M ate m ati c a di s trac ti va

Disciplină opţională
Durata: un an şcolar: 2005 – 2006
Clasa: a VI-a
Profesor propunător: Balan Maria
Liceul Bogdan Vodă Hălăuceşti

A r gu m e n t
Matematica distractivă este concepută ca o disciplină opţională la nivelul disciplinei
Matematică. Aceasta răspunde nevoilor de dezvoltare a personalităţii elevilor prin formarea de
capacităţi, competenţe şi atitudini bazate pe gândirea critică, logică, divergentă şi creativă.
Disciplina propusă caută să contribuie la ridicarea nivelului de cultură matematică al
elevilor, orientându-se spre transferul de cunoştinţe matematice către cotidian şi prezentarea,
întru-un mod accesibil şi sistematizat, a informaţiilor istorice şi uneori anecdotice, cu specific
matematic.
În alegerea opţionalului au fost implicaţi şi părinţii, iar conţinuturile învăţării au fost
stabilite în funcţie de aptitudinile şi interesele elevilor.
Strategia didactică are ca dominantă lucrul în echipă, favorizând comunicarea şi
asumarea de către elevi a diverselor roluri în cadrul unui grup.
Abordarea opţionalului ca activitate de rezolvare a unor contexte problematice variate
asigură alternative în învăţare şi evaluare.
Opţionalul îi pregăteşte pe elevi pentru rezolvarea unor situaţii problematice din viaţa
cotidiană prin cultivarea perseverenţei, încrederii în sine, voinţei de a duce la bun sfârşit un lucru
început.

„Trebuie să dăm problemei o formă care să facă întotdeauna posibilă rezolvarea ei”
Abel

Ob i e cti v e cad r u
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii.
2. Dezvoltarea capacităţii de exploatare / investigare şi rezolvare de probleme.
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul
matematic.
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea
matematicii.

1
 Ob i e cti v e d e r e fe r i n ta
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
Obiective de referinţă Activităţi de învăţare
 să determine numere naturale care  exerciţii de determinare a unor numere
îndeplinesc condiţii date; naturale formate din mai multe cifre
 să găsească numere pe baza unor  substituirea numerelor cu litere şi invers
raţionamente algoritmice;  ghicirea unei cifre şterse
 să aplice tehnicile de calcul însuşite  completarea simbolurilor matematice
construcţii numerice. într-o egalitate sau inegalitate
 construirea de coloane şi linii de cifre
pentru a se obţine „pătrate perfecte”

2. Dezvoltarea capacităţii de exploatare / investigare şi rezolvare de

probleme
Obiective de referinţă
 să găsească mai multe soluţii pentru un
exerciţiu sau o problemă
 să dobândească antrenament în
rezolvarea problemelor
Activităţi de învăţare
 identificarea şi aplicarea unor reguli şi
scheme pentru efectuarea operaţiilor
 identificarea unei situaţii concrete şi
înţelegerea corectă a mesajelor
 sintetizarea datelor într-o reprezentare
grafică sugestivă pentru întocmirea
planului de rezolvare

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul

matematic
Obiective de referinţă
 să creeze, în scris sau oral, scurte
enunţuri / mesaje pe baza unui suport
verbal
 să-şi dezvolte capacitatea de a selecta o
informaţie şi de a lua decizii
Activităţi de învăţare
 exerciţii de compunere, prin analogie, a
unor glume, a unor variante de joc
matematic
 exerciţii de identificare în literatura
pentru copii a unor enunţuri / mesaje ce
pot constitui suport în alcătuirea
textelor matematice

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiu şi aplicarea

matematicii
Obiective de referinţă
 să observe şi să înţeleagă faptul că viaţa
ne oferă nenumărate „situaţii –
problemă” de rezolvat
 să manifeste interes pentru analiza şi
rezolvarea unor probleme practice
 să constate că „isteţul” depăşeşte cu
succes „examenele” neprevăzute ale
vieţii
Activităţi de învăţare
 construirea unor dialoguri, redactarea
unor texte pentru a evidenţia „nevoia”
de matematică în decursul vieţii
 exerciţii – joc de construire a siluetelor
unor obiecte utilizând cele 7 figuri
geometrice ale jocului Tangram
 cunoaşterea unor „momente capcană”
din viaţa marilor matematicieni prin
lecturi adecvate
 aplicarea unui test QI

2
 C o n ti n u tu r i le î n v a ta r i i
1. Cifre şi numere
2. Despre calcule
3. Puteri
4. Probleme de divizibilitate
5. Despre fracţii
6. Primii paşi în algebră
7. Probleme… financiare
8. Timp şi spaţiu

Su g e sti i m e to d o lo gi ce şi e v a lu a r e
Cunoştinţele dobândite de elevi în cadrul acestei discipline vor fi evaluate
atât de o manieră formativă, prin verificări curente la lecţii, folosind conversaţia
euristică, dialogul, rezolvarea unor situaţii problematice şi corelarea cu practica a
noţiunilor teoretice însuşite cât şi de o manieră sumativă, prin aplicarea unor teste
de evaluare de mică amploare şi prin elaborarea unor portofolii pentru fiecare
unitate de învăţare şi a unor referate. O atenţie specială va fi acordată autoevaluării
şi interevaluării elevilor, pentru a-i conştientiza mai mult asupra rolului lor în
procesul didactic.
Urmărim integrarea disciplinei opţionale în contextul larg al disciplinei
Matematică precum şi abordarea opţionalului din perspectivă interdisciplinară în
cadrul ariei curriculare Matematică şi ştiinţe ale naturii.

3
 Bi b li o gr a fi e
 Curriculum Naţional – Programe şcolare pentru clasele V-VIII - Aria
curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii, Bucureşti,1999
 Revista Gazeta matematică 1974-1989
 Dan Brânzei şi colectiv – Aritmetică, algebră, geometrie, Ed.Paralela 45, 1998
 Mihai Anastasiei – Metodica predării matematicii, Iaşi, 1988
 Psihopedagogie pentru examenele de definitivat şi gradul II, Editura Spiru
Haret, Iaşi, 1997
 V.Chiş şi colectiv – Ghidul profesorului de matematică, Ed.Dacia, Cluj, 2001
 Florica T. Câmpan – Variate aplicaţii ale matematicii, Ed. Ion Creangă,
Bucureşti, 1984
 Edmond Nicolau – Probleme de logică pentru copii, Ed. Niculescu, Bucureşti,
1995
 Culegere de probleme de matematică – Şcoala nr.7 Botoşani, 1989
 Ghid metodologic pentru aplicarea programei de matematică, CNC, Bucureşti,
2001
 Ioan Dăncilă - Matematica gimnaziului - între profesor şi elev, Ed. Aramis,
2001
 George Polya - Matematica şi raţionamentele plauzibile, Ed. Ştiinţifică, 1962

4
 PLANIFICAREA ANUALĂ LA DISCIPLINA
„MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ”

Clasa a VI-a

Nr. Unitatea de învăţare Semestrul Total ore

crt. I II
1. Cifre şi numere 5 - 5
2. Despre calcule 6 - 6
3. Puteri 2 - 2
4. Probleme de divizibilitate - 4 4
5. Despre fracţii - 4 4
6. Primii paşi în algebră - 2 2
7. Probleme… financiare - 3 3
8. Timp şi spaţiu - 8 8
Recapitulări şi evaluări 1 1 1
Total ore 14 25 35

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ PE SEMESTRUL I

Unitatea de Nr. Data

Conţinuturi Obs.
învăţare ore (săptămâna)
Scurtă istorie a cifrelor 1 I
Importanţa unui zero 1 II
1.
Vechi sisteme de numărare 1 III
Cifre şi numere
Numerele şi… superstiţiile 1 IV
Aplicaţii 1 V
Scurtă istorie a calculului 1 VI
Înmulţire … pe degete 1 VII
Problema din Siracuza 1 VIII
2.
Calculatori prodigioşi. Medalion Carl
Despre calcule 1 IX
Friedrich Gauss
Maşinile de calcul 1 X
Aplicaţii 1 XI
3. Problema jocului de şah 1 XII
Puteri Aplicaţii 1 XIII
Evaluare Aplicaţii amuzante propuse de elevi 1 XIV

5
 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ PE SEMESTRUL al II-lea

Unitatea de Conţinuturi Nr. ore Data Obs.

învăţare (săptămâna)
Numere prime - o privire istorică 1 XV
4.
Probleme de divizibilitate 1 XVI
Probleme de
Numere perfecte şi numere amiabile 1 XVII
divizibilitate
Aplicaţii 1 XVIII
Scurt istoric al fracţiilor 1 XIX
5.
Ochiul lui Horus 1 XX
Despre fracţii
Aplicaţii 2 XXI, XXII
6. Începuturile algebrei 1 XXIII
Primii paşi în
Probleme alese 1 XXIV
algebră
7. Cum se achită ratele? 1 XXV
Probleme… Cum ne plasăm economiile? 1 XXVI
financiare Aplicaţii 1 XXVII
Diviziunea timpului 1 XXVIII
Măsurarea intervalelor de timp 1 XXIX
Bing Bang 1 XXX
8. Aplicaţii 1 XXXI
Timp şi spaţiu Unităţi de măsură pentru lungime 1 XXXII
Sistemul metric 1 XXXIII
Alte unităţi de măsură 1 XXXIV
Aplicaţii 1 XXXV
Evaluare Probleme distractive propuse de elevi 1 XXXVI

Prof. Maria Balan