat intervenția mea
 Cu scris normal am notat respondentul

I. Descrierea fenomenului

Ce știți despre abandonul școlar?

Abandonul școlar reprezintă părăsirea sistemului educativ indiferent de

nivelul la care s-a ajuns înaintea obținerii unei calificări sau pregătiri
profesionale sau înainte ca o persoană să-și încheie studiile începute.
Elevii care abandonează școala sunt cei care s-au făcut remarcați pentru
absenteism si alte dificultăți de comportament pentru care au fost
sancționați în școală.

Cum apreciați frecvența abandonului școlar?

Frecvența abandonului școlar nu este de apreciat deoarece copiii

abandonează sistemul școlar, în general din cauza părinților pentru că
aceștia nu au situație financiară potrivită pentru ai susține în sistemul
școlar.

Cum vedeți evoluția acestui fenomen?

Evoluția acestui fenomen o văd crescând, deoarece tinerii din ziua de
astăzi sunt mai preocupați de iubiți, de ieșiri și de toate cele în loc să fie
preocupați de carte de aceea și multe fete abandonează chiar din clasa a9-
a școala pentru că unele rămân însărcinate…

În ce ciclu de învățământ frecvența abandonului este mai mare? Ce credeți că

determină acest fapt?
Nu cred că într-un anumit ciclu fenomenul se desfășoară atât de frecvent,
deoarece sunt copiii care nu pot nici să meargă la grădiniță din cauza
situației financiare ale părinților și alți copii care reușesc să ajungă până și
 la liceu, mulți, unii abandonează școala, deoarece se îndrăgostesc, încep
să aibă mult prea devreme relații intime și multe persoane devin părinți
mult prea devreme.

Din punctul dumneavoastră de vedere abandonul reprezintă un tip de conduită

grav?
Da.

Cum vedeți dumneavoastră viața unei persoane care a abandonat școala în

societatea românească de azi?

Tristă, de ce, pentru că cunosc cazuri, o fată care s-a lăsat în clasa, după
ce a terminat clasa a9-a, deoarece a rămas însărcinată și acum stă și are
grijă de copil. Si atunci în loc să-și trăiască tinerețea ea stătea să aibă grijă
de un copil. Și mai cunosc cazuri în care nu din cauza iubirii sau, pur și
simplu nu a mai vrut să meargă la școală, s-a lăsat de școală și nu fac
absolut nimic cu viața lor.

Care este percepția socială despre persoanele care au abandonat școala în

societatea de azi?

Depinde, sunt unii care îi înțeleg și atunci comunică, sunt pe aceiași

lungime de undă și alții care nu admit așa ceva și atunci îi marginalizează.
În școala dumneavoastră există cazuri de abandon școlar?
Nu.

Considerați că cei care au abandonat școala se integrează greu în societatea de

azi?

Nu.

Ați cunoscut alte persoane care au abandonat școala? Cum este viața lor
acum?
 Da, am cunoscut. Cum am mai spus, una dintre persoane are grijă de
copil, a rămas însărcinată și a făcut și nuntă, iar celelalte, nu pot să zic că au o
viață activă din câte văd, din câte am auzit de fapt că eu nu-i am prieteni, stau și
fac live-uri pe facebook, cea ce nu mi se pare ceva productiv, deci o viață foarte
plictisitoare, non-productivă.

Ce credeți că poate face școala ca numărul copiilor neșcolarizați sau cu un

număr mare de absențe să scadă?

Să aprecieze mai mult profesorii care știu să intre în mintea elevilor, să

impună strictețe, dar să fie și blânzi, să încerce să facă totul, să încerce să facă
școala să fie pe placul lor, să fie un mediu unde să vină cu plăcere, nu doar că iar
trebuie sa merg la școală.

II. Cauzele și efectele fenomenului

Care sunt cauzele principale care determină abandonul școlar?

Dificultățile materiale, modelul educațional oferit de părinți, modelul oferit

de frați, dezorganizarea familiei, intrarea pe piața muncii, apariția unui copil,
mariajul și astea sunt doar câteva, lista poate continua.

Credeți că profesorii influențează decizia elevului de a nu mai frecventa orele?

De ce?

Da, pentru că atunci când vi cu frică și știi că nu ai învățat preferi să nu te

duci la materia profesorului respectiv pentru că știi că te poate asculta sau îți
poate da o notă mică și atunci preferi să chiulești, și acest lucru se întâmplă o
dată, de două ori, de trei ori până la un moment dat când poți să ajungi corigent
sau poate chiar repetent si poate între timp îți găsești o iubită care îți înțelege
suferința ( râde ușor) și s-a dus totul pe apa zâmbetei.

Credeți că ceilalți elevi au o influență asupra copiilor vulnerabili? De ce?

Da, deoarece există în fiecare clasă șmecherașul și frumoasa clasei, în

grupul cărora vor să fie toți și atunci ca să fi in grupul persoanei respective
trebuie să fi cum vrea ea, să te schimbi, să nu fi cum ești tu, cum ai vrea tu să fi.
Un copil poate să ia decizia de a nu mai frecventa orele din cauza unor rezultate
școlare slabe sau din cauza fricii de evaluare?

Poate și din cauza unor note mici, deoarece atunci când ajunge acasă și vine cu o
notă mică, poate este certat și atunci poate preferă, mai sunt situații în care fug de
acasă sau din cauză că sunt certați sau bătuți sau maltratați pentru o notă. Și se poate și
din cauza profesorului, de frica lui.

Evenimentele din familie pun presiune pe umerii elevului și îl fac să decurgă la

această decizie?

Da, deoarece copilul dacă aude non-stop acasă nu mai scandaluri, certuri poate vede
chiar și bătăi, la un moment dat „se satură” și atunci preferă să fugă de acasă, implicit
să se lase de școală pentru că vrea să scape din mediul în care trăiește, vrea să fie într-
un mediu liniștit și atunci își caută locul potrivit pentru el.

Credeți că unii elevi frecventează mai rar școala în favoarea îngrijirii/creșterii fraților
mai mici?

Sunt situații, deoarece părinții sunt multe prea ocupați de locul de muncă și de tot
ce trebuie să facă acolo, de multe ori își iau tot ce nu au terminat, acasă, să termine
acasă și atunci nu au timp să se preocupe de copii sau îi lasă cu bona sau îi lasă cu nu
știu ce prieteni, oriunde altundeva nu mai cu ei nu stau.

Considerați că lipsa transportului școlar, în special în mediile rurale, îl fac pe elev să

recurgă la abandonul școlar?

Depinde, nu știu să spun dacă da sau nu.

Credeți că anturajul copilului îl predispune pe acesta la abandon?

Da.

Considerați că mediul de proveniență al elevului reprezintă un factor care îl

predispune pe acesta la abandon?

Da.

Cum influențează abandonul școlar evoluția profesională și socială a tânărului?

 Să îți dau un exemplu, tu ai ca vis să devii polițist și ca să devii polițist e trebuie
să ai, trebuie să termini grădinița, apoi clasele primare, să termini gimnaziul, să termini
liceul ca să te poți înscrie la Academia de Poliție și ca să faci toate astea ce ai nevoie,
ai nevoie de partea financiară ca să poți să parcurgi toți cei 12 ani de școală, dar dacă
pui și grădinița sunt vreo 15 și ai nevoie de toate și cel mai important este sprijinul
familial, dacă ei te sprijină și îți oferă toate condițiile. De aceea mulți copii nu se lasă
de școală pentru că au suport din toate punctele de vedere, dar copii care sunt în medii
rurale, cum ar fi copii ciobanilor, ei se gândesc mai mult că acum trebuie să merg la
școală, după trebuie să mă duc pe stână cu oile, după trebuie să merg acasă să-mi fac
temele, să fac baie, să mă pun să dorm. Ceea ce tu nu ai avut, tu nu ai fost așa, nu ai
avut așa ceva după ce ai venit de la școală te-ai dus acasă, te-ai dezbrăcat, ai mâncat,
te-ai mai jucat dacă ai vrut, ți-ai făcut temele și dupaia somn, nu ai mai avut altă grijă,
grija ta principală era numai școala. În mediile rurale nu este nu mai școala, este și
treaba de acasă, daca mai sunt oi trebuie să stai cu ele pe stână și toate cele, mai ales că
nu ai doar oi, ai și alte animale, trebuie să ai grijă de toate, să le dai să mănânce. Dacă
ai găini și nu le ți pe toate în curte, le ți nu știu unde trebuie să le aduni pe toate și așa
mai departe.

Care este gradul de dificultate cu care se confruntă o persoană care a abandonat

școala în obținerea unui loc de muncă decent?

Depinde în ce domeniu vrea, dacă nu și-a terminat școala și el vrea să ocupe un post
de inginer clar că șansele sunt nule, dar ca să obții un loc de muncă decent te poți
angaja și la o fabrică și te poți angaja oriunde, în multe locuri, la fabrică ,de exemplu
nu ți se cere nici bac-ul, nici nimic
III. Metodele de intervenție și combatere a abandonului școlar

Considerați că într-o școală pentru a diminua și preveni abandonul școlar ar trebui ca

elevii aflați în risc să fie identificați la timp?

Da.

Au existat sau există în școala dumneavoastră proiecte/ măsuri de combatere al

acestui fenomen? Daca da, care ar fi acestea?

Acum nu știu să îți spun unul anume pentru că eu momentan nu m-am

implicat, dar o să mă implic și eu. Nu știu să îți dau un nume acum.

Aceste programe școlare au avut un impact pozitiv sau negativ asupra copiilor aflați
în pragul abandonului școlar?
Pozitiv.

Părinții copiilor aflați în pragul abandonului s-au implicat activ pentru aceștia în
cadrul programelor?

Da.

Credeți că asigurarea rechizitelor școlare și oferirea unei burse ar duce la scăderea

abandonului școlar?

Da, pentru că asta este cea mai mare problemă, pentru că tu ca să începi și în
clasele primare ai nevoie de caiete, stilou, de creioane, de carioci, de penar, de
ghiozdan, de toate cele pe care nu ți le cumpără școala și ți le cumpără părinții din
banii proprii, din banii familiei. Plus de asta ai nevoie de haine, că nu poți să te duci cu
haine rupte sau haine murdare, trebuie să ai zilnic alte haine, altă lenjerie. Deci dacă ar
asigura măcar rechizitele, școala, ar fi un plus că alea sunt cele mai scumpe.

Care sunt formele de reluare a școlii?

Este A doua șansă, eu de acesta știu și chiar îmi place. Chiar am cunoscut
persoane, o fată care nu a putut din cauza părinților, tatăl ei a decedat, mama ei nu vrea
să audă de ea, ba a luat-o la ea acolo, apoi a dus-o aici în România, mama ei nu mai
știu în ce țară este plecată, nu mai știu, în Italia cred, nu mai țin minte… și din cauză
asta ca o muta ba în Italia, ba în România fata a pierdut foarte mult, foarte mulți ani de
școală. Ea acum face 18 ani și termină clasa a 9-a, dar prin programul A doua șansă și
sora ei care este mai mare decât ea, are 24 de ani și ea este la fel și are și doi copii, are
familie este prin programul A doua șansă.

În ziua de azi, dintre cei care au abandonat își mai doresc să reia din nou școala?
Da, sunt foarte mulți. Am văzut când m-am dus și eu odată cu ea la A doua șansă,
nu mai știu cum se numește liceul unde se ține A doua șansă, este undeva acolo unde
este continentalul din Buziașului, acolo face ea și am fost odată să văd ce și cum, și ei
țin ore după masa pentru că majoritatea lucrează, și ea lucrează și vin după masă la
școala. Este exact normal, dau teste, teze, tot ce trebuie, doar că practic este școală de
după masă și sunt de diferite vârste, 17 ani avea fetița, are și colegi de 20, 20 și ceva de
ani care sunt în clasa a 9-a, dar nu au putut, nu au avut cum să-și termine liceul și
acum prin programul A doua șansă, cum și lucrează ei își permit să-și cumpere pixuri,
caiete, tot ce au nevoie, că nu au nevoie de foarte multe la ei, două-trei caiete, defapt
un caiet pentru fiecare materie, pix și cam atâta. Nu e foarte greu, dar e fain, e foarte
interesant, până la urmă îi ajută și pe aceștia să-și finalizeze studiile.
Dacă ați cunoaște acum o persoană care a abandonat școala cu ceva timp în urmă i-
ați recomanda să reia din nou studiile?

Da, și i-aș recomanda acest program, A doua șansă, este o oportunitate pentru toți.

Colaborarea cadrelor didactice cu familia în vederea întreținerii interesului pentru

școală al elevului ar ajuta la prevenirea abandonului școlar?

Da, deoarece din momentul în care cadrul didactic comunică cu părinții și părinții
comunică cu cadrul didactic se realizează o legătură și prin această legătură copilul nu
are cum să iasă, copilul merge pe lungimea de undă a cadrului didactic sau a părinților
și vede copilul că părinții sunt preocupați de educația lui și că și cadrul didactic este
interesat ca și acesta să evolueze, de aceea comunicarea dintre cadru didactic și părinți
și invers, consider că este cel mai important factor.

Anumite campanii de informare a reprezentanților legali ai copiilor despre efectele pe

termen lung ale abandonului, credeți că ar diminua numărul de abandonuri școlare?

Da, și pentru această informare a tutorilor legali s-ar putea realiza ca o școală a
părinților în care să se evidențieze toate aspectele pozitive și negative, în special cele
negative pentru a putea fi informați și cumva treziți la realitate părinții despre ce efecte
ar putea avea asupra viitorului copilului său.

Este important ca un elev aflat în risc de abandon să fie îndrumat și consiliat de către
o persoană specializată?

Da, pentru acest lucru sunt consilierii din școală, sunt cadrele didactice care sunt
specializate în consiliere și aceștia îi pot îndruma pe copii în ași continua studiile și in
ași lua gândul de a mai abandona școala și de a trece în parte negativă a tot ce
înseamnă abandon școlar.

Interviu 2
I. Descrierea fenomenului

Ce reprezintă pentru dvs. abandonul școlar?

Pff… o pierdere, nu? Până la urmă pierzi niște studii, dupaia nu mai poți, îi complicat
sa iei din nou, sunt cum am fost eu, cum am renunțat, am făcut alte subiecte și pur și
simplu nu am înțeles nimic. E greu.
Câți ani aveați si în ce clasă erați când ați abandonat școala?

Păi aveam 11 ani și în clasa a V-a am abandonat .

V-ați simțit vreodată marginalizată din cauza acestui fapt?

Nu neapărat marginalizată, dar am fost supărată că na..colegii i-am lăsat și nu am mai

ținut legătura și studiile și tot ce voiam să fac...da, am fost supărată.

Cât de des mergeați la școală înainte de a decide să nu vă mai duceți?

Mergeam în fiecare zi, când nu mă simțeam rău sau mergeam foarte des.

Cum vă comportați când mergeați la școală?

Eram cuminte. Stăteam în banca mea și nu, nu am avut probleme, nici profesorii nu au
avut probleme cu mine. Am fost cuminte.

Ce ați simțit când ați renunțat la a mai merge la școală?

Păi am simțit în mine în mine o pierdere știi, că nu o sa mai am ce am avut atunci și

toate s-au acumulat și nu mi-au făcut bine deloc.

În școala dvs. au fost și alți elevi aflați în situația dvs.?

Da, au fost și chiar nu au mai venit deloc, fără să anunțe, stăteau pur și simplu nu se
mai întorceau. Au fost mulți și nu numai din clasă de la mine, din școală, mulți, foarte
mulți au fost.

Cum v-a influențat această decizie viața?

Momentan sunt bine, dar atunci credeam că nu o să fiu, că nu o să mă pot integra, să

încep un nou început cum se zice, asta credeam atunci.
După părerea dvs., cum sunteți privit de societate datorită faptului că nu ați absolvit
învățământul obligatoriu?

Mai sunt unele persoane care spun că de ce nu am continuat, de ce am plecat, de

ce…sunt multe întrebări dinastea, prefer să nu răspund la fiecare pentru că e acolo o
poveste știi, care m-a determinat să zic așa, am fost nevoită să plec, să las școala.

Ați cunoscut alte persoane care au abandonat școala? Cum este viața lor acum?

Cunosc, da și care au fost cu mine în clasă chiar și nu mai merg deloc la școală și nu
au nimic, nici bac luat, nici studii, dar muncesc.

Cu ce credeți că ar fi putut să vă ajute școala ca să nu ajungeți să luați această

decizie?

Cu ce să mi ajute școala? Probabil profesorii să fi fost mai implicați știi, mai implicați
cu noi elevii, era mai bine.

II. Cauzele și efectele fenomenului

Care sunt principalele cauze pentru care ați abandonat școala?

Părinții despărțiți, mama dincolo și tata aici, nici nu prea am avut o relație prea strânsă
cu tata, eram tot timpul cu capul în nori la școală, stăteam cuminte, dar nu, eram eu în
filmul meu acolo. Dar părinții în primul rând.

Credeți că sărăcia este un motiv important?

Da, pentru că dacă școala nu îți oferă un ajutor și nu ai posibilitatea, ai gândul acela să
nu mai mergi că te faci de rușine și toate…

Ceilalți colegi au avut o influență asupra deciziei de a nu mai frecventa școala?

Nu. Erau unii care spuneau că nu-i bine și alți pur și simplu care nu le păsau.

Profesorii au avut o influență? Dacă da, de ce?

Au avut vă dați seama pentru că vroiau să stau acolo, să continu studiile, spunându-mi
că nu o să ajung niciunde fără, dar na..copil nu asculți de ce îți spun alții.

Rezultatele școlare slabe sau frica de evaluare v-a determinat vreodată să luați
această decizie?

Nu, nu. Învățam, doar că decizia, odată ce îți pui ceva în cap nu mai poți să te întorci.

Evenimentele petrecute în familie au pus presiune pe umerii dvs.? Dacă da, ne puteți
spune cum?

Da, foarte mult. Multe certuri, chiar și bătăi la un moment dat. Da, au fost multe și
când mergeam la școală vă dați seama că nu mai eram acolo, eram eu, sufeream nu?

Ați avut frați mai mici? A trebuit să renunțați la a merge la școală în favoarea
îngrijirii acestora?

Nu, nu. Eu sunt cea mai mică, am doi frați mai mari, nu e nici o legătura cu asta.

Anturajul dvs. v-a influențat in luarea deciziei?

Nu, mai mereu am fost eu singuratică, eu cu mine. Nu am avut prieteni să umblu cu

eiși să mă prostesc, să zic așa și să nu mai merg la școală.

Considerați că mediul dvs. de proveniență a avut un rol semnificativ în decizia de a

renunța la școală?

Da, a influențat.

Cum v-a influențat abandonul școlar evoluția socială și profesională?

Asta te cam afectează peste tot unde mergi. De exemplu și cu locul de muncă dacă
mergi undeva îți cere studiile și renunți la câteva uși deschise, un trai mai bun pentru
că nu am școala necesară.
Vă este greu să găsiți un loc de muncă decent datorită faptului că nu ați finalizat
studiile?

Da, foarte greu.

Sunteți mulțumită de locul de muncă și situația actuală?

Momentan da, până termin școala, să îmi găsesc altundeva da.

III. Metodele de intervenție și combatere a abandonului școlar

Au existat sau există în școala dumneavoastră proiecte/ măsuri de combatere al

acestui fenomen? Dacă da, care au fost acestea?

Din câte știu eu, nu, pentru că nu s-a implicat nimeni în totalitate pentru copii care vor
să abandoneze școala.

În școala dvs. ați avut parte de consiliere și îndrumare din partea unei persoane
specializate?

A fost o psiholoagă, care mergeam la ea câteva ore pe săptămână, dar a fost doar să mă
detașez, să spun de problemele de acasă, să mă ajute, dar nu pentru a continua școala
sau total altceva.

Dar credeți că acest lucru v-ar fi ajutat?

Da, da, vă dați seama.

Credeți că asigurarea rechizitelor școlare ar fi fost utilă?

Da, foarte utilă. Nu ar mai fi fost încă o problemă în plus pentru asta.

Dar oferirea unei burse școlare v-ar fi putut ajuta pe dvs. sau pe alți copii aflați în
această situație?
Îți dai seama că da, foarte mult

Abandonul școlar s-ar diminua dacă părinții s-ar implica mai mult în viața copiilor
lor?

Da.

Anumite campanii de informare ale efectelor abandonului pe termen lung te-ar fi

împiedicat in luarea deciziei?

Da, m-ar fi împiedicat.

Doriți să reluați și să absolviți învățământul?

Da, asta fac acum. Chiar vreau.

Cum credeți că v-ar putea ajuta pe viitor acest lucru?

Foarte mult, cum am spus și mai înainte oriunde vreau să mă angajez o să pot pentru
că am studii, da o să-mi prindă foarte bine, o să mă ajute mereu.

Ați dori să urmați studii universitare după terminarea liceului? Dacă da, de ce?

Încă nu m-am gândit la asta, dar vreau să dau bac-ul și m-am gândit să merg la
postliceală, să fac o meserie, să învăț o meserie.

Ce credeți că ar putea face școala în prezent pentru a diminua acest fenomen?

Profesorii, în primul rând că asta e principalul. Să fie mai implicați cu elevii, de

program nu pot să spun că de dimineață până după masă e bine, dar profesorii sunt
mulți răi, mulți care nu vin la ore și toate cele
 Concluzii

În urma acestui proiect în care am analizat situația abandonului școlar, consider

că principala problemă o constituie sărăcia, deoarece unii părinți nu au posibilitatea să-
i ducă pe copii la școală, iar în mediul rural, în unele cazuri, aceștia sunt puși să
muncească și astfel se decurge la abandonul școlar. O altă problemă o constituie lipsa
motivației de către părinți în a-și duce copii la școală și în ai încuraja să termine
studiile, deoarece în unele cazuri, putem vorbi de mediul rural, părinții nu și-au
terminat studiile obligatorii și atunci nu au un interes pentru ca și copiii să-și termine
studiile, astfel pentru părinți este mai importantă munca, îi pun pe copii să muncească
și, astfel copiii ajung să abandoneze școala. Lipsa interesului părinților față de educația
copiilor atrage după sine lipsa copiilor față de educație.
Un alt aspect, care nu trebuie neglijat ar fi implicarea copiilor în programe de
anti-abandon școlar. Aceștia vor înțelege mult mai bine ideea unor astfel de campanii
implicându-se în mod direct în combaterea acestui fenomen.
Abandonul școlar este o problemă socială care se află sub cauza unor factori de
natură: individuală, familială și socială. Astfel încât pentru reducerea ratei abandonului
școlar trebuie lucrat atât cu elevul cât și cu familia și cadrele didactice. Consider că,
trebuie pornită o campanie de informare și responsabilizare a reprezentanților legali ai
copiilor privind riscul la care se supun în cazul în care copilul nu frecventează școala
cât și informarea cu privire la necesitatea asigurării unei baze educative, care va avea
efecte atât pe termen scurt, mediu, cât și lung. Dacă ne referim , pe termen lung,
nefrecventarea cursurilor școlare la timp au repercusiuni în ceea ce privește asigurarea
unei meserii și a unei stabilități economice și sociale.
Printre modalitățile de prevenire a abandonului școlar, ar fi: un sistem de
educație timpurie de bună calitate, diversitatea ofertei educaționale prin extinderea
oportunităților de educație și pregătire profesională, implicarea mai intensă a
părinților.
Printre modalitățile de intervenție pentru prevenirea și combaterea abandonului
școlar, ar fi: atragerea atenției asupra gravității și consecințelor în plan socio-economic
prin diferite activități sau programe (abandonul datorat sărăciei generează la rândul său
sărăcie), constituirea unor asociații a părinților cu copii aflați în situație de risc sau
abandon școlar, sprijin financiar sub formă de rechizite, îmbrăcăminte, transport
școlar, o strânsă legătură între părinți și cadre didactice, mentoratul, consolidarea unui
sistem de îndrumare și consiliere.
În urma analizării acestei probleme sociale am ajuns la concluzia, că
principalele cauze ale abandonului școlar sunt lipsa de interes a părinților și sărăcia.
Fiecare instituție de învățământ ar trebui să ia măsuri de prevenire, cât și de intervenție
pentru a diminua numărul abandonului școlar.