A P A R E JO I

înfruntând viscolul iernii

P R E Ţ U L 10 L E I
i I A M AULE (936 R &a LJT a J a îH > r# ţ
A APĂRUT CITIŢI
CoriozHiţl din China yi Japoc
Extraordinar«)» povmttiri al* unui
ctifţ a cuir##rut ir**i uni MMMiiiâ Itit
uc* I
Un voluui formai cumiuuna
(raţiuni In culori IV îu
La toate lîbrâritlr t»|>ws<i»i* ţi r
'ile de tiare.

f lz ,' £ --------
€-f — ' <*♦

U& Um . /a *a
KOLtxÎÂ , ^

fji îuk

Marca mondială „URS“ u t£ , J & V lÎv

r e * * 0*
T a c a m u r i l e B e r n d o r f corespund In orlca prlrlnţfl pre-
tenţiunilor cele m ai exigente de astăzi. Aceste tacâm uri dUting
m ai ales p rin formele lor irumoase, cari satisfac gustul cel mal
perfect, ia r d in punct de vedere tectanlc, sunt executate atât de J\ W WiTitAvt» vJw L < 4
solid, in cât îşi menţin aspectul lor frumos, chiar dupfi m ulţi
a n i de întrebuinţare. Posedăm un asortiment bogat fn s tilu ri moderne
şi istorice, care ne dă posibilitatea de a satisface toate cererile |1 . IW T
IN C O N D IŢ IU N IL E CELE MAI FAVORABILE e*t ^ m e^ULf

Fabrica de argintărie BERNDORF S. A.

BUCUREŞTI, Str. Cazărmei N o . 9
Magazinul de desfacere: Fundaţiunea Carol l-iu
(Vis-a-vis de P a la tu l R egal)

UM APARAT FOTOGRAFIC BUN

V ă
ŞI EFTIN VI-L PUTEŢI PROCURA
LA NOUL MAGAZIN pierdeţi serviciile
d in c a a iA pA rulul alb. P a r a i

UNIVERSAL-FOTO“ alb Im b â tr ia e f te $1 asie o ne­

norocire pe orce persoana ca
pA ral cA raat.
CAştigatl m u lt la fig ura dec*
N. SPIRESCU & Co. vopsiţi ca la s ta o ta a e , s ig u ra
BUCUREŞTI, Str. Academ iei 2« (oofţ str Regată) sau la B arascb coafor str. R e g a l*
9,prospect la cerere gratls.Tioc>
ta r a In s ta o ta o e se vinde 80 leL
asortat cu tot felu l de aparate şi accesorii foto­ Se lac *1 o n d u la ţii pe rm anenta.
grafice, binocluri, etc., din cele mai renumite
fabrici germane şi americane. Laborator pentru
>i developat, copiat şi mărit
^.^rr.y r. rr. rrr. yr.yr.yr.yr. yr. rrr.yr.yr.:
P R E Ţ U R I S U B C O N C U R E N T A I
S. NEVŞEHIRLIAN
H
N & G. NAZAR1AN
H Prima Fabrici de Coroin Or inul»
S tr. S ilo (Hor 83. - B a c v r tţfl

D ftlin m p r o d i t f ls r l a k r i n l
B M d r t şl m a r * dcpoxli p*r m ancnt

| C0V0A1E PERSANE
v e r i t o b l t s , c u pr
DIN UE LASA DC- TRESTIE DE ZAHĂR | d e e it in e
H __________________
PRODUS Al FAUR Di A U tt B i A N U S A
 ft KA L / i A V E A iL U ă t R A t i

D e s c o p e r i r i a r h e o lo g ic e n oi,
au s c o s la lu m in ă , în m o r ­
Indienu incaşi m â n tu l r e g a l al u nui m o n a r h ,
c a r e a d o m n it în v e c h e a A m e ­
r ic ă ,în tim p u l câ nd T u t- A n k -

şi civilizatia lor
■ W ■W
A tn o n stă p â n ea E g ip tu l, ie «
s ă tu r i, p e n e s tr ă lu c ito a r e ,
o r n a m e n t e şt d iv in ită ţi 6t»
s a r e , tu r n a te în aur.

In anmnlprr de Cus co (Peru) un mormânt preistoric al unui

nit mudtb vechilor indieni „Incaş”. Mormântul s’_a păstrat
ti răscolit nfină acum S* a rămas aşa cum a fost clădit, acum
•te ani. Era natural 011 să deştepte interesul arheologilor.

Masca de lemn, care acoperia mumia re­

actin' incaş.

Sus, dela stânga la dreapta: « cupă din

nur, cap de om dormind, din piatră, vas
tic argilă in formă de cap de om; la stânga
jos: o urnă din pământ cu picturi geome­
trice, frumos colorate.
din toată lumea.
In total n’au rămas dela vechiul poipor,
rare a stăpânit în America, prin ţinuturile
unde astăzi se găsesc statele Peru, Chili şi
Brasilia, decât puţine relicve, şi nu mai
mult decât şase morminte. Acestea au fost
deschise, de către oameni de ştiinţă şi _în­
totdeauna se cunoşteau urmele prădătorilor
de tezaure, cari furând obiectele preţioase,
au distrus şi opere de artă, de mare va­
loare. _ . . . . . . . . ,
l'ltim ul mormânt insă, găsit de distinsul
arheolog american dr. A. Hyatt Verrill, are
„n conţinut intact, şi extrem de_bogat. Sa
constatat că vechiul rege Incaş, înmormân­
tat aci, a trăit, aproximativ, în aceeaş vre­
me cu faraonul Egiptului Tut-Ank-Amon. _
Pe tcea vreme indienii incaşi nu staipa-
niau încă teritoriul, pe care se află astăzi
Peru şi Bolivia, în America de Sud. t i nu
făuriseră încă acea civilizaţie perfecta, pe

Vas de argilă din Peru, în forma unui

cap omenesc.
care spaniolul Pizarro şi tovarăşii lui ban­
diţi, au distrus-o, acum 400 ani.
Incaşii erau un popor de munteni, 'îm­
părţiţi probabil în mai multe triburi, şi în ­
că neconsolidaţi sub un stăpânitor puter­
nic, la vremea când a fost săpat mormân­
tul descoperit. Coastele şi povârnişurile
dinspre apus, ale munţilor Anzi, erau sub
controlul altor civilizaţiuni, bogate şi ne­
cunoscute, pe care indienii incaşi le-au cu­
cerit mai târziu. Regele din mormântul des­
coperit de dr. Verrill, era unul dintre dom­
nitorii acestor triburi.
Când a murit, poporul său i-a săpat mor­
mântul, în nisipul uscat şi bogat în nitraţi
al deşertului, iar pe deasupra şi Împrejurul
mormântului s’au aşezat lespede enorme de
piatră. Pentru ca trupul să nu putrezească,
înainte de înmormântare, ei au scos sângele
şi câteva din organe şi apoi au exipus tru­
pul câteva zile la arşiţa soarelui. L-au aşe­
. — CordUierilor, lângă Cusco : trepte
Tronul zat Intr’un coş uriaş şi l-au îngropat.
i rvnui incaşilor.
m In fflfari
stânciletăiai e tn piatra.
Pe capul regelui se găseşte diadema re-
3
2 IA N U A RIE 1930 P Ê À U tA tÈ A iLVSTMAfA

Timp de patru m ii de ani, vechiul re­ Mormântul a fost găsit din Înlâmplai
ge a dormit adânc, inlăuntrul acestei In timpul unei campanii de c r m t â r i arhc
grămezi de stofe, asemenea unui vierme logice, întreprinse de dr. Vernil prin ţin
de mătase, în coconul său. turile vecine.
Vechii incaşi au pus, in mormânt, ar­ Culoarea ţesăturilor este tot atât dr t
mele regelui, securea .sabia şi sceptrul. cu şi atunci când a fost invelîtâ cu ele, m
Apoi au aşezat un număr de figuri biza­ mia regală, iar culorile străluc itoare ale {
re din aur, argint şi argilă, a căror sem­ nelor nu sunt de fnl alterate.
nificaţie nimeni n'o cunoaşte. Nimeni * ♦ ♦
nu poate spune azi dacă ei au îngropat Corâbierii veniţi, acum vrc*o (00 ani»
aceşti zei, ca să ţie tovărăşie mumiei şi coastele Amrricei, au gâ^it aici un pop
să-i îndeplinească poruncile, la fel după cult, o alcătuire lo c iilâ inaitâ. creaţiuni i
cum egiptenii făceau cu morţii lor re­ tistice de valoare.
gali, sau toate aceste divinităţi au rolul Ki au distrusei cu armele de foc J * * n
de^a proteja pe rege. nea trâinetului". Necun<»vAmi praful
In mormânt se găsesc de asemenea puşcă fi Înfricoşaţi, ca In faţa unei puti
cupe şi vase de aur şi 'argint, ţi toate lu­ supranaturale, IncAfii au foat cuceriţi
crurile folosite de rege, in timpul vieţii ca să fie nimiciţi« apoi» prin câteva Hitţ>i
sale. c itu ri.
Organiaaţia *ocialâ a incafilor era cât
poate de interesantă. Poporul tnfrejt trl
pentru st&pânitorul a tot puternic, care a\
dreptul de viaţâ fi de moarte ativpra %uţ
fii or săi. lAii ii aparţinea Întregul terilor
Sus la stânga : vas de ar­ fi toate bunurile statelor, peste care iţi i
gilă; Jos: ulcior, înfăţişând linsese stăpânirea. In fiecare an rebele,
slujitorii pe care dân%ul li numi». In di
un papagal. rite regiuni« Impârţiau pământurile fi d
tribuiau — păstrând teciuialâ » toate pi
gală, de aur şi penele consacra­ dusele. Nu eftiMa la vechii incafi nici
te regalităţii. Aceste din urmă fel de monedă, totul se centraliza lnlr*o i
sunt ţintuite într’un ornament Hurâ mână. pentru Ca apoi %â fie din n
de aur, în care e sculptat un repartizat, după trebuinţele fiecăruia,
chip, 'probabil vre-un zeu p u ­ aurul n*avea niciun preţ, pentru că nu %
ternic. Regele poartă o mască jta decât la fabricarea câlorvn otriect
roşie, de lemn, legată în frunte cupe, va*e, ornamente.
cu o bucată de pânză, fin ţesu­
tă, făcută de către preotese. De Bineînţeles câ nu tot altfel era peW
sprinceana măştii e legată o şu­ IMtnrro fi banda Iui, pe nari aurul Incafi)
viţă din propriul păr al regelui. mult. newpti* de mult i-a transformat
Cerceii erau aşezaţi la locul lor, fiare. Drii poţronil filând, care locuia In
ca şi toate celelalte podoabe. nuturiie invadate, dădea cu bucurie tot
Mumia este învelită, de jur rul pe c#re*l avea, năvălitorii erau tot tt
împrejur, cu dantele alese, cu nesăţioşi, nu puteau concepe %â efti%te
haine brodate şi şaluri de ţesă­ meni cari să nu preţuiascâ aurul fi bănui
tură extrem de fină. Regele este
îmbrăcat în multe duzini de a- preţiov pentru * 1. au nimicii. 'rin™.'
ceste ţesături, aşa încât pierde neamul incaşilor .distrugând a%lfel o clv
asemănarea formei omeneşti. raţie veche.

Ce credeţi despre vise?

ANCIIKTA

uiori. am pruni*

Din n r c l m olh
dintre r*j<|>un>iir

din acea dulii o |

informant».. pn>cti
tnlaL

Poşta Redacţiei
D-nl L. (alrvA)
Veniţi n»rr«Mi

Gicâ I oomco — T -Ser,rln

H. C. O. U + G = R a m l«

Tralan S i t l n c a •— C k lţ lt i«

m ă de diaJojr. *+ lnţ#le«e rât *» poau» a»

Imnr — In _AJm«nahul Realitate* Hurtra»
1A' , care a apârut <to c u r t a i
U r i« R M niM cn — B m ţ t t
TO U T LE CHAUME D' UNE NUI T D' Î TT In ^Ainiajtaliul R»»]Ma<*> B w W itl* a n
publicat frXocrafUJe iutufnr candidateMr
ia concursul de frvtnuaet^ i M i l u i l ®e tm-

— ------- L U B I N tn anul 1829, câte e au )a BuW"

r« 9ti, fi au f o t ai««» ta m m w w i I » h>®, ‘
P A I L F U M E U R . p a u i s

UK ALIT ATKA ILl'STfíATA
CUM SE F A C E O R E V I S T Ă ...
In câteva rânduri întrebarea, la care eu am răspuns,
şi-o ţigară:
istă? Se face foarte simplu, Adică aşa de simplu, nu.
ca şi un copil: e mai lesne să-l faci, decât să explici
plicat zămislirii lui. Deosebirea dintre o revistă
■că. In cazul când acesta din u nn ă are mai multe
i să moară, cu buricul netăiat, pe când revista,
ilte asistente, cu atât se prezintă sub mai bune
e mai multe,
loi: direc-
redacţio-
i. tehnici.
»ubli
Un grup de reporteri lotografl,
In goană după evenimente, pe
care să le fixeze pe plăci
continuând. In acelaş timp,
iscris. dictând o scrisoare
rând cuiva la telefon şi asigurându -1 că
kl.ITATEA ILt'STRATA, nu serviciul Salvării", sem­
ite fotografii, examinând o coală
nu ştiu ce. prin inonosilabe, cu
rdii firul, bunăvoia şi zâmbetul,
mt zile în sac, şi fără supărare,
>1.
când In când, confuzii, dealtfel
idşte despre (ialveston, căci te-a
domnişoara, care a venit să în-
la concursul de frumuseţe, iar in-
e poate să urce pc-un burlan, îi
emiblicnbiln.
* * *
•ol de Anul Nou.
i un subiect...
n'are un subiect şi că am latitu-
ceva cu decor de iarnă, cu sim-
1— ii p5 r bălai, aducător de da-
postală, prin care tu, — ne-
pe el: „Cum se face, dom’le
desnrc
tel< eilor, prieten insistent.
Un colţ din r»dactie, in care pentru prima dată se
lucrează, fără să se discute
2 IANUARIE 1930
Zeii, — nu te supăra, — suntem noi, ăştia cari, calrva zile în şir,
ne-am străduit să pregătim revista, i>e care, în momentul de faţă,
tu o citeşti, aşezat confortabil, la gura sobei, în zi de sărbă­
toare.
Ai văzut camioanele-iRitomobile care, asemeni'unor tankuri, au
pus, la grea încercare, caldarâmul primarului .’
In ele erau sulurile de hârtie, necesara tipăririi acestui nu­
măr.
Dacă am desfăşura sulurile şi-am întinde, ca pc-un covor, hâr­
tia, am acoperi mai mult de jumătate, din
şoselele ţării. Dacă am aşeza sulurile, unul
deasupra alluia, am avea cel mai înalt poş!
de observaţie, de pe suprafaţa pământului.
Dacă am concentra la un loc personalul,
care a contribuit, într’un fel sau intr'allul, la
prepararea hârtiei, am umple Arenele Ro­
mane şi am oferi unui partid politic, in ca­
zul când l-ar putea monopoliza, prilejul să
declare că „ţara e cu el".
* * *
Dar să urcăm scările redacţiei. I'ilc-I pe
desenator: lucrează cu mânecile suflecate,
utilizând creionul, peniţa, penelul, făcând
incursiuni în culorile diverse, înşirate dina­
intea sa, între cafeaua neagra, ce abureşte
în ceaşcă şi scrumiera, plină cu mucuri de
ţigare.
Confuzii face uneori şi el: moaie pensula
în cafea, sau o duce la gură, crezând ca e
ţigara.
Secretarul de redaţie
înnoată, pierdut în ma­
nuscrise, şi oftează, şi flu-
eră, şi^şi aduce aminte c’.i
fost cândva bolnav, că a-
seară a văzut un film, cu
aventuri, şi se supără pe
omul de serviciu, şi iar
geme, iar cântă o ro­
manţă.
Un colaborator: i-a a-
dus un articol.
Alt colaborator: acesta
vine şi spune că articolul,
pe care trebuia să-l aducă
astăzi, va fi gata mâine,
„cu siguranţă”.
Al treilea colaborator e
încântat de cele ce a scris:
îşi citeşte opera, cu glas
tare, după ce le-a rugat pe
dactilografe să oprească,
un moment, răpăitul ma­
şinilor.
,4 / patrulea: e colabora­
toare. E distrată: pe dese­
nator îl confundă cu se­
cretarul şi spune, în loc
de „bună-ziua”, „bonsoar".
Din servietă a scos, în lo­
cul manuscrisului un tub
cu roşu de buze, iar
Biroul directorial... numai pentru poză la plecare igreşeşte uşa şi
atât de liniştit vrea să iasă printr’un du­
lap.
Cea mai importantă operaţie în zîncografîe, este fotogra­
fierea originalelor
5
 2 IANU ARIE 1930

Dar mai trefoue materie, mai sunt rubrici de completat. Foto-raful

nu a venit. Zincograful n’a executat toate clişeele. Nu s’a tras decât
singură coală, la maşină. Şi m ai sunt patru'coli de tras, şi mai sunt
________ cinci culori.
■ B JffiS F ’ , I Directorul a sărit de )>«■
B 1 | scaun, ca mişcat de-uti re­
sort. I n telefon, două tc-
1 lefoane, trei telefoane. In-
| târziem revista. Mai sunt
’ftjL . . . şeapte zile până la Anul

■fc>y 'îii • şeful de atelier, di-

nBj I rectorul il face responsa-
' î S h P I 'I bil că nu i-a adus pa«in;i
P modei, pe desenator , i
\ t «s» n'a scris padina de : n . .
' /jjg g î lă, pe o dactilografă c'a
QHnp*. ' — '**“ l,s<3#sIjLm Bm întârziat clişeele.

In atelierul ele zeţărie

Clişeul fotografic, este aplicat pe o placă

de zinc

Jos: Anumite soluţii chimice, prepară plac

de zinc, pentru clişeu, prin băi repetate,
procedeu num it „heţuire”

Manuscrisele trec la maţi

na de cules, numita „Ly
nolyp"

maşinile sci
bondari, ii
crise şi ofe
tablete albe,
Pardon : s
turnate 'n
care tabletă
un rând, şi
Reproducerea fotografiilor ta r lM * | r ( lli
rile acestea
se face prin raster, n ic i panele aplicele
ticolul, pe i
la i A mal %u%, fotografia n i l i n l i l , s l h t

FARA PROCEI
şt fără aparate cost
descalcificare zilnic
tati pielea sup!<
Faceţi dar apa in -

PUNE

r,
 I:I:a L i t a1 i:\ it.i s r h à Tà 2 1ANV ARIE t m

Zi iu ograful i- un fotograf, un cioplitor, un giuvaergiu şi-un alchi­

mist. Uinlr'un desen de şeapte centimetri, ţi-a făcui un clişeu de trei
palme. Iar d in lfo fotografie, mărime naturală, o reproducere de câţiva
centimetri.
"A* -A* VC
Asta e rotativa. Paginile au fost turnate în plumb, în forma unui
sul, care e petrecut pe cilindrul maşinei. Dincoace e hârtia: un sul
intri-g, şi sulul se desfăşoară, in jurul formei de plumb, petrecută pe
după cilindru, şi coala este gata. Duduie rotativa şi colile cad, verti-
-in.'s, imprimate, tăiate, numerotate. O mie, cinci mii, zece mii,
douăzeci de mii, optzeci de mii.
Alte coli in maşina.
S'a Irus toată revista. (îata.
Da. dupâce ea va fi folfiiihi şi cusută, de legătorese.
I'c urină. .. v.1 lua in primire serviciul de expediţie, o va face

Revista tipărită trebue „fălţuită*- şi „cusută“. Operaţia se

tace la legătorie

pează o maşină. Goneşte alta.

Un 'crâmpei de romanţă. Un
râs de femee. Sunt fericiţii
vieţii.
Şi uite-i şi pe ei: vânzăto­
rii de ziare. Vin n'in fundul
mahalalelor, de pe unde a în­
ţărcat dracul copii, cu trais­
ta pe după umăr, cu trei sur­
tuce, îmbrăcate unul peste
altul, suflând în mânii, ca să
Paginile din „zetArie" se „matriţează’ . Operaţia aceasta le încălzească.
conslA in tăcerea unui sci do clişeu de cai ton întregit
„lorroeM, cu ajutorul unei prese Pe trotuar, în faţa „Adevă­
rului”, un samovar.
. u In t.- x . lini ndre.sele i»e ea, pentru abonaţi, pentru de- Se strâng toţi, în jurul ne­
gustorului. Ceaiul îi des-
morţeşte. Mai e unul cu cren-
viirşti calzi. Face dever şi
ăsta.
A început vânzarea. Se îm­
bulzesc să apuce foile. Strigă,
îşi fac loc, se îmbrâncesc.
Gata!
Şi pornesc, în goană, co­
pleşiţi sub povara ziarelor îşi
a revistei acesteia, cu cernea­
la proaspătă încă, pornesc în
toate direcţiile oraşului, pe
străzile din Centru şi pe uli­
ţele mahalalelor, în care dra­
Maşina rotativă e sistemul care permite cul a înţărcat copiii.
tipărirea unei publicaţiuni în m ii şi mii
de exemplare, într’unTîm p scurt * * *
Uite, aşa se face o revistă.
Cam aişa se face o revista.
X ’am putut să-ţi dau decât explicaţii sumare. Dar din ele ai price­
put, desigur, că o tehnică foarte complicată, că o importantă cheltuiala
de nervi şi de iluzii, de braţe încordate, de suflet avântat, reclamă întoc­
mirea acestei publicaţii, (pe care tu o citeşti acum, aşezat confortabil, la
gura sobei, în zi de sărbătoare.
Cllţeale, ca să poată ti tipărite bine m e r g la maşinile
plane. Maşini de tipărit, mal incete decât rotativa
................................................... .................. ..
Academia Technică
PRODUSE ORIGINALE ELVEŢIENE B ucureşti I I Str. Io n M incu No. 10
Toţi cei ce au dorinţa de a avansa, pot
ajunge la cele mai frumoase situaţiuni, la
Stat şi în industria particulară, urmând
prin corespondenţă (fără părăsirea ocupa-
ţiunilor) cursurile Academiei Technlce, pre­
date prin lecţii scrise, de către ingineri şi
profesori specialişti. Academia Tochnică
este autorizată de onor. Minister al Instruc-
ţiunei Publice cu No. 62.369/926 şi este cea
mai veche şi cea mai serioasă şcoală tech­
nică prin corespondenţă din ţară. Absolven­
ţii Academiei Technice pot deveni: Desena­
B R Â N Z Ă D ESERT FO R T IFIC A Ş I tori, Secretari, Conductori technici, Ajutori
nA BUN auhent AU MENTE AZA" de inginer. Cursurile pot ii urmate la ori
FÂRÀ R IV A L
COPII D ce vârstă. In luna Martie va avea loc a 5-a
sesiune de examen de absolvire. înscrierile
se primesc zilnic, personal sau prin poştă,
la sediul şcoalei. Cereţi prospectul explica­
casa .,H ES T LÉ ,rSTR-D|OHISIE36*PUCURE — 11 tiv, trimiţând 10 lei mărci poştale pe adresa
de m ai sus.
 ,
Sportul şi afinităţile noastre
pe un iepure şi a un u i învălmăşag la rugby. Aproape că
nu există deosebire...
Experienţa lui Robert
Smithson
U n concurs cu 5000 le i prem iu
In numărul nostru de Grăciun am pu­
blicat o nuvelă ştiinţifică cu titlul de mai
sus.
Am promis ide atunci că vom institui un
concurs, pe baza acestei nuvele.
In tr’adevăr autorul, în mod intenţionat,
a introdus, în înlănţuirea faptelor, o eroare
<le logică. Concursul nostru constă în des­
coperirea acestei erori.
■Cerem cititorilor să citească cu atenţie
bucata „Experienţa lui Robert Smithson" şi
să găisiască partea oare, conform logicei, este
greşită.
Acordăm un premiu de 5.000 lei celui
Care va găsi aceaistă greşeală.
Concurenţii vor trebui totodată să ne in ­
dice numărul de răspunsuri care ni s’au
trimis, aşa încât noi ,să putem alege, dintre
toţi câţi vor da soluţia justă, pe acela care
va indica şi numărul cel m ai 'apropiat de
eifira exactă a răspunsurilor primite.
Răspunsurile, care trebue să nu conţină
m ai mult de zece rânduri, se vor trimite
pe adresa revistei „Realitatea Ilustrată” Bu­
cureşti I, Str. Const. Miile 7, cu indicaţiu-
nea „Experienţa lui Robert Smithson”, cel
m ai târziu până la 10 Februarie 1930.
CARMEN SYLVA Str.Lipscaii 80
i**j ©.©! m a i m a r * şi m a i b in a a t o r M
R O CH IŢE C0STUM AŞE Şl
FRUMOASE PENTRU COPII
Stofe pentru Haituri, Catifele, Mătăsuri pentru Recitii ţi Iritaţi**
Un Mo» CrAclun, in cama »1 oaaa. K M»rAi»«l Rad»
Gheorghe, originar din Ghimpaţi (Vla*«a) (I **i ti
Lim anul Caraclcolo (Constanta)
A APARUT A APARI' f
Rochia lungă sau scurtă?
U n c o s tu m tic s p o r t „ M o n i c n "
p r e tn iu __| a l m a n a h u l |__
u c o n i ţ e l e fiind ocupat« cu p reţuirile
C de sărbători şi Întrucât cele mai mult«-
REALITATEA ILUSTRATA
dintre ele, în momentul când am Începui
noi ancheta, comandassră rochia, supu-
nându-se modei actuale, am fost solicitaţi O adavAratA anelelopadla.
Frutno» lla itr a t «I ir om o« llpA ril, cuprind«
de cititoare să am ânăm , până la 15 Ianua­
rie, ancheta pe care am deschis-o. o m alaria alaaaâ, atractiv* «I tewtrwctivAJ
Aim hotărît deci să prim im răspunsuri r.verni?ifiitfif anului, m i m v p ih ii »
la aceasta întrebare, deosebit de importan­ 1,1iV
l'M f* lin 1929; cum poafa davati| offOat rad»ato
fV
imit ; 10) ifliţii da ciinama. Ciu adraaa^a loc. H i«
tă, — şi de care desigur vor trebui sil ti*'
seamă marii croitori .parizieni până I.» candid itaia ta concut da frumutafa al *Maait
Ilustrai|f« ; cum M Cunc4 |ia caracterul omului d r 3
15 Ianuarie. cum a« ghktţi
Premiul — un costum de sport ..Monica cârti chffa viiuriloi era mal rtffiafdiiiaf! ai —c
— îl vom acorda pentru cei mai bun ri- furi a datactivului Qa* Travof. mic tratai da cat
puns, în ziua de 25 Ianuarie, aşa încât te i* n i l altbtm, aii
tici;, cum i l na ingt IM
cita câştigătoare să poatâ participa cu el. pent trumuaaţa fl afat kala; bvclfi fcv ~ o
IMN fi li iarare. d* Ffil mi». Oaoraa ÎMI > *
la Sinaia, la marele concurs de frumuşel«* Oh»hu. Ion Paa. M. Pora. io* „f
Oh. 01rAeacu. Otllla 1
al „Realităţii Ilustrate". Intelactuala. d c 9 planţr* ta cufcDfi Ş ţfi da ilaHf
POŞTA CINEFILILOR
StruL — Edie Polo şi RfanO Lincoln, m al
trăesc.
Toică Piso şi Sandu Coama Mm-*
nahul Realitatea Ilustrată 1930.
Scuny. — Actorul despre care irni scrieţi,
nu este Hans Larsen, cum îl num iţi dv.
ci Lars Hanson. Adresa în Alm anahul H-
BLAN ARIA
lită ţii Ilustrate 1930.
JE A N JU STER
Casa dc p rim u l rang
BUCUREŞTI
w h
Strada S fin ţilo r No. 1
T e le f o n 375 99
PALT0RAŞE
Atallare proprii pantru con-
facţiuni şl reparatianl.

hfiAL lt A t k A ILUSTHAÎĂ
C a d a v r u l care trâe şte
S u p r a v ie ţ u ir e a c a p u lu ijş i a in im e i, d u p ă m o a r te .
N ; U inESTE vorba de un „cadavru viu",
înţelesul figurat al cuvântului, ci
de o erie de realizări senâM'onale. ale
ştiinţei moderne, care a reuşit aproape, să
reînvie capetele, inim ii} şi alte organe e-
senţial ale unor animale moarte,
Acea i minune, — care Întrece desigur
toate ilclalte „surprize“ ale ştiinţei de
__ t . deschide perspective cu totul
'nebănuite, fenomenelor atât d î misterioase
ale vieţii şl ale morţii. Cercetările In a-
ceustâ direcţie, cara au ţmsionat totdeauna
murele public şi pe specialişti, au căpătat o
tudrutnare interesantă, din mommtul
când un biolog german, Langendorf, a reu­
nit acum 33 de ani să readucă pentru câ­
teva minute pe cale artificială. In stare de
pul »»ţie, inim a unui iepuraş de casă, mort.
încercările nsemftnătoare. întreprinse tn
urmă de alţi specialişti, au condus la des-
voltarea unei noi ramuri de cercetări bio­
logici, ctinoscută sub numele de „Thanato-
logia", w»u ştiinţa morţii.
TESUTURI CARE TRAESC IN AFARA
I)K COIU»
m^dlc american, dr.
Irbni in toată lumea
senzaţionale, obtinute,
, relative la supravie-
Protesoral C. Hermán In laboratorul său
luirca diverselor ţesuturi, din organismul
animatelor. Astfel, el extrase dela animale
moarte, porfiuni din organe fi (eiuluri, pe
cor* le introduse apoi In lichide alimenta­
re, urm ărind la microscop, modificările ce
le suferiau. Cdidva vreme, se credea că a•
ceite ţesuturi au num ai o trtaftf aparenfd.
Se dovedi. Insă, curând, ctt ele se inmullesc
normal fi creic încontinuu. Deasemenea
celulele manifestau particularitatea carac­
teristică, a Im părlirii nucleului, pe care o
întâlnim in toate fenomenele de creştere ri
reproducere a celulelor vii. In chipul acesta
CareU a ajuns să conserve tn star» vie.
In afară de organism, cele mai fine ţesu­
turi, cum ar fi de exemplu, ţeautu. nervos.
Singura condiţie pentru supravieţuirea or
ganelor, i/ard de corp, este menţinerea
lor ín a utii nutritive-, din cart
nccesară. Aceste lichi-
ele isi i
n nineralc. — servind la
Ier pereţilor celulei. —
-ifir esenţial, glucoza,
iar i îl
Draj enea, ele sunt foarte bogate In oxi-
s t i n â t să asigure respiraţia celulei
Unei csuiuri sensibile, necesită fi un suc
spea celular, extras deobiceiu din ţesu-
turil mbrionare, bogate tn aceste suistan-
le n, tnre cresterei. Deasemenea. se mai
Intri in f a i ă tn acest scop fi serul sdn-
grlui Pri raslă „alimentare", ţesuturile
sunt t multă vreme tn riafd. pro-
vocă ■fierea lor nelimitată.
In terienţelor d-rului Carell. bio-
logii U să extindă domeniul de
Ince i Ir i al cestuia, aplicdndu-i metoda
pent t a rei i a supravieţuirea unor orga­
ne întregi ţi chiar porţiuni mai mari. din
corpul animalelor.
Astfel specialistul englez Shcrrington a
realizat următoarea experienţă, senzaţio­
n a lă
A narcotizat o pisică, până la completa
încetare a sensibilităţii animalului. Apoi
i-a legat arterele gâtului şi printr’o tăetu-
ră rapidă, a despărţit capul de trup. Su­
prafaţa astfel operată, a fost cusută. Pe de
altă parte, printr'un tub cil aer, se înjectă
— pe cale artificială, — aer în corp, în
timp ce masa de operaţie încălzită electric,
împiedică răcirea lui.
Animalul nu mai resimte nici un fel de
Experienţa profesorilor Briuşenenko şi
Ceciulin
durere, în urma unei asemenea operaţii,
deoarece la pisică, ca Şi la oricare alt a-
nimal, senzaţia de durere devine conştien­
ta numai in crear, organ care însă a m u­
rit, odată cu tăetura operată» încetul cu
încetul, corpul pisicii iese din starea de le-
ţin, provocată de narcoză şi nervii ei de­
vin' astfel din nou impresionabili la atâ-
Experienţa Iul Heyman arătată schematic
ţările din afară. Pentru a putea urmări
mai exact, reacţiunils nervoase ale anima­
lului. ele sunt înregistrate pe cale grafică,
legând una din labele de dinapoi ale pisi­
cei printr’un fir, cu pârghia unui aparat
înregistrator, care înscrie astfel toate miş­
cările pe un sul de hârtie în rotaţie. Din
diaerama astfel ridicată, se constată, că
mişcările animalului sunt regulate, şi per­
fect coordonate. Excitând laba prin impul­
suri electrice, ea execută imediat, în a-
celaş ritm. o serie de mişcări convulsive.
In urmă, amestecând aerul de respiraţie
cu cloroform, narcoza revine, convulsiunl-
le încetează şi graficul redă, în locul unei
linii ondulate, o linie dreaptă. încetând ră­
suflarea de cloroform si introducând acum
aer proaspăt, reapar mişcării».
} IANUAHIÜ iltto
Ş t iin ţ a m o r ţii.
Prin Injectarea cafeinei sub pielea ani­
malului, mişcările lui devin mai mari şi
m ai puternice, iar ondulaţiile curbei, mult
mai accentuate. Introducând, cu ajutorul
unei seringe, adrenalină în artera gâtului,
presiunea sângelui creşte imediat. Insfâr-
sit, dacă injectăm după aceea şi nicotină,
presiunea se ridică din nou. In chipul
ceslt<a, se poate menţine, timp de unul până
la două ceasuri, după decapitarea pisicei,
cele mai complexe manifestări vitala, a-
vând la bază fenomene chimice. Mişcările
m ai simple, răspunzând unor excitaţii ex­
terne imediate, pot fi observate chiar şi
după patru ore dela moartea animalului.
După aceea, ţesuturile se distrug progresiv,
fiind sufocata şi lipsite de hrană.
CAPUL TRĂIEŞTE FĂIlA CORP
Se jpoate realiza şi experienţa contrarie.
Intr'adevăr, capul poate supravieţui şi
după moartea corpului. Această realizare
este însă mai grea, întrucât capul adăpos­
teşte organul cel mai delicat.
Cel dintâiu. care a realizat această expe­
rienţă senzaţională-, a fost profesorul C.
Heyman, dela Universitatea din Geneva.
El a reuşit să menţină în viaţă, timp de
câteva ore, capul unui câine mort. Proce­
deul lui este pe cât de simplu, pe atât de
genial. Savantul elveţian, folosia pentru
aceasta doi câini, unul mic şi altul mai
mare, pe care îi lega împreună in aşa fel,
încât arterele şi vinele principale ale gâtu­
lui., — la unul şi la altul, — să comunice
între ele, prin câteva mici canule. In mo­
dul acesta, sistemul circulator al câinelui
mare, deserveşte în acelaş timp şi capul cui
nelui mic. Heyman, a făcut astfel cele mai
variate observaţii asupra legăturii între
creer şi nervii cari guvernează circulaţia
sângelui. El a stabilit, între alte fenomene
extrem de interesante, şi faptul că limita
superioară a temperaturei corpului, care
la om şi la mamifere este de i i până la i3
de grade, poate fi totuşi ridicată cu câteva
grade, înainte de moartea capului izolat de
covp.
Printro metodă deosebită, doi învăţaţi
ruşi din Moscova, Briuşenenko şi Ceciulin,
au reuşit deasemenea să menţină câteva
ore in viaţă un cap de edine. In experienţa
acestora, capul câinelui rămase până la
sfârşitul operaţiei, legat de corp, numai prin
cele patru mari artere ale gâtului şi câţiva
nervi subţiri. Totuşi, viata capului nu în­
cetă nici-o clipă, şi din când în când se
puteau observ4 unele stări, care semănau
mai mult cu un leşin.
Inimile artificiale
In momentul hotflrîtor al experienţei,
capul câinelui trebuia să fie complet des­
părţit de corp şi legat de un aparat special
de încercare. Această operaţie fu executată
cu multă îndemânare, pentru a nu între­
rupe nici o clipă viaţa capului. In urină,
tuburile aparatului savanţilor ruşi. fură le­
gate numai cu câteva vase de sânge ale ca­
pului şi aparatul pus în funcţiune pentru
a provoca o respiraţie şi o circulaţie Ve
cale artificială. Rezultatul dobândit, era
intr'adevăr miraculos. Inim a artificială tn-
9
2 IA NU ARIE 1930
cepu să bulă regulat şi cu putere, iar sein
gele circulă prin vasele capului, ca şi cum
ar fi voit să sprijine funcţiunea inimei na­
turale. In cele din urm ă, fură tăiale şi ce­
lelalte vase şi despărţite de restul corpului,
pentru a fi legate la aparat. Inim a artifi­
cială, „autojectorul", comunica prin tubu­
rile aparatului, cu vasele capului, care era
acum complet izolat. Intr'adevăr, capul ză­
cea, de astădată, întins pe o farfurie şi fă ­
cea impresia că doarme, deoarece ochii ii
erau închişi. Circulaţia sângelui vrin tu.
buri şi vasele capului, avea lotuşi loc în
mod normal, putând fi urm ărită cu uşu­
rinţă. Aparenţa de somn a capului, se da­
tora narcotizării, practicată de savanţii
ruşi, înainte de operaţie. Totuş, încetul cu
încetul, capul se deşteptă din somn şi dădu
semne evidente de viaţă. E ra suficient să
atingi pielea pleoapelor şi imediat se m iş­
cau genele şi ochii clipiau. După 20—30 m i­
nute dela deşteptarea dm somnul narcotic,
apar pe rând toate celelulte manifestări vi­
tale:
Ochii sunt deschişi, ilum inaţi de o privi­
re caracteristică, plină de viaţă, capul răs­
punde prin mişcări foarte desluşite, la cele
mai slabe aţdţări din afară. Pleoapele cli­
pesc, nu num ai la fiecare atingere a ochiu­
lui, dar chiar la o adiere, oricât de slabă.
Dacă ciupim urechea câinelui, capul exe­
cută imediat mişcări tipice de apărare.
Mişcări mai puternice şi mai îndelungate
alt capului, provoacă in ta ţia mucoasei
nasale.
La una din aceste încercări fundamen­
tale, mişcarea capului a fost atât de vio­
lentă, încât tuburile fixate de arterele gâ­
tului, erau aproape să se desfacă şi capul
a trebuit să fie ţinut cu m âna, in farjurie.
Botul câinclui se deschise, arătând dinţii,
ca şi cum ar fi voit să latre sau să muşte.
Deasernenea, s’a constatat, că şi ochii func­
ţionau absolut normal, închizându-se ime­
diat ce se fixa, o lampă electrică asupra
lor. Mai mult încă, unele substanţe cu un
gust pronunţat neplăcut, — cum ar fi de
exemplu chinina, — introdusă în gura câi­
nelui decapitat, atrăgeau imediat mişcări
repulsive ale limbii. Din contra, alimentele
constituite din bucăţi mici de cdrnati sau
brânză, au fost efectiv înghiţite şi duse în
partea inferioară a tubului de alimentaţie
artificială, lntr'un cuvânt, capul astfel
izolat, nu se deosibeşte cu nimic de capul
unui câine viu, în stare de narcoză. El poate
fi conservat in viaţă, pe această cale.
timp de vre-o trei ore şi jumătate.
VIAŢA ADEVĂRATĂ SAU ARTIFICIALA
Se naşte întrebarea, dacă toate acestea,
pot fi considerate ca o manifestare a vieţii,
sau nu? La aceasta se poate răspunde, că
însăş moartea capului astfel izolat, rezol­
vă m ai bine chestiunea decât orice alt ar­
gument.
Fapt este, că imediat ce aparatul de cir­
culaţie artificială a sângelui, încetează de
©
©
© iarife Uzine de Boiangerie şi Curăţătorie Chimică
©
© -o',
©
©
©
FTALION
© V O P S E Ş T E Şl CURĂŢĂ CHIMIC
© după ultimele procedee eu maşinile celc mai perfecţionate
©
© Fabrica : C A L E A M O Ş ILO R , ISO (colţ B-dul Carot)
© SUCURSALE : Ştlibey-Vodă 55, Dndeşti 2*. Şerban Vodă 11, C. A. Ro*attl 27
© D -ru l N . U L M E A N U
© MEDIC AL BĂ ILOR T CK IRCBIO L
©
©
©
IN 3 ZILE ORICE L U C R A R E
— SE EXECUTA —
© Stradela Sft. Nicolae Şelari No. •
© Execuţie ireproşabilă
©
HÜAUTATtiA I H S n t . i l
a m ai funcţiona, apar regulat simptoinelc «a lUilia M şi'l llittlV dcIlUlllt,
agoniei şi ale morţei. Boiul se deschide re. ii u p a aceea, M p r o O H l c il â li
mare, ca şi cum ar voi să respire mai a r à tn c l, i u t ti CM f Wh ■’■A
dânc, pupiiele se dilată, ochii devin sti­ iXOi&l&t r à CU fTIU dâ Ull fettUfci
cloşi şi turburi şi totul cada repede Intr'o llevauuual ÿi W ItltfOutiC Iti
completă imobilitate. Rezuliă den. cu a ruiiu, UfCiir> utti h t m «? porţi
vem de-a face cu o viată reala, de oarece tluaie. OOQSltlâ, Ca loatţ iau
nu poate muri, decât ceeace a avut viată i Ut*i«t luco|^uiţ drum ui cvl
ceeace a trăit!
Pe de altă parte, un alt biolog rus A. part», çt a i*u»trai itm iiuria *1 c
Kuliabko a reuşit să reinsutletiasi itle mal »împle, utielo la c u lu u
porar capul retezat de corp al unei m n dupi a vieţui ciuar *t di*trti*viu
prin simpla injectare, a unor anumite li­ itiuividu&iiiau* luucâ.
chide alimentare, în arterele capului.
INIMA CAI ti. li A Ti. Ut PA
EXISTA CONŞTIINŢA DUPĂ MOA lt'1L
Un psichiatru renumit a propus ,<J sc tă dm corp, f
facă asemenea încercări şi la oameni >i a
tim p de mui
nume asupra condamnaţilor la moarte, ,\u perienld a tot
este exclus ca să se poată provoca ii la un fi In catul ou
cap omenesc, — dupll operaţia de<
Intr ude car.
— reacţtuni nervoase reflexe, atemitn»ttoai •
cu acele constatate la animale, l-.ste.
foarte neprobubil să se poată obţinea i«
această cale, o revenire a coiifliinlci. deoa-
rece părţile din creer, cate reprezintă i ’
diul conştiinţei, sunt cele mai scm>băe n ><i
atare, mor m ai repede decUl celelalte ptrfL
Totuş, fenomenele su/leleşli nu ir lucrd
totdeauna complet, odată cu moartea tru­
pului. Rine înţetes, e vorba de sistem- , >
voase suprasensibile. IC cunoscut, d<
xeniplu, — cazul rdmei, care poseda mim
lă facultatea am intirii chiar cu corpul cio­
pârţii. Sistemul ei nervos, se năuce a căii
va ganglioni, legaţi intre ci. prin fibic h- i
voase. Se ştie, că Itlidnd o rdma (n mai mul
te bucăţi, fiecare din accsle Iritaturi, con• pura»
liiiuu să trăiască separat fi indciundcnt.
Pe această particularitate, se ban um ur
jnălourea experienţă interesantă, reulnată
patina oară de zoologul L. lieck din 1‘raaa.
MEMORIA RAMEI lAIATl
Două şipci de lemn, sunt aţezate cruci»,
in formă de T, ce in figura pe car) o pu­
blicăm. Dealungul fiecăreia din el,', »o v o
beşte un canal, care va avea ntiliel tot o Ih m
formă de T. La unul din capotele sip.«>i
cele mici, se introduc două bucăţi de laM.i.
care legate cu polii unei baterii elo<tnn m iMianţc
mai slabe, servesc ca electrozi. Se acoiiera 'l<'l£etolor.
în urm ă şipcile, cu o placă de sticla, i ■
gătind astfel un „drutn de amăgire".
tru râmă.
Toate
Apoi, se începe dresarea viermelui, car:
este vârât in deschizătura de jos a apara­
tului, în aşa fel, ca să străbată tot drumul,
dealungul canalului. La răspântia u n d e ,
fixată a doua şipcă, râm a are ele ale» I n t r e liî i, le alt ce ea, dei
doifă drumuri posibile. Dacă o ia la drean
ta, ajunge nestânjenită afară; dimpotrivă,
dacă se îndreaptă spre stânga, primeşte .. ale corpului, nu
sguduitură electrică foarte neplăcuta dm
cauza atingerei electrozilor. După vre-o 70
de încercări repetate, râma ajunge In cele binelnfelet fără a
din urmă, să-şi „înveţe lecţia" şi să apuce tea lor. In interi
totdeauna spre dreapta. Se mai repetă Incâ
de vre-o 70 de ori acest exerciţiu, pentru
0
ICetăţeanul înţelept
»pre «evita orice «tirpntâ ia (tniH« %m. mu c«»*
pâră cafii decât după ce • licut o compent*e
0
0
0
Intre o*tce alte calele fi cafeaua „ 1 1 . I A ' ' *
Aceasta dovedită c x c fio ti ptiu puritatea;
ei, toată lumea c pre’*ca t i 11 ic ferea«cJ de
f iurogite otrăvitoare. Firme alea fr lita** ca
de primul rm< dia ttr. Carol 55 Tclcfoa 31
@ este punctul de atraefe al lumii de boa
★ Tel. 372 5*
IN 3 ZILE BOLI DE TEMEI. CHIRURGICALE
>: V EN ERICE. DIATERMIE
Preţuri obişnuite (pria Llp»<aai)
ConanlL 10— 12, S— 7 Talaiaa a** a*

liE A L Il ATMA I L L SI KAI A
C r o n ic a c i n e m a t o g r a f i c ă
G lo r ia S w an so n . — L io n e l B a r r y m o r e . — R o n a ld C o lm a n . — L ily D a m ita . — S u z y V ern on
N ca blicului
IM IC nu arat& m al biiic dezorientarea pu­
torul. Unde sunt? Ceilalţi încep să mişune
de cinematograf bucureştean, febril. Par toţi profund impresionaţi. Unul
indiferenta cu care a tust primii filmultrece altuia un briciu de ras, dându-i câte­
Gloriei Swanson: „Sadie Thompson" (în ro­
mâneşte ..slăbiciune omenească“). Este o
bucată din acelea care lasă o dâră durabilă
111 istoria cinematografului, ş 1 totuş n a li­
nul ufişul decât căte-va zi»e. Dar poate că
am calomniat 1 ubltcul. Poate că el ar fi ve­
nit, dacă patronul sălii n u r fi avut neferi-
. ita inspiraţie de a schimba programul.
Ciloria Swanson joacă, aci, rolul unei cân­
tarele de varieteu, Pleacă din Chicago, un-
ue avusese o atacare foarte puţin catolică
ţi care ii cam poridila libertatea, Fugise
de acolo ţi ajunsese prin coloniile britanice
din vecinătatea Ecuatorului, unde voia, nu
»a înceapă „o viaţă nouă", ci pur şi simplu
să MJ descurce cum o putea mai bine.
Prostituata este In genere un tip com­
plex. Are trei trăsături cam contradictorii:
este frumoasa, provoacă repulsie şi este
fată bună. liloiia Svtuiison ştie să fie aces­
ta trei lucruri. Are nişte ochi extraordinari,
o gură d .a ârşlt desenată, dar pe care ea
o tot frământă, o lot încreţeşte şi o tot stri­
veşte, In le.ul acela neglijent. In care pros­
tituatele Işi m iţai buzele. Are şolduri ca-
ragmoaşe, picioarele cam strâmbe, o îm­
brăcăminte intenţionat ridicolă — ridicolă,
şi puţin înduioşătoare. Par ce-i remarcabil
Iu uio ria swutisou. In ac<»t rol este mersul.
Are uu umblet extraordinar de elocvent,
t u umblet profesional şi comic, disgraiios
şi totuş adânc sugestiv; un umblet care e
de o vulgaritate aiul de perfect redată în­
cât de vi ne frumos din punct de vedere ar-
tiiorla Swanson, In hainele ei de Dumi-
ne< a săraci, evoiuiuză înconjurată de ado­
rai»! i. oameni da lând, soldaţi si marinari.
Ii nune *ă-i cânte, ea le spune anecdote pi-
«iiuie ei o escortează ca o adevâraiâ gardă
pi im iară. Cecaceta le dă, in schimbul acestui
>l< votament improvizat, osie viseha ei. o
vtvw’iie de fetuee, care trebue să fie vesela
ca sa scap o de necazuri, una din aceic ve
oelii antidot care Înşelă opinia publică şi
rai e o tace *â se mirJ mai târziu şi să spu­
nă „u oş fi crezut .ca un oiu atât de vesel
•m »«• gândească !a „sinucidere".
An, sadie fiiompson nu se sinucide. Se
Intănipla altceva. Un pasior puritan şi in-
viaţa dezordonată a Sa-
ce mizerii şi obţine dela
xtrâoeze, pentru n-şi face
pe prin a se revolta, prin
r prin a-1 implora; apoi
it’or, apoi tar ii înjură pe
I imploră. Par in zadar
tuia. îmbinata cu aunos-
e a ţinuturilor ecuatoria-
cu depresiunea Şi stricl-
de mult, in sufletul ei.
e toate cu împrejurarea
D& (anglo-saxonii au toţi
logj _ toate acestea o
umilitate profund creşti-
'ile îmbrăcată cu un ha-
nu mănâncă, plânge, se
fugă. şi abia aşteaptă să
legile lui Freud au făcut
j pastorului. II vedem
ucat de Lionel Barrymor-
nai obsedat de gândul la
urmă uită de toate, in'.ră
oi si se năpusteşte a-
iu când el intră şi închide
ivem o regie foarte origi-
«tice*te Ni se arată Soa-
■ e care se înaltă dea-
siaş mări); apoi hangiul
-g ridică perdeaua de ro*
soi ma jxaci « ** «» celelalte iile). Simţim
Cita s a întâmplat, ce-
^ £ f î . n e tn ceielalU HU. Şi
deoda 4. vedem s,Arând toate personWiüe
pUsii. tett*, s fs ri de d»ufc: Ssd.e li Pa*
A d io s M u c h a c h o s . — e tc .
va explicaţii misterioase. Ce s’a întâmplat?
.Şi atunci, deodată, ni se reprezintă gra-
mofonul, cu trompă de mucava, al Sadiei.
Are placa pe el şi se învârteşte. Toţi îndreap­
tă privirile spre locul, de unde vine sgomotul
gramofonului. Şi atunci, uşile se dau înlă­
turi, lăsând să apară Sadie, îmbrăcată
din nou ca o sorcovă, cu zurgălăi groteşti
Gloria Swanson
şi cu umbreluţă ridicolă, cu mersul^ cel de­
zordonat pe care l'a recăpătat. Toată lumea
e ţintuită pe loc de nepotrivirea dintre a-
ceastă înfăţişare desfrânată a femeii si tra­
gicul eveniment (pastorul se omorîse). Si a-
tunci ea. mişcând din şolduri şi din umbre­
luţă, rosteşte aceste profunde cuvinte „Ia-
tă-mă. Sunt frumoasă, nu-i aşa? Toţi băr­
baţii sunt nişte porci“.
. . ..... ..... ..................... ..
i lASVAHlE 1930
Dar n’am redat aci decât c&te-va. foarte
puţine elemente din acest film Intr’adt
magistral, pe care să sperăm că-1 vom re
vedea curând la Bucureşti.
★
Sadie Thompson a fost scos de i e afiş.
pentru a ceda locul filmului „Sinuurate-
cul‘‘, un film cu lotul mediocru, deşi rolul
principal era jucat de un mare artist, de
Ronald Colman. Decât, deşi principal, a
rol nu era rol. Vreau să spun că nu-i d
lui Colman posibilita:ea să inventszp nimic.
O poveste — luată după un roman de Con-
rad şi transpusă destul de prost i entru
ecran, — o poveste cu maharadiahi,
cu piraţi, cu indigeni primitivi, cu trădări
şi alianţe, — unde Colman nare absolut ni­
mic de făcut. El e în film un puternic pirat
care combate sau ajută pe căpeteniile lo-
Rezultat: îl vedem veşnic ducându-se de
la corabia lui la tronul de pe uscat, al alia­
tului său. Şi viceversa. Plus o mică si tare
naivă poveste de dragoste, unde, pe deasu­
pra, mai avem ca eroină pe Lily Damita,
acea convenţională fată de calendar (ştiţi,
domnişoarele acelea roze şi cu paiete, a
căror poză este pictată pe calendarele ce se
vând la librării?) Lily Damita este incon­
testabil frumoasă. Dar are frumuseţea in­
suportabilă a păpuşilor-cadou-de-sărbă-
tori, iar gura ei foarte drăgălaşe ne face
impresia că în loc de „te iubesc , zice ..la
mulţi ani':.
★
Un alt film „Gaumont“ întitula^ „Parts
Girls“ a încercat şi reuşit să menţină tra­
diţia de anost, a tot ce este film, mai mult
sau mai puţin francez.
Desigur, Suzy Vernon este o artis.ă_ ono­
rabilă. Şi este mai ales specialistă în. ca
să zicem aşa, „M inităţi”, în acele atitudini
de pisică, ale femeii îndrăgostite. Dar restu
ansamblului este destul de prost. In special
cei doi bărbaţi. Totuş, remarcăm în toata
regia (regia e de Henry Roussel) o sforţate
necontenită de -a face bine, de a alege cum
trebue. Filmul nu e lucrat neglijent. Si daca
totuş, este ratat, asta dovedeşte inaptitudi­
nea congenitală a filmului european con î-
nental (francez, german, italiam etc.). ,.t a-
ris Girls“ este încă o dovada ca nu exista
decât filmul anglo-saxon şi cel rusesc.
★
Iată un film englezesc din cele 'lroasţ e;
„Adios Muchachos“. Poate chiar dm ^ -
mai proaste bucăţi ale casei „Dorian - S
totuş, nu ne Indignează prin gre^li grqso
lane, ci mai de grabă prin lipm de ca
pozitive. Ş’apoi toate filmele britanice au un
fel de distincţiune specială (pe care
cele americane), un fel de delicateţă în tot
jocul, care face plăcere. , ţ
Creselile din „Paris Girls ne supai ă m
mod activ. Greşelile din „Adios Muchachos
nu ne indignează. Ne face d™ r
că filmul nu e mai b un....
 é ia n l A h im m o .HhAl

Sfaturi pentru frumuseţe

Valea Bistrei, Alice Jean, Gigi Loco. D-na
Í3 ani. Doi ochi căprui, Nina, Iţic, Sisa, Mi-
S Ă R utaRe A
my, drăgălaşelor mele cititoare cu aceste — In s e z o n u l g r i p e i
pseudonime care toate doresc să scape de
sbârcituri şi ten ofilit, le recomand să ci­ TVj U VOIU VORBI aci de acel aci in sin,,-
tească cu atenţie articolul meu despre fru­ il N tiv, de acea sclipire a buzelor aurii a
museţe, aipărut în „Alm anahul „Realităţii doi îndrăgostiţi, imortalizată de Rodin, — ge­
Ilustrate“ pe 1930, şi care se găseşte la orice nialul sculptor francez — în fuimosul tău
librărie. grup de marmoră „Le baiser" in care d<tn-
Phillis şi Tanagra, două graţioase citi­ sul a întrupat toată pasiunea erotica a o-
toare, care cântăresc cam puţin, le reco­ menirii, într'o atitudine care acum e m u la­
m and cura de îngrăşat şi întărit, din acelaş tă de toate vedetele, pe ecranele de ci iu-mu
articol.
Meluţă Ene, Sanda, Volga, Aura Al. Rabi-
novici, Elena Riv, Alexandru D-tru, No. 13.
Vidreana, O cititoare deznădăjduită. O citi­
toare de reviste, Marianela V., Tatiana, şi
toată compania de cititoare disperate din
cauza coşurilor şi punctelor negre. le reco­
m and articolul din Almanah, în care vor
găsi o întreagă cură, cât se poate de eficace
Den.tru neajunsurile de care sufăr.
Viorica No. 1, Viorica No. 2. Lorenzo. A-
0 ceaşci de ceai. cu domnişoara
dolfică, Lisetta, Roza B., Lia de Pépé, Mioa­
ra Georgescu, M-lle Pierrette, Tango des Ro- Editb Jehanne
ses. Ajutor o nenorocită. Lupe Velez, H. I. Eapltc*|la 1* co j t r t i
R. H. Iaşi, care doresc să ştie ce îngrijire
să dea tenului lor şi vor să cunoască secre­
tele de înfrumuseţare: Ape de toiletă, o bună
cremă de obraz, etc., acelaş articol din Al­
m anahul „Realitatea Ilustrată“ şi vor învă­
ţa multe relativ la îngrijirea frumusetei lor.
V. Laţ, Etty, Mister Lindsay, speriate de
proporţiile mătreţei şi ravagiile căderii pă­
rului le sfătuiesc să ia Alm anahul „Realită­
ţii Ilustrate“ cu articolul respectiv.
Fernanda. Un desnădăjduit, Vanda M.
Trei cititori dezolaţi de pistruii lor persis­
tenţi, le recomand o m inunată apă de toile­
tă şi o cremă a căror reţetă se găseşte la
capitolul respectiv din articolul „Cum să
ne îngrijim frumuseţea“ apărut în Almana­
hul „Realitatea Ilustrată“ Toti ceilalţi care U d sărut... pe care nici odaia nu-1 vom
au rămas fără răspuns, îi rog să revină cu putea opri
întrebarea a doua oară.
LAURA

A 2 I SE
POARTA
1 O
rw
rui ui.
fruu
vede câ o copca
pufin umâ
nâră; ar CMhi li
Intr'un singur sărut rămfln pe mâna »au adânc c
gura celui sărutat două sute douăzeci de ochi de
m ii de bacciil, de felul acesta, dintre cari luror Ta
unii pot produce boala |rava princip«
■•ăi, feini
nistire.
Dar nu vorbesc aci de sărutarea aceea, Domni
care este o expresie a dragostei divinr d>n poate >1
partea mamei pentru copilul ei. atât de n
Vreau sd aduc in discuţie înaintea citttO
rilor „Realităţii" mai mult sărutarea con­
venţională, adică acea alăturare rcce a bu­
zelor, dela gura unui individ, de mflM . fata
sau gura altui individ, f a r d ca la baia a- O
cestui gest să fie vre-un sentiment sau ins­
tinct sincer.
Este sărutarea oficială a junelui don­
juan pe mâna unei venerabile doamne, sau
sărutarea jandarm ului rural depusă pe mA­
e % na unei fete de ţăran spre a-ţi arata supe­
rioritatea sa, în civilizaţie; este sărutarea
de aceeaş natură, pe care intr’un ţocţoc ră­
sunător sau mai discret ţi-l aplică reciproc

»OLAVICI pe faţă, două cucoane, care se 'nldlnesc fi

care In fond nu se pot suferi;
Esle sărutarea acelor maniaci ai sărută­
rilor pe care francezii li numesc -bais-
I>o

seurs" şi cari sărută pe oricine U intdlnesc

LIPSCAN I 37 fi-l cunosc. _

I B U C U R E Ş T I x
kdmvt**J
Este acel act care se crede obligator per
tru orice bărbat când întâlneşte o doamnă
cunoscută.

4 i. / M r « * iT H A îi'
Nebunii c e l e b r e
au dispus de soarta popoa-
Mulţi nebu
I cu mintea*sdruncinată, frâ-
•elor, condu* l)ela demenţa sanguinară a
iele impen .
inui CalItS**1 carc-ţi f:Vu calul consul şi
rea de-a omori, s’au perindat
>mora «'ţ1I
ie tronuri u«- i rătăciţi sau In cel mai bun
Sunt celebre In Istorie ne-
raz degenersi
bunii le: (<>■" dt Castilia, n Iui Carol VI
I al Rusiei. Christian VII al
:il Franţei. P>
Danemarcei. <ir<K al l l l lra al Angliei,
irăteasa Mexicului, ca să nu
Charlollti. li
rităm decât •mplele cele mai cunoscute.
crize vagi. trecătoare, cu
Şi căţi
sifnptomr ne nirile, cum au fost : Filip al
tu l monnrch al Spaniei, Don
U-Iea* posoni
Curios, fiul cardinalul de Hichelieu.
pite...
Iot dt HUa ..Ioana Sebunrt" sau pe
spnniolrjt i /n.rrt", fiica Ini Ferdinand
C a to lic u l v e stite i regine Isnbela, Încă
«Ic mic cei t i rrtrasi de ceilalţi, doarme
prost îi ' < un -arneter bltar. La 17
nni. sc n» cu I ' ip cel Frumos, fiul lui
Mnxlmilin ţi al M.trici de Hur-
gonin. E nâr viol, desăvârşit ca fizic.
iil< In aer liber, dar nu-ţi
Iubeşte ni lv lângă că nu e frumoasă.
Ioana II mal face )l viaţa
rtir dr grlozir, de altfel In-
1‘Hln 11 plac femeile. Insă
trântite decât a lui. Aceasta,
.np dr detechlllbru mintal la
Mr* i'iipo, lângă părinţi, părăsită
per ! dr uşurnlwul el sot, care
pic tra, unde-l aţlrirptă aventuri
naşterea celui de-al doilea
inand, dorul puternic, care-o
ilip. o hotârrşte să fugă spre
r întreagă, lângă grilnhil P»*
itâ de frig şi rugându^se de
;<*r \ “i iasă. Mama ei Încu­
ie In grabă s'o calmeze $1 s'o
tre In palat. Dar, cu cât trece
t slâbcţle, devine mai melan-
sperată. aţa că la urmă, su-
îd s’o trimită bărbatului ei,
•ată prea încântat. Curând,
urâ de trăsnet asupra tuturor,
ilip cel Frumos, Ia vârsta de
dupâ o scurtă indispoziţie de
a Ui pierde si putina raţiune
•‘ti scoate nici o vorbă, nici o
mutetrllă lângă sicriu, nedes-
ii de chipul defunctului.
sufletul la Burgos ţi tre-
imormânat la Granada. Tot
kt» r străbătut de convoiul fn-
Iri lungi, dese ţi numai noap-
%â nu trcbuc să vadă lumina
rl.iră toana, care, geloasă şi
nii permite nici unei femei să
fostul ei soL
irtilor" ea cere să i se deschi-
rrctând că vreun miracol al
steota cadavrul. Cu toate ru-
toate că-i sărută cu ardoare
. irrle minunea nu se infăp-
ana nebună lot spera insă,
rloridea sâ-l aşexe definitiv In
•î in m tul ei 11 veghiază cu
iente lângă corpul lui ţi Întâ­
ii ce merge, bănuelile antu-
, fjjnri bolnavă ţi dându-şi
iThe cum Ioana e unica moş-
itateior ei, institue regent pe
in n d In cazul decesului aces-
vine" micului Carol. primul
nei Carol Quintul de mai târ-
rimisă la Tordesillas care ii va
tot restul vieţei. Ime-
m tr sil i se aşeze sarcofagul
in loc din mănăstire* Santa-
i ferestrelor ei. de unde sâ-l
i ni» Timnul li agravează
' fu n e b r ii* “ lângă care survin
- -. ■ , . j poarte stofe
i'te' n?3femei le din jur. pe care
it f s t i crvde că o pisică mare
ind tată' ei, pe
Fet
Filin t acum s'o mă-
i ţe pare că o
ie: negura de­
menţei o învălue tot mai adânc! Ioana, e
ţinută ca prizonieră, între zidurile mânăs-
tirei St. Clara din 1506 până în 1555 când
se prăpădeşte.
Unii istorici caută să dovedească că i s’n
exagerat demenţa, întâi de tatăl, apoi de
fiul său, ca să fie înlăturată dela putere.
In ultimii ani ai vieţii, prinţesa, — ne­
bună de prea multă dragoste, mişcătoare în
pătimaşa-i pornire care îi devastase^ min­
tea — nu e decât o ruină omenească. Pe
jumătate paralizată, chinuită de abcese,
mai capătă şi nişte arsuri fatale, făcând o
baie prea fierbinte. Generatoarea casei im­
periale de Habsburg trăeşte şi moare în su­
ferinţă. Ea transmite descedenţilor germe­
nul nebuniei, care sare o generaţie : Carol
Quintul — e şovăelnic, într’a doua: — Filip
Ioana de Castilia, „la hoca“
ui ll-lea. dar izbucneşte la a treia:
Don Curios — şi trece mai departe, alenuan- deţe, cură de aer, c.are se arată mai eficace
du-se, în degenerescentă: Filip al IlI-lea ai
IV-lea - ca să termine cu imbecilitate :
Corni 11-leu.
Filip IV, un alt tip al degeneres­
centei imperiale
Fiindcă am ajuns la Don Carlos, să ară­
tăm in câteva cuvinte, sfârşitul anormalului
infante, care n’a fost nici otrăvit cum sus­
ţin unii, nici strangulat, cum pretind alţii.
Tatăl său se vede silit sa-1 sechestreze, in
•ameră numai după ce se convinge că.°ri-
ceTncercare de îndreptare e de prisos.
Moartea i se datoreşte exceselor, dela care
n i fost împiedecat, e drept. _ Franţa, are fobia trăsnetului şi a trecerei
Acestea arată sau voinţa lui sa nu ma
trăpqscî sau numai inconştienţa. Se des
bA A ^1 “rna, deschide ferestrele, toarna
peios şi se tăvăleşte într’însa, sau se
u ceasuri întregi la geam, sumar îm­
brăcat Refuză mâncarea, zik dearandM,
penm.' ca să devoreze altădată, o cantitate
enD™pariţia sa nu provoacă nici compăti­
mire? nici regrete. Toţi cei cari au suferit
nnnările violenţei şi cruzime! lui Don Car-
loTrespiră uşuraţi, că — graţie prudenţei lui
l IA M \l<lh. IMO E 193
Filip al Il-Jea. tată denaturat, dar rege Inţe
lept — un dement periculos, a fost exclus.
dela tronul Spaniei.
Franţa, mai puţin favorizata de destin, e
guvernată, cu intermitenţe, tuiip de ani,
de un rege nebun : Carol \/-/<•</. Mania a< es-
tuia, Ioana de Bourbon, avu la 35 de ani, un
aoces de alienaţie mintală şi un străbunic.
Robert de Clermont suferise de aceeaş ma­
ladie. Robust, pasionat de exerciţii fizice,
însurat din înclinaţie, cu Isabeau de I!ava­
ria Carol al Vl-lea, înainte de a i se de­
clara boala, e un prinţ darnic, lacom şi nu
prea inteligent. In 1392, în August, ordonă
să se ia armele şi, eşind din oraşul Mans, .se
îndreaptă, cu trupele, spre pădurea cu ace­
laş nume.
Un cerşetor care se luase după el, nu în­
cetează să-i strige: — „Rege, eşti trădat, nu
te duce mai departe” ! Cuvintele acestea ale
unui dement, probabil, influenţează imagi­
naţia lui Carol şi, la un moment dat, intam-
rilâmdu-se să cadă, Cu sgomot, sabia, unui
ostas, Carol, cuprins de furiile nebuniei,
sare'la el, îl omoară, apoi se repede in rân­
durile armatei lovind în dreapta şi in stan-
ga si ţipând că „vor să-l predea duşmani­
lor’” Patru oameni sunt ucişi şi daca nu
s’ar fi rupt sabia care lovia, numărul lor ar
fi fost mult mai mare. .
Atunci, deabea, e prins, legat şi readus la
Mans unde stă epuizat două zile, in nesim­
ţire’ Chiar doctorii cred că regele va muri.
dar nu i-e dat ţărei, se vede, să scape aşa
uşor de iresponsabilul ei suveran. Spiritele
superstiţioase ale timpului, încredinţate că •ecut
i s’a dat să bea otravă, sau vreun filtru vră­ mpic
jit, doctori şi vraci, încearcă să-l vindece, pont
prin procesiuni, ofrande la sfinţii făcători evist
de minuni sau atingându -1 de relicve sacre. ustn
Un bătrân medic, din Laon, mai înţelept
şi mai experimentat, decât confraţii săi, îs- Dastr
buteşte să-i amelioreze starea, printr un tra­ gru
tament raţional: linişte, persuasiune, blân­ or.
decât relicvele şi rugăciunile.
Remisiunea, nu durează în'să timp înde­
lungat: Carol reîncepe extravaganţele, sus­
ţine că îl cheamă George, că nu e rege, nu
poate suferi pe Isabeau de Ravaria, pe care
o iubise atât înainte, rupe draperiile, sto­
fele, bate pe cei cari îl servesc, se crede de
sticlă şi de frică să nu se spargă cere sa ne
înfăşurat în bretele de fer, într’un cuvânt
e nebun de legat.
Curio's e faptul că epoca aceasta e o epo­
că lipsită de bun simţ şi raţiune. Femeile
poartă „hennin”-uri aproape cat ele de
lungi şi produc impresia că au c a p u l aşezat
la mijlocul corpului, bărbaţii se încalţă cu
pantofi „â la poulaine“ cu vârfurile subţiri,
elastice si atât de lungi că le prind cu o aţa
de centură. Se obişnuesc pantalonii cu un
picior de o culoare, şi celălalt de alta cu­
loare, se atârnă clopoţei de aur Ja pălării şi
mantale, e o zăpăceală colectiva. Mai muai,
în tim pul crizelor augustului bolnav, o mare
parte din populaţie, e atinsă de aceleaşi
sirop tom e ! . . .
Intervalele lucide ale regelui sunt nume­
roase, dar scurte : s’au numărat patruzeci
şi două restabiliri trecătoare ! Deseori, sim­
te, apropierea atacurilor, cari ii provoacă
suferinţe de nedescris. Odată, refuză sa facă
baie cinci luni; nici nu se culcă desbrăcat
în tot acest timp. Murdăria desgustătoare în
care ajunsese, îi produce, răni pe corp. In ­
sectele îl năpădesc: cu şiretenia şi forţa, cei
dinprejur isbutesc, în sfârşit, să-l cureţe, a-
poi să4 schimbe.
Nevasta lui, de tristă memorie pentru
peste a'pe.
Dacă credem memoriile principesei pala­
tine, chiar şi la Richelieu, cardinalul crea­
tor al Franţei unitară şi puternică, găsim
momente de nebunie. Câteodată, închipu-
indu-şi că e cal, sare şi n ceh cază câte un
ceas, până îl culcă valeţii şi-l învelesc bine,
să transpire. Altădată, e gfisit de un curte­
zan, sărind în sus cât putea, dealungul pere­
telui unei galerii din Palatul Regal, reşe­
dinţa sa.
13
 i

(
a lA S C A ftlE 1930 M M A 111

Sara lui, Nicole de Maillé marchiză de
43 Brézé, damă de onoare a Anei de Austria,
m Îşi Inchipue că are Întreg posteriorul... -de
ps sticlă, şi de aceea nu sta jos, în ruptul capu­
sh lui !
tei Fiica ei, Prinţesa de Condé, moşteneşte
m un grăunte de ţicneală, pe care îl transmite
Iii descendenţilor.
lit 0 criză de nebunie, din ce'le mai picante,
e aceea a lui Junot, duce de Abrantes pe
to; care Napoleon îl numeşte guvernator al
m'< Illyriei, fără să ştie că e pe pragul unei pa­
ar ralizii generale. La balul oficial, unde tre­
buie să apară, pentru prima dată, norocosul
no aventurier, parvenit în culmea gloriei, îşi
Vi face intrarea într’un costum senzaţional :
toi ©scarpini, centurionul şi sabia, marile cor­
to? doane pe umăr, mănuşi albe, pălărie de ga­
ca lă sub braţ, iar restul....cât ne-a dat natura,
mi gol ca Adam, în paradis.TE uşor de im agi­
gâ nat strigătele doamnelor, care fug, împrăş­
i>e tiate ca potârnichile ! Curând, Junot trimis
la părinţii săi, oameni simpli, vrea să le de­
do monstreze că ştie să sboare şi înainte de a-1
raj putea împiedeca cineva, îşi dă drumul de
se pe fereastră, cade în curte, se răneşte şi
R. moare.
Săj Ultimul exemplu de demenţă ilustră, l-a
tei oferit, în zilele noastre, împărăteasa Char-
cr lotta a Mexicului, moartă acum doi, în 1927,
m la castelul din Laekeu. Ea vine pe lume în
ţa 1840 şi e fiica regelui Belgiei, Le op old de
Saxa-Coburg şi a Luizei. nSscutA prinţesă de I-!!' i klt '
Franţa. Foarte inteligentă, muzieantl, \r am intind tui
selă, până la 10 ani. Dela acea
schimbă, devenind mal gânditoare, eo o *0
inţă care începe să se afirme. Se măr tă i •
dragoste cu archiducele Maxiinilian. fratel«-
împăratului Franz Ioseph, numit guverna­
tor al Lombardiéi. Tinerii, stabiliţi !., Mil.in.
gustară la început, o fericire compleţi, dar
italienii, decişi să scuture jusul străin, dc-
«Iară răsboi, şi ei sunt nevoiţi să p3rĂ*ra-
scă Lombardia. In 1862, in unna inte:
{iei Franţei şi Angliei In afacerile Mexicu­
l u i— o deputăţie de mexicani oferi coroa­
na imperială, lui Maxiinilian. A m ta , *-u
spiritul său indecis şi lipsit de ambi|ie ezită
s’o primească, preferind, sceptrului, mu
Dar voluntara Cnarlotte, avidă de florie -ţi
fapte măre(e, reuşeşte să-J convingS. nu f i r i
să întâmpine rezistentă.
Coroana e o dezamăgire pentru tAn&ra
împărăteasă, cu idei liberale şi ji:>
guvernează de fapt, dar se isbeşte de o su­ Afli
mă de piedici. Infidelitatea soţului rí, o kinii li
face să cadă intr’o stare de melancolic. p;r
cursoară nebuniei. Când Napoleon III
manifestă dorinţa s3 retragă din M< \ , tru­
pele de ocupaţie francezi, M«\
să abdice, ( harlotte se opune j
ic să intreţpr ndă o
trevederea intre suveranii .»-estei ţAri y
dânsa, are un caracter violent; ambition*«

pi
rv 9 MMMMMMMMMMtMMMMMMMMMMMMMKKKtt M U
ţii
R I Z E R I A B E E R ■
T i a ş i l o r , 58 B l â n â r i
te '>■«*0*1 pentru Ltoaai ţi Dotata*. OivâuU|iwu m
U
CI
nI
h
a
*pfi & fler. Araajatul i f it > i i i 4 oi, MaaHţw*
lA C O B S n i
S T R A D A C A R O L N o J
îr G
■
U S T U L ZILEI în moda coafurii de Dama A P R IM IT NOI tr«napo< rit
Astăzi când moda coafurii păşeşte cu paşi zitele prea dc.se, plict'»>tonrr ji enervante Io ■ B L A N U R I
gigantici în rândurile femen ne, ondulat unile coafori P c n l a n , P o u la ia | lo h l*n | La
permanente au devenit un accesoriu important V u l p i , N u t r i i , O l l t r VI |li
femeii moderne iată de cc moda coafuri* dc Dam», pc *i OponuM, N iIsm IIiI, pratuai
Lumea elegantă care întrebuinţează.ondula» ce trece, uvansca/.l iar leni-ilc l| urajat« de
ţiunea permanentă nu se mai poate despărţi succes, cată să plăcii ţi mai mult Rnţilor. ULTIMELE NOUTAŢ
L de ea în m^rea societate de care veşnic este
îngrăd'tă, tărâ ca aceasta să facă notj discor
dantă în ansamblul e-, sau să mai accepte vi=
Ev dent. capul încadrat ru o asttrl dc c«a
fura pcrniiinrnt.i le reda încontinuu \<
şi o notă de eleganţă dc ţel mat ta per or g ,i
MANTOURI il BLANi
O tT t |l Ol COHINDI
A T E L IE R E P R O P R II
P û S fftrili I E A N “ Singur specialist B U C U R E Ş T I
căciuli
U H a itJ B I i i U k H II '(Quzrturul Sit. Gheo [he) Caha Vos lor ft o. si
ItfftMH»
; 1 — —.■ _______________
iC E R E Ţ I IA T O A T E M A C A Z IN E IE de < O L O N I A I E Pr«|uri •ilrarn tfc (onv«R«l

c D l I S EP V c (OnPOTURl MARMEIADE. JEMSURI

ç PRODUSELE FA B R K E LO R
*
---------------------
IS/I. S T E F A N E S C U
■
S U N T CELE M A I BUNE

Sub această e m b le m ă se află C E L M A I VAST SA L O N

D E M O D E , unde fie care Doam nă sau Domn>»o»ri f Patrnt
are prileiu1 să găsească cu un preţ derizoriu ultimite B P o m haitaj «* Hkt f* SPAT**- ’
modele originale aduse dela cele mai m a n Case din Par- = I pU b*!tri* dt b im u r c'a-,
Notaţi bine adresa P (nlcnúr.
I Erpa-dlam s r i« r 4 « contra r * * * 1
. Imediat ( • prim im com anda prt*
S t r a d a L i p s c a n i 4 1 , E t a ' (Intrarea prin Sít. Nicoîae Şelari) I cart* 0O IU U .

14

nE:
Un m in u n a t rom an ştiinţific trăit
V iata lu i B y rd şi a to v a r ă ş ilo r săi, la P o lu l S u d . — Radiofo-
nia a p ă s t r a t tegfltara d in tre e x p lo ra to ri şi re stu l om enirii«
antul REZULTATUL EXPLORĂRILOR
tU ni s’i De altă parte, prin misivele sale radiofo­
Na e nice, comandantul Ryrd ţine în curent res­
De ur tul omenirei, cu minunatele sale isprăvi.
Şi toată lumea ştie astfel, că expediţia
In- merge bine, fără nici un mort sau rănit.
tr un Până in zilele noastre nu se ştia mare
ftl lucru despre al şaselea continent.
12 Iu
PRIMI* :t id a .
lui R e decât noaptea, abia atenuata de lumina
Byrd Înainte de plecare la Polul Sud
,1 Sud e mai pufio cunoscut decât ce!
Expediţiile anterioare (Shackleton,
\,mnidsen> n'au putut stabili, de-
\;,!aretida e un continent de vre-o
kilometri patraţi ycam de ma-
1 Kuro]u.i, în formă de disc, aşezat m-
două mări. Continentul antarctic
2 IANUARIE 1930
brăzdat de munţii Erebus( şi Terror.Marca
Barieră este banchiza ce Închide marea lui
R °De aci, Byrd a făcut câteva sboruri cu
aeroplanul, descoperind munţi noui şi re­
giuni necunoscute.
CAND TACE POSTUL DE PE AVION
Una din aceste expediţiuni cu avionul, n
fost surprinsă de o furtuna groasnlcă 31
trei din tovarăşii lui Bypd, cari se aflau In
aparat, s’au găsit în primejdie de moarte.
A fost atunci .pentru cei de pe IMtle \mt
rica, un moment de groază. In adevăr, p a ­
turile de recepţie nu mai înregistrau nimic,
dovadă că postul avionului nu putea sa
transmită. Câteva zile, comunicaţia Intre
vas si avion, fu întrerupta.
Atunci Bynd se sui în alt avion şi reuşi
să se ducă în ajutorul tovarăşilor ^ai l.i
înfruntă o furtună de ninsoare şi aterisa
pe munţi, salvându-.şi prietenii.
BYRD TRIMITE MESA fi II PRIN RADIO
Dar iarna a sosit. Noaptea cea maie, de
sase luni, începe. Aeroplanele au fost în­
chise în hangiare. Graţie radiofoniei, tpu-
tem cunoaşte situaţia bravilor oxploi atori,
în timpul infernalei ierni dela Pol.
Iată un mesaj radiofonic ,wius de Hyrrt.
„...Am ajuns adevărate cârtiţe... Afara, nu
lunei... Dimineaţa, pe care o cunoaştem
doar după ceas şi calendar, pruna noastra
grijă e să ne desgropăm din zapada şi sa
ne aprovizionăm cu apă_ şi cărbuni... Ma­
rea preocupare a noastra _c -masa: treime
să mâncăm cât şapte, ca sa ne refacem ca­
loriile... 0 ciosvârtă de focă, sau o frip­
tură de balenă, ne permit uneori sa va-
riem copioasele merinde ce am adus cu
noi...”
MOŞ CRĂCIUN LA POLUL SUD
Byrd si tovarăşii săi, au avut un banchet
de Crăciun, dela’ care nu a lipsit nici tra­
diţionala tortă, nici cântecele sfinte, tran­
smise prin radio!
Ziua, băeţii îşi dreg hainele sau citesc,
__ există si o bibliotecă pe Litlle America,
— joacă poker, ascultă gramofonul sau e-
misiunile radiofonice...
Şi, uneori, ştiind că datoresc micului re­
ceptor viaţa lor, vre-unul din tovarăşi m ân­
gâie haut-parleurul, ca pe un prieten^drag...

Bvr<f
ilare. In

New-York.

C E P E
CIOCOLATA Şl BOMBOANELE
M. STEFANESCU
( R I W I I A
^ ^ 7 SUNT (ELE MAI BUNE
15
 „REALITATEA ILUSTRATA’’

Aga-Khan, îşi petrece luna de miere la Cap d’Antibes. undr-şi nrr

vila. Dela stânga la dreapta: Aga Khan, Maharud jadul din Puduknln.
soţia acestuia şi domnişoara Carron, prinţesa Aga Khan.

Ungaria, a înce­
pui proceml le-
meilor care ti-nu
ttrâvil bărbaţii.
Primele patru In ­
culpate au fotl
condamnate una
la moartea prin
In Anglia distribuirea ajutoarelor de Crăciun se face ţtreang celelalte
tierele mărginaşe — cu revolverul în mână, căci altminteri trei la muncii */!•
m ulţi cari să fie ispitiţi să prade pe donatori. nicd pe vlaţâ.

Begitm Viciarlm • Spaniei Imit'» pti**"

bare U n g i Madrid.
.r e a l i t a t e a ILUSTRATĂ" t IANUARIE I93i

litatea
La Cercul militar
din Bucureşti, s’a
deschis bazarul a-
nual al Societăţii
„Principele Mircea".
Fotografiile noastre
au fost luate cu pri­
lejul vizitei familiei
regale, la acest ba­
zar. Dela stânga spre
dreapta: Ex-Regina
Etisabela a Greciei,
11. S. Regina Maria,
<■ Principesa Slamâ-E-
lena ţi Principesa I-
■

Săptămâna trecuti
a avut loc campio
naiul de ping-pong
organizat de revisti
,,Realitatea Ilustra
tă”.
Ilustraţia noastri
înfăţişează un grui
al participanţilor.

La catedrala cato­
lică Sf. Iosif, din
Bucureşti, au avut
loc serbări cu prile­
jul aniversarii de 50
ani, de viaţa biseri­
cească a Papeii.
La stanga: dl. Li-
ceo Popp, miniftrii
străini şi oficialită­
ţile. La dreapta: pre-
’laţii catolici.
 2 IA M AME m o

P a t r io t u l
POVESTIRE, DRAMĂ, FILM capătul suferinţelor, Stefan la x cu un of
Pentru a da cititorilor noştri un tablou al «ţ*» |*rt«M *le !•«
tot adânc piciorul la pământ.
lucrului în atelier, redăm m ai jos o scenă t i I)
Ţarul: Ridică piciorul, câine t
dm „Patriotul“, aşa cum a fost scrisă de a u ­ Stefan nu se clinteşte. «t r*»*** • * ►**j
torul Alfred Neumann, m ai în tâi ca poves- Ţarul (către Pahlen). Am constatat In­ rtd K * . p le w e i f
jtire, apoi ca dramă şi astfel cum a creat-o disciplină. N’a respectat porunca (arului (èf* #-■
tom ans Krâly, autorul scenariului, !•* * » * = * m * * * •. a I
Eşti de altă părere, Pahlen ?
rri liste scena în care tarul Paul bate, pe ne- Pahlen: (rece). Nu, majestate ! rttw t ţ « r « i m »r •
ai drept, pe soldatul Ştefan. In dramă, pedeap- Ţarul: Murawiew 1 Aruncaţi călnele in ||9 |l (WMfce11
jsa este ridicată de către contele Pahlen, fiare! Trei zile carceră ! 60 de lovituri dr
^ „ P a trio tu l". Ştefan asasinează pe ţar, mai knut, după executarea carcerei! V; f U i pttm êt i*
Vi târziu. Pahlen) : Eşti de altă părere ? 1*»wt mmmâft
POVESTIREA : Pahlen: (cu vocea tremur&ndt N IM w «
Cg Ţarul făcea impresia c’ar fi căpătat deo­ jestate !
iim M f»
dată un interes special pentru oamenii săi. FILM UL : M B Ét|§ }
PI se îndreptă către unul dintre cei doi Tabloul No. 17. Interior: Salâ mar» tn V I' THI Itt Ü
A. fata cabinetului de lucra Tlllu
soldaţi, cari erau de gardă, la stânga şi la U \\*i t i n t **
dreapta portalului, dinspre scara principa­ al (arului. Plan secund
t>, Tt li* I#
lă. se aplecă şi începu să numere nasturii dela uşă spre cabinetul f U a fiU R al !•»»
dela jambierele omului, înlem nit în faţa de lucru : HM | M tft
faţa lui. Numără, m urm urând şi cu o poză In stânga şi «Irenptn ti
şii stau rele două »enttne T im l *
extrem de gravă. Se îndreptă, cercetă cu o
privire aspră uniforma, arma, coiful, fără le. t'na dintre ele este
a se uita însă la figura sentinelei, se în ­ fan.
toarse către celălalt soldat, se aplecă, nu- Uşa se deschide liru»r
jjjm ără din nou, sări în sus şi isbi cu toată şi turul ese din cabinei
forţa, cu pumnul, în bărbia soldatului. Sentinelele dau imediat
„M uraw iew !” strigă el, „du individul i- onorurile.
mediat la închisoare !“. Ţarul tiu ia Iii seafiift
Aghiotantul ordonă unui m ajor să exe­ prezenta lor. ci striiti In
cute porunca ţarului. Pahlen se apropiase fricoşat :
între timp, cercetase cu atenţie jambierele Titlu : PA H I.IA PAIILI-A
sentinelei şi în momentul când majorul Priveşte Iii tonii1 ml(u
vru să puie mâna pe ei, ii şopti ţarului: rile şi-l raul.i pe Pahlen
„Sire, omul are cei 25 de nasturi pres- Privirea lui se opreşte > |*Îi« •!
ci-işi de regulament”. supra lui Ştefan, ca*** *i î • I HM | M « t
Tarul strigă „stai”, făcu un semn sentine­ cu arma pentru onor là« T »nl n i*
lei să se apropie, îi ordonă să ridice picio­ Kă uşii. Tarul m «ipruji.-
rul şi num ără din nou, rar şi atingând cu privind la ştefan ţi uit*
degetul arătător, fiecare nasture. Acum îşi complectamente pentru
ridică privirea şi cătă în ochii indiferenţi a eşit din '-‘Inia Iii )
ai guvernatorului. Era, caşi cum ar fi cau- Măsoară tenfllit'l-i !
tat o motivare, un sens al acestei judecăţ. creştet până In picioare
lira în tr ’unul din momentele lu i extrem de par că ar spera «a i ?»
periculoase, un rictus în partea stângă a sească vreun defect untr
gurei îi dădea un aer respingător; părea că care. Apoi. cu o nii|f.»-‘
n um ai această parte a feţii rânjeşte. Ordo­ energică li fnce »eniti *s <
nă sentinelei : urmeze In odaia lui ‘»eu
„Nu mişca !” linela II urment'i
Soldatul se clătină pe un singur picior, Tabloul Nn. 18. Cabinetul de lucru *1
faţa îi era scăldată în sudoare. Paul, cu ju ­ tarului. ţnmm ptici #1 #9
mătatea lui de rânjet, sta descrăcănat în Planul secund al aşii. M ilt«
faţa lui, lovia mereu cu cravaşa piciorul ri­ Ţarul intrA urmat de
dicat, privind din când în când la Pahlen ştefan şi închide uşa Şt*>
care privea mut la această scenă. In mo­ fan stă nemişcat In fata
m entul în care, cu puţin m ai înainte de a Iul.
se prăbuşi, sentinela lăsă piciorul în jos, cu Plan prim al mlnlştr
toată ploaia de lovituri şi cu toate sbierete- lor. f 1« t #1 |4H
le ţarului, acesta se adresă lui Pahlen : Miniştrii II privesc <•«, *1 HM i ü l t f t
„Constatasem indisciplină, guvernator. tnilă binevoitoare, ca *i
Eşti de altă părere ?“ când ar presimt! o nenor**
,Nu, majestate !” răspunse Pahlen rece, cire.
dar cu vocea puţin trem urândă”. Plan secund al tarulai
DRAMA : ACTUL 2 şi al lui Stefan.
(Sală în faţa cabinetului de lucru al ţa­ Ţarul priveşte pe Ştefan
rului, în palatul Mihail, înaintea prânzului). care stă ca de piatrà cn
Scena 2. oarecare atenţiune1, «ttvoi |)
cercetează urechile, câţi
Cei dinainte, ţarul, m ai târziu Pahlen. când ar voi să se convinşi
După ce ţarul a num ărat nasturii de la că sentinela ea spălat b:
jambierele primei sentinele, se îndreaptă Kp
ne. Apoi privirea lui se
spre Ştefan. Se apleacă, num ără din nou.
sare'n sus ca ars şi isbeşte cu pum nul în
bărbia soldatului. Pahlen se apropie încet
de grup.
Ţarul: Murawiew ! Individul să lie arun­
cat Ia închisoare!
m fiK .ii kMe «oedttil de SLABTT
M uraw iew: (strigând spre scară): Majo­
rul !
w1 Se arată imediat un major, care după ce-a
SVENSKA
M
mm
ascultat ce i-a şoptit Murawiew vrea să ia
cu el pe Ştefan.
Pahlen (care între timp s’a apropiat de
Ştefan şi i-a cercetat cu atenţie jambierele:
ABSOLUT LHOFKNSIYa
încet către ţar): „Sire, omul are cei 25 de De ( l a i t ft to R o m i s u
nasturi, prescrişi de regulament.

I
Ţ aru l: (lui Ştefan): S tai: Ridică piciorul! ir» a t M K w e i
N um ără apoi din nou rar, şi pipăind fie­
care nasture cu degetul arătător, Ştefan se BroHir* | t m i «e «»<»■« m*» —
clatină pe un picior, faţa-i se scaldă în su ■KRAVEIt S. K » TtaNkjMr* tt
12 doare.
Ţ a ru l: Nu, câine, nu mişca !
T.oveşte orbeşte cu cravaşa piciorul rid i­
cat al soldatului, este cuprins de furie. La

ce vârstă să ne casă
Ce spune ştiinţa
! vârsta cea mai po-
cei mai mulţi me-
gca recunoaşte omu-
illâţilor spirituale la
ind i se acordă <ate
Totuş această etate
rivită unei căsătorii,
menea act pare vârs-
bârbat, când nu mai
iziilor unei iubiri, nu
şi când îşi poate da
vsuşirilc reale ale fe-
>d, intre cauzele care
Ssniciilor, intemeiate
puncnn lipsa urnei ba-
i anul 1905, au avut
ir î-n 1924 un număr
i 1922 s’a atins cifra
p 50.000.
i cele mai temeinice
iţă de vârstă de 8 ani,
loc căsătorii la urmă-
n nfpsii *
. . 27.6 ani
. . 27.7 •>
. . 29.9 ..
. 29.6 ..
30.9
1 ! 31.8 ..
. 32.5
’ . 33.4 ..
vârsta rea mai favor«-
trftnd anii de deces la
îţi. lată rezultatele stn-
frinrile din Franţa:
le necttHA
ti decedat
. 8.0
8.5
. . 10.3
. . 13.8
. . 23.5
. 49.8
i reiese că până la
\ntoria este <-u totul
devine tot mai fa-
25 ani Înainte. Ace-
ilatlsticele căsătoriei
mie de căsătorite,
nu decedat anual 5.4;
1.9: după vârsta de
rltlmbă. In favoarea
re. Intre vârsta soţilor, bu-
unui bărbat de 50 60 de
20 dc ani. nu poate rămâne
!itpra căsniciei. Diferenţele
şti şi mai cu seamă triupeş-
junerea căsătoriei. Şi împo-
văr. marele poet şi cugetă-
-sta de 74 de a n i, s’a gândit
ia lui, cu Ulrika de Leve-
1e 19 ani. Goethe şi-a con-
arc i-a dat încuviinţarea
luce de Weimar a interve-
ă acorde mâna ei tânără.
Mama fetei a cerut un ră-
refuz. Şi in diligenţa care-1
rienbad la Weimar, Goethe
nnanta „Elegie dela Marjen-
esprima nostalgia după Ju-
durerea eternei renunţări,
ul Strindberg a încercat, la
■ani să se căsătorească —
t Fannv Falkner, o fată de
n’a izbutit „să împace ome-
pîe" cum numea instituţia
i li treizeci de ani, cu baro-
j ' aCeias vârstă, nici la pa-
Frida Uhl de douăzeci de
rsta de cincizeci de ani, •cu
j p douăzeci de ani.
■n irele cutezător şi totuş
antic s’a retras in in-
^ r<vârslă de 50 de ani. gân-
i r k pe Betsy Malcombe.
asaio p . până 'n ziua în
rnii 'sir Hudson Lowe, a io.'
moartea ei.
ii oe Betsy,
Ce spune practica
ca pe ultima dragoste, a nefericitului împă-
Au intervenit în zilele noastre diferenţe
de vârstă până la 60 de ani, dar femeia vede
în acest caz în bărbat altceva, decât o atrac-
tie amoroasă; simţimîntele ei sunt mai cu­
rând ale unei prietene, sau ale unei admi­
ratoare; o atare căsătorie nu poate constitui
o satisfacţie desăvârşită.^
Căsătoriile nu se strica, atunci cand (ine­
renta de vârstă e de cel mult cincisprezece
ani. „Toată viaţa, scrie Sellheim, in lucra­
rea lui Taina eternului femenin e o în­
cercare a creea şi menţine armonia celoi
două sexe. Năzuinţa fireasca, susţin ii ta (le
civilizaţie, e armonizarea tinereţea femeeşti,
cu maturitatea masculină”. S e U h e i m soco­
teşte vârsta potrivita, pentru o casatc i e
normală, 21 de am la femeie şi 2 / de am
O divinitate exotică a căsătoriei
la bărbat, căutând să determine pentru die
ferite perioade ale vieţei, diferenţele ceie
mai favorabile de vârsta.
Iată aceste diferenţe:
L a S a fi^ 18 27 35 45 54 63
înainte de război se ducea o campanie
puternică, in favoarea unei .casatorii foarte
timpurii, din motive higiemce şi morale |i
Statul avea menirea să uşureze astfel de ca
să?orii Autorităţile medicale de azi insa,
au alte păreri şi au stabilit vârsta mai sus
amintită, drept cea mai favorabila, unei că­
sătorii trainice. .
Le«ea Mânu a vechilor indieni socotia cea
nai potrivită vârstă, pentru căsătorie, 8 am
nentru femeie, 24 de ani pentru barbat.
Tnele versuri sanscrite giasuesc. „I'n casa
aceluia în care o fată devine de măritat şi
nu e măritată, tatăl cade în iad, chiar uaca
ar avea dreptul să intre m rai . Sau. „O
fată care nu e măritată, la vremea ei, devine
fUnta cea mai decăzută si oare nu mau tre­
ime’luată în căsătorie” .
După legile Avesta, sunt trei lucruri ne­
curate pentru care nu există iertare: m ân­
care din carne de câine, sau de om si fata
care n’a fost măritată, pana la varsta de 20
^1 a'1Grecii antici, Licurg interzicea bărba­
ţilor să se căsătorească, înainte de 37 de
n i piaton cerea ca femeia să aibe 20 , iar
hă-batul 30 de ani. La romani, fata trebuia
2 lA S l'A n:K 19no
fetele trebuiau sa se mame.
Popoarele din sud «U O vârstă m u» « M
«ir*a7 ntS nentru <■
:Is;11(»i ii '!<
r t f e f â s S o ri! I» in » » ™ ..
1„ Spania d , m d . ee ■ ' l1
8 * .*
d ’u i n ? n S r « e ori a î '“ ţ
ÎS minin'V. .le “
mitei trece, pentru bărbat 20 de am, pi
S f e t e s s t r a ş î
minimale, cu trei am. In Vng ■ ■ •
for consent to the matnmon>. n ini l,tn
tru bărbat şi 12 ani. pentru femeie. n Ru
sia tari,stă se interzicca. sub pedeapsa
Dortări în Siberia, căsătoria letci sub 16
a n i lege pe care tătari, din \straelian o
călcau totdeauna: îşi măritau fetcle mul
mai de timpuriu, spre a lua pe ele preţ a
" î t o W b u l Madras, din India 'as’a ^ J "
casta nobilă, fetele care nu sau mai Hat
până la vârsta de 14 ani. d.-vin preoIcselc
devotate şi umile, ale crudei /citi K. •
lele din Cafria (Africa) <> duc. in s.. mul
mai bine. Când socot ca sunt dc_ n a. tai. ly
adună părul tot în cap. în formă de bn. de ■
isi aleg singure logodnicul s f. , pentiu
câteva zile, o căsătorie (le pn.l.a. 'I -a , ,
rămân la soţ, sau îşi aleg altul. In a« ist .u.
noul sot primeşte, drept despăgubire a i
(licitaţii, o vacă, sau un bou, din Partea s»
crului, vitele fiind socotite mult mai preţi
oase, decât fetele mari. _ u ^ n tii a
In satele de cultura moderna, discuţia a
supra vârstei tinde să înceteze. Ceiace < ţ ;
mină trăinicia unei casnicii este b.ua n a
rială a familiei, şi aceasta baza nu se poati
întemeia, nici atât de uşor, nici atât de cu
1â n d . .......... ......................... i m «
„KfltVNOS un centimetru
apiicat pe periuţa u cală şi
aspră, iiin d sulicient pentru
a curăţa şi albi dinţii.
Kolynos disolvă pelllculele,
înlătură resturile alimentaro
şi d sttuge germanii vătăm ă­
tori ai cariei.
încercaţi KOUNOS, senzaţia
p r o a s p ă t ă do curăţire ce va
la ,ă în gură, o delicioasă.
I OLYNOS
! I 4 VI ARIE tUM) RBAUTatba il

Cosmetica este o artă

Pentru multe persoane, vorba cosmeticuri sugerează viziuni tea­
trale de vopseli grase şi buze lucitoare unse din belşug cu roşu.
Termenul e totuş destul de clar. El arată ce înseamnă cosmetica:
o substanţă, o preparaţi«, o aplicare, sau o operaţie destinată să
corecteze, într’un chip oare-care, un defect (real sau închipuit) di
orice fel, în înfăţişarea exterioară a cuiva.
Origina termenului vine de la cuvintele ,,cosmos şi etică”, ceeaiv
pe greceşte înseamnă ordine, aranjament şi Univers, adică o aran­
jare universală.
La noi, unde nu totdeauna femeile s’au preocupat de frumusoţ a
lor, sub cuvântul de cosmetic se înţelegea bastonaşui de fixativ,
care eleganţii secolului trecut îşi lipiau, în sus, virgulele mustăţilor,
sau cârlionţii frezei.
Pentru tot ce se întrebuinţa, la masa de toaletă a boereselor, ju
pâniţelor isau negustoreselor, exista un singur termen: Sulinwiuil.
Origina cuvântului era turcească şi ea evoca diferite alifii, cretin-,
pudre grase, mai toate cu bază de mercur, procurate de furnisnrii

Intr’un institut modern de înfrumuseţare

haremurilor.
Aceste sulimanuri albiau foarte mult te­
nul, dar după câţiva ani de întrebuinţare,
transformau o femee de treizeci de ani, în-
tr’o babă de şasezeci.
Apropierea noastră de Orient ne-a făcut
să păstrăm cuvântul şi unei femei i se spune
şi azi că e „sulemenită”, chiar când între­
buinţează cele mai fine cosmeticuri pari­
ziene.
* * *
Dorinţa vie de-a se înfrumuseţa, înăscută
în sufletul oamenilor, de Ia apariţia lor pe
pământ, a luat, în timpurile actuale, pro­
porţii mari.
Sume colosale se cheltuiesc, în toate sta- are un întreg arsenal la dispoziţie, pe
te le d in lume, pe cosmeticuri şi preparate
de înfrumuseţare şi ultimele statistici, ale
Statelor-Unite, ne arată că industria a-
ceasta ţine rangul al patrulea, pe lista in ­ ticurile secrete ale Orientului au slrih
dustriilor naţionale.
Lupta pentru înfrumuseţare nu trebuie
pusă pe socoteala unei nebunii de după
răsboi, nici în sarcina unei extravaganţe
juvenile. Nu; ea nu e altceva decât rezulta­
tul aceleeaş arzătoare probleme de cerere şi Caterina de Medici.
ofertă.
Femeia modernă, fie ea bătrână sau tâ­
nără, doreşte să pară în avantajul ei tot­
deauna. Căci în ciuda celor susţinute de
bărbaţii doritori să-şi vadă femeile ca
nişte sclave blajine, închise în casă, un fapt museţării, rămase, in m âjnile a num
rămâne cert: urâţeniile nu au ce căuta in
lumea de muncă şi de afaceri.
Aruncând o privire retrospectivă, în isto­
ria cosmeticurilor, vom spune că după
toate cercetările, descoperirile, săpăturile,
nu există popor, în cea mai depărtată anti­
chitate, care să nu fi practicat arta cosme-
ticei, fie în legătură cu religia
fie cu înfrumuseţarea. Această
strânsă asociaţie, cu praclicck
religioase esle motivul istoric,
al slăvirei cosmeticelor.
Fenicienii, egiptenii, hin d u­
şii, ebreii şi arabii — toţi ne-au
lăsat câte ceva, din această artă.
De la greci, care ne-au tran­
smis admiraţia cea mai aprinsă
pentru frumuseţea trupească,
am moştenit ştiinţa, de-a o perfecţionaM
exerciţii fizice; dela romani avem cel
m inunat dintre cosmeticuri, baia, i
slujia totodată şi la uciderea timpului.
E drept că femeia modernă, cănd e v<
să-şi omoare plictiseala orelor neocuj
suţa ei de toaletă!
E probabil că graţie comerţului. ro<
până’n Europa.
Cât despre parfumuri, un italian, an
Frangripani, a inventat chipul <1e-.i fi*.'»
rosuri plăcute, in alcool. Un alt italian,
Giovani Marinello a fost furnisorul de
fumuri şi totodată şi de otrăvuri, al cele
Mai târziu Giovanni Maria Farina a
prim ul inventator al apei parfum
tă „Apă de Colonia”.
Progresele acestei arte au fost mult I
aproape nule, din pricină că practica 1
bărbieri, şarlatani, cari pastrarâ cu ge
toat' reţetele găsite, in cărţi vechi. Se i
spune chiar că, până mai acum doua7f
cinci de ani, prea puţine descoperiri şi
fecţionări ştiinţifice au fost aduse,
ceasta ramură.
* * *

20

RÜALU A tk A IL uS tllA T À "
Concursul de frumuseţe pentru alegerea unei Miss România 1930
C ălăto ria. — P rem ii in Am erica de peste u n m ilio n . — Miss R o m ân ia, star de cinem a.
— Prem iile oferite de revista REALITATEA ILUSTRATĂ —
C u m va de cu rge c o n c u rs u l la S in a ia
,,R e a lit a t e a ilu s t r a t ă “ a re p r i­
v ile g iu l e x c lu s iv d e a a le g e
p e „ l l i s s I t o i n â n i a tO S O “
Revista noastră, care a organizat cel din-
tâm concurs de frumuseţe din ţară, şi a tri­
mis pe „Mivs România" la Galveston să can­
dideze la titlul de cea mai frumoasă de pé
iiltib. este >i In anul acesta autorizată, in
lusiv, să aleagă pe „Miss Homănia
1930
Că ria candidatelor, care merg la Gal-
riind unul din punctele de atracţie
ursului, organizatorii au hotărît ca,
II călătoria să introacă tot ce se poate
kindidateJe, adică reprezentantele diferi-
nr state, lnvoţite de mamele lor sau rude
opiate, vor vizita #pe rând, capitalele ini­
tiante ale Europei, şi vor străbate aproa-
Intreagá America, oprindu-se in toate
itreii- însemnate : New-York, Philadel-
ia, Boston, Chicago, Miami, Habana (Cu-
), (ialveston, Mexico şi In special paradi-
ciniMiuitogruftilui, la Hollywood.
.ăJătorisi va dura aproape trei luni, fiind
fel cea mal plăcuţi vilegiatură, pe care o
MISS ROMANIA" ARE POSIBILITATEA
DE A DEVENI O STEA A ECRANULUI
Dr c i din toată călătoria minunată,
M>vs România“ o va face prin
uit il dintre cele ntai atrăgătoare
va fi col dela Hollywood, paradi-
mti umfului.
tutindeni cu onoruri prin-
did. In concursul de frumu-
i (ialveston, vor avea şi aci privile-
de a fi primite de marii artişti :
nrbo, Ramon Novarro, Douglas tair-
\inc'y Caroii, Clwriie Chaplin, Lilly
Joan Crawford, Mary Pickford, Be-
Da
bé Dan iels Clara Bow, Louise Brooks, Bo-
d C nimân, John Ciilbcrt, NUs Asther,
Mal mult decât atât, pentru „Mtss Româ­
nia■ ' In mod special, direcţiunea revistei
„Realitatea Ilustrată'* a pregătit calea către
n carieră strălucită.
Dacă tuturor, celorlalte vizitatoare, din
arupul de concurente, li se vor tace, la ce­
rere câte o probă de film fi daca cele, care
vor dovedi aptitudini speciale vor putea
im brăliţa cariera artistică
MISS ROMÂNIEI** U E S IE AS1GUBAT
ROLUL TirULAH, IN PRIMUL FILM SO­
NOR ROMANESC
intr'adevăr, In urma unei convenljuni
sncciale, intervenite intre direcţia revistei
„Realitatea Ilustrată“ fi marea casa -.J arar
mount" s a stabilii că la venirea „Miss Ro­
mâniei" in America, să se turneze prunul
Tum sonor In româneşte, in care frumoasa
româncă sri aibe rolul principal.
E U inc de înţeles însemnătatea acestei
convei Huni căci de unde, in genere, acele,
care diir w c ’ să imbrălişeze cariera cinema-
log rafie■ă. sunt nevoite să aştepte am de
zile, pâ mi să capele un rol, cat de mic, „Miss
Komám ia" va putea să se ridice deodala, ca
ne firmamentul artei.
râ artistele de cinematograf — sta-
Se , lie sunl plătite cu sume fabuloase,
rurile —
h'ilmul s( nor oe care „Miss Romania il va
oale lansa, aşa incăt să capete un
/ace, o I ni txlraori.*nar şi nesperat. _
a n g a ja n ie n -_.«/ii
Casa ^Paramount" cea maic sen
n n il<
1(1 ca.şa
o^ă
nr^,.Jucătoare de filme, i>a trimite, filmul
fonor cu Miss România“, dupace co" c“ r*
saTdcla Galveston se va termina .ca sa ru­
leze ţi in România.
CUM VA DECURGE CONCURSUL
LN ROMANIA
Revista noastră, spre a
ces concursului, orgamzeaza mai intai con
cursurile judeţene, oare au loc în fiecare
capitală de judeţ, pentru alegerea celei mai
frumoase din judeţul respectiv.
Alegerea d e fin itiv ă se va fa c e j
la S in a ia
Concursurile judeţene vot avea loc în m ij­
locul lunei Ianuarie. .
Cele 71 de candidate, alese în diferitele
judeţe, vor veni, însoţite de marnele lor, sau
de o rudă apropiată din familie, Ia Sinaia,
unde se va da lupta cea mare.
Aci, dintre cele 71 de concurente, un ju­
riu format din artişti: oameni de teatru, pic­
tori, sculptori, va alege frumuseţile reg1.0-
nale : „Miss Capitala“, „Miss Oltenia , „Miss
Banat", „Miss Ardeal", „Miss Bucovina ,
„Miss Muntenia“, „Miss Moldova", „Miss Ba­
sarabia“.
In sfârşit, dintre aceste frumuseţi juriul
va alege pe frumoasa frumoaselor, „Miss
România“, care va pleca la Galveston, >sa
concureze la titlul de ..Miss Univer.se .
Odată alegerea făcută, toate cele 71 fru­
museţi judeţene, vor fi invitate la Bucureşti
unde se va da o serbare, în onoarea lor.
/fi tot timpul concursului la Sinaia, repre­
zentantele judeţene şi însoţitoarele lor vor
fi invitatele revistei „Realitatea Ilustrata .
EXTRAORDINARE SERBĂRI LA SINAIA,
CU PRILEJUL CONCURSULUI DE FRU­
MUSEŢE
In frumoasa Sinaia, ţara noastră are o
staţiune climaterică, prin care poate, toarte
bine, concura pe cele similare, din străină­
tate. Ivite una dintre puţinele localitaţi in
care confortul se îmbină cu frumuseţea na­
turii, spre a face reşedinţa cât mai plăcută.
Loc de vilegiatură vara, şi cea mai ade­
cuată localitate, pentru sporturile de iarna,
Sinaia posedă şi unul dintre .cele mai mari
casinouri, după cel din Monte-Carlo.
In iarna anului 1930, vor avea loc la Si­
naia, odată cu concursul de frumuseţe, ser­
bări sportive, campionatul de bobsieigb
pentru România şi întrecerile internaţio­
nale pentru sky.
Deasemeni Casinoul din Sinaia a hotărît
,.
să acorde tot sprijinul, concursului de fru­
museţe, organizat de revista „Realitatea I-
lustrată”.
Sport de iarnă la drum
! lA M jA h lk MM
Conducătorii casinoului vor pune la dis
poziţia organizatorilor, elegantele sa oane.
sala de teatru, restaurantul şt toate celelalte
încăperi, anume împodobite cu prilejul con­
cursului. In felul ac est a , c a d r u l , In care se
va desfăşura concursul, va fi tot pe atat de
luxos şi elegant, pe cât de estetic şi piacut
ochiului.
PREMIILE
In dorinţa de a da o importantă cât mai
mare concursului revista „Realitatea Ilus­
trată“ a hotărît ca, anul acesta sa decearna.
în afară de titlul pe care ii va da celei maţ
frumoase, — titlul de „Miss Romania 1930 ,
care-i conferă dreptul de a participa la con­
cursul internaţional din Galveston. de a face
minunata călătorie de care am vorbii la in-
ceput şi de a concura la titlul de „Misţs Uni-
verse“ si la premiile de peste un miliari, o-
ferite de juriul american — şi urmatoai'ele
Premiul Sinaia de 50.000 (cincizeci mii)
lei, care se va plăti imediat „Miss Roma-
n i ’ei“, precum şi alte premii aleselor regi­
onale.
CONDIŢIUN1 DE PARTICIPARE
1. Candidata trebue să aibe cel puţin şase-
sprezece şi nu m ai mult de douăzeci şi pa­
tru ani;
2. Trebue să nu fie, nici să fi iost căsă­
torită ;
3. Să trăiască la părinţi, sau din muncă
cinstită şi să aibe o purtare perfect moiala;
4 Nu sunt admise artistele, dansatoarele
de variete, sau baluri, domnişoarele care au
jucat în film de cinema şi nici manechinele;
5. Concurentele trebue să trimeată la re­
dacţia revistei noastre (str. Constantin
Miile 7, Buc. I), cel m ai târziu până la 10
Ianuarie 1930, o fotografie, însoţită de ur­
mătoarele date personale: numele şi pronu­
mele (pseudonime nu se admit); adresa
exactă; vârsta, profesiunea, înălţimea, m ă­
sură taliei, greutatea şi culoarea părului.
Fotografiile slujesc Ia o p r im ă alegere, a
acelor concurente, care vor fi invitate in
faţa comisiunilor judeţene şi mai târziu, in
faţa juriului din Sinaia.
21
 î IANUARIE t»W

o r fJex
de R u d y ard M ullton
O nouă aventură senzaţională a ce ebrufui tleteettr Ir
REZUMATUL CAPITOLELOR izbucni in urlete de spaim ă . oduse o
PRECEDENTE învălmăşeală de nedescris.
Contele Orsini >■ '.* clătină,
Autorul, reporter la ziarul New-York He­ — Doamnelor şi domnilo
rald, e luat de bandiţii din Chicago drept Torquemada. Totul nu a fost
an complice de al lor, e deghizat în prinţul Liniştiţi-vă. Ubaldo, fă ne o :
indian Wayapu şi trimis în Europa sa par­ veselă. Itupudonltl-
ticipe la o lovitură misterioasă. Leprosul dispăruse in dor S U ccIatal—
După instrucţiile Bandei Crucea Neagra, flacără, produsă de Mefisto, Scandalotol.
reporterul se logodeşte cu doctoriţa Lydia nă, în faţa lui Torquemada.
Rinaldo şi începe tratative cu contele Ursi­ frumoase, — şi nu erau pu
ţii din Veneţia, pentru a-i cumpăra palatul serbare, rămaseră cu ten
în care apare uneori „fantoma dogelui le- şarpe, in suflet.
pros”. . — Fiţi gata! şopti torque
Banda „Crucea neagră , cere reporteru­ mino negru, crezând că
lui să aducă acasă la el pe Lydia Rinaldo, pe lepros!...
dar în aceeaşi seară o scrisoare de a detec­ — Dar nu ştim unde
tivului Trevor Gex cheamă, pe cel care era Atunci, Piratul Negru
deghizat în prinţul Wayapu, la balul dat de de mine, şi-mi şopti:
Contele Orsini, unde apar•> un invitat de­ — Bagă de seamă! l'emeen
ghizat în „dogele lepros”. sit in Veneţia, este una dinu«1
moaşe din lume... Pedeapsa i
— Adevăr zic vouă, cele mai frumoase pe cu ea...
femei de-aci, sunt cele m ai păcătoase. Ele Apoi, făcumlu mi >• lillâ l>»
vor ispăşi păcatul frumuseţii lor, molipsm într’o farandolă.
du-se de lepră, dela mine! Domnul esle
In adevăr, Lydia HinaMu
m âniat de stricăciunea voastră, şi vă tri­
M'am întrebat îngrozit, dacă
mite lepra, să vă pedepsească. în primejdie. Unde era I reve
— Eşti lepros cu adevărat? întrebă He
nu da semne de viaţ&T..
gina de Saba cu vocea alterată. M'am uitat la ceas: eram 'I
Drept orice răspuns, leprosul întinse de­
asupra unei facle, m âna sa care era un acest bal, şi Trevor <»ex nu
Mi se Întinsese oar# o cure
ciot cu degetele căzute, şi m âna trosni ca
un lemn, ce se carbonizează în foc. fără ca CARNAVAL 1>E Vl-N
Hprosul să simtă nici o durere. - Aho!™ Schokinn!-.
Torquemada voi să se repeadă la el, dai
_ Elle este folieL.
frica de a nu lua lepra, îi curmă elanul. O Mein Gott!... SchlUpIrlg!
clipă de stupoare urmă, şi când mulţimea
.................... ... .............................. ................***“
................... .................................................. *«•••••............ *.......... ............. «.tM.MMWW
ANARI VERITABILI PRflUSl
0iiielaţie produsăinarb Pattannii |
C M M * •m •>
flIlS lI# 1
flMCWU 4M *l«r*
U l ê * * 1* « #•*
V » » iifa » . (f #M
%• 4 t » f « •li*

PudreledeluxD’ARGY <tMf1 (MM. # •

• • § ll t < M
r ^ , mmfi »*.
|.| |
f.p + m m * 4 O «
pnm i n » l o *
în renum itele m iro s u ri îm bătătoare s S M l 1IP—
pm 11
*♦
TO U TES LG S FLE U R S ' —— fVOflAAOt
C fM tlIo r li H ir< tn r«lch.
■ru»*
• r-
H a n O tr n m il«
C H E R A M O U R $1
T A IFU N
IN M ĂR IM I : M AR I, M IJLO C II fi M ICI
b eI nvp la tia ; c
e rm a n e n ta
f f
c a to u n fla c o n a *
i Ş ^
g S
c u » Iju r a n ţa ,
i

s iim
S mppa
o tni o
a p u b l i c u l u i c u n o -----
s c ă t o r In p a r f u m o n o .

SPECIALITĂŢI A LE ACELEAŞI CASE :

EAU DE C O LO G N E
TOUTES LES FLEURS—^CHER AMOUR— TAIFUN
H EA U T AT EA I U STRATA 2 IANUARIE 1930

ir olieru strigau, râzând:
— E dementa!« Bufona!... Stravaganta!...
Al nci, un iureş începu spre ea. Ghirlan-
Je trandafiri se rupseră, gondolele se
iră. Tinerii americani se aruncară în
i, înotând spre trupul acela, de zeiţă,
a fascişti din garda serbării, se apro-
, iu bărci cu motor cu revolverele în
l, ca s'o aresteze. în numele moralei
ce, ultragiate.
r dintr’o altă barcă cu motor, un om
iu gondola bizarei femei, o luă în bra-
trecu iară cu ea, in barca lui. Apoi,
L-uase pelerina ţi o puse pe umerii fe-
mascata.
In aceeaş clipă Insă, în care recunoscui
tu a ;el om pe Piratul Negru, Torquemada
de pe balconul palatului Orsini, in apă,
i^ăţ.'i de barca cu motor, in care Pi-
; răpise pe femeea goală.
»eva, din altă barcă, începu atunci să
i focuri de revolver, semănând panica
îulţitne.
ii recunoscut In individul care trăgea
evolverul, pe Charley, cel care mă fă-
sâ intru In această aventură, în taver-
,Japoneza spânzurată’’, din Chicago,
.-.i el. se afin aventuriera Ana Seth-
i ud.
emada, rănit, se prăbuşi, in apă.
Toi
tern In dominouri negre îl pescuiră, îl
., intr'o barcă şi-i scoaseră masca:
Mu tteo Pescari, şeful poliţiei fasciste,
afin uşor rănit ta braţ.
lui Charley trecu vertiginos prin-
rlole. căutând să iasă la larg. urma-
pe de barca automobilă in care
>l>
pen mascată i Piratul. Aceasta
rpcen tocmai ca o săgeată pe
jln men. Am lăţit în ea, ca îm-
resort fulgerător, şi m'am nă-
ilele celui care se afla la vo-
pierdu cârma şi era cât pe aci să
nftm de un pilon, din cele de care
gondolele.
Charley insă, coti pe un canal secundai-,
ii dispăru, în noapte, împreună cu Ana
Sethland.
— A, te-am prins, banditule! am strigat,
năpustindu-mă în spinarea „Piratului .\ >-
gru". Ce e cu această iemeeV
— Rudy, lasă-mă să conduc în pace, căci
altfel ne sdrobim de vre-un zid!...
Smulsei masca piratului. Era detectivul
şi bunul meu prieten Trevor Gex!
Eşisem din Canal Grande, urmăriţi cu
focuri de revolver şi huidueli, în larg, spre
San Giorgio. Ultimele bărci ale politiei îas-
ciste, ne pierdură urma, în noapte. Trevor
Gex încetini mersul şi-mi zise:
— Rudy, păcat că am scăpat din mână
pe Charley. Acum ar fi fost prizonierul
meu, dacă nu m’ai fi încurcat tu cu inter
venţia ta nesăbuită.
— îm i pare rău, Gex, dar eu te credeam
complice cu el.
— Numai el ar fi putut să-mi explice, ce
s’a întâmplat cu femeea aceasta, răspunse
Gex.
— Dar asta poate să ne explice si iru-
moasa doamnă de aci. Nu-i aşa, seniore?
— Nu-i aşa! zise Trevor Gex. Nu vezi ca
femeea aceasta e mută?
— E mută?... De unde ştii tu?
— Dacă n’ar fi m ută ar fi ţipat, ar n
«trigat ajutor, ar fi vorbit ceva, până acum.
. Dar ce i s’o fi întâmplat?
— In orice caz, ceva groaznic, răspunse
Gex.
_ CrGzi?
_ Desigur. Femeea aceasta a fost cruci-
fie £Ltă ^
■' Crucificată?... Dumnezeule!... Râzi de
mine, Gex.
Nu râd de loc, Rudy. Dovada ca te-
meea aceasta a fost legată de o cruce. <este
, fl are la mâini, la picioare şi
«.ui trupului, urme adanci de funii. Fri
veste... • «
i'emeea taciturnă se lăsă s’o examinam-
1, ‘^ e . evident, legată sălbatec de strâng
--#fu ..... .
_ Ce te face să cre/1 că a lost legată ile
o cruce? întrebai.
Cu un gest prompt, detectivul smulse m an­
tia de pa umerii femeei. Pe spinarea ei se
vedea clară, urma unei cruci negre, de
lemn probabil gudronat de curând.
— Când i-am pus mantia pe umeri, mă
lămuri Gex, am văzut această sÎTBIllfl
urmă a crucii, pe care a fost răstignita!
— li oribil!.... Ce mister!...
Dădurăm femeei un creion si hârtie ca
să scrie ce i s a întâmplat. Dar ea zâmbi
şi dădu din umeri.
— Nu ştie să scrie! spusei eu uimit.
— Ciudat!... Ce râs straniu are!
— E nebună!
— Aşa cred, zise detectivul.
— Gex, trupul acssta... Cine e femeea a-
ceasta?...
— Nu ştiu nici eu, <tear buy, îmi răspunse
detectivul.
— Mi-aî scris că eşti în primejdie...
— Nu ti-am scris nimic.
— Cum, nu mi-ai trimis, tu, barca cu
motor, să mă aducă la balul contelui Or­
sini?...
— Eu? Rudy, eşti nebun?
Smulsei masca necunoscutei. Apăru fi­
gura Lydiei Rinaldo. Scosei un ţipăt de
groază:' Lydia râdea candid, cu o expresie
de naivă nevinovăţie. Nu mai avea acea
seriozitate ce o caracteriza.
— Lydia, ce s'a întâmplat?... Nu mă cu­
noşti, eu sunt, Wayapu...
Lydia mă privia cu ochii goi de orice în­
ţelegere.
— Lydia nu ma recunoşti/...
Sărmana femee ridică din sprâncene, nu
mă recunoştea! a
. — E nebună! am putut şopti, cazanci pe
bancheta bărcii, răpus de durere.
^ yr. ^
Oprirăm la Lido. Aci era vila prietenului
nostru, celebrul alienist, doctorul Guido Sa-
cone, discipolul lui Freud.
(Va urma)

C O N T R A R svonurilor răspândite, aducem la cunoştinţa

numeroasei noastre clientele, c t la d e s p ărţire * J IR M E I
->' £< L liO N , am ră m a s la s a lo n u l de co afu ra
L O U I S F I U L d in C a le a V ic to r ie i, 41
Cu toată stima
D-rele ELENA, FENlA, SCN1A, M A R It.

N rtn .m «m .m .m .m .m .m «rfiim im im iH iim .îmîtîiî

€
€
§

€
€
€
§
€ Vizitaţi Depozitul de|
€
€ [ lâ n ă rii
i
€ Bucureşti
€ S tra d a T u d o .!
€ Vladimirescu 1
€ S to m a c u l c â n d ţi se ’ntăreşte,
T abletele tu le găseşte,
€
Si în v a ţă d in Abecedar,
<; Că doar KOPROLU-1 s a lu ta r.
ţ
i\ jj ceamai
i\
(\ KOPROL P u r g a t iv id e a l
de c i o c o l a t ă
1 eftină
A
(\
(i I
L
DINTARA
i\
 „REÂLITAT&A iLUsfhÂÎÂ *'

11 N V A S
ir EGENDA atât de cunoscută,
JL * a popoarelor Nordului, po­
vestind drum ul rătăcitor, al unui
FAN TO M A
vas fantomă, a prim it anii tre­
cuţi, dacă nu o confirmare, cel
puţin o explicaţie.
M arinarii şi pescarii M ării Bal­
tice, erau înspăimântaţi de o e-
pavă, un vas fantomă, a cărui a-
pariţie — spuneau ei, — le adu­
cea nenorocire. F ăurită din ne­
guri şi cu un echipagiu de spec­
tre, această airătare sinistră, go-
nia în viteză nebună peste ape,
îm prăştiând nenorocirea în jurul
ei.
Cele ce voiu povesti, vor fi o-
dată m ai mult o dovadă, că '.-ca­
litatea este deseori, m ult mai
macabră decât legenda.
* * *
Prin luna Octombrie a anului
1923, corabia germană cu trei ca­
targe, „Hermina”, naufragiă pe
tim pul unei furtuni îngrozitoare,
în dreptul insulei Silit, în Marea
Baltică. Nici un m arinar nu scă­
pă cu viaţă, astfel că nici până
astăzi, nu s’a putut afla,, data e-
xactă a nenorocirii.
Un detaliu ciudat: valurile m ă­
rii, nu aruncară la ţărm, nici un
cadavru şi nici o urm ă a naufra­
giului, nu fu văzută. Corabia dis­
păruse. Se vorbi o vreme destpre
nenorocire, dar apoi uitarea o
troeni.
Dar după câtă-va vreme, o po­
vestire sinistră, o legendă curioa­
să, începu să circule printre na­
vigatorii Mării Baltice.
Vase de pescari, .iavigând în
noapte, povestiau că ar fi în tâl­
nit în drumul lor, un vas fanto­
m ă ivindu-se din negura m ării,
cu pânzele sfâşiate, cu catargu-
rile şi cordagiile, pline de alge
marine şi de bureţi, cu pupa sfă­
râmată. Pe punte, şedeau ghemu-

ir n o n

p a iiu m

W E I t M E I M E R F “ » .® 1P«he fW poprHu BICIR FST


rea lit a t ea ilu st ra t ă
închisoarea — sa n a t oria
Botezul de zintâiu
„Sanatoriu”, fiindcă întruneşte <toa-
ile unui aslfel dc aşezământ şi păs-
iar numele de Închisoare,
dimineaţa... „K Duminică, şi doam-
«mre <• la sVuJbă”, ne explică porta­
iul In biserică. Preotul oficiază
ir<- e ascultată -cu sjnerenie, de deţi-
din ele şi condus de două
il. După slujbă, facem
i directoare Îmi#. E c oca.
ntivul venirei noastre,
„fie, ţşi şi începuse lucrul,
•a preotul in curte,
„ folografiase de
u’ ochil, un alt „lucru
Ic. Pildă de curăţenie
ital. In închisoare nici
•nţă. „De fapt, nici nu-i
p cje" __ ne explică directoarea.
n venit In conducerea acestei ln-
itn venit cu gândul ca acest local
. un local de cam ă, pentru 1spăşi­
telor pentrucă deţinutele sunt bol-
nicl 'decum simple vinovate, l’en-
lr fiinţe e mal necesar un trata-
■ent pedeapsa unei închisori, (.on-
.ieste idei, am in cercat să le pun
re Vin desvoltat în ele sentimentul
rare a dat roade destul de bune •
n prin curtea Închisorii. Deţinutele
ră şi întâmpină pe directoare cu.
rulăm mâna, doamnă”.
Majoritatea deţinutelor suni con-
pentru pruncucidere şi crime se<n-
Căte deţinute aveţi?"
O sulă treizeci şi una, şi nu uitaţi ca
număr reprezintă deţinutele dwv toata
•,nd an» venit, am găsit atelierele în
t .re de olâns. Din şasesprezece ras-
funcţionau vreo patru, şi acele ca vai
K n nrparat. le-am repus în func-
n f t o S e că acum, bazarul e desemn­
ări am trimis lucrurile la expoziţia
arcnl Caro!, din Bucureşti, tohiş me-
v^ eţal."'lierul de ţesătorie. Diferite
Te covoare ™ m ii’ şi mii de culori,
rn măestrie, sunt agăţate de ras­
i s t e femei, lucrează cu o ravma ex-
,r3° m o d e r n i s m k - IN ÎNCHISOARE
le p°tăa,reC
m VrT*sS rageri
'n su n ^ e n a*"deţinuUe
tel orf^S
j a ştte
â nd
p tâ nîn
' a‘V , UJ i n^ e observ intr'un colţ o fata ta­
pe directoare. oDsei Draveghetoarea ne
n iră. cu privirea fixa î>upra ^ ^ un 0.
m af v' eeae
' £ ? l ic ă de deloc, iar cu celălalt foar-
chiu nu mai ae ,
te puţin. Mă apropii d* ta.
_ „Cura te chiamăv
__ „Voloncs Ana".
„De ce l-ai omorit?
„Knam logodită cu locotenentul Mun-
teanu, dela regimentul I Vânători, dun Stt.
(iheorghe. Din omul care la început era bun
cu mine, el se prefăcuse întrun adeyarat
călău. Eu nu ştiam de ce şi suportam totul,
nentrucă-i aparţinusem şi nu mai puteam
da înapoi. Intr’o zi, eurăţindu-i tunica, am
"ăsit o scrisoare de la o fată din Bălţi, prin
care am aflat că era logodit şi cu acea lata,
care îi oferia să-i trimită bani, ca sa vie la
-
Mama acasă m’a întâmpinat eu vorbele.
Elena Muscaiu
__ iTSâ ştii altădată să-ţi asculţi părinţii,
nu ţi-am spus că băiatul ăsta nu e pentru
tine? l'ite, am aflat că e logodit şi cu Ilona .
Era prea mult. N’am spus nimic. Aim tu-
«it la el, căci stătea la nişte vecini ai noştri,
l-am arătat scrisoarea şi l-am întrebat ce
are de gând să facă, cu mine. Atunci mlfu-
riat a chemat ordonanţa şi a pus-o sa ma
dea afară. M’a trântit jos pe scări. Imtunata
ne-ste măsură, m ’am dus acasa, am luat re­
volverul, am îmbrâncit ordonanţa care voia
să mă oprească, l-am împuşcat”.
d __ jţLa cât ai fost condamnata l
_ ,,La cinci a ni”.
\bsorbit de povestire nici n am observat
când directoarea aranjase un aparat de ra-
„Allo, allo, aici radio Bucureşti, con-
Si prin pâlnia haut-parleur-ului sunetele
se revărsau în cascade divine, în sula. Era
o răsplată a cuminţeniei şi hărniciei lor,
a íÁ til’ARlE 1*30
Ţesătoria
dată de directoare. Cu capul sprijinit în
m âini, cu privirile pierdute ascultau imi-
Din privirile lor, care altădată puitau
poate ura, cruzimea, sa-u nebunia momen­
tului, isvora acum liniştea 'sufletului «m'»-
cat, cu siine. Am stat o clipa la îndoiala,
dacă mă aflu într’adevăr m mijlocul unoi
femei, oare au putut să-,şi ucidă copm, so­
ţul sau iubitul, părinţii. _ _
Doamna directoare, ne invita in cancela­
ria închisorii. Han’nH
__ Acum e bine, e in ordine, dar dac aţi
fi văzut ce am găsit, când am venit arci.
Predecesorul meu, bărbat, comisese hicrur
îngrozitoare. Ani găsit peste zece deţinute
însărcinate. Astăzi, lucrurile s au potolit şi
vă pot arăta scrisori dela deţinutele, care
si-au terminat pedeapsa. »»>.,„
Dar să vă povestesc o întâmplare: întrun
rând am cerut câţiva deţinuţi, barbaţi, pen­
tru mişte lucrări ce aveam să le execut au .
Unul din ei, s’a îndrăgostit de-o deţinuta
de aci. Amândoi se pocăesc şi dupa cateva
luni, când îşi vor termina osanda, cred ia
le voi fi naşă. . . ,
___ }jDe când sunt separate închisorile de
bărbaţi, de cele de femei?”.
— ' De pe la 1788, Domnitorul Mavro-
gheni,” a dispus ca femeile să fie închise
deoS?'bit”. ,
In cazul când în locul unde sa conns
fapta, nu era închisoare, femeia urma sa
fie închisă la „Un om de isprava şi însurat,
dacă pârcălabul nu era însurat Prima în­
chisoare de femei, a fost instalata in anu
1863, la schitul Ostrov, juid. A r g e ş . Apoi a
fost mutată la mănăstirea M i s l e a , zidita in
1534, de Radu Voevod şi restaurata in l.)Xi,
rle Petre Cercel. .. .
Preotul vine cu botezul. K z .n ta iu în s o ­
ţit de corul deţinutelor, intra m cabinitul
directoarei, care sărută cu evlavii 11 U lt‘ ;
— „Am aici o deţinuta domnule, de iar.
mă îndoesc dacă e vinovata. I-. blanda, mun­
citoare, de o religiozitate aproape e x c l u ­
şi mai ales ceva curios, de când a intiat i^n
Închisoare, susţine morţiş ca nu e vino­
vată”. . . .
— „Aş putea vorbi şi eu cu ea:
__ ,yDa, imediat”, şi dădu ordin sa fie
chemată deţinuta.
O femee tânără, trupeşă, cu oclu albanii i,
mari şi cu căutătura blândă. _ _
— „Spune-mi şi mie totul cum s a întani-
plat, poate te-aş putea ajuta”.
0 JALNICA TRAGEDIE
— „Mă numesc Elena Muscaiu. M ani m a­
r it a l, din dragoste, cu Niculae Muscalii, co­
mandant de isergenţi, la Bălţi. In poliţie sa
dedat la băutură. Ca să-şu procure «anii ne­
cesari beţiei, făcca scăpaţi mulţi hoţi. Cu li­
nii se certa. Eu de multe ori l-am rugat sa
se lase de această meserie, fnndca-şi_ tace
duşmani, între hoţi. El n ’a vrut. Dupa trei
anii însă, a fost destituit. Dupa multe ru-
gămi.nţi a fost primit ca plutonier maestru
cismiar, la 20 obuziere. Când s’a văzut din
hou cu post şi cu leafă, «’a apucat iarăşi de
beţia de care .se 'deisbărase, o vreme. In anul
1926, la 23 Septembrie, a eşil din cazarmă,
la ora şase după miasă -şi în drum spre casă
a intrai într’o bodegă, unde a chefuit până
la trei dimineaţa. Venind apoi, dela cârciu­
mă, pe podul mare, doi bandiţi l-au bătut,
până l-au omorit aproape. L-au luat apoi
să-l ducă acasă, ca să nu fie prinşi... In
curte, câinele a început să latre. Uşa dela
tindă s’a deschis, şi am văzut doi oameni
străini, ţinând ipe bărbatul meu. Eram obiş­
nuită cu acest lucru, căci de ,m ulte ori îl a-
<1iiceau oameni acasă. Când însă i-a dat
drumul, el a căzut jos. Atunci mi&am dat
seama că nu e lucru curat, şi-am început să
ţip. ITnul din ei, s’a repezit la inine şi mi-a
tras cu un fier aici, •— şi îmi arătă un
semn, sub ochiul drept.---Am căzut ameţită.
Când minam venit în fire, im’am ridicat. Nu
puteam să-l nidic pe bărbatul meu în pat şi
1-aim târât, până în mijlocul odăii. L-am
stropit cu apă; a început să verse «»ruge şi
iar a leşinat. Am fugit ia postul de jandarmi
şi la regiment, ca să anunţ să vie doi
Când m’am întors acasă, el murise. \iii
arestată, împreună cu părinţii mei". l)i
„Dar «le unde ştii ce >'a petrei ut
pod ?”
— „Am făcui cerere de revizuiri-. bamlilti
au fost prinşi şi ei au declarat"
- „Şi atunci dece te mai ţin'.’”
—- „Nu ştiu”.
— „La proces ce-ai declarat'.’''
„Păi, să vedeţi. Noi am luat a\.u it p<
d. (iheorghiu loan. K1 m'a învăţat să spun .Au
că l-am omorit, ca să-mi scap părinţii, si
apoi mă va scăpa şi pe mine. pe motivul < >
am fost în legitimă apărare". ,71 a mâi
- „La cât ai fost condamnată'.’" .Nu".
- „La lă ani recluziune si .">tl mii de !, i
amendă”. P Ir r â iil.
l-'emeea inciipu să plângă. * Ia Irviîir
— - „Atu o mamă bătrână, care /lua
tre agă umblă plângând. împrejurul iu* Inso
rii. Doar când doamnei directoare i se ui.n
face m ilă capătă ceva de mâncare. \.i i"„
\11/|l«!l<( /#•

UN A PE
D-l D. T h e o d o r e s c u , p r o fe s o r de c r o it şi D ir e c to r u l
A c a d e m ie i d e c r o it o r ie , lu c r e a z ă a c t u a lm e n t e la a lc a tu - 1).
D<.
ir e a u n u i m a r e a lb u m de c o s tu m e n a ţio n a le R o m â n e ş ti,
în c u lo r i, m ă r im e a f ig u r ilo r de 35 c m . p e n t r u p r o p a g a n d a
f r u m o s u lu i n o s t r u p o r t n a ţ io n a l şi p e n tr u a p a r t ic ip a la Mrl
u n m a r e c o n c u r s a l e x p o z iţiilo r d in s t r ă in ă t a t e .
P e n t r u a c e a s ta , D u m n e a lu i f a c e u n a p e l la to a te D o a ­
m n e le şi D o m n iş o a r e le c a ri p o s e d ă f o t o g r a f ii b in e reuşit«-,
c ă r ţ i p o ş ta le ilu s t r a t e sau o ri ce a lte s c h iţe d e c o s tu ­
m e n a ţ io n a le , p r e c u m şi c o s tu m e n a ţ io n a le c o m p le c te , sa
b in e v o ia s c ă a-l a n u n ţ a , sp re a i n t r a in le g ă t u r i de în ţ e le ­
g e re . P lă te ş te c h ir ie , c u m p ă r ă s a u în o ri ce a lte c o n d iţii
p r im e ş te m o d e le s p r e c o p ie re , ia r c e lo r c a r i d o re s c , le va
tr e c e o n o t iţ ă b io g r a f ic ă la m o d e l, n u m e le , lo c a lit a t e a p e r ­
s o a n e i c a re p o s e d ă m o d e lu l şi a b in e v o it a ni-l îm p r u m u t a .
T o a te r e f e r in ţ e le se v o r a d r e s a D-lui. D . T h e o d o re s c u , IN: n n n i, \H I
i\ lll IfA «I
B u c u r e ş ti I, s t r a d a H a le lo r N r. 7

m tm tt
Bazarul „Bukara
f o w g e - u l d e U ze. c  oÎXZ V in d e c o v o a r «
ÎqjpcU ip v cu m ardea,
v e rita b il« g a ra n ta t*
1 8 0 0 m a t r u l |
r /\O REL. 44 C a l e a V i c t o r i e i 44
( P a s a ju l C o m e d ia )
vwcSdZAOZQ* c u cele
. fâ n / faocjn uz dc c u p u ic ^ rc
QjfisCtÎ
Ochelari
cn sticlele cele mai bone sa gisesc la
' f j fe u a . Magazinul Societăţii de Binefacere
^ 6uua. „AM ICII O R B I L O R “
Medie specialist d ă c o n s u l­
taţii la cel ee au nevoe.
PASAGIUL IMOBILIAR
In tr a r e , p r t . C a l* , f k t t r r t, 4 *
• li.i.d i T«t » m n ir i * l * « « a i
maam

Cacao de Ovăz Knorr vindecă Anemia 1

L it e r a t a r a da la S aai L a b l ţ i F ia l Bacnreţti, B-dil Maria 30
 IA SU A M E l»M
REALITATEA ILUSTRATĂ"

J o c u r i l e „R e a l i t ă ţ i i I l u s t r a t e “ meşte o jumătate din ceeacc a niliias. plus

Joc de cuvinte încrucişate o jumătate de ou, iar al tre lea. ......... State
diri ceeace a rămas, plus iarăşi o jumătate
d. PETRE ILIESCU (10 puncte) de ou.
Focşani Câte ouă au fost, ştiind că bucătarul na
spart nici unul?
N.R. Vână Sdm lxlld. 2S D n r n ib ii '. mu
KTT/ÎAI 1 * Î M £ d ! prim it soluţiile 1" concursul nostru unitrii
„şarnpionatul cuvintelor incruci^nlc. I"'
1930“. In num ărul ciitor rom iniblicu ri ziit
tulul.

Delegările se primesc până la 10 Febru­

arie 1930. Fiecare joc acordă deslegătorilor
un număr oarecare de puncte. Cel care ob­
ţine numărul cel mai mare de puncte prin
deslegarea celui mai mare număr de jocuri
din numerele următoare, va primi un pre­
m iu de 1000 lei. Premiul al doilea 500 loi.
Premiul al treilea 300 lei. Următorii şapte
deslegători primesc câte un volum din ope-
rile autorilor renumiţi. Deasemenea vom pu­
blica numele tuturor deslegătorilor. Premi­
ile se vor distribui la 20 Februarie 1930.
* * -X-

r e d a c ţ ia ş i a d m i n i s t r a ţ i a
Bucureşti, Str. Const. Miile 7, Etg. II
TELEFON 306 67
Director redacţional, NIC. CONSTANTIN
PREŢUL ABONAMENTULUI
Pe un an ......................................Lei 350
Qr,
Pe trei l u n i ......................................"
Pentru străinătate .............................. 400

Cupon pentru Jocuri

NO. 1 5 4
Nomele şt pronumele

Adresa

rhesf (i) Drept înainte (fem.). 7) Revărsată,

NOTE MUZICALE
Orizontal : I Publicist ii istm l lsi? s Plutesc. 10) Luptător pentru o idee. 11
imn & Planezi 9) Li tarat şi om politic. iJu-
iii'iii'isi1 Li1 Micii poemă, li) Facultate pa-
Fructul muncii. 12) Cel ce mstrueşte.17)
muncitor şi cult. 19) Popor'pravoslav­
Pentru toate instrumentele
i-171'inâ unde conferenţiază N. Iorga. 15)
I \„,â muzical«. 18) Pentru pecetluit nic 21) Oraş natal al domnului Iorga. 22)
Ie r u r ile 20) Notă muzicală, 21) Cuverna- 1'lisezi. 23) Mă precipit. 24) Pronume. 25) M a re A s o rtim e n t |
■ <>” HevB*,A literară care » lansat un Zeu. 20) Palavră, (imold.) 28) Pronume. ~,9) g ă s i ţ i ia
_l
curem ii»»
j,,..,r e:'iiiii animator a fost N.
29a) Animale. 30) Emitere.
Instructiv. 31) A da fiinţă. 33) Copil d e -ro­ MORAVETZ
mân 38) Nuvel’st. (1835—1916). 41) I oct şi
C a să d e M u z ic ă
\i uirare 34) Interjecţie. 35) Cultivator. tra ducător. (1835-1917). 45) Interjecţie.-U, T im iş o a ra
•V i 'ii 'il Iniţialele unui poet transilva- Text original. 51) învăţat. 53) Privesc. 55) Z i l n i c fa c e m e x p e ­
eu Conjuncţie. 40) F iinţi, (inv.) ii' Copil. 58) Şcoală înaltă. 61) Piatră. 60) Rege d ie r i p re tu tin d e n i
V°-,n , mare diplomat român. V21 întelept si drept. 62) Demnitatea D-lui Iorga
ln uw ele ^ t i , Ilărlet- (tr.) 46) 1-, universitatea din Bucureşti. 64) Nuvelist
Treo.inmri circulară. 48) Cere i gratis un catalog
Nume l« n •^ aibine. 52) Pro- român. 1875-1911). 68) Castel istoric în ju ­
I ronunic ,7 . t -ţ4, p,.unt«$. 50) Fost intr'o deţul Făgăraş. 69) Măsură. 70) Numeral, i~)
nume. • 1 • • ii| j|o|. volum literar. Caiv poate fi strămutat. 74) A renaşte li­
|...prie >. .e.i ■ ’ / eu egip­ ft rele şi artele. 80) Zonă pe înălţimile inun­
tul 1 .»Moli. iv jnv fiţi Bea ! (inold. zi,,r. 81 Meseriaş de palaiu. 82) In agu
t- nv i.. n • ^ -(, j-yj 7 i Ruină. (fig.) n^nsură 84) Judecător m infern. 8o) Pi o
fii») Nume _ primele două litere din- nume. 80) Lovi. 88) Bold 8») Interjecţie. 90) Ne- B ij u t e r ii F in e
I'"l" ('^.„niini. 7,; Literă grecească, iraţie. 93) Bagatele, (fig.) 94) învârti. 98) A-
ii un m i " ' 7<|i Dans na- nagramă din aer. 99) Animal polar. IU)) A R G IN T A R Ă
77 Pronume • - „„priecţie. 83) Sat Cosit. 102) A striga prelung. 104) Afirmaţie.
tional. *1 Aiunan-. ' ^ ^ j j ţ o r . 90) l’oftim.
105 Două consoane. I C adouri
fu judeţul \ | 93) Trăsură ele- ' P i n t R U ORi-Cf OCAZIUNI
91 Histmci . - stână 96) Ce are multă P r o b le m ă
c.int.i. >*’ j ” ‘ 1 ( ei ce vorbeş- Bereşteanu
Invâtătură. ' i 03V interjecţie
t.' (rum < 101 > '« p a i • 1IM; Metal. _ ţ -u bucătar are un număr oarecare de L S rfl S m aroan 28
li»l Hopr*'^*i;i in • a | 1 ^ studiu ouă pe care ie împarte la trei clienţi.
107] Patul pruncului- i»-
Primul ia o jumătate din numărul în­
prţilîî domnul lor.
V e rtic a l: 1) Art« treg plus o jumătate de ou. Al doilea mi-
2 I A N U A R I E 1930

Peisagiu de iarnă
A apAvvl!
„D o m n u le M a n lu ,
a cu m ori n ic io d a ld "

Ocaziime rară tn arm a unor t e i l l i * î N l i l t ti N * a i » i t l

Şoşoni de damă eu patent

M AC IN T O S C H
C u p r e ţ u l r e d u s d e l a 1200

LEI 5 0 0
Sa o&iasse la a r m ă t e a r c le m agazine :

L a în o ă lfă m ln tM BALLY L A „FLOTA ENGLEZA’ < Blănăria lonescu

Cal*a YJatorlai M •tar. Smârdaa 2 j ., M . Tr. l o n e s c u "
j BUCUREŞTI. S tr. S tla ftia r. Na M
U „ C A P IT O L * ' La J A C H I ” | Asortiment complaci ea 1*1 la la l i a
— blănuri bruta fi e oatx (laaala —
Star. 3N>4MRBat »* Str. Carai M 1 IN P O IT A ţlB R E DIRECTA
^ A tal tara proprii — aa pr1ma«r arlea
| — raparatlaai »1 eaaaarvirl —

Lama de ras „Souplex“ e cea mai1bunii

Refuzaţi produsele sinilare, nai puţin suple şi ascuţite

B R IG IT T E H E L M
ire cinematografică a lui Fritz
tn Brigitte Helm era cu totul ne-
>1 al Măriei şi al vrăjitoarei, din
■ijîitte Helm nu era încă iniţiată,
t, că juca teatru, foarte mult tea-
i-->i sfârşia studiile. Avea în vre-
iiza o reprezentaţie, Brigitta de-
) mulţime de oameni veniau s’o
i i. Toţi cei cari o ascultau, erau
Brigitte Helm în intimitate
lume răspunse:
,te tot ce vă cer.
conforma instrucţiunilor
:>r. începu cu toată serio-
isoare comercială şi Bri-
atorul învârtia manivela,
oinent dat, un actor intră
postrofând violent şi bru-
In camerele greu de aerisit, sana- f
*ngrijlţi-vp p ă r u l torii, cinematografe, şcoli, hote­
luri, etc. pulverizaţi c u :
CAPILOGEN
FLORA
nuriilcă aerul fi da mi-
îs trag « s l t i M t * r w a l pU cu t şl UmAtm
td p id a rU a r Aa
t IANVAHIE WM
zervat regisorului său. Brigitte Helm roşi, căutând să se scuze şi
explicând că nu ea este vinovată, că joacă in acel rol. Dar Alberti
— aşa îl chema pe actor — continua să strice i i 5*0 ameninţe cu
pumnul. Brigitte Helm îşi pierdu cumpătul, şovăi, fu Cuprinsă de
ameţeală, — în vreme ce Fritz Lang striga!
— „Stingeţi lumina 1“
Acum abia îşi dete seama, că toată scena fusese pusă la cale de
Fritz Larag.
Alberti devenise de o corectitudine uimitoare, inclinându-se
înaintea debutantei, cu vorbele:
— „Vreau să sper, că nu v’am speriat prea tare”.
Fritz Lang, întrel>at timid, de
Brigitte Helm, spuse că nu este
nemulţumit de expresia tinerei
fete, dar că nu poate să se pro­
nunţe, până ce nu va vedea fil­
mul developat. In aceeaş zi în­
că, Brigitte Helm fu angajată,
Fritz Lang găsind încercarea
foarte reuşită.
Lucrul era foarte greu, la În­
ceput, pentru tânăra fată. Nu a-
vea nici o ideie de cinemato­
graf. Totuş Fritz Lang, cu o răb­
dare extraordinară o iniţie, în ­
cetul cu încetul. Brigitte Helm
ascultă, în totul, ordinele lui
Fritz Lang, silindu^se totuş să-şi
transpuie personalitatea sa, îij
scenele pe care le interpreta.
Dificultatea dublului rol din
„Metrapolis” o amuza. Căpătase
o mare plăcere, pentru turnarea
scenelor, în care apare sub as­
pectul unui personagiu demon.
Multă vreme a păstrat în m in­
te, acele scene, pe care tre­
buia să le turneze, îmbrăcată
cu un soi de armură din oţel;
căci Fritz Lang nu a admis să
fie duiblată, în această parte a
rolului. Armura a fost lucrată
cu îngrijirea cea mai minuţioa­
să. Cu toate acestea ea supăra
mult pe tânăra fată, şi când o
dasbrăca era copleşită.
întrebată de un ziarist berli-
nez, ce a găsit ea mai uşor da
realizat, în această creaţie, care
a făcut-o una din artistele cele
mai „en-vogue” ale Germaniei,
Brigitte Helm a răspuns:
— „In general este mult mai
greu să realizezi scenele de imo­
bilitate, decât acelea în care te
afli într’o continuă mişcare.
Astfel, când mă aflam în ceta­
tea muncitorilor, îndemnând^pe
lucrători la revoltă, jucam fără
efort, căci întreg corpul meu
m’a ajutat. Dimpotrivă, scenele
în care singură expresia mea,
trebuia să facă pe spectatori să înţeleagă importanţa momentului,
mi-au cerut un extraordinar efort cerebral, pentru a m ă putea iden­
tifica personagiului, imaginat de autor”.
Brigitte Helm este considerată, astăzi, ca una dintre cele mai
mari vedete ale ecranului. Un lung şir de creaţii i-au adus cele­
britatea. După marele succes obţinut ou „MetroipolLs'’ a interpretat
roluri de femee fatală, în mai toate filmele prezentate.
Ultimul ei film, este „Manoloscu” (Aventurierul), unde apare
alături de Ivan Mosjoukine. De atunci n’a mai turnat, din cauza
unui conflict pe care l-a avut cu „Ufa”. Astăzi diferendul fiind a-
planat, Brigitte Helm va reîncepe lucrul, — de astă dată pentru
fii™« nnnnvn I (lOL.
La BALURI ÿ A
SERATE
• c«t
■tai pr«f«rat.
lalători traa»
p4r«ţU*ii
 REAUT\TH 4 II I STH ATA t l * +i *HIK r m

R E A L IT Ă Ţ IL E
U n h o ţ d is tr a t- — O c o n d a m n a r e o r ig in a lă . — M e s e r i a so tim u liti. — S o ţia p e x a it ă .
la P e t r e ş t i . — Casa v r ă j i t ă . — C ă sn icia p i s i c i l o r .
ROFESORUL distrat, care
de decenii încoace a furni­
zat material, revistelor u-
moristice, şi-a găsit un con­
curent: un spărgător,' care a
vizitat, dăunăzi, locuinţa u-
nui cetăţean din Chicago, în
lipsa acestuia, deţine, desigur, recordul dis­
tracţiei. Hoţul a descuiat, nu fără oarecare
osteneală, toate dulapurile şi scrinurile. a-
dundnd tot ce găsia mai de pret, însă tot
lucruri mai mici. A făcut două pachete din
prada lu i, în valoare de zece mii dolari,
şi le-a vdrît în buzunarele paltonului său.
destul de uzat. Dar compardndu-l cu par­
desiul nou-nouţ al stăpânului casei, haina
lui îi păru prea sdrenţuită şi făcu deci
schimb. Apoi dispăru. Când cetăţeanul veni
acasă, descoperi mai întâi furtul, apoi
haina cea veche, în buzunarele căreia oăsi
toate obiectele furate.
ATĂi o altă aplicare a exprr-
mercială, ca Anglia tau America, după
cum nu ne putem închipui tă citim urm ă­
torul anunţ, apărut într'un ziar lituan —
şi încă in Monitorul Oficial de acAo
într'o publicaţie meridională:
„Având in vedere, ciJ circulă difentr
svonuri jignitoare la adreta mta, fi pentru
a-mi uşura conştiinţa, socot de dat -na
mea, să declar, de buna voe, cum câ tun i
ferm decisă, s'o rup cu trecutul. DtOăfaea
urăsc orice m inciună şi înşelăciune. f*ni n
prim regretul sincer, de a-mi fi Intelai M r
batul. l-am mărturisit totul, iar el m'a ier
tat. Pe viilor ti voiu fi o soţie credhtcioaiă
şi mă voi strădui din rătpuleri, tă-l far
să uite suferinţele morale, pe care i le-am
pricinuit”.
Dacă un asemenea t a i de pocăinţă pu
blică aminteşte de concepţia unui Ibir'i. cu
fanatismul său pentru adevăr, aventura de
la Petreşti — o comună din Uotdopa
aminteşte mai degrabă de Hoccacio.
v ie ţ ii
Iiuc< n<
d i n to a te p u t e r i l e S o r ié d i n f a / a l u i i ' k
m i ş c a t . I m b r ă n c t n d p e I t M i i f i i J d t n t a ld .
A re s ta a lu n e c i f i tm p e e u n d n h < ii, in
T a r i c u r g e a p > r u m i n t l . t e f o i f t f f u i t pe i r t f g
p*/dului
A u z i n d t§omal şi zdrlmd por*, mb-.il :*d.
rălindu-te pe scară. iotul i g spertas. i i «
fugit fu tai. 4up4 afuIar tipand e4 ~<cur+
Iul a patru In ta ta Ivi. Intre ti mp
raita a expediat pe eet dat
prin uia i m fald. celălalt pe poeţii* •i 4ot
a casei. Reîntors ara iă. tt 4e
l é t e ni. n u mat foit de m* ii i trr.
reali#; lotul te Uníftiie f'rmeea t< 'a pe
le finala. Lozaniur a foit sf4tuit ă< Keo.
dinetnaia ioţie i4 cam sps*e
duhuri rele. iar i4leanul tu p e u lt(i
eon/irm a i tfal ut u (,
Mai lărilu , localnicii i> au Ummni u<e-
euI. dar U h in iM Itl *4ndu te eos*
k m v ih k a m «ii» * < « M

^
siei: Hoţul de păgubaş!
4 ® !^ . Spărgătorul n ’a fost prim.
Dacă i s'ar fi dat de urmă.
având în vedere, că intrase
prin efracţie şi petrecuse cd-
tăva vreme în casa unui ce­
tăţean, desigur că nu s’ar fi putut bucura
de originala sentinţă de condamnare, emi­
să împotriva unui confrate al său, tot spăr­
gător de meserie, care însă n'a pătruns de­
cât cu partea superioară a trupului, in
banca, pe tezaurul căreia îşi pusese ochii.
In consecinţă num ai această parte a cor­
pului său a fost condamnată. Dar să po­
vestim faptele:
Spărgătorul era atât de grăbit, încât a
spart doar atâta din zid, ca să-şi poată
vârî capul şi trupul, până la brâu, înăun­
tru, a furat apoi diverse obiecte de valoare.
In urma pledoariei avocatului, judecăto­
rul a osândit jumătatea trupului vinovată
de efracţie la un an închisoare, lăsând o-
sânditului libertatea de a-şi tăia picioarele
nevinovate. Hoţul ACĂi a epreferat
adevăratînsă săcunoşti­
că o le în­
temniţeze şi pe nţă ele.împăcată e cea mai bună
altfel a peaH em4 ''• « f it f
)Ţ ll Laxaniuc, din acea ev complicaid P*ntr* Uf* o+
munţi duceau o feri­ menté l ’enteu anim, \ e <hl+
cită, toţul neludnd In teamă hunra Ie HmşUfi€d
cele ce te eorbiau pe soco- Im t lf ( l 14 la
teala tinerei şi frumoatei c p i e l e i . elem n i • lilld 1
nevette. Intr'o si — catul e creare num im noi edenic ie ftslstd im *, la
recent — Lasanim Işi W fli' P a rii o reristd. tare w es< u iI» e eu
iuţează soţia, că pleacă la, {tescuit. Seraita crefteeea fi Inţrilieeo miceiir fetim
profită de acest fapt, spre a şi chema a mesliti. indedfite de Baudelalee fi I n
mântui. Dar tocmai cdnd cei doi te bucu­ te f4ietc anunluri matrimoniale. 4e '«<•J
rau de fericirea lor atcuntă, turt^ni un alf acei la.
ibovnic al femeii, care aflate Intdmplător
In ziua de lé Aloi a arul loe ( « * « • i M
de plecarea soţului. Femeia Işi ateunir Milsu (aparţinând doamnei Uaeeţf. I Hue
prim ul amant in pod şi rămatr cu al do, du Temple) cm Soltiammal.
lea. Dar nu trecu mult şi auzi iarăt rio Ifomnifoata Leeooue o*e onoarea
cănituri 1n uşă. De altădată, rra totul, carr muniea m ariafal piaieel tale alooit, ‘
se răsgdndise pe drum şi amânate pescuitul
pe altă zi. Femeia urcă şi pr celălalt ama»! tana.
Un cotoi pert an aléasleu. peemiai In ed
in pod, ascunzdndu-l după nişte taci r u mă
lai. Cei doi stăteau nemişcaţi, unul n<>» te r a r â n d u r i, i 4 in le e I n e*l«
u p iflr l 4e a/ceeat *a*4
ind de prezenţa celuilalt. Salul flăm ând
ceru femeii de mdncnrr ţi ilui’ă crtrrra lui S p le n d id o lo t tio mei. 4om4 peemi
ochi albaitr,. faorie frumoţ*. daeefU
masa a fost aşezată la gura podului. La ■<"
moment dat, unul din am an# *'• rldUmt lo r i* n frumoasa siametd ,
S u llpsefle decdl comentariul;
puţin, ca să vază, cu ce te oipătrază
Dar in acelaş moment al doilea tlrănulă. ..Intermediari esrtusif~,
rw w w v w W V

' pernă de odihnă, atunci cei

cari practică urâta meserie
de spărgători, nu trebue să
fie clienţi prea buni ai zeu­
lui Morfeu şi dacă cumva
/A A R C A no\
vreunul dintr'înşii s'ar fi prezentat la fir­ U L T I/A E L E C B .E
ma engleză care căuta o persoană „bine", ARTISTICE 51 SERVICI
în stare să doarmă ziua, în schimbul unei
retribuţiuni frumoase, ar fi eşuat. Iată des­
pre ce e vorba: într'un ziar englez a apărut
un anunţ:
„Se caută o persoană bine, prezentabilă,
in stare să doarmă ziua. Nici-un fel de
muncă! Singura condiţie: Un somn adânc.
Leafă bună". Vn gazetar se înfăţişează la
locul indicat, crezând că e vorba de o
glumă proastă. Dar chestiunea era serioa­
să. O firmă, care fabrica lengerie de corp.
căuta pe cineva, care să doarmă ziua in vi­
trina prăvăliei, spre a dovedi, că într'un
ţesut ca acel confecţionat de firma în ches
tiune, nu, suferă de frig.
Angajatul avea să doarmă neînvelit, in
tr'o pijama lucrată din acea ţesătură. Nu
mai puţin de 200 persoane de ambe sexe
s'au prezentat pentru a ocupa postul, asi­
gurând fiecare că-l vor îndeplini cu con­
ştiinciozitate.

IM1C nu oglindeşte mai bine

mentalitatea, curentul de
viaţă ce domneşte în ii‘o lo­
calitate, decât anunţurile din
gazetă. Un atare anunţ, cum
e cel citat nu t’ar fi putut
găti decât intr’o (ard co­

30
HLAU1 M L a ll.i ST HA IA M \l Wilfc l'J3U

TEFAH STOTZKS voi ţi

a reuşi in toate a tăceri ie
voastre, a vă mări pu>
terea de muncă, câştig.
BUZĂU — PIAŢA DACIEI 6 I Îmbogăţirea, a Învinge
sărăcia, timiditatea, vi>
ciile, frica, melancolia,
etc., a deveni stăpân pe
BI CI CLET E viata $1afaceiile voastre
CU R E N U M E M O N D I A L

GORIKE 5i OPEL ATUNCI nu mai staţi la îndoială

şi procura(i>vă un curs
de Magnetism personal
care vă va da chcea fer»
mccată ce d e s c h id e
drumul succesului in
------ UNDE NU GĂSIŢI ------
ori ce parte a vietel *i

Adresaţi-vă firmei S T O T Z K I - B u ză u
IMEDIAT ca prin farmec se va
transforma întreaga voa*
stră fiinţă, şi cu ea toată
situa(ia voastră.^'ereţi
desluşiri la CALÂUZA
ŞTIINŢELOR OCUL.
TE. Str. Traian«Griviţa
A e e ita e s t« adevăratul ANTICOR PABFÂIT 2, Bucureşti. — Sectorul
poştal 2.
cu r « n u m e m ondial
care stârpeşte definitiv
B ă tă tu rile
i-j F le c a r e tu b a r e In s c r ip ţia F A B R IC A N T H E N R Y C O H R S : :-i
BLANURI
BRUTE Şl
V a i d o m in e i PASTILELE PENTRU PIEPT Să trăiască! MANTOURI*
- ELEGANTE

■ EGGER >c bncurâ de peste 69 de

DIRECTA
C A L IT Ă Ţ IL E
CELE MAI BUNE
a n i de preferfnfa generală cu
PPETUQI FOABTE
CONVENABILE
C O N T R A TUSEI ŞI R Â G U Ş A L E I
Mă aufoci tiuwl V IN D E
Sont r ă g u ş ii! GUST BUN, EFECT SIGUR şi REPEDE

l a t o a t e f a r m a c i i l e Şl
magazinul
*
(OJTICÀ MIHÀIIEKU
BEER
C O A F O R 91 F U R N I I O R AL CURTBI R I « * U
STR. SFIN Ţ I L O n 0 2 aia

Caaă foodati U 1881 Telefon 295O i

b u c u r e ş t i, ca lea v ic t o r ie i n A T E L IE R U L A M E R IC A N DE ARTA
Fără Sucursala la Capitală Şl V O P SE L Ă R IE MODERNA

Invită diatinaa clientelă a»l onora cu vizita sa. Unde

ae execută în cele mai perfecte condiţiuni, Ondu»
latiuni Permanente incomparabile, care In ultimele
Expoxiţiuni din Străinătate au foat încoronate
de un auccea deaărirfit.
„ Z E N ITH"
Fost în Str. F ilitis 12, actualm ente
CALEA V IC T J R IE I 156
este prim ul în |ară şi singurul care revop-
seşte garantat, prin aer comprimat, genţi,
pantofi, mobile şi haine de piele, etc., etc.

Toate D oam nele şi D om nişoarele cari doresc a în v ă ţa la sine

acasă sâ croească lingerie sau ori ce fel de vestm inte de dam ă,
pot lu a un curs’ p rin corespondsnţă, sau se pot abona la unica
Dr. JEAN SEGAL
SPECIALIZAT LA PARIS
r e v is tă technico-profesională, „ C R O I T O R I E Ş l A R T A “
Boli de Femei-Mamoş
care apare lu n a r ia r costul a b o n a m e n tu lu i este n u m a i de Iei 200 Tratamentul radical al ln ilam aţiu n ilo r şi
a n u a l. scurgerilor vechi ale m itrei şl ovarelor
prin Electrotheraple.
R edacţia şi A d m in is tra ţia , B ucureşti 1, Strada H alelor Nr. 7,
ST RA D A LA*TO V A R I Nr. 12
Director-Fondator, D. Theodorescu.
Consultaţii 3-6 (^Grădina Icoanei) Telefon* 728/22
/
y 3i
E d it h J e h a n n e , în r o lu l t i t u l a r d in „ T a r a k a n o v a “