Colegiul Tehnic „Petru Poni” Roman

PROIECT
Pentru examenul de certificare a
calificării profesionale
Nivel 4

Filiera tehnologică
Domeniul: Resurse naturale și protecția mediului
Calificarea: Tehnician ecolog și protecția calității mediului

Îndrumător, Candidat,
prof. Dascălu Elena Elev : Cherecheș
Gabriela Adelina

2018
1
Surse de alimentare cu apă a localităților

2
 Cuprins
Argument......................................................................................................Pagina 4

Cap I. Generalități.......................................................................................Pagina 5

Cap II. Cantitățile de apă necesare în alimentări cu apă

2.1 Nevoile de apă din centrele populate și din ramurile industriale.............Pagina 5-6
2.2 Nevoile de apă pentru combaterea incendiilor.........................................Pagina 7
2.3 Variația necesarului de apă.......................................................................Pagina 7

Cap III. Sursele de apă

3.1 Sursele de apă din natură..........................................................................Pagina 8
3.2 Studiul surselor de apă.............................................................................Pagina 8-9
3.3 Stabilirea calității surselor de apă
3.3.1 Recoltarea probelor..........................................................................Pagina 9
3.3.2 Indicatori și metode de analiză.........................................................Pagina 10

Cap IV. Scheme de alimentare cu apă

4.1 Schema generală a alimentărilor cu apă....................................................Pagina 10-11
4.2 Captarea apei
4.2.1 Captarea apei din surse subterane.....................................................Pagina 11-12
4.2.2 Captarea apei din surse de suprafață.................................................Pagina 12
4.2.3 Captarea apei din râuri cu adâncime mare........................................Pagina 12
4.2.4 Captarea apei din râuri cu adâncime mică........................................Pagina 12
4.2.5 Captarea apei din lacuri....................................................................Pagina 13
4.2.6 Captarea apei meteorice....................................................................Pagina 13
4.3 Tratarea apei..............................................................................................Pagina 13-14
4.4 Transportul apei
4.4.1 Aducțiune..............................................................................................Pagina 14
4.4.2 Înmagazinarea.......................................................................................Pagina 15
4.4.3 Distribuția apei.....................................................................................Pagina 16

3
 4.4.4 Pomparea apei......................................................................................Pagina 16
Bibliografie.........................................................................................................Pagina 17

Argument

Alimentarea cu apă este furnizată de către utilitățile publice, organizațiile

comerciale, eforturile comunității sau de către persoane fizice, de obicei
printr-un sistem de pompe și conducte. Irigarea este acoperită separat.
Proiectul este structurat pe 4 capitole la care se adăugă o multitudine de
subcapitole.
În primul capitol am prezentat generalități cu privire la apă. Al doilea
capitol „Cantitățile de apă necesare în alimentări cu apă” cuprinde tipurile de
nevoi de apă ale centrelor populate, unităților industriale, agrozootehnice și a
incendiilor.În al treilea capitol „Sursele de apă” sunt prezentate tipurile de
surse, recoltarea probelor precum și metodele de analiză. Ultimul captiol
„Scheme de alimentare cu apă” cuprinde informații cu privire la sistemul de
alimentare cu apă, metodele de captare precum și tratarea și transportul apei.
Consider că tema aleasă și redactarea proiectului îndeplinește cerinţele
actuale care conduc la dobândirea capacităţilor de cunoaştere şi abilitatea în
redactarea obţinută certificatului de competență profesională: tehnician ecolog
şi protecţia calităţii mediului.

4
 Cap I. Generalități

Apa reprezintă unul din elementele naturale indespensabile existenţei lumii vii. Ea are un rol
fundamental în desfăşurarea proceselor naturale (fizico-chimice, biologice, climatice, în modelarea
reliefului) şi a activităţilor social-economice, constituind un mijloc important de comunicaţie şi de
apărare.În asezările sătești, oamenii găsesc cu ușurință apă bună de băut în stratele subterane de mică
adâncime, deoarece cantitățile de apă necesare sunt reduse, iar locuințele sunt distanțate unele de
altele.Alimentația cu apă a centrelor populate trebuie să satisfacă nevoile gospodărești publice,
industriale și de stingere a incendiilor.Prin folosirea în scopuri gospodăresti sau industriale se modifică
unele caracteristici calitative ale apei, aceasta transformându-se în apă uzată, care trebuie să fie evacuată
în mediul natural.

Cap II. Cantitățile de apă necesare în alimentări cu apă

2.1 Nevoile de apă din centrele populate și din ramurile industriale

Alimentarea cu apă a centrelor populate și a industriilor trebuie să fie construită astfel încât să poată
acoperi necesarul de apă al acestora, care să satisfacă toate nevoile de apă.
Nevoile de apă ale centrelor populate

a. nevoi gospodărești ale populației, cuprinzând apă pentru băut,prepararea hranei,spălatul corpului,
al rufelor și al vaselor, menținerea curățeniei locuinței și curții, evacuarea de deșeuri și reziduuri,
stropitul grădinii și eventual apă pentru creșterea animalelor din gospodărie.
b. nevoi publice, cuprinzând apă distribuită în clădiri publice, apă pentru spălatul și stropitul străzilor,
piețelor de mărfuri și exploatarea sistemului de canalizare și antrenarea zăpezii.
c. nevoi ale unităților de industrie locală, cuprinzând apă necesară în întreprinderi de interes local
pentru: panificație, fabricarea produselor de carne, lapte și fructe, întreținerea casnică și a
construcțiilor, întreținerea vehiculelor și utilajelor, cooperația de producție și consum pentru
nevoile locale.
d. nevoi de combatere a incendiilor
e. nevoi tehnologice de apă ale sistemului de alimentare cu apă, cuprinzând apă pentru pregătirea
soluțiilor de reactivi, spălările de instalații la stația de corectare a calității apei, curățirea periodică
a rezervoarelor și conductelor.
5
Nevoile de apă ale industriilor

a. nevoi de producție cu caracter tehnologic, cuprinzând apă pentru includerea produsului fabricat,
răcirea agregatelor, producerea aburului, spălarea materiei prime și a produselor, transportul
hidraulic al materiei prime, al produselor fabricate și al deșeurilor industriale
b. nevoi igienico-sanitare ale lucratorilor, cuprinzând apă pentru băut, spălatul corpului, evacuarea
deșeurilor, prepararea hranei la cantină.
c. nevoi social-gospodărești ale întreprinderii, cuprinzând apă pentru: menținerea curățeniei la locul
de producție, alimentarea locuinței personalului de intervenție, stropitul și spălatul spațiilor din
incinta industrială, spălarea rețelei de canalizare.
d. nevoi de combatere a incendiilor
e. nevoi tehnologice de apă ale sistemului de alimentare cu apă

Nevoile de apă ale unităților agrozootehnice - cuprind aceleași categorii ca și la întreprinderile

industriale, cu deosebirea că prin nevoi de producție cu caracter tehnologic se înteleg consumurile de
apă pentru: grajduri, îngrășătorii, alte centre de producție, întreținerea și curățirea utilajului agricol,
prepararea apei pentru stropitul viilor și al livezilor.

Necesarul de apă al unei folosințe este cantitatea de apă care satisface integral nevoile de apă ale
acesteia și rezultă din însumarea tuturor cantităților de apă necesare categoriilor de nevoi menționate mai
înainte, pentru centre populate, întreprinderi industriale și unități agrozootehnice, cu excepția nevoilor
de apă pentru combaterea incendiilor și a nevoilor tehnologice de apă ale sistemului de alimentare cu
apă.

Cerința de apă a unei folosințe este cantitatea totală de apă care trebuie să fie preluată din sursa pentru
alimentarea cu apă proaspătă a folosinței respective, inclusiv pierderile de apă raționale.
Consumul de apă este partea din cerința de apă a unei folosințe, care se înglobează în produse,se
evaporă tehnologic și care, ieșind din sistem, nu se mai restituie.
Normativele în vigoare conțin norme orientative pentru necesarul de apă care să satisfacă diferitele
categorii de nevoi de apă și care au fost stabilite pe baza cantităților de apă efectiv utilizate în diferite
țări, în condiții echivalente climatice, de standard de viață și de procese tehnologice.

6
 2.2 Nevoile de apă pentru combaterea incendiilor

Apa se folosește pentru stingerea incendiilor sub formă de jet, sub forma de ploaie, perdea de apă sau
sub forma de picături fine(pulverizată).

Sistemul de alimentare cu apă a centrelor populate și industriilor trebuie să asigure și cantitățile de apă
pentru stingerea incendiilor.

Cantitățile de apă pentru stingerea incendiilor se calculează conform STAS 1478-77.

Pentru combaterea incendiilor, clădirile și construcțiile sunt împărțite în cinci grupe dupp rezistența lor
la foc(I-V), iar industriile în cinci categorii(A-E), după pericolul de incendiu al procesului tehnologic.

Cantitatea de apă necesară pentru combaterea incendiilor teoretice se înmagazinează în rezervor,

constituind rezerva de apă intangibilă pentru incendiu V. După stingerea incendiilor, rezerva intangibilă
de apă trebuie să fie refăcută în 24 de ore (pentru anumite cazuri speciale timpul de refacere poate fi
prelungit la 36 sau 48 ore, conform indicațiilor din STAS 1478-77).

2.3 Variația necesarului de apă

În centrele populate necesarul de apă este variabil în cursul unei zile, oglindind activitatea omenească.(la
anumite ore acesta este maxim, iar noaptea este minim).
Debitul zilnic de apă al unui centru populat variază în decursul unui an(el prezintă un maxim vara și un
minim iarna).
Debitul de apă necesar unui centru populat suferă și o variație pronunțată în decursul anilor, care indică
modul de dezvoltare a orașului.
Necesarul de apă crește prin industrializarea din ce în ce mai pronunțată a orașului, prin ridicarea
standardului de viata al oamenilor, precum și prin creșterea numărului locuitorilor orașului.

Dintre toate variațiile de debit enumerate mai înainte, cele mai caracteristice sunt: variația debitului orar
în decursul zilei și variația debitului zilnic în decursul unui an.
În orașe coeficientul de neuniformitate orară variază după mărimea, gradul de dotare cu instalații
interioare și gradul de industrializare al centrului populat. Astfel, cu cât centrul populat dispune de o

7
industrie cu un necesar mai mare de apă potabilă, cu atât coeficientul de neuniformitate este mai mic,
deoarece debitul de apă utilizat în industrie este mult mai uniform decât celelalte debite de apă.
În STAS 1343/1-77 coeficientul de neuniformitate orară a debitului are valori cuprinse între 1,1 și 2,8 în
functie de numărul total de locuitori ai centrului populat.

Cap III. Sursele de apă

3.1 Sursele de apă din natură

În atmosferă, apă se gaseste în stare de vapori și este accesibilă numai în stare lichidă, când cade pe
pământ sub formă de precipitații.
Tipuri de surse

a. Ape de suprafață: râurile și lacurile reprezintă sursa de apă corespunzătoare alimentărilor cu apă
industrială, precum și alimentărilor cu apă ale marilor centre populate.Aceasta prezintă dezavantaje
în ceea ce privește calitatea: este tulbure, are tempertatura variabilă în cursul anului și este
impurificată cu substanțe organice, chimice și bacterii.
b. Ape subterane: în general, calitatea apelor subterane permite intrebuintarea directă a acestora
pentru scopuri de alimentare cu apă potabilă.Deoarece sursele subterane sunt mai puțin abundente
decât cele de suprafață, acestea se rezervă, în majoritatea cazurilor, pentru alimentările cu apă
potabilă.
c. Ape meteorice: poate fi captată numai în cantități foarte mici și este aproape complet lipsită de
sărurile dizolvate necesare organismului uman, de aceea nu se recomandă să se folosească pentru
alimentări cu apă, decât în cazuri cu totul excepționale.

3.2 Studiul surselor de apă

Compararea tehnico-economică a diferitelor variante și alegerea soluției optime pentru sursa de apă
trebuie să aiba în vedere următoarele condiții fundamentale:
a. asigurarea cantităților de apă necesare, potrivit regimului de variație al folosințelor
b. asigurarea calității cerute pentru apa de alimentare, cu tratări cât mai puține
c. eficiența economică maximă a instalațiilor, atât sub raportul costului de investiție cât și al
cheltuielilor de exploatare
d. posibiliatea de sporire ulterioară a cantităților de apă care se captează
e. asigurarea unei funcționări neîntrerupte sau cu întreruperi de durată scurtă

8
f. realizarea celei mai raționale gospodăriri a apelor pentru folosirea surselor de apă, cu amenajări
hidrotehnice cât mai reduse și cu atribuirea diferitelor categorii de surse în raport cu cerințele de
calitate ale folosințelor deservite
g. posibilitatea etapizării lucrărilor de alimentare cu apă
Realizarea captarii apei din orice sursă de apă trebuie să fie precedată de studii amănunțite de teren, de
laborator și de birou.

Studiile care se efectuează pentru proiectarea captărilor de apă trebuie să rezolve următoarele cerințe
principale:
a. să stabilească posibilitatea de acoperire a cantităților de apă necesare de către sursă sau grupul de
surse luate în considerare
b. să precizeze caracteristicile calitative ale apei din sursele cercetate și acelea care vor rezulta după
eventualele procese de tratare
c. să precizeze metodele de captare, procedeele de execuție, condițiile de fundare, de folosire a
diferitelor materiale de construcție și a utilajelor necesare, necesitatea protecției anticorosive.
d. să furnizeze elementele pentru calculele economice de cost ale construcțiilor și instalațiilor

3.3 Stabilirea calitatii surselor de apă

3.3.1 Recoltarea probelor

Exactitatea unei analize chimice depinde de puritatea reactivilor, corectitudinea modului de lucru și de
recoltarea probei. Aceasta este regemlentată prin STAS 2852-85.

Recoltarea probelor se face în vase de sticlă sau plastic, cu dop din material corespunzător, spălate în
prealabil cu amestec oxidant, iar apoi cu apă de robinet și apă distilată.
În cazul analizelor bacteriologice, se utilizează vase sterilizate:

Recoltarea probei de apă brută se face în functie de natura acesteia:

a. pentru surse de suprafața, umplerea vasului de proba se face de la ștuțurile speciale, după ce apa s-a
lăsat să curga 10 minute pentru spălarea conductei
b. pentru surse de adâncime, recipientul se umple după o pompare continuă până când concentrația de
cloruri, suibstanțe organice și fier nu mai variază

În cazul efectuării de analize chimice se recomandă umplerea recipientului până la dop, iar pentru
analize bacteriologice cu 1-2 cm sub nivelul dopului.Transportul vaselor de la locul prelevării până în
laborator se face numai cu recipiente închise etanș.

9
 3.3.2 Indicatori și metode de analiză

Identificarea calitativă și mai ales determinările cantitative ale acestor indicatori se fac prin analize
specifice, standardizate pentru toate laboratoarele.
Stabilirea categoriei de calitate în care se încadreaza o probă de apă brută se face pe baza analizelor de
laborator, efecutate conform STAS-urilor, întocmindu-se ”fișa de analiză generală fizico-chimică”
Aceasta cuprinde indicatorii de calitate, cu următoarea clasificare:
a. date de recunoaștere - secțiunea de recoltare, data prelevării probei și a efectuării analizei
b. indicatori fizici și organoleptici, turbiditate, conductivitate, pH, culoare, miros, temperatură
c. indicatori chimici
d. gaze dizolvate

După completarea fișei de analiză pentru proba de apă respectivă, valoarea fiecarui indicator este
confruntată cu valoarea înscrisă în STAS 4706-88.

Cap IV. Scheme de alimentare cu apă

4.1 Schema generală a alimentărilor cu apă

10
Sistemul de alimentare cu apă este alcătuit din totalitatea construcțiilor și instalațiilor necesare pentru
satisfacerea cerințelor de apă ale tuturor folosințelor din centrele populate și industriale. Sistemul de
alimentare cu apă al unui centru populat sau al unei industrii cuprinde, în general, cu părti componente,
construcțiile și instalațiile pentru: captarea apei, corectarea calității apei, transportul, pomparea,
înmagazinarea și distribuția apei.

Captarea cuprinde totalitatea construcțiilor și instalațiilor necesare pentru derivarea apei din sursa
naturală și strângerea acesteia într-un singur loc. Captarea diferă ca alcătuire de la o sursa la alta, dar nu
poate lipsi din nici o schemă de alimentare cu apă.

Stația de colectare a calității apei cuprinde totalitatea construcțiilor și instalațiilor necesare pentru
îmbunătățirea caracteristicilor calitative ale apei din natură, astfel încât să corespundă cerințelor
consumatorului.
Transportul apei de la captare până la construcțiile și instalațiile de corectare a calității apei și de aici
până la construcțiile de înmagazinare se face prin aducțiune sau apeduct (conductă, canal).
Rezervoarele sunt construcții care asigură înmagazinarea unei cantități de apă în apropierea centrului
populat sau a industriilor, cu scopul de a face compensarea orară a debitelor de consum cu cele de
alimentare, de a asigura continuitatea funcționării distribuției în cazul unei defectări a apeductului și de a
asigura rezerva de apă pentru stingerea incendiilor.

Distribuția apei în centrul populat sau în industrie se face prin rețeaua de distribuție.Aceasta cuprinde
toate conductele, instalațiile și construcțiile accesorii, care au rolul de a transporta apă de la rezervoare
până la cel mai depărtat punct de consum, asigurând debitele de apă până la presiunea necesară.
Stațiile de pompare a apei au rolul de a ridica presiunea apei în conducte în scopul transportului ei la
distanța, sau de a satisface cerințele de presiune ale unor consumatori.

Din cele arătate rezultă că schema generală a unui sistem de alimentare cu apă depinde de natura sursei
de apă, de relieful terenului și de cerințele de ordin calitativ și de presiune ale folosințelor de apă
deservite.

4.2 Captarea apei

4.2.1 Captarea apei din surse subterane

Puțurile de captare pot fi clasificate după scop, după marimea secțiunii orizontale, după materialul de
constructie, după adancime și după procedeul de construcție.
11
Puțurile sapăte au de obicei forma rotundă în plan, cu diametrul interior mai mare de 0,80 m. Puțurile
care au diametrul interior mai mare de 1,50 m poartă numele de puțuri sapăte cu diametru mijlociu.

4.2.2 Captarea apei din surse de suprafață

Râurile sunt ape care curg la suprafața solului: fiind la contact direct cu atmosfera, apa sufera variații
mari de temperatură în cursul anului.Apa râurilor poate fi folosită într-o alimentare cu apă numai după o
prealabilă corectare a calităților, ceea ce mărește costul apei.

Cu toate aceste dezavantaje, râurile sunt folosite pentru alimentarea cu apă a oraselor și a industiilor, ori
de câte ori sursele subterane au debit insuficient, sau în cazul când captarea acestora conduce la soluții
mai puțin economice decât captarea apei de râu.

Pentru ca un râu să poată fi folosit ca sursă de alimentare cu apă, trebuie ca debitul minim al râului să fie
suficient pentru acoperirea necesarului de apă pentru alimentare, ținând seama și de celelalte folosințe
ale râului.

Lacurile atât cele naturale, cât și cele create artifical pot constitui surse favorabile pentru alimentarea cu
debite mari de apă.

4.2.3 Captarea apei din rauri cu adancime mare

Captarea se poate face atât în mal sau în albie și cuprinde ca părți componente: priza, stația de pompare
a apei brute și eventual conductele de legătură cu malul.
Captarea în mal a apei din râu se face de obicei prin pompare și de aceea se compune din camera de
priză și stația de pompare.
Camera de priză este o construcție de beton armat, executată de obicei în cheson cu aer comprimat. Ea
este prevăzută la interior cu două grupuri de compartimente, unul spre râu și altul spre mal.

4.2.4 Captarea apei din râuri cu adâncime mică

12
Captarea apei din râuri cu adâncime mică, insuficientă pentru construcția prizei, se realizează prin
ridicarea nivelului apei, prin construirea unui baraj de derivație transversal pe râu, imediat în aval de
camera de priză.

Barajul de derivație poate să fie fix sau mobil, așa cum se arată în cursul de construcții
hidrotehnice.După modul cum se face accesul la priză, barajele de derivație pot fi cu priză laterală și cu
priză pe coronament.

4.2.5 Captarea apei din lacuri

În țara noastra există foarte puține lacuri naturale capabile să servească drept sursă de alimentare cu apă.

Principalii factori care influențează calitatea apei din lacuri și care trebuie să fie atent studiați la fixarea
amplasamentului captării din lac sunt:

a. curenții dominanți dinspre puncte contaminate cu ape murdare

b. existența unor maluri despădurite și instabile
c. frecvența și intensitatea valurilor
d. existența izvoarelor minerale
e. existența fito- și zooplanctonului

Fixarea amplasamentului prizei de apă în lac este principala problemă a captării apei din lacuri.Deoarece
calitatea apei dîntr-un anumit punct

variază în timp, este necesar a se amenaja priza de apă în așa fel, încât să se poata lua apă de la diferite
adâncimi.

La lacurile artificiale captarea apei se face fie cu prize în corpul barajului, fie cu tunuri de priză speciale,
prevăzute cu ferestre pentru admisia apei la diferite adânicimi.

4.2.6 Captarea apei meteorice

Captarea apei meteorice constă în colectarea apelor de ploaie de pe suprafețe impermeabile special
amenajate și înmagazinarea lor în rezervoare subterane foarte mari.

Apa meteorică este foarte scumpă și nu îndeplineste condițiile de calitate pentru apa potabila, de aceea
nu se recomandă să se foloseasca pentru alimentări cu apă.

13
 4.3 Tratarea apei

Apa provenită din sursele naturale nu îndeplinește totdeauna condițiile de calitate necesare satisfacerii
nevoilor consumatorilor.
Felul instalațiilor de corectare a calității apei rezultă din compararea caracteristicilor organoleptice,
fizice, chimice, biologice și bacteriologice ale apei la sursă.

Pentru limpezirea apei, se constată în natură existența unor procese de sedimentare, coagulare și filtrare.
Pentru curățirea chimică a apei, în natură se constată procesul de aerare a apei cu oxidarea compușilor
solubili și transformarea lor în compusi insolubili, care se depun.
Pentru purificarea bacteriologică, se constată în natură acțiunea biochimică a bacteriilor aerobe la
suprafața nisipului filtrant.

Pentru tratarea apei de râu, în scopul de a o face corespunzătoare condițiilor de potabilitate,

construcțiile și instalatiile corespund schemei care reprezintă o instalație de limpezire alcătuită din:
deznisipator, stația de tratare cu coagulant, decantor, filtru și instalație de dezinfectare.

Pentru tratarea unei ape de lac în acelasi scop, schema se reduce la filtre și instalație de dezinfectare.

Gustul unei ape se datorează substanțelor dizolvate.Gustul trebuie să fie plăcut, fără a aminti de o
anumită substanță. O apă cu gust pronunțat conține substanțe minerale și organice dizolvate, peste
limitele admise de normele în vigoare și îndepărtarea lor se face prin metodele de corectare a
caracteristicilor chimice ale apei.

4.4 Transportul apei

4.4.1 Aducțiune

Aducțiunea de apă sau apeductul este partea dintr-un sistem de alimentare cu apă, alcătuită din
construcții și instalații, care au rolul de a transporta apa de la captare până la rezervorul de înmagazinare
și compensare.

Aducțiunea de tip canal asigură transportul apei prin gravitație cu nivel liber. Acestea pot fi deschise
sau închise.
Aducțiunea de tip conductă asigură transportul apei sub presiune, cu sau fără pompare.
Aducțiunile construite în tunel pot funcționa cu nivel liber sau sub presiune.
14
Alegerea tipului de aducțiune, precum și a materialului și formei de construcție a acesteia depinde de:
relieful terenului, gradul de stabilitate și gradul de agresivitate al pământului în care se îngroapă
conducta, calitatea apei care se transportă, presiunea apei în conductă, posibilitatea de folosire a
metodelor de execuție mecanizată.

4.4.2 Înmagazinarea

Construcțiile pentru înmagazinarea apei sunt amplasate între conducta de aducțiune și rețeaua de
distribuție și au rolul de a acumula apă în urmatoarele scopuri principale: compensarea variațiilor orare
de debit, stingerea incediilor și alimentarea rețelei în cazul unei avarii.

Construcțiile care servesc pentru înmagazinarea apei se numesc rezervoare.

Rezervoarele pot fi amplasate pe un deal care domină în centrul populat sau unitatea industrială și
atunci construcția se ingroapă în pamant, fie complet, caz în care poarta numele de rezervor subteran
îngropat.

Alegerea amplasamentului rezervoarelor de apă se face pe baza calculelor tehnico-economice în cadrul

ansamblului schemei de alimentare cu apă, ținând seama de următoarele condiții:
a. asigurarea presiunii în rețea
b. cost de investiție și de exploatare cât mai mic pentru ansamblul rezervor-rețea de distribuție
c. evitarea zonelor cu terenuri fugitive, de rezistență slabă, mlăștinoase, cu apă subterană peste nivelul
de fundare, agresive față de beton
d. evitarea alterării calităților apei potabile, datorită eventualelor nocivități din atmosferă și din stratele
subterane freatice
e. încadrarea în ansamblul arhitectonic al construcțiilor apropiate

Tipuri de rezervoare
a. rezervoare de trecere: când sunt amplasate între conducta de aducțiune și rețea constituie solutia
obișnuită de amplasare a rezervoarelor
b. rezervoare de capăt: când sunt situate în partea opusă a rețelei față de punctul de legătură cu
conducta de aducțiune
c. contrarezervoare: când sunt amplasate ca rezervoare de capăt în scheme care cuprind și rezervor de
trecere

15
 4.4.3 Distribuția apei

Rețeaua de distribuție a apei reprezintă partea cea mai costisitoare din sistemul de alimentare cu apă
potabilă a centrelor populate.

Schema în plan al rețelei de distribuție a apei se stabilește în funcție de următorii factori:

a. sistematizarea teritoriului care trebuie să fie alimentat cu apă și amplasamentele consumatorilor
b. relieful terenului
c. poziția obstacolelor naturale și artificiale

Rețeaua de distribuție urmărește, în general, traseele străzilor și ale aleelor din centrele populate sau din
industrii
După forma în plan se deosebesc doua dispoziții principale de rețea:
a. rețea ramificată, în care apa circulă într-o singură direcție
b. rețea inelară, în bucle sau cu ochiuri închise, la care apa poate ajunge în orice punct cel puțin din
două direcții.

4.4.4 Pomparea apei

Stația de pompare este un ansamblu de construcții, instalații și utilaje, care au rolul de a ridica apa la
cota cerută.

În afară de funcția de ridicare a apei în fluxul principal al sistemului, stațiile de pompare utilizate în
alimentări cu apă pot avea și alte roluri precum:
a. stații de pompare pentru evacuarea depunerilor din camera de priză a captării, din decantoare, din
rezervoare
b. stații de pompare pentru spălarea filtrelor rapide sau a altor instalații asemănătoare
c. stații de pompare pentru recircularea apei de răcire
d. stații de pompare pentru incendiu, la întreprinderile industriale

16
Stațiile de pompare pentru captare apei din puțuri forate au în general
dimensiunile cele mai reduse deoarece ele cuprind câte un singur agregat
de pompare cu ax vertical.Celelate stații de pompare pentru alimentări cu apă au, în general, mai multe
agregate de pompare, dintre care unele sunt în funcțiune, iar altele de rezervă.

Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/
2. https://www.scribd.com/

17