Zeița Diana, exilată din Asia de creștini

Templul Zeiței Artemis din Efes, la romani fiind cunoscut sub numele de Templul Zeiței
Diana din Efes, este una dintre cele șapte minuni ale lumii. Chiar dacă templul nu a rămas
intact, iar din construcția inițială mai pot fi văzute doar ruinele, aceasta a fost una dintre
cele mai impresionante dintre clădirile antichității. Philon din Alexandria, un cunoscut
filosof mistic evreu, a spus despre acest templu, după ce văzuse atît Grădinile Suspendate,
cît și statuia lui Zeus din Olimp sau Colosul din Rodos că „celelalte minuni au dispărut ca
în ceață”.

Templul Zeiței Artemis a fost construit în jurul anului 550 î.Hr. în Efes, oraș aflat atunci pe
teritoriul imperiului babilonian, la 50 de km în sudul orașului Izmir din Turcia de astăzi.
Construcția era una cu adevărat impresionantă, lucrările fiind realizate timp de 120 de ani după
planurile concepute de către arhitectul Chersiphron și fiul său, Metagenes. Cînd a fost gata,
templul avea 51 de metri lățime și 105 metri lungime, acoperișul fiind susținut de 127 de coloane
de 18 metri înălțime. În interior, putea fi văzută statuia zeiței Artemis, care avea doi metri,
acoperită în aur și argint. Din templu se putea trece pe o terasă superioară prin intermediul unor
scări de marmură, construite în jurul întregii clădiri. În afară de statuia Dianei (Artemis), locul
era „păzit” și de statuile unor amazoane, ușa din centrul monumentului fiind străjuită de două
astfel de statui. În scrierile sale, istoricul Pausanias menționa și el faptul că în templul de la Efes
exista o statuie imensă a zeiței Artemis, dar existau și altele precum cea a zeiței Nyx, realizată de
către sculptorul Rhoecus în secolul al VI-lea î.Hr. Istoricul descrie și coloanele acoperite cu aur și
argint, dar și picturile ce le reprezentau pe amazoane, considerate a fi fondatoarele Efesului.

Creștinismul, cauza ultimei distrugeri al Templului din Efes

Templul Zeiței Artemis, care reușea să eclipseze celelalte minuni ale lumii dacă ne încredem în
mărturiile lui Philon din Alexandria, a fost însă distrus de un incendiu pe data de 21 iulie, în anul
356 î.Hr. Focul ar fi fost provocat de un oarecare Herostratus, care a murit și el în incendiu.
Herostratus își dorea ca numele său să rămînă în istorie și în conștiința oamenilor, chiar dacă nu
avea nimic special, așa că ar fi hotărît să incendieze templul pentru a nu fi uitat. O altă legendă
spune că în noaptea în care templul a ars s-ar fi născut Alexandru cel Mare, iar Artemis a fost
prea ocupată cu nașterea lui ca să-și păzească templul. De asemenea, se mai spune că la
maturitate, Alexandru cel Mare ar fi oferit oamenilor din Efes bani pentru a reconstrui
monumentul, dar aceștia nu au acceptat. Cu toate acestea, construcția unuia nou a început după
mai bine de 30 de ani, în anul 323 î.Hr., și a continuat timp de mai mulți ani. Cea de-a doua
construcție era mult mai mare decît inițiala, avînd 69 de metri lățime, 137 de metri lungime,
păstrînd neschibat doar numărul de coloane și înălțimea acestora. Monumentul a fost construit
din banii efesenilor, care nutreau un respect aparte pentru cultul zeiței Artemis.

Construcția din Efes este menționată și în scrierile creștinismului timpuriu, inclusiv în Noul
Testament. Dacă ne uităm în Faptelor Apostolilor, apariția primilor misionari creștini în Efes a
cauzat o mare tulburare și revoltă în rîndul cetățenilor, care erau adepți devotați ai zeiței Artemis,
acest lucru continuînd și în primele trei secole de creștinism. Astfel, în anul 162 d.Hr, în vremea
împăratului roman Marc Aureliu, a fost dat un edict în urma căruia se recunoștea importanța
festivalului religios anual dedicat lui Artemis de la Efes, iar perioada acestui festival a fost
lungită de la cîteva zile la o lună. În anul 268 d. Hr. templul a fost însă avariat în urma raidurilor
goților. Atunci cînd au atacat Efesul, aceștia au incendiat și o parte a templului. Nu se știe cu
certitudine care a fost soarta templului, existînd puține scrieri în acest sens și există mai multe
variante. Cea mai veridică este aceea că templul ar fi fost renovat după incendiul din anul 268,
însă apoi a intrat în declin din cauza indiferenței împăraților și a cetățenilor, cultele păgîne căzînd
în disgrație, iar creștinismul răspîndindu-se tot mai mult în imperiu. Mai mult, există scrieri care
spun că mai multe dintre coloanele vechiului templu al Dianei ar fi fost transportate la
Constantinopol pentru construirea catedralei Hagia Sofia sau Sfînta Sofia.

Statuile Dianei, atracții turistice în Londra

Pe locurile în care a fost cîndva Templul Zeiței Artemis au fost realizate mai multe săpături
arheologice, atît în secolul al XIX-lea, dar și în secolul al XX-lea, cele mai recente începînd în
2017. În urma acestora au fost descoperite mai multe „comori”, printre care statui, vase și
basoreliefuri, care au fost transportate la British Museum din Londra și la Muzeul de Arheologie
din Efes. În prezent, vechiul sit al templului atrage zeci de mii de vizitatori anual. În urma
săpăturilor realizate în 2017 și la începutul acestui an au fost excavate și două galerii care
mărginesc templul la est şi nord şi o fîntînă cu semnificaţie sacră. Ultimele lucrări arheologice s-
au concentrat pe situl central al sanctuarului, istoricii avînd drept scop scoaterea la iveală a
templul antic şi al altarului. Anul acesta au fost descoperite și figurine de cuarţ şi cupru, părţi
dintr-o statuie ce o ilustrau pe Artemis, dar şi o nouă bază dintr-o sculptură care are inscripționate
numele „Artemis, Apollo şi Leto”. Pe lîngă aceste obiecte, arheologii au investigat şi rămăşiţele
unor clădiri mai vechi, care datează, spun cercetătorii, din secolele X-VII î.Hr., dar și o clădire
alungită cu o înălţime de peste 20 de metri, datînd din perioada arhaică timpurie.