Sunteți pe pagina 1din 4

ELABORAREA METODICĂ Nr.

TEMA: MORFOLOGIA FUNCȚIONALĂ A PREMOLARILOR SUPERIORI.

1. Grupul premolar. Caractere morfologice comune premolarilor superiori.

Sunt în număr de 8 revenind cite 2 pentru o hemiarcadă: primul și al doilea premolar.


Premolarii superiori sînt primii dinți din grupul dinților laterali și au o morfologie mai
complexă decît incisivii și caninii. Premolarii ocupă locul 4 și 5 din arcadă.

2. Morfologia funcțională a primilor premolari superiori. Caracteristica.

Este in dinte bicuspidat și biradicular, ocupă locul 4 din arcada dentară.


Are următoarele dimensiuni medii:

 Înălțimea totală a dintelui 21,0 mm


 Înălțimea coroanei 8,0 mm
 Lungimea rădăcinii 13,0 mm
 Diametrul mezio-distal al coroanei 7,0 mm
 Diametrul mezio-distal cervical 4,7 mm
 Diametrul vestibulo-palatinal 9,0 mm

Coroana are o formă cuboidă, neregulată prezintă 5 fețe:


 Patru fețe laterale: vestibulară, palatinală, mezială, distală.
 O față ocluzală cu o morfologie complexă adecvată rolului funcțional masticator.
 Fața vestibulară este delimitată de linia coletului, în formă de semicerc, cu
convexitatea orientată spre rădăcină de două margini laterale divergente spre
ocluzal și o margine liberă în formă de V asimetric mult mai deschis și mai puțin
pronunțat decît la canin.
 Fața palatinală prezintă același contur general ca al feței vestibulare, dar diferită
ca modelare și este de dimensiuni mai mici: în sens vertical diametrul este de 7
mm, iar cel orizontal 6 mm. Fața palatinală nu prezintă detalii morfologice, fiind
perfect netedă.
 Fețele proximale . Coroana fiind turtită în sens mezio-distal, fețele proximale
sunt mai mari decît fețele palatinale și vestibulară, deci invers decît la frontali.
 Fața mezială este largă, avînd dintre toate fețele diametrul orizontal cel mai mare
de 9 mm și diametrul vertical egal cu cel al feței vestibulare de 8 mm.
 Începînd cu primul premolar, fețele proximale nu mai au contur triunghiular ci
de trapez cu o bază mică, liberă, care participă la formarea liniei coletului, și două
margini laterale: vestibulară și palatinală. Linia coletului la nivelul fețelor
proximale nu mai este în formă de V ca la incisivi, ci o linie ușor curbă cu
convexitatea spre coroană, ușor înclinată spre palatinal de sus în jos.
 Marginea vestibulară este curbă cu convexitatea în treimea cervicală
 Marginea palatinală este mai scurtă decît marginea vestibulară.
 Fața distală are aceleași caractere morfologice ca fața mezială, cu deosebirea că
este mai mică în sens vertical și orizontal, dar are un relief mai accentuat.
 Fața ocluzală (triturantă), conturul și relieful acestei fețe sînt formate de 4
margini, 2 cuspizi, un șanț intercuspian și 2 fosete. Conturul este delimitat de 4
margini.
 Marginea vestibulară - 7 mm, formată de creasta sagitală a cuspidului vestibular
este o linie ondulată cu trei proeminențe corespunzătoare celor trei lobi de pe fața
vestibulară. Central este mai ascuțit datorită prezenței cuspidului.
 Marginea palatinală este mai scurtă decît cea veeestibulară, 6 mm, și este
formată de creasta sagitală în formă de semicerc, a cuspidului palatinal
 Marginile proximale sînt formate de crestele mezială și distală, care unesc
cuspidul vestibular cu cel palatinal.
 Rădăcina este unică în 30% din cazuri, trifidă în 4 % și bifidă în 66% din cazuri.
În majoritatea cazurilor rădăcina este bifidă, adică prezintă două rădăcini: una
vestibulară și una palatină, rădăcina vestibulară fiind ceva mai mare și are o
înălțime de 13 mm și diametrul mezio-distal de 5,4 mm la nivelul coletului.
Rădăcina palatinală are o înălțime de 12,5 mm și un diametru mezio-distal de 4,7
mm la nivelul coletului.
 Camera pulpară este mai mare și prezintă două coarne și se continuă cu două
canale radiculare subțiri și adesea sinuose.

3. Morfologia funcțională a premolarilor secunzi superiori. Caracteristica.

Premolarul secund superior este un dinte bicuspidat și monoradicular. Este al 5-lea


dinte în arcadă.
Are următoarele dimensiuni medii:

 Înălțimea totală a dintelui 21,0 mm


 Înălțimea coroanei 7,5 mm
 Lungimea rădăcinii 13,5 mm
 Diametrul mezio-distal al coroanei 6,5 mm
 Diametrul mezio-distal cervical 5,3 mm
 Diametrul vestibulo-palatinal 9,0 mm
 Caracterele morfologice ale premolarului II superior sunt identice cu ale
primului premolar superior, cu deosebirea că, deși are aceeași înălțime,
dimensiunile coroanei sînt mai mici și volumul în ansamblu mai redus. Premolarii
superiori sînt în serie descendentă.
 Fața vestibulară are același contur și relief morfologic: 4 margini, 2 șanțuri, 3
lobi inegali, 2 unghiuri dar mai atenuat exprimate ca la primul premolar superior.
Ambele diametre ale feței vestibulare sînt mai mici: vertical 7,5 mm, orizontal 6,5
mm.
 Fața palatinală are aceeași înălțime ca și fața vestibulară de 7,5 mm.
 Fețele proximale sunt identice în contur cu cele ale primului premolar, avînd
același diametru orizontal vestibulo-palatinal de 9 mm, dar înălțimea lor este mai
mică, diametrul vertical fiind de 7,5 mm, egal cu cel al feței vestibulare.
 Fața ocluzală are același contur și relief.deosebirea constă în faptul că cei doi
cuspizi, vestibular și palatinal, fiind egali, șanțul mezio-distal împarte fața ocluzală
în două părți egale.
 Rădăcina este unică în 82% din cazuri și 2 % din cazuri poate prezenta 3
rădăcini. Este mai lungă decît la primul premolar 13,5 mm.
 Camera pulpară în majoritatea cazuriloe se continuă cu un canal radicular unic
turtit în sens mezio-distal.

4. Semnele de diferențiere a premolarilor superiori de pe hemiarcada dreaptă de cei de


pe hemiarcada stîngă.

Este prezent semnul unghiului la „V-ul” de pe fața vestibulară.

5. Caracteristica suprafețelor ocluzale a premolarilor.

Conturul fețelor ocluzale au o ușoară turtire în sens M-D, iar relieful acestora
cuprinde 2 cuspizi, 2 fosete, 1 șanț intercuspidian și cîteva creste de smalț accesorii.
Cuspidul vestibular este cel mai mare, el avînd o dimensiune dublă fată de cel lingual.
Această diferență mare între dimensiuni face ca fața ocluzală să aibă o înclinare de
aproximativ 45 grade spre lingual. Cele două creste esențiale ale cuspizilor separă fața
ocluzală în patru versante: 2 meziale și 2 distale, câte unul pentru V si L (M-L și M-V,
D-L și D-V). Creasta ocluzală a cuspidului vestibular este mai mare și mai pronunțată
decît la cuspidul lingual. Șanțul intercuspidian unește fosetele mezială si distală, este
scurt și are o forma concavă spre vestibular. Este situat mai aproape de marginea
linguală si are o adâncime redusă, ceea ce face ca cei doi cuspizi să pară că sunt uniți
între ei. Foseta distală este mai largă decât cea mezială.
6. Particularitățile comune a fețelor vestibulare a premolarilor.

 Sunt formate din laturile proximale (mezială și distală), cervicală și ocluzală.


 Convergente spre colet.
 Marginile proximale.
 Forma de semicerc cu concavitatea spre ocluzal.
 Marginea ocluzală este formată din două segmente inegale (unul mezial și unul distal).
Segmentul mezial este mai lung decât cel distal. Împreună, cele două segmete
formeaza un „V”mai deschis și mai rotungit decât cel de la cuspidul caninului.
 Sunt convexe în ambele sensuri. Convexitatea în sens mezio-distal este evidentă pe
toată lungimea coroanei.
 În jumătatea ocluzala a feței vestibulare sunt vizibile două șanțuri verticale care
delimitează cei 3 lobi de crestere ai lobului vestibular. Lobul central este cel mai mare,
urmează cel distal iar cel mezial este cel mai mic.

7. La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la premolarii superiori, ce rol îndeplinește.

La premolari, ecuatorul anatomic este situat la nivelul coletului pe fețele laterale. El


unește punctele de maximă convexitate.